Sunteți pe pagina 1din 97
i cE DENT A) a ay ne 2 je a x! eae Adriana Pena Accesiunea imobiliara si uzucapiunea Culegere de practica judiciara Editia 2 o& raitura A Beck Cuprins Accesiunea Imobiliar’ artificial’ 1, Drept de retentio. Exceptie, Contestatie la executare. Prinoipiut dublului grad de jurisdictie 2. Constructor de buna credinta, Drept de retentie. Solute negativa 3. Constructor de bund credit. Drept de retenfie, Admisibilitate 4. Ipoteca asupra unui imobil liber de constructi. Construct edificate Uerior institut ipotocil. Expropriere. Echitate. 6. _Actiune in revendicare, Garantia contra evict 8. Constatarea bunei credinfe a constructorului, Tilly transtativ de proptietate, Imbogiiire fir Justa CAUZA ann 7. Tit translativ de propretate. Thu putalv. Posesie de bund cred 8. Constucfi pe teren strain. Detantor precar. Propristar. Ter. 9. Constructor de rea credintd. Constructor de bund credinté pe terenul altuia. Etecte, Teoria accesiunit. seo NB 10. Constructor de bund credinta. Proptitar al terenului. Drepturi si oblgafi..14 11. Contestatie la executare.. 12. Propristarl fondulul. Proprictarul constructel. Drepturt. 18. Construct pe teren str&in, Dreptul propristarulu de a core 14, Construct pe terenstrdin. Rolinerea construcie de cétve proprietarul terenului. Obligatie derivénd din aceasta .. 15, Constructiuni pe loc strain. Constructor de bun eredinta. Eroare de drept, Consecint ser 16. Dovedirea bunei credinte. Tit translativ de proprietate 17. Constructie be terenul altuia. Bund-credinj&. Obligatia do despagubiro, Caracter... 18. Constructie pe terenul aluia. Buna-credin(d. Condi. 19. Constructie pe terenul altuia. Buna-credinta. Actiune tn rezolutiunea ‘contractului de vanzare-cumparare.. vin ‘Accesjunea imobiliara si uzucapiunea Drapt de accesiune imobiliard, Drept de superficie, Elemente distinctive... Constructor de rea credin{é. Valorificarea dreptulul la despagubir. Prescripti . Conetnure pe terenul aula Drepturle constructoruhi. Exétonta uunei convent Drepturile constructorulul. Existenta unei conventi, Stabiirea gi ‘cuanturwal despagubiri Dreplurie constructonulul de bund credinta,Interveniea nel convent. Soti constructori. Dreptut de folosinja asupra constructel edificate de ei po terenul proprietatea altei porsoane. Partai. (Coproprietar. Partajul constructiciedificatA pe un teren proprietate cooperatista. a Constructor pe teenul atuia. Natura Jurca dreptlul constructoru Partajul constnuctiei. Adrisibitate, Condi sone 85 Constructor pe terenul altuia, Natura juridieg a drepturiior constructorulul. Partajul constructiei. Admisibilitate, Consecinte... Valoriticarea dreptului ta despagubit. Condi si consecin|e, Regimul juridic apticabil. Construcfi pe terenul altula. Dreptut constructorilor. Intervenirea tunei conventi ‘Conetrutrea unul Imabli, cu materiale propril, pe terenut altel persoane. Drepturile constructorulul si aie proprietarutul {erenului asupra construct ‘Accesiune. Constructor de rea-credin& Constructor pe terenu! altula, Con ficonstatata buna credinti. : Constructor de bun’ oreding’. Domeniul de aplicare al art, 494 C. eW.. Construci ediicate de chitias. Buna credint&, Condi, Drept de crean..45 Plantati si impreimuiri executate pe teten-afat in proprictato cooperatist§, Obligatile actualutul proprieter.. Antecontract de vanzare-cumparare. Conailile ce se cer a fiindeptinite pentru dobandirea dreptulul de proprietats. Constructor de rea credinfi. Optiuriea proprietarulut pentru desfintarea constructlei, Necesttatoa objinetl autorizatial de desriintare.. ‘Accesiune irmobiliaré euificial’. Constructor de rea-credint&. nexistenia autorizaliei de constructie. Rea-credinté. Consecinte.. Accesune mobile. Dept de super, Cnsintant tacit. Ac{iune in constatare ...- 36 care poate 53 84, 55. 56. 3. Constructio edificata pe terenul al . Intreruperea prescrig Cuprins x Rastumarea prezumitiel institute de ait. 492 C. civ. in favoarea proprietarului terenului, Condi Constructor de bund-credin{a. Actiune in despéigubiri, Prescriptie extinctiv. Momentul de [a care Inoepe si curga termanul da presesitie... ‘Accesitine imobiliaré artifical’, Art. 494 alin. (8) teza final din Codul civit. Constitutionaltat. se Obiigatis de a face. Constructor de bund-credinta. Interpretare in situatia in cate s~a cumpatat gi purtea ce se cere a se desttina... persoane. Lipsa autorizatioi de construire si a acordului Droprtaiu Reaus- ren a constructorului. Consecint ae Uzucapiunea Uzucapiumea de 10-20 de ani. Ti putatv. Just titu. Admisibiltate. Uzucapiunea de 10-20 de ani. Condi. Uzucapiune de 10-20 de ani. Uzucapiune de 30 de ani. Cori Intreruperea prescriptiel achizitive. ech Indiviziune. intreruperea prescriptiat achizitive. “Uzucapiune de 10-20 de ani, Schimb. Contract de vanzare-cumparare Inchelat in form autenticd,transcris. Actlune in revendicare.. Uzucapiunea de 10-20 de ani, Aciune In revendicare. Titu pro herede. Uzucapiune de 10-20-de ani. intrerupsrea prescriptci achiztv Proprietate.Titlur .a non domino”. Dobandirea propritai prin brescripia achizitva de 10 ani Prescriptia achiztivi de 10 ani, Prezumarea bunel cred CCoproprietari in indiviziune, Uzucapiune de 10 sau 20 de ani Uzucapiune de 10-20 de ani, Succesiune. Daci poate servi ca just til fal de ter, Prescriptio dela 10 la 20 de ani. Tu nul. Vanzavea lucruiul aula Uzucapiune, Drept de propristale. Nesxerctarea lui peste 80 de ani, Detentie precara.Inexistenta prescriptet achi Uzucaplunea de 10-20 de ani. Comostenitor, Autor comun, Tilul de ecede pentru a presete.. Uzueapiunea de 10-20 de ari. Condi. Till pro herede*, Cand poate fi opus coerezilor Preserinie opus de comastenitori inzesral. De cAnd incape a curge.. x 66. o7. 68, 69; 70, 1 4 + 78, a3 20. Accesiunea imobiliard si uzucapiunea Uzucapiune de 10-20 de ani invaceté de.un comostenitor. Vanzarea fucrului aituia nu este nul de drept..... Titlul pro herede unit cu buna credinfé constituie un just tit. Dobiindirea proprieti prin uzucapiune de 10 ani. Tefe porsoane. Comostenitor. see Uzucapiunea de 10-20 de ani.’Conditiunea bunei credinte. Este suficionta daca a existat la Inceputul prescriptiuni Unmérirea recunoasterii unul drept contestat prin acte publice.. Prescripfie de 10-20 de ani. Elementele ei. Lipsa bunei credint Uzucepiune de 10-20 de ani. Nu poate avea loc dacd transmisiunea este do la adevaratul proprietar. Apticatiune. Uzucapiunea de 30 de ani. Joncfiunea posesiei detindtorului actual cu a autorului sau gi a autoritor lor. Condifi. Apicati Comostenitori. Nu existé intre oi decat prescrintia achizitiva de 30 de ani. Prescriptia de 10 ani, bazata pe ttl. de pro herede nu existi.. smn Uzucapiune de 10-20 de ani. Tilul pro herede. Daca poate fi considerat ca 0 justi. cauza in sensul art. 1895 C. clv.? Solutie negativa Uzucapiune de 10-20 de ani: Detentie precara. Intervertrea tulut conform art, 1858 C, cv. print-un