Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
14-15 - MTT - Competitivitate - 14102014 Act PDF
14-15 - MTT - Competitivitate - 14102014 Act PDF
16/10/2014
Cuprins
Abordare conceptuala - competitivitate
Programele sectoriale Romania, POS CCE
Tema de discutie BM 3 I, WEF CGI, IMD
Yearbook
Studiu de caz Productivitatea muncii in Romania
16/10/2014
Definitie - concepte
Competitivitatea
se definete ca acel set de instituii, politici i factori care determin nivelul prezent de
productivitate al unei tri.
- Este capacitatea unei firme, companii regiuni sau economii nationale de a isi pastra sau
ameliora pozitia in raport cu concurenta altor entitati comparabile; este cel mai des vazuta
din perspectiva unei natiuni si este asociata concurentei internationale => capacitatea unei
natiuni de a produce bunuri si servicii care fac fata testului concurentei pe pietele
internationale si de a spori simultan si in mod durabil nivelul de trai al populatiei
- determin att nivelul de bunstare al unei economii la un moment dat, ct i potenialul de
cretere a acesteia in viitor.
Literatura i practica economic au evideniat faptul c dezvoltarea unei economii bazate pe
cunoatere reprezint unul dintre factorii cheie ai creterii competitivitii unei economii.
-
16/10/2014
Competitivitatea - masurare
Competitivitate = productivitate, inteleas c valoarea realizat pe baza unei uniti de factor de
producie[1].
In accepiunea Uniunii Europene, competitivitatea inseamn, cumulativ, productivitate i avantaj
comparativ pe plan international. Productivitatea subsumeaz, in fapt, elementele intrinseci
avantajului comparativ, ins include o gam mai larg de factori. In viziune comunitara,
competitivitatea este determinata de creterea productivitii.
16/10/2014
Competitivitate - productivitate
Cuantificarea obiectivului POS de competitivitate se poate realiza n termeni de cretere a
productivittii muncii, calculat ca evoluie a PIB pe persoan ocupat.
16/10/2014
Toate cele patru elemente trebuie privite in strns interdependent, avantajul competitiv bazndu-se
pe diamant ca sistem, nu ca elemente disparate. Competitivitatea intregului sistem este afectata
de orice veriga slaba intre elementele diamantului. Dupa aceast logic este construit si
argumentul referitor la cluster-ele economice. Existena unui diamant competitiv duce la
crearea unui cluster competitiv international, mai degrab dect a unui succes sustenabil izolat.
16/10/2014
16/10/2014
tehnologia este asimilata prin licentiere, joint ventures, investitii straine si creatie
proprie;
economia bazat pe inovare: avantajul competitiv consta in crearea de bunuri si servicii
inovative pe plan international;
strategiile competitive ale companiilor sunt globale, iar diamantul national este
competitiv in toate domeniile.
16/10/2014
Obiective specifice:
Creterea contribuiei IMM la PIB cu 20% in 2015.
Creterea valorii cheltuielilor totale de C-D (GERD) pn la 3% din PIB n 2015.
Creterea penetrrii serviciilor de Internet (ntreprinderi/ populaie) de la 52% / 19% in 2004 la
70%/ 55% in 2015.
Reducerea intensitii energetice primare cu 40 % pn in anul 2015, comparativ cu 2001.