act cu ttlu particular transl de proprietate. Prescripte confortn ant. 1896 C. Prescriptie de 10 ani. Just ily. Ce se inteloge prin just itu. ‘Actul de la un comostenitor, peniru bunurle din succesiune ‘eatiibuite lui prin partaj este just tiths Uzucapiune de 30 de ani. Instr&inarea imobilului anterior implinili termenului de prescrip achizitivé. Etecte ou privire Ja posesiunea uti. Prescriptie achizivé. Condi tn care poate fi invocaté. jonctiunea posesillor....... Prescrptie achizitva de 20 de anl. Precartate, Locatar.. Acfiune in revendicare. Prescrptia speciati prevazuta de Decretele tr, 218/1960 gi nr. 712/1966. Condit pentru a opera. Drept de propristate, Revendicare: Uzucapiune de 0 de ani Prescriptia roglomentata prin at. ll din Decretul nr, 2181960, Condit de aplicare.. arte tunciara. Rectticarea Inecreri in cartea funciard. Impreseriptibiitate Uzucaplune de 30 de anl. Carte funciard. Cazurt In caro drepturite reale se pot dobandi si fard inserierea in cartea funciara........107 91 92 93 Cuprins xt @t. Uzucapiune de 30 de ani. Conventie navalabila pentru dobandirea’ POTEET an Uzucapiune de 10-20 de ani “Just tt, inteles. ‘Teren. Legile nr. 58/1874 snr. 88/1974, Consecinte cu privire 4a curgerea termenuii de prescriptie aohizitva. 84. Uzucapiune. Caltate:procesualé pasivi 85. Uzucapiune de 90 de ani. Drept de folosht& constitutin baza Decretulu ‘nr, 4993/1954, Transformare in drept de propristate. Condit. 86. Uzucaplune de 30 de ani. Legle nr. 58/1947 si 59/1974, Consecine Uzucaplune. Locatar. Precartatea posesiei. Consecinte 89. Uzucapiunea de la 10 la 20 de ani, Just titiu, Inscris sub semnaturd privat netranstativ de proprietate senna 2D Prescriptie achizitva. Etectele Legitor 58 31 59/1974 . ‘Uzucapiune de 10-20 de ani. Posesie exercitati de coproprietar. Etec. Uzucaplune de 20 de ani, Dreptul de propristate asupra imobiluul ce face obiectul locatiuni. Recurs in interesul leg... Uzucapiunea de ta 10 la 20 de ani. Just tu. inteles Uzucapiunea de la 10-20 de ani, Just itl. Intetes.. Uzucapiune de 90 de ani. Concitilo-pooesiet conute pantru.a uzueapa, Uzucapiune de 30 de ani. Precaritatea posesiel. Consecinte Slatom de carte funsiar8. Uzucaplune de 20 de ari Logoa apticabi Uzucapiune de 30 de ani. Condill. Calculul termenutui uzucapiunil Jonetiunea posesilor “ ‘Uzucapiune de 90 de ani. invocare direct in recurs. Inacmisibiltate. 400. Uzucapiune de 30 de ani. Teren preluat in patrimoniul cooperative! agricole de producti, dat in folosing& recamantulu Inacmisibitate. 101. Detentie precara. Intervertire in posese util. Condit 102, Uzucapiune de 10-20 de ani. Just titu. Condit 103. Uzucepiune de 20 de ari. Imobi suocesoral.Intervertrea precarkai. Conxii, Intreruperea cursului prescriptie’ achiztive 104, Uzucapiune de 30 de ani. Termen de preseriptie achizitiva implint anterior consacrarlilegale a domeniulti privat al statulul. Efecte .u144 105. Uzucapiune de 30 de ani, Intervertiea posesiel comune in posesie oxclust 106. Uaucapiune de 20 de ani, intreruperee posesie ule prin omiterea unui decret de expropriers. Detentie precard.. 28 ggees 8 xi Accesiunea imobiliara si uzucapiunea 107. Uzucapiune de 30 de ani. Lipsa elementulul psihotagic al posesiel (animus) . +108. Uzucapiune de 30 de ani. Jonofiunea posesilor. Stabiires in cazul in care chiriasul a construit anexe gospodaresti strict nece- ‘sare pentru normaia folosintéi a unui imobil rural, acesta nu poate ff considerat de rea credinta, numai in baza deductiei c& a constrult pe un teren care nu ii apartine ci, in functie de atitudinea proprietaruful pe parcursul executéril constructor si avand in vedere utiitatea Jucréitilor, Instanta poate constata buna credinta a constructorului, cu consecinta recunoasteni unui drept de creanté impotriva proprie- ‘arului terenutui care, altfel, s-ar imbogait taré Just teal C. A. Bucuresti, s. a IV-a clv., dec. nr. 1646 din 3 decembrie1997, in Lege 4 — Indaco Systems C.clv., art. 494; D. nr. 167/1958, art. 3 Judeciteria Oltenita a admis actiunea formulaté de rectamantul B.C. impotriva pardtei S.C. AU.” SA., a obligat pe pardta la plata sumei de 6.001.042 fei, reprezentand contravaloarea unui hol, a unei bai si a unit bucatarti gi, de asemenea, a obligat-o s& permita reclamantului s8-s1 ridice restul constructiltor, doua garajuri, magazie sé gopron. THbunalul Calérasi a admis apelul formulat de paratA gi a schimbat sentinta, in sensul respingerii actiunii, refinénd ca reclamantul, in calitatea sa de locatar, a fost in toata perioada locatiunii un simplu detentor precar i cA situatia sa este aceea a unui constructor de rea crediméi, 46 Accesiunea imobil ‘Impotriva deciziei tribunalului a deciarat: recurs reclamantul B.C., criti- cnd-o a find nelegalé si netomeinica, cu motivarea ca a fost de bund credinta, aducdnd Imbundtaitiri locuintel si edificénd unele anexe si con- structii necesare pentru normala folosinta a imobilului, c& parata, pe par- ‘cursul procesului, nu sia manifestat in nici o variant optiunea pentru a pastra constructile edificate, tinzand numai la respingerea acfiuni, situatio in care's-ar ajunge la imbogatirea fard just temei a proprietaruiut imobilutui, Recursul este fondat. ‘in pericada locatiunil, care a inceput inca din anut 1980, reclamantul a efectuat o serie de tucrari de imbundtatiri si constrictii nocesare gi-utile unei normale folosinte a imobilului situat in mediul rural, fra a schimba destinatia bunului inchitiat, Este adovarat cA situatia locataruiui este acsea a unui detentor precar, gi c& In aceastéi calitate nu dobandeste nici un drept real asupra constructilor realizate, insa dobandeste un drept de crean{& contra proprietarului bunului, bun a carul valoare a crescut ca ur- mare a lucririlor necesare si utile efectuate, fara ca pardta sa manifeste reo opozitie la acea dati. ‘in acest context, instanta de fond a retinut corect buna credinfé a re- lamantului, care nu a facut altceva decat s& imbundtzjeasca conditile de locuit ale imobilului si aceasta fara ca propristarul s& se opund. Neputnd 3A Cumpere locuinta, reciamantul a inteles s8-gi valorifice dreptul de ‘creanfai prin promovarea actiunii in pretenti, ce formeaza oblectul prezental ‘cauze. Dreptul de creanté al constructorului, decurgand din aplicarea art. 494 C.siv., devine exigibil de la data incetarit locatiuni gi este supus termenului de prescripjie de 3 ani. Daca nu s-ar recuncaste creditorului dreptul dea ‘adiiona fn justiie pe proprietarul, dup& incetarea locatiunii, dreptul de creanta s-ar prescrie, iar proprietarul s-ar imbogati fara just temei. Faté de considerentele retinute, Curtea va admite recursul, va casa decizia gi, rejudecdnd apelul tn fond, in baza art. 312 e.proc.cv., Tl va respinge ca nefondat. r si uzucapiunea Plantatii 91 imprejmuiri executate pe teren aflat in proprie- tate cooperatist’. Oblig: ctualului proprietar in conformitate cu