16/10/2014
10
16/10/2014
11
Prioritatea I
Creterea competitivitatii prin imbunttirea accesului pe piaa al
intreprinderilor, in special al celor mici i mijlocii
Sustinerea investitiilor productive si pregatirea intreprinderilor romanesti
pentru concurenta pe piata interna europeana
Dezvoltarea accesului la finanare al ntreprinderilor, n special al IMM
Dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a serviciilor de consultanta pentru
afaceri
Cresterea accesului pe piete externe si sprijinirea eforturilor de
internationalizare ale intreprinderilor, in special ale IMM
Promovarea potentialului turistic romanesc - factor de imbunatatire a imaginii
Romaniei ca destinatie turistica si de antrenare a cresterii competitivitatii
economice
16/10/2014
12
Prioritatea II
Dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere, prin promovarea cercetarii
i inovrii i accelerarea dezvoltarii societatii informationale
Sprijinirea aplicarii CDI in sectorul productiv si cresterea diseminarii in
domeniul inovarii si marketingului
Stimularea investitiilor in infrastructura CDI
Consolidarea cooperarii in domeniul cercetarii intre universitati, institutii de
cercetare si industrie
Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei
Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (eGuvernare, e-Educatie si e-Sanatate)
Promovarea e-business
16/10/2014
13
sprijinirea CDI si a societatii informationale nu reprezinta doar un deziderat ci si o conditie sine-qua-non pentru
dezvoltarea Romaniei in conditiile concurentiale impuse de procesul de globalizare cu toate ca obiectivele
stabilite la Lisabona in 2000 s-au dovedit a fi prea ambitioase chiar pentru tarile dezvoltate ale UE.La nivelul
tarilor OECD s-a constatat ca domeniul TIC contribuie semnificativ la cresterea economica, atat prin industria
conexa cat si prin ramurile care utilizeaza tehnologia informatiilor. Desi Romania a micsorat in ultimii ani
decalajele privind implementarea societatii informationale prin dezvoltarea industriei TIC, a infrastructurii
(hardware, software, miloace de comunicatii) si a aplicatiilor si serviciilor specifice, penetrarea tehnologiei
informatiei si comunicatiilor are un nivel destul de redus.
Sprijinirea aplicarii CDI in sectorul productiv si cresterea diseminarii in domeniul inovarii si marketingului Indicatori de decalaj:
Vanzarea de produse noi la nivelul firmei, dar nu si la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj -4,2)
Capacitatea de inovare (decalaj de 1,0)
Vanzarea de produse noi la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj de 2,1)
Existenta serviciilor de cercetare si de pregatire profesionala specifica (decalaj de -0,9)
Indicator compozit - Capacitatea de diseminare si exploatare a inovatiilor[1] (decalaj de 1,8)
[1] acest indicator compozit este obtinut ca medie a celor 4 indicatori: EPO (UE) aplicatii patentate (per 1 mil/loc) (decalaj: -2,6),
USPTO (USA) aplicatii patentate (per 1 mil/loc) (decalaj: -1,9), nivelul de utilizare al propriilor marci patentate (decalaj 1,2),
protejarea proprietatii intelectuale (decalaj:-1,5).
16/10/2014
14
Oficialii BM au dat publicitii, la data de 2 iunie 2008, un studiu intitulat "Inovare, incluziune i
integrare: De la tranziie la convergen n Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic", ce
include concluziile Bncii Mondiale referitoare la perioada de tranziie a rilor din Europa de
Est i fostul bloc sovietic, precum i sugestii legate de msurile ce vor trebui s fie luate de aceste
state odat cu finalizarea procesului de tranziie. Printre concluziile la care au ajuns analitii BM se
numr creterea productivitii, considerat ca fiind singura cale viabil ctre o prosperitate de
durat, existena "n aspecte fundamentale ale mediului de afaceri precum concurena i finanarea,
care determin comportamentul firmelor" a unui proces de maturizare i convergen n direcia
celor existente n economiile de pia dezvoltate din Europa Occidental, precum i creterea
slab a ocuprii pretutindeni, reflectnd interaciunea dintre creterea numrului de locuri de
munc n noile firme private care au putut ocupa nie de pia inexistente n economia centralizat
planificat, i reducerea acestuia n ntreprinderile de stat i privatizate. O idee final la care a ajuns
Banca Mondial susine faptul c "rile din Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic se
confrunt acum cu o a treia tranziie - mbtrnirea populaiei lor, care va ncetini ritmul
creterii economice dac numrul participanilor la fora de munc nu se va mri, dac resursele nu
vor fi mai eficient utilizate i dac sistemele de pensii i sntate nu vor fi reformate pentru a nu
deveni surse de acute presiuni fiscale".