dispozitile art. 494 C.civ., proprietarul pémantului nu va putea cere ridicarea plantatilor si a constructor ridicate de un Accesiunea imobiliara artficialé 47 tert, cu bund credinté. In acest caz proprietarul este obligat a inapoia valoarea materialelor si prejul muncii sau a pliti o sum de bani reprezenténd echivalentul cresterli de valoare a fondulul CA. Cluj, s. clv., dec. nr. 143 din 27 ianuarie 1999, in C. A, Cluj, Bud. 1999, op. cit, p. 36-40 C. clv., art. 488, 489, 992, 1088; L. nr. 18/1991 Este necontestabil in cauza, faptul cA paratii au exercitat folosinfa tere- ‘nului inc& din anul 1969; avand un titlu legal de folosinté, plantatia si inves- tifa facute de parali pe durata CAP-ului, sunt facute cu bund credinté. in cauzA nu se poate invoca de c&tre reclamanti reaua credinta a paratilor, si pentru motivul ca reclamantli au dobandit proprietatea supra ‘grdinii, numai dup& anul 1990, in urma aplicérii Legii nr. 18/1991. Plantatia- gi impreimuirea: find incorporata th sol, ele revin azi recla- ‘mantilor, proprietatl ai gradi, conform dispozititor art. 488 si 489 C.clv. Plantatia gi lucratile de imprejmuire executate, find fcute de parati pe cheltuiala lor si cu bund credint’, intro petioada de timp cand acastia erau indrept&tif la folosinfa si exploatarea terenului agricol, ei nu vor pu- tea fi obligati la ridicaréa lor. Cererea formulat in acest sens de citre recurenti, este contrar’ dis- pozitilor legale cuprinse in art, 494 alin. (2) C.civ., potrivit c&rora proprie- tarul p&mantului nu va putea cere ridicarea plantatiior si constructilor Tidicate de céitre 0 a treia persoand cu bund credints. ‘ip acest caz, proprietarul este obligat a ihapoia valoarea materialelor 3 protul muncii, sau de a plati o sum de bani reprezentand echivalentul cresteri de valoare a fondului. 37. Antecontract de vanzare-cumpirare. Condiilile ce se cer a fi indeplinite pentru dobandirea dreptulul de proprictate Din reglementarea data accesiunii, ca mod de dobéndire 2 pro- prietétii, in Codul civil, rezulté c& péméntul este lucrul principal, lar tot ce se incorporeaza in pamént are caracter accesoriv. e Accesiunea imobiliara gi uzucapiunea Dispozitiile legate privind accesiunea se aplica exclusiv constru tillor noi, nu si lucrérifor reprezentand reparafii sau imbunatatiri, jar dreptul de proprietate asupra construcfiei este dobéndit de proprietarul terenulut in momentul edificdri. CA. lagi, 8. clv., dec. nr. 623 din 27 aprilie1999, in Maria Gaité, Mona Maria Pivniceru, op. cit., p. 25-26 C. civ., art, 492-494 Nu beneficiaz’ de dispoaltiie Insctise in art. 492 si urm. C. civ., per= soana care intrand in stapaniraa unui imobil pe baza antecontractulul de vanzare-cumpiirare incheiat cu proprietarul, dupa preluarea constructiel, face unele reparatii si actaugit. Institutia antecontractului, desi nereglementata in Codul civil, este recunoscuta de doctrina gi jurispridenta, decarece nu existé nici un temei pentru a refuze recunoasterea validitati si oficacitatii unei conventii prin care partilé s0 obliga sa inchele in vitor un contract cu continut stabilit in promisiunea respactiva. . Prinir-o asemenea conventie nu se transmite ins& dreptul de proprie- tate asupra bunului, deoarece partile, care se angajeaz’ la Tncheiarea In vitor a contractului, si asuma doar obligatia de ,a face”. Pana la momon- tul incheierii contractului, ca act translativ de proprietate, promitentul van- zirii va rémane propristar al terenulul gi, prin. urmare, dobandeste si dréptul de proprietate asupra constructitor noi edificate pe teren. In litigiul dedus judec&tii, reclamanfilor cars au cevut sd li se constate existenta dreptulul de proprietate dobandit prin accesiune pentrt toate constructile existonte pe teren, In calitatea lor de beneficiarl al antecon- tractului, nu le sunt aplicabile dispozitile Codului civil privind accesiunea imoblliara pentru faptul c& nu sunt proprietari ai terenului pe care sunt edificate constructile. De altfel, acestia,. dup’ proluarea’ imobilului, au efectuat doar reparatii si Imbunstatii la constructile existente:pe teren, ‘8r8 88 edifice construct noi. Accesiunea v8 artificial 49 38., a Constructor de rea credinta. Optiunea proprietarului pentru destiintarea constructiei. Necesitatea obtinerii autorizatiei de desfiintare Desfiintaraa constructilor se face numai pe baza aulorizatioi de destiintare obtinuta in prealabil, eliberati de primérii sau pro- fecturi, dupa caz, potrivit art. 9 din L. nr. 50/1991 C. A. Iasi, s. civ., dec. nr. 659 din 30 aprilie 1999, In Maria Gait, Mona Maria Pivnicenu, op. cit, p. 25-26 Cvelv,, art, 498-494 Actesiunea imobiliaré artificial sau industriala presupune interventia, ‘omului si implic& plata unor daspagubiri cétre persoana in detrimentut rela opereazi, potrivit principiului c& nimeni nu se poate Imbogaiti in dauna altei persoane, Codul civil, in-art. 493 si 494, reglementeaza doua cazurl de acce- siune imobiliard, dar, in practica judecdtoreasc& vel mai frecvent este ca- zul de accesiune reglementat in art. 494 C. clv,, care priveste situatile cand constructile, plantatile sau alte lucrari sunt facute de 0 persoand cu ‘matarialele sale, po terenul proprietatea alicuiv Referitor la drepturile constructorutul, textul distinge dup’ cum acesta ‘este de roa cradinta sau de bund credinta. in cazul constructorului de rea oredintd, proprietarul terenului are, la alagere, una din dou posibiltat: ~-88 pistreze construcfia, devenind proprietar prin accesiune, cu obli- gafia de a4 despagubi pe constructor cu pretul muncii si valoarea mate- Tialolor, fara a lua in considerare sporirea valorii fondului, ocazionata prin facerea constructii; ~ 88: oblige pe constructor s&s! ridice constructia pe cheltulala sa. Proprietarul terenului putdnd alege varianta cea smal favorabila pentru ef, rezulté c& prin art. 494 C. civ, sunt aparate interesele acostula, dar tunel c&nd proprietarul opteazd pentru desfiintarea construct este cazul in spel, trebuie ca, In prelabil, s& oblind autorizatia adminis- trativa la care se feferd art. 9 din Legea nr. 50/1991. In lipsa autorizatiei, actiunea reclamantului privind: desfiintarea con- structillor, edificate pe terenul proprietatea sa se impune a fi respinsi chiar daca reaua credinta a paratului este dovedita. 50 Accesiunea imobiliara gi uzucapiunea 39. Accesiune imobiliard artificial. Constructor de rea-credint& Interventia organelor de politie pentru ridicarea constructiei, pre- cum $i continuarea lucrérilor dé construire pe parcursul desté- suraiii htigiului, desi s-a intémpinat opozitie din partea proprie~ terului terenului, araté reaua-credinf& a constructorutui. Trib. Bucuresti, s. a Hi-a civ., dec. nr. 1827/A din 29 mai 2000, in C.P.J.M.G. 2000-2008, op. cit, p. 22-23 C. clv., art, 489, 494 Reclamantul A.T.I. a chemat in judecaté pe pardta |.R. gia solicitat s& se constate dreptul de proprictate prin accosiuno asupra constructiei ridicata de parata pe terenul proprietatea reclamantului gi, totodat, sa fie obligat parata la ridicaraa lucréi in termen de o luna iar in caz contrar, ‘4 fie autorizat reciamantul sa procedeze la demolarea constructei. Prin cererea depusa ulterior la dosar, rectamantul si-a precizat actiu- nea, chemdnd in judecata in calitate de parati si pe numiti LI. giG.l., soli- citind s& se constate dreptul sdu de proprietate prin accesiune- asupra constructiei ridicata de I.R. po terenul proprietatea reclamantului, ca recla- mantul se oblig’ la plata valorii materialelor si pretul muncii ocazionate de ridicarea constructiei, totodata sa fie obligati paratii la plata contravalorii lipsei de folosintd a torenului si, de asemenea, s8 se dispund evacuarea dratitor din locuint& si de pe teren. Judectitoria sectorului 6 a admis in parte actiunea precizata, formulata de reclamant gi a obligat parati s& demoleze pe chettuiala lor constructila edificate pe terenul proprietatea reciamantulul si, do asomenea, s& pla teascd in solidar despagubiri pentru ipsa de folosintd a terenulul, Impotriva acestei sentinte a declarat apel pardta LA, care a sustinut ci prima instantd a interpretat gresit probele administrate in cauza retindind reaue-crodinja a acesteia in edificarea constructiei po terenul proprietatea reclamantului, desi apelanta a Tncheiat anterior © conventia de van- zare-cumparare a acestui teren cu numitii C.V. si C.l. Apelul deciarat de paratd nu este fondat. Intimatul reclamant a investit instanta cu o actiune in constatarea cFeptului de propriatate prin accesiune asupra constructor edificate pe Accesiunea imobiliaré anificials st roprietatea sa, ulterior soficténd ca parati sé fie obliga la ridicarea cons- lor pe cheltuiala lor intrucdt acestia au dat dovada de rea-credinta. in-raport de ansamblul probelor administrate. in cauz, tribunalul a apreciat c& instanta de fond a aplicat in moc corect prevederile art. 489 C. civ., retinand reaua-credinta a paratlor in ceea ce priveste edificarea constructilor pe terenul proprietatea rectamantului, cunoscénd deci c& terenul nu le apartine. in acest sens @ rezutat din probe ca gi anterior ‘cumpairati terenului de c&tre reclamant, respectiv in cursul anilor 1983 si 1984, p&réta |.R, a procedat la edificarea unel constructii din paiantds rd @ avea acordul proprietarului, find necesaré interventia organelor de polite in vederea demolarii acelsi constructi, iar ulterior, In anul 1994, ‘cand terenul era detinut th proprietate de numitul P. Gh., parati pe teren mai multe constructii fara a avea autorizafie in acest sens din partea organeior competente. Cu atdt mai evidenta este reaua-credinfé a paratflor, cu cat pe par- coursul destégurarii prezentului litigiu au continuat s8.construiasca, degi aul ‘intampinat opozitie din partea proprietarutui terenului, respectiv a tulul-reciamant. La dosar a fost depusa si copie de pe sentinta pehald nr. 536/26.03.1998, pronuntaté de Judecdtoria sectorului 6, din cara rezulta c& Impotriva inoulpatei LR. s-2 formulat o plangere penala de catre numitul LD. care ‘cumparase cu act autentic terenul, pentri comiterea infractiunii de tulbu- rare de posesie, constind in aceea c& I,R. a ocupat terenu! respectiv pe care la considerat proprietatea sa. Sustinerile apelantei-paréte |.R. th sensul c& a dobandit terenul in ltigiu pe baza unei conventil incheiate cu numitii C.V. si C.|. au fost infir- mate Tn raport de imprejurarea cd prin sentinta civila nr. 7487/1.07.1998 a Judecdtoriel sectorului 6, hotdrére definitiva ¢' irevocabila, a fost respins’ ‘actiunea promovata de reclamanta avand ca obiect constalarea van- 2Brii-cumpSrail acestui teren. Po baza dovezilor existente, tribunalul a considerat c& nu sunt fon- dato ciiticile aduse sentintei pronuntate de prima instanta, fiind.corect aplicate dispozitile art. 494 C. civ., care reglementeaza situatia cons- tructorului de sea-credint& pe terenul propristatea altei persoane, aga Tncat s-a apreciat c& actiunea introdusd de reclamant este intemeiata si de aceea a fost admis. imobj i uzucapiunea 52 ‘Aecestunea mcd uzucapit (ao. Inexistenta autorizatfei de céMétructie. Rea-credinti. Con- secinte Reaua-credinté a constructorului rezulté nu numai din lipsa ttlutul de proprietate asupra teronului, dar ei din imprejurarea ci edificarea constructiei s-a facut far& autorizajia de construire impusa prin art. 3 din Legea nr. 50/1991. .A. Iasi, s. civ,, dec. nr. 1539 din 6 septembrie 2000, In CA, lagi, B.J. 2000, op. cit, p. 42-43, C. civ., art. 492, 494, L. nr. 50/1991, art. 3 ‘Art. 492 C. civ. dispune ,Orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra paméntului, sunt prezumate a fi facute de cdtre proprietarul acelui paimant ou cheltuiala sa gi c4 sunt ale iui, pana co se dovedeste din contra’, ‘in urmatoarele douai articole, Codul civil reglsmenteaza doud cazuri do accesiune imobiiara artificial, darcet mai freavent caz este cal reglementat prin art. 494 C. civ., care priveste constructile, plantatile sau alte luorét! facute de o persoand cu materialele sale pe terenul propristatea altuia. Dispozitia fegala se aplic& exclusly constructor noi, iar drepturiio proprietarului materiatelor sunt diferite, dupa cum constructia s-a exificat cu buna-credinid sau cu rea-credinia. Constructoru! este de rea-credinja atunci cand ridied constructie pe terenul care stie cdi apartine altei persoane. jn asemenea situatii, proprietarul terenului are, la alegere, una din urmatoarele posibiltati: 4. 88 pastreze constructia cu obligatia de a4 despagubi pe constructor cu pretul muncii si valoarea materialalor; 2. 88 oblige pe constructor sé ridice constructia pe cheltuiala sa. Jn spel, reaua-oredintd:a partului care a edificat constructia pe tere- nul propristatea intervenientului, nu se deduce doar din lipea titlului de propriotate asupra terenului, Ea rezult cu certitudine, raportat ia conditile in care sa construit, deoarece edificarea constructiai s-a facut 14rd auto- ‘izafia de construite impusa prin art. 3 din Legea nr. 50/1991 si a fost inceputé de parat dupa ce interveniantul a cumparat terenul de la fosta ‘Accesiunea imobiliard artificial 53 proprietara; acesta continuand lucrarile, desi a fost somat si le sisteze {lind si amendat contraventional, la sesizarea intervenientului. Prin urmaro, cererile formulate de reclamant ~ Primarul municipiu! asi — 9i intervenient — proprietarul terenului — privind obligarea paratul 4 ridice constructille edificate pe cheituiala sa, sunt intemelate, 4. Accesiune imobiliar’ artificial. Drept de superficte. Con- simfdmant tacit. Actlune in constatere 1. Prezumtia ci orice constructie apartine proprietarului terenului poate fi rastumata doar prin dovedirea dreptului de superticie. Obtinerea autorizatiel de constructie nu dovedeste constituirea dreptului de superficie prin consimtéméntul tacit al Statulul Romén — proprietarul terenului. 