16/10/2014
15
16
16/10/2014
17
18
18
16/10/2014
19
20
20
16/10/2014
21
16/10/2014
22
Cunoasterea diferentiaza
Inovarea
este
unul
dintre
principalii factori care conduc la
bunstare economic.
n
Comunicarea
Comisiei
Europene privind Politica Inovrii,
inovarea este definit pe larg ca
producerea,
asimilarea
sau
exploatarea cu succes a noutilor
n sfera economic i social.
Conform
legistaiei
romne,
inovarea
este
definit
c
activitatea
orientat
ctre
generarea,
asimilarea
i
valorificarea
rezultatelor
cercetrii-dezvoltrii n sfera
economic i social.
16/10/2014
23
16/10/2014
24
16/10/2014
25
26
WEF 2014-2015
16/10/2014
27
16/10/2014
28
GCI
16/10/2014
29
Evaluari ale
determinants
16/10/2014
30
sunt nivelul PIB pe locuitor i ponderile pe care resursele, eficiena i inovarea le au n cadrul rezultatelor
economice.
n prima parte a procesului de cretere economic eficiena preia treptat rolul resurselor i inovaia rmne
marginal. De la un anumit punct ncolo, eficiena nu mai poate determina dect jumtate din evoluia
economic i cea care preia tot mai mult din ponderea resurselor primare este inovarea, care trebuie s ajung
s devin mai important dect acestea.
31
16/10/2014
32
BASIC REQUIREMENTS
16/10/2014
33
EFFICIENCY ENHANCERS
16/10/2014
34
INNOVATION AND
SOPHISTICATION FACTORS
16/10/2014
35
16/10/2014
36
16/10/2014
37
16/10/2014
38
Recomandrile pentru elaborarea politicilor de mbuntire a competitivitii: utilizarea fondurilor europene pentru
dezvoltarea infrastructurii, dublat de parteneriate public-private, precum i impunerea cerinei de realizare a
analizelor de impact pe care proiectele de noi politici sau reglementri l au asupra creterii sustenabile i stabilitii
mediului de afaceri. Este necesar dezvoltarea unui plan amplu i coordonat de mbuntire a infrastructurii Romniei
pentru atingerea standardelor Uniunii Europene de calitate i acoperire, precum i dezvoltarea unei strategii energetice
clare i creterea transparenei i responsabilitii n administraia public i n utilizarea fondurilor publice.
Raportul de Competitivitate recomand, totodat, mbuntirea structurii i eficienei cheltuielilor guvernamentale,
oferirea de stimulente pentru a menine n ar specialitii de nalt calificare i a inversa exodul acestora, dup
modelul experienei pozitive nregistrat n sectorul IT, reformarea profund a administraiei fiscale, stimularea
investiiilor i dezvoltarea pieelor de capital pentru clienii publici privai
16/10/2014
39
16/10/2014
40
16/10/2014
41
16/10/2014
42
16/10/2014
43
- nations do
not compete with products and services alone, but also with education and
value systems.
2. Value systems imply different behavioral models Three different models of society:
1) The South European Model is characterized by little
infrastructure, business regulations, and social protection, a
parallel economy, and low labor costs. It favors inventiveness.
2) The North European Model - a strong emphasis on stability,
social consensus and regulations. It favors a long-term
perspective.
3) The Anglo-Saxon Model - deregulation, privatization, labor
flexibility and a higher acceptance of risk. It fosters
entrepreneurship.
Over the past ten years, a shift has occurred from the North European
model to the Anglo-Saxon one. However, striking a balance between a
hyper-competitive global business environment, close to the Anglo-Saxon
model, and a more socially responsible local environment, close to the
North European model, is still a challenge.
16/10/2014
46
The Impact of
Technology
During the past two decades, the technological
revolution - computers, telecommunications and
Internet - have had a profound impact on the
competitiveness of nations. Today, infrastructure
cannot only be considered in the traditional terms of
roads, trains, harbor facilities and even airports.
Technological infrastructure is becoming a key asset
for the future competitiveness of a nation.
Technology also impacts education. The new
technological requirements of enterprises have forced
countries to give a priority to technology. Attracting
research centers, and developing cooperation between
local universities and enterprises, is becoming just as
important for the competitiveness of a country as
attracting FDI. The Internet allows companies to
develop e-commerce, e-procurements, auctions, and emarketplaces across borders. This pushes countries to
develop an advanced technological infrastructure.