2. Din punct de vedere procedural, nu este admisibité o actione fn constatare cat timp réclamantul nu are recunoscut (realizat) dreptul real a cdrui constatare a solicitat-o, iar inscrierea in car- tea funciara este 0 executare a hotdrarll, care nu este admisibila Ih cazul celor pronuntate in baza art. 111 C. proc. civ. C. A. Brasov, 8. civ., dec. m. 4441/2000, in Studia Universitatis Babes-Bolyai, nr, 1/2001, p. 120 C. civ, art 492 Judecdtoria Brasov a constatat existenta dreptului de propriétate al reclamantului asupra unui imobil construit ps cheltuiala:sa pe terenul aflat ‘1n proprietatea Statului Roman, administrarea Primariei Bragov. De ase- ‘Menea $-a constatat existenta unui drept de superficie in favoarea reclamantului asupra terenului de sub constructie si a terenulul aferent, gi ‘s-a dispus intabularea drepturilor mai sus ardtate in cartea funciara. Instanta a constatat c4 imobilul a fost ridicat pe cheltuiala proprie de ‘ctre reclamant, in baza autorizatiei pentru executarea lucrarii nr. 152/1976, prin transformarea unei magazil. Pe baza autorizatiei de constructie nr, 285/1980 s-au efecuat lucréiri de extindere ale aceluiagi imobil. Fostul 1.C.R.A.L. Bragov nu a preluat constructia in administrare, neincheindu-se 5 54 ‘Accesiunea imobiliara si uzucapiunes Un contract de inchiriere gi in aceste circumstanfe, instanta a corisiderat risturaté prezumtia instituita de art, 492 C. civ, De asemenea, s-a con- siderat cA in spefA exista constituit un drept de superficie prin conventia partilor, consimtzmantul tacit al proprietarului teranului deducéndu-se din acordarea autorizatior de constructie si din pasivitatea manifesiata © perioada de 20 de ani privind reglementarea situatiei juridice a imobilelor: ‘S-a dispus inscrierea in cartea funciara a drepturilor recunoscute, consi- derdndu-se a intabularea nu este un act de exocutare a hotdrarii et 0 masura menita s4 asigure ‘opozabiltatea fata de tertl a dreptutui ‘Tribunalul a respins apelul pardtelor retinandu-se in plus oA in speta nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 50/1891 gi ale Legii nr. 219/998 privind dreptul de concesiune, in baza principiului neretroactivtati legit gi nici dispozitite Legli nr. 112/995, deoarece imobilul nu a fost preluat de tre stat. Curtea de Apel Brasov a admis recursul dectarat de Piiméria Brasov pentru urmatoarele considerente. Prezumtia oi orice constructie apartine proprietarului terenului poate fi rastumatd doar prin dovedirea dféptulli de Super In speta, nu iin nici o proba depusé la dosar existenta nel infelegeri intre parti, iar reclamantul a construit atét in numole sau cat siin numele celuj.care avea dreptul de administrate operativa, LC.RLALL. Bragov. Prin urmare constructorul, chiar de buné-credinté find, dobandeste doar un drept de creanta in despagubire gi nut un drept reat. Pe. de alld parte, din punct de vedere procedural, nu este admisibilé actiune in constatare cat timp reclamantul nu avea recunoscut (realizat) dreptul real a cdrui constetare a solicitat-o, iar inscrierea in cartea fun- ‘ciara este 0 executare a hotérari, care nu este admisibila in cazul cslor pronuntate in baza art. 111 C. proc. civ. 42. Rasturnarea prezumtlel instituite de art. 492 C. civ. in fax voarea proprietarului terenulul. Conditil Pretentia unuia dintre coproprietarii terenului de a fi recunoscut proprietar exclusiv al consiructiei edificate ar putea fi primité numai in masura in care acesta ar face dovada ca a incheiat, in prealabil, 0 convenfie in acest sens cu ceilalti copropristari, pentru c& numai astfel poate fi réstumata prezumtia instituité dé Accesiunea imobiliar’ artificiala 55 art. 492 C.civ., care raportata fa datele spefel, presupune cd toti coproprietarii terenului sd fie coproprietari asupra constructiei. CA. Bucuresti, s. a lV-a civ., dec. nr. 4072/2000, inC.P.JM.G., 2000, op. cit., p. 21-23 C. civ., art, 492, 728 tn fapt, terenul in supratata totala de 597 mp a fost proprictatea auto- rului reclamantelor, jar prin sentinja civila nr. 10058/16.06.1999, ramasa definitva prin neapelare, s-a constatat ca numitele C. care au avut in acea cauz’ calitatea de reclamante — su asupra acestui teren. Provocdind actiutiea in constatare de fata, retiamantele — doud din cele patru coproprietare - au pretins c& sunt singurele proprietare asupra tunel constructi! (garai) ridicate pe terenul afiat in coproprietate. Or, este gtiut c th virtutea accesiunii imobiliare artificiale (art. 492 . civ.) proprietarul terenului devine gi proprietarul constructial adificate pe acesta, Tn speta ins, réciamantele nu sunt singurele titulare ale dreptului de proprietate asupra terenului pentru ca accesiunea s& opereze numai in favearea lor si astfel, s& fie considerate propristare asupra garajului, Starea de coproprietate asupra terenulti este razultatul unor transmi- siuni succesorale succesive (conform cartifcatslor de mostenitor depuse 1a dosar) st rezulté, de asemenea, dint-o hotirdre judecdtoreascal intrata 1n puterea lucrului judecat De aceea, referiile infimatelor-reclamarte la continutul unul raport de ‘expartiza — care a stat la baza pronuntéri sentinjei sus-mentionate — si din care ar rezulta o individualizare a suprafetelor de teren ale copropristarilor contorm cotetor mastenite, sunt lipsite de relevanta, cat vreme nu s-a realizat sistarea st&tii de indiviziune, ((ar in puterea lucrufuljudecat au intrat ‘nU mifoacele de proba administrate in cauza, ci dispozitivul hotirari). Chiar gi paniru ipoteza in care s-ar fi facut dovada ci unul singur dintee copropristar ar fi edificat constructie (garajul), aceasta imprejurare nu i-ar fi justiicat un drept de proprietata exclusiv asupra acestuia decat in ‘masura Ih care s-ar fl probat ~ in sensul at. 492 C.clv. - ¢& a existat in brealatio conventie Incheiaté cu ceilalti coproprietari in vitutea c&reia 38 i se reclinoasca constructorului un drept de propristate asupra garajului _ Numai in felul acesta s-ar fi wsturnat prezumtia instituita de dispozitile art, 492 C.civ., potrivit cArora propristarul terenului este gi, proprietarul 58 Accesiunea imobiliara gi uzucapiunea construct, dispoziti legate care, aplicate in speté, inseamna c& toti co- propriatariiterenului sunt coproprietari asupra garajului ridicat pe o parte in acest teren. Atata vreme cét exista starea de coproprietate asupra terenului, faptul c& bunul nu este fractionat in materialitatea lui, conform cotelor de pro- prietate ale titularlor, face ca gi constructia editicat pe teren s& se g&- -seasca in acesasi stare de coproprietate. De aceea, stabilind c& apelantele sunt singurele thulare ale dreptutul de proprietate asupra garajulul, sa ignorat starea de indiviziune a paitilor gis-a aprociat gresit asupra situatiei o& apelantele sau autorul for ar fi edi- ficat garajul cu acordul celertalti coproprictari, pentru ca aceasta sii fe per- mit pretinderea unui drept de proprietate exclusiva asupra garajului. Constructor de bund-credint&. Actiune in despagubiri. Prescripfie extinctiva. Momentul de la care incepe sA curg’ termenul de prescriptie Actlunea prin care constructorul de bund-credinta tinde la valorl- ficarea creanfei sale corespunzatoare contravalori! muncil pres- tato si a materialelor incorporate in constructia edificatéi pe terenul proprietatea altel persoane este presoriptibilé in termen do 3 ani, Acest fermen incepe sé curga nu de la data termindiril constructiel, ci de la data la care proprietarul terenului a ridicat pretentii asupra constructiel, prin invocarea dreptului de acce- siune imobitiaré. C.A. Bucuresti, s. a IV-a civ., dec. nr. 1268 din 21 mai 2002, in C.A, Bucuresti, C.P.J.C. 2001-2002, op. cit., p. 92-94 D. nr. 167/1958, art. 3, 7 alin. (1) ‘In speta, find vorba despre o actiune prin care constructorul tinde la valorificarea creantel sale corespunzatoare contravalorii muncii prestate sia materialelor incorporate in constructia edificata pe terenul proprieta- tea pardtei, termenul de prescriptie de @ ani, prevaizut de art. 3 din Decre- tul nr. 167/1958, Incepe 84 curgé nu de la data terminal constructii, Accasiunea imobitiar’ artificial s7 cum a invocat recurenta, ci de ta data la care proprietarul terenulul a Tidicat pretentii asupra constructiei, prin invocarea dreptului de accestune imobiiars, acesta find momentul nagteri drepiului fa actiunea Tn despa- gubiri a constructorutui Avand in vedere ci potrvit art. 7 alin. (1) din Decrotu! nr. 167/1958, prescriptia incepe s curga de la data cand se naste dreptul a actiune, iar Th spel droptul al actiune af reclamantulul-constructor s-a nascut la 18.03.1999, ofind a réimaa irevocabilGi holirfrea judecdtoreasc’ prin sa constatat dreptul de proprietate al recurentei asupra constru prin operarea accesiuhil imobiliare, actiunea lui, inragistrata la instant 's 2202 2000 ce situa In interior temenutu goneral do prescrip Bani, Prin urmare, erica formulat& de recurenté pe aspectul modului de calcul al termenului de prescriptie extinotiva, nu este fondaté. 44. Accesiune imobiliara artificiala. Art. 494 alin. (3) teza finala din Codul civil. Constitutionalitate’ Intrucat titularul dreptului de proprietate asupra terenului isi p&s- treazé in.continuare titlul, si, prin accesiune, devine proprietar al — plantatillor, constructiilor sau al aitor lucrari efectuate de un con- structor de bund credinté, nu poate fi pusa in disculie expro- prierea, asttel incét prevederile constitufionale invocate fart. 41 alin. (3) giart. 150 alin. (1) din Consttufie, n.n.] nu au legatura cu cauza. Se respinge asadar, excepfia de neconstitulionalitate a dispozitilor art. 494 alin. (3) teza finald din Codul civil. C.C, dec. nr. 91 din 4 aprile 2003, in M. OF. P. 1, nr. 196 din 26 martie 2003 "A se vedea nota critic de |. Deteanu in PA. nr. 3/2003, p. 27-29 si “1, Deleanu, Problema constitulionalitéii prevederiior art. 494 alin. ultim teza a I-2 G.eiv, In Dreptul nr. 6/2002, p. 18 gi unm. 88 Accesiunea imobiliard si uzucapiunea. G. civ., art. 480, 494; Constitutie, art. 41 alin. (3), 150 ain. (1) Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate 7! constituie art. 494 alin. (8) teza finala din Codul civil, text de lege care are urmatorul continut: .Cu toate acestea, daca plantatile, cladirile $i operele au fost fBcute de cétre © atreia persoana de buna credinta, proprietarut pamantulul nu va putea cere ridicaroa sus-ziselor plantati, cladiri gi lucriri, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialolor si pretul muncii, sau de a plati o ‘uma de bani egald cu aceea a cresterii valorii fondlului ‘Autorul exceptici de neconstitulionalitate sustine cA dispozitile legale tiicate contravin prevederilor constitutionale ale art. 41 alin. (3) si ale art. 180 alin. (1), conform cérora: Art. 44 alin. (3): ,Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru 0 cauzi de utitate public’, stabilté potrivit legi, cu dreapta si prealabila despaqubire': = Art, 150 alin. (1); ,Legile si toate celelalte acte normative rman in vi- ‘goare, Tn masura in care efe nu contravin prezentel Constituti. Examindnd exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constataé c& textul de tege critical este cuprins in capitolul din Codul civil referitor la ,dreptul de accesiune asupra celor unite si Incorporate cu lucrur’. Astfel, confor dispozitilor Codulul civil, accesiunea reprezinta un mod de dobéndire a preprietiti si const& in incorporarea material @ unui lucru mai putin, important intr-un lucru mai important, proprietarul celui din uma devenind propristarul tunului incorporat, Th ipoteza th care bunurile au aparinut unor persoane diforite. Accesiunea se fundamenteaza pe principiul do dept accessorium sequitur principale, in considerarea c&ruia proprietates unui lucru principal 0 atrage pe aceca a unui lucru accesoriu. Arligolul 494 alin. (6) teza final. din Codul civil este aplicabil in cazul accesiunil imobiliare artificiale, atunci cAnd o tert persoana realizeaza pe terenul altcuiva plantatii, constructii sau alte lucréiri folosind proprile ma- teriale. in aceasta situatie proprietarul fondului pe care se afl construc- file sau plantatile facute de altul datoreaza despagubiri celui care a con- strut saul a plantat, Atunci c&nd constructorul este de bund credinté, avand ‘convingerea eronatii c& acel teren este proprietatea sa, Tn mod obligatoriu, proprietarul terenului devine si proprietarul constructiel, cu obligatia de a-1 ‘despagubi pe constructor, fard insé a putea cere dérdmarea Sau ridicarea lucrarlor efactuate. Textul de lege criticat stabilogte intinderea obligatici de despagubire oferind posibilitatea proprietarului terenulul de a opta intre plata contravalorii materialelor si a pretulul munci, pe de-o parte, sau plata unei ‘sume egale cu sporul de valoare dobancit de teren, pe de alta parte, Accesiunea imobiliard artficialé 59 Departe de a constitui o incalcare 4 dreptului-de proprietate, asa cum considera autorul exceptiei, textul de lege dedus controlului este in con- cordanta cu definitia data proprietatil de art. 480 C. civ., care prevede cd Proprietatea este dreptul co are cineva de @ se bucura si dispune de un Weru‘in mod oxclusiv si absolut, ins& in limtsla determinate de lege", si oferd o solutie rezonabild conflictului de interese legtime dintre proprictarul fondului si constructorul de bundi credinta pe terenul acestuia. Este adevarat 08, avand a alege Inire cele doud posibllali de despagubire, (ra a putea pretinde constructorului de buna credint& ridicarea lucrafi, proprietarul tere nnului suferd o restrdngere a prerogativei de dispozttie asupra bunului sau, acedstii restréngere operoaz’ in conditile lagi, in considerarea poztiel sUbiective a constructorutui — buna credinf& -, cu respectarea pravederilor constituionale ale art 41 alin, (1) teza finald, conform carora continutul gi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Prin urmare, intrucdt titularul dreptulul de propriotate asupra terenului pastreazéi in continuare titlul-si, prin aceeslune, devine proprietar al plantatitor, constructillor sau at altor Iuerdil efectuate de un constructor de bund credint@, niu poate fi pusa in discutie exproprierea, astiel incAt preve~ derle constitutionale invocate de autorul exceptiei nu au legaturd cu cauza. Pentru considerentela expuse mai sus, Curtea, respinge excentia.de ne- constitutionalitate a dispozitilor art. 494 alin, (6) teza finala din Codul civil. 