16/10/2014
47
48
16/10/2014
49
16/10/2014
50
16/10/2014
51
16/10/2014
52
16/10/2014
53
16/10/2014
54
16/10/2014
55
16/10/2014
56
Tema de discutie:
The Competitiveness Roadmap is an attempt to describe and assess the main issues that will affect the world
competitiveness landscape over the next four decades. Issues are shown along two axes - degree of impact and
timescale - to provide a clear mental map of the environment in which nations and companies will operate.
Exemple:
1. Budget deficits remain high Despite austerity plans, budget deficits remain high: Country estimates for 2013
range from -9% of the GDP in Japan, to -5.4% in the US and -2.8% in the Euro area. Unpopular spending cuts
will prevail and not only in Greece, Spain, Portugal and Italy slowing down economic recovery everywhere.
2. The economy is desynchronized Globalization is still there but the world economy is increasingly fragmented:
some nations continue to struggle with recession e.g. Greece, Portugal others confront robust growth such as
China. Some countries suffer deflation Japan and Switzerland others are threatened by inflation, such as
India, Russia and Turkey.
3. Unemployment becomes massive 25 million people lose their jobs in the OECD region and the average jobless
rate hits 7.7% in the US and 11.9% in Europe. Youth unemployment reaches record highs, above 23% in Europe
and a staggering 52% in Spain.
4. Interest rates remain low Central Banks continue to flood the market with cheap money. Some institutions,
such as the U.S. Fed, include employment levels as a target. Stock exchanges become more attractive for higher
returns.
5. Inflation is back but not everywhere The economic recovery is expected to trigger a rise in commodity
prices and demand. Excess liquidities inherited from the recession could flood the markets. Some governments
even welcome a bit of inflation to boost private consumption and reduce the nominal value of the debt.
6. High volatility of currencies The dollar remains weak and is continually tested by financial markets. The Euro
stabilizes around 1.35 to the dollar as emerging markets cautiously buy Euro bonds to diversify their holdings.
The Chinese Yuan appreciates gradually as the government wants to develop domestic demand.
16/10/2014
57
16/10/2014
58
59
35. From collective to individual value systems - The value system of societies in Asia gradually evolves from one based on
collective values (such as hard work and national pride) to one based on individual values (such as work-life balance),
much closer to the US and European value systems.
36. A new business model for the poor - A new business model emerges for the worlds poorest (such as in Africa or the
Indian subcontinent). Products are manufactured and sold at a fraction of the price charged elsewhere, and with minimal
functionalities. Examples: the $10 phone, $100 PC or $2,500 motor vehicle and services such as micro-finance and mobile
phone financial transactions.
37. China, India, Brazil and Russia as technological powers - China, India and Russia regain their age-old status as
technological powers. Foreign companies no longer hesitate to transfer research centers to these countries that have a long
tradition of excellence in science and innovation.
38. Retirement age increases - The pension systems in Europe and Japan are increasingly at risk. One-third of the population
is now over 60 years old; 10% is older than 80! Retirement gets closer to 70 and fluctuates depending on the industry
sector and the hardship of work. Some white-collar pension systems now have to deal with an increasing number of
centenarians. The financial crisis has reduced accumulated wealth and employees are forced to retire later.
39. Society capitalism After a period of enterprise capitalism aimed at shareholder value, and one of state capitalism
based on local value, a period emerges focusing on society capitalism which redefines the role of enterprises as actors
to solve wider societal issues such as the environment, sustainable development, poverty, etc.
42. Remoteness becomes irrelevant - The disappearance of most trade and investment barriers, the efficiency of the
international logistics system (roads, shipping, trains and air freight) and the pervasiveness of communications technology
give every single nation and enterprise instant access to world markets and unlimited opportunities.
43. The technological divide disappears - The technological divide disappears because of the development of a worldwide
communications infrastructure and the proliferation of cheap technological products for the poor.
16/10/2014
60
61
16/10/2014
62