45. Obligatie de a face. Constructor de bund-credinta. Interpre- tare in situatia in care s-a cumparat sl partea ce se cere a se desflinta Potrivit art 494 C. civ:, dac& 0 constuotie a fost edificaté cu bund-credin{3, proprietaru! péméntulul nu poate cere ridicarea pens acesisla In speta, pardtul nu are calitatea de constructor de rea-credinta, intrucat a cumparat imobilul cu act de vanzare-cumpérare, inclu- siv scara in fitiglu, in februarie 2000, ler reclamantul a cumpérat de fa acelasi vanzator in iulie 2001. Asa fiind, parétul nu este constructor de rea-credinta, scara exista la data dobandirii imobi- 60 Accasiunea imobiliard gi uzucapiunea. Julul, situatie fata de care nu poate fi obligat sé o demoleze, in raport de prevederile art. 494 C. civ. C. A. Pitesti, s. clv., dec. nr. 835/R din 8 mai 2003, In. A. Pitesti, BJ, 2002-2003, op. cit, p. 56-57. ©. clv., art. 494 alln. (3) Reclamantul a solicitat obligarea parétului la demotarea une! scdiri amplasate pe terenul proprietatea sa iar in caz contrar autorizarea sa efectueze aceasta lucrare pe cheltuiala pardtului, Th motivarea actiunii, se aratd c& pardtul a edificat o séard exterioard fea oa, desi are “adhiltiea’ gf'Taobligat pe pardt s& destfiinteze scara saul, in caz do roluz, ba autorizat pe reclamant sA efectueze aceasta lucrare pe cheltuiala pératului. Pentru a pronunta acaasté hota- rare, prima instant a refinut din probale administrate c& scara in ltigiu este situatd pe proprietatea exclusiva a reclamantulul si este o constructie ce prezint’ pericol de prabugire, Paratul a formulat tn apel critici de nelegalitate gi netemeinicie, iar tribunalul a respins calea de atac ca nefondats, insugindu-si conside- rentele retinute de prima instanta. Recursul.declarat de parat 2 fost admis de Curte, iar decizia tribuna- lului @ fost modificata in sensul admiterii apetului gi al respingeri! actiunii canefondate. in considerentele deciziei s-a retinut, cu referire la prevederile art. 494 . civ., c& pArétul nu are calitatea de constructor, intrucét a cumpérat imobilut cu act de vanzare-cumparare, inclusiv scara In litigiu, anterior reclamantului, care a dobandit imobilul de la acelasi vanzétor, mult mai tarziu. Asa fiind, paratul nu este constructor de rea-credin\Z, scara in litigiy axistand la data cumpararii imobilului, situatie fata de care paratul nu’ poate fi obligat s& o demoleze in raport de prevederile art, 494 alin, 8 C. civ, - Accesiunea imobiliart artificial a Constructie edificat’ pe terenul altei persoane. Lipsa auto- rizatiel de construire gi a acordului proprietarului. Reaua- ‘a constructorului. Consecinte Buna-credint3 a constructorului nu poate fi refinuta cat timp nu ‘existd acordul proprietarulul terenulul $i autorizatia de construc- fie, chiar dacd lucrarea a fost edificatét cu acceptul tacit al prima- rel, pldtindu-se taxele si impozitele datorate. C.A, Suceava, s. civ., dec. nt. 2433 din 26 seplembrie 2008, In Ministeru! Justitiei, C.P.J. 2003, op. cit,, p. 11 C. elv., art. 494 Reclamantul a solicitat obligarea pératilor la ridicarea constructiei casi de locuit, amplasaté ilegal, pe suprafata de 740 mp teren din municipiul Falticeni, susfindnd ¢8, prin hotirare jucecdtoreasca irevocabilé, paratii au fost obligati s8-i predea terenul si cd, degi s-a procedat, in anul 2002 la ‘executarea silitS, totugi au construit locuirta fara nici o aprobare. ‘Acfiunea a fost respinsd de judecditoria Falticeni, prin sentinta clvilé nr. 1949 din 19.11.2002, mentinut& prin decizia civil nr. 715 din 17.04.2003 ‘a Tribunalului Suceava, cu motivarea c& paréfi sunt de bund-credinté, au avut acceptul autoritatior locale, nu au fost sanetionati contraventional si au achitat impozitele si taxele datorate. Recursul declarat in cauzé de c&tre reclamant este fondat. Proprietarul terenului este autorul care are tity de propriatate emis conor Legil nr. 18/1891, mostenit find de reclamant, Potrvit art, 494 C. civ. proprietarul terenului devine, prin acoesiune, proprietarul construc, tar in azul in care igi insugeste lucrarea, constructorul devine un simplu creditor. Reaus-credintd a constructorului este dat atunci cAnd | cunoaste cA terenul apartine altcuiva gi totusi ol continué 84 faca constructia. Paratut nu a opus nici un act prin care sa justifice vreun drept asupra, terenului gi, desi a fost atontionat 58 sisteze lucrarea, a continuat-o. Faptul c& a avut acceptul tacit at primdirii si c& a plait taxa si impozitul nu echivaleaz& cu buna-credintS, cat timp nu a avut acordul proprietarului ¢inu a obtinut vreo autorizatie de constructie. Ca ataro recursul a fost admis, ambele hot8rari find masificate si actiunea reclamantului a fost admis’ asa cum a fost formulata. Uzucapiunea 47. Uzucapiunea de 10-20 de ani. Titlu putativ. Just titlu, Admi- sibilitate Prescriptia de_10-20 de ani cere bynd-credint® Sho just cauza. Legiuitorul roman a admis c& uzucapiunea de 10 20 de ani presupune nu numai buné-credinfa si just tittu; in acest inte- fos sa adi of 9! tluLgulaty se considera just tty dao woe. ilk Trib. Mov, dec. nr. 248 din 24 noiembrie 1888, in C. Hamangiu, NN. Georgean, op. cit, vol. IV, p. 413-414 C. civ. rom., art. 1857, 1858 alln. (4), 1895, 1897; C. civ. fr., art, 2241, 2265 sor precar si c4ruia, dupa rigoarea’principiilor ar trebui s4 i se opund cA a ‘succedat gi in vicille defunctului, cu atat mai mult urmeaz3 a se admite ‘tluri putative in cazurile unde buna credintaé a posesorului nu este in conflict cu rigoarea principiilor. Articolul 1895, ca s@ Inlature orice indoiaia in aceasta privinta, cere pentru prescriptiunea de 10 sau 20 de ani, Dung credit eo steals, nt 1, de care ste an. 2265 corespun- Alor Trancez. Adtiel fiind, tittul poate's isc find suficienta credinta c existd un titlu dacd eroarea are o justi cauza. Chiar dacd am admite lust ttlu” exprima aceeasi idee, totugi, men- just ttl, — Uzucapiunea 63 fionarea lui in art. 1895 nu insemneazii altceva decdt c& legiuitorul nostru a admis ci uzucapiunea de 10 sau 20 de ani presupune nu numai bund ccredint dar si un just titty; In acest inteles, natural ca si titlul putativ se consideré ca un just ttlu daca ercarea e scuzabila. Articolul 1857 sand la.o parte fraza enigmatica din corespunzatorul sau francez art. 2241 c& ,nimoni nu poaté s& prescrie contra ttlului su” gi inlocuind-o cu aceea cA posesorul care_poasda nu sub ume de pro- piietar, nu poate s4 schimbs el inSUsI calitatea posesiunel sale, rozulta ca, a poseda dinc nu_se Intelege a poseda contra titiulul séu ‘Sau 7818 tilu. $i chiar dacé am admite c& tn dreptui francez cel care posed dincolo de titlut siu posed restul contra ttlului, adicdi tard tity gi ‘c& pentru a prescrie il trebuie 0 uzucapiurie de 30 de ani, totugi legea noastra, spre deosebire de cea francezd, considerdnd titlul putativ ca 0 Justa cauz in intelesul art, 1895, rezult c2 un asemenea posesor are credinta cA exista un titlu si pentru rest, credinta care are o just cauzé, cgea ce @ sulicient. - 48. Uzucapiunea de 10-20 de ani. Conditll Conaitite justulul tly gi a bunei oredinte trebuig indeptinite cu- mulativ pentru a uzucapa C.A, Bucuresti, s. a il-a, dec. nr. 110 din 7 mai 1892, In G, Hamangiu, N. Georgean, op. cit, vol. IV, p. 403 C. civ., art, 1895, 1898 Dreptul de a prescrie prin 10 sau 20 de ani nu este acordat de lage decat aceluia care dobandeste un imobit printr-un just tity si buna cre- ding. Aceste doua conditiuni sunt osrute de lege intr-un mod cumul din cauza favoarel exceptionale acordata dobanditorului admis a prescrie jin afara de regulile ordinare. De unde rezulti o& prezymtiunea de bund credinta stabil prin art. 1808 "ua poale-dapense Pe ‘eel care nvocd prescriptiunea de 10 sau 20 de ani de a face dovada ca a dobaindit printrun TeTTOTL BRE AL MAGISTRATIS BIBLIOTECAl 64 Accesiunea imobiliard gi uzucapiunea 49. Uzucapiune de 10-20 de ani. Uzucapiune de 30 de ani. Conditii Fie 280r lui Incepe, fh persoana sa, 0 ngud posesie, fara a distinge daca strémularea posesiel s-a 18- cut in mod singuler sau universal, lucraliv sau oneros. Dobénditorul cu tity particular poate, dacé este de bund cre- at Hd. 68 Inceapd o nous posesie n pesoana sa si ed prosori prin_10 sau20'G6 ani, desi autorul su nu putea si ct prin 80 de ani Fecere ee C. A, Galati, s, |, in. Hamangiu, N. Georgean, op. cit, vol. IV, p. 403-404 C. civ., art. 1890, 1895 Cand posesiunea aceluiagi lucru trece pe rand in mai multe maini, fiecare posesor incepe In persoana sa o noua posesiune, fri a di . tinge dac& stramutarea posesiunii s-a ficut in mod singular sau ur versal, lucrativ sau oneros. Deci succesorul cu titlu universal, care are ‘sezina, nu poate incepe o noua posesiune in persoana.sa, fiindc& po- ‘Sesiunea sa se confunda cu a lui de cujus, al carui continuator este ‘cumparatorul, insa, fiind un achizitor cu titlu particular, poate, daca este de buna credinté, 84 inceap& o nou’ posesiune In persoana sa si sa rescrie prin 10 sau 20 de ani, desi autorul sau nu putea prescrie decat 50. ‘Intreruperea prescriptiel achizitive Prescriptia achizitivé se Intrerupe prin formularea_unei cererl de chemare in judacata principalX i) incident’ ——SCSCS ‘ Cas., 8.1, deo. nr. 103 din 26 februarie 1910, in C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit, vol. IV, p. 371 Uzucapiunea 6s C. clv., art. 1865 alin. (1) Dupa dispozitiunile art. 1865 alin. (1) C. civ., prescriptia se intrerupe printe-o cerere fcutd in judeceté, fie introductiva de instanfa sau_numai Incidenté in instanta deja inceputa. Prin cerere incident se infeleg cererea reconventionala, de chemare, 1h garantie sau de interventie, care sunt adevérate corori In judecaté in ‘sonsut citatului artical. Prin urmare, 0 petitio prin care nu se formuleazi decat o simpla dacia- fatie, nu constituie THe prinelpala nici incident’, 3] Hu. poate avea de efect intreruperea prescritisl. — nate. avea de efer St. jntreruperea prescriptiel achizitive Cererea de chemare in judecata intrerupe cursul prescriptiei achiziti- ve numal dacd a fost admisa prin hotirare judecdtoreasca definitiva Cas., 5.1, dec. nr, 122 din 10 februatie 1912, in C. Hamangiu, N. Gsorgean, op. cit, vol. IV, p. 378 C. clv., art. 1868, 1870, 1871 Din combinarea art. 1868, 1870 si 1871 C. civ., rezulta cd intreruperea prescriptiunei prin efectul unel cereri in justitie este subordonata conditiu- nei admiterii acelei cere’ printr-o hotirare.de nerevocabild. autorita De aici urmeaza cA cererea in justitie nu produce efect intreruptiv de prescriptie, decat daca, prin hotarare definitiva, a fost admisa. 52. Indiviziune. Intreruperea prescriptiei achizitive Recunoasterea dreptului de succesor, indiferent dacd termenul prescriptiei era sau nu implinit la data recunoasteril, operaaza in- treruperea prescriptiei achizitive. Cas., s. 1, dec. nt. 166 din 12 martie 1914, in C. Hamangiv, WN. Georgean, op. cit, vol. IV, p. 372 66 Accesiunea imobiliard si uzucapiunea €. civ., art. 1865 alin, (3) ro agtiune de losite din indiviziune intre comostenitori, pérétul invocd in apararea Sa presoripfa achiziiva bazala pe posssia SCUSNS ca proprietar, iar reclamantul opuno intrerupetea civila rezultand din recu- noagterea de catié intimal a dreptulul reclamantului de succesor, facut un proces anterior, in aceste imprejurari recunoasterea dreptului de successor, indiferent dacé ter rescriptie’ au Tmplinit ig dala recunasterl, opereazé totusl intreruperea civilé in conformitate cu art, 1865 C. civ. , 53. Uzucapiune de 10-20 de ani. Schimb. Contract de vanzare- cumparare inchelat in forma autentlcd, transcris. Actiune jin revendicare Tila! asupra imobilulul dobAndit de proprietar are, prin el insusi, Bfectul transterérii dreptulul de proprietate, dar pea taneated face Inopozabil celor care, ulterior, au dobandif’drepluri asupra imobilulul sile-au transoris, Cas., 8. |, déc. nr. 606 din 10 decembrie 1914, in C. Hamangiu, NN, Georgean, op. cit, vol. IV, p. 408 €. clv., art, 480, 1895 Daca un proprietar opereaza doua transferuri de proprietate asupra acetuiasi imobil, mai intai citre o perscana, printr-un schimb, fara Incheio- ea unui act scris 5i ffré transcrierea dreptului de proprietate transterat, si apot care 0 ait persoand, printr-o.vanzare constatati printr-un act au- tentic ¢itranscris, tribunalul violeaza articolete da la prescriptie cand respin- ge actiunea In revendicare intentata de cumparitor, pe motiv cé acela care a facut schimbul la dobandit prin prescriptie avand ca just titly actul de schimb. in adevar, intt-o asenienea speta nu se poate aplica art. 1895 C. div, edi nu este vorba de un just ttt, obtinut @ nan domino, eare unit cu bund credinta si printr-o posesie de 10 sau 20 de ani sd poala duce la prescriptie, oi de un titlu dobandit de la adevaratul proprietar, ttl ce prin 1 insusi aré efectul imediatei transferdr a dreptului de proprietate, dar pe ~ Uzucapiunea 7 c r ‘vit . proc. clv., neopozabil care lipsa de transctiptie il face, ‘potrivit at..723 C. proc. civ. ator persoane cu drepturi asupra imobilulul dobandit ulterior, dar transcris. 54, Uzucapiunea de 10-20 de-ani. Actlune tn revendicare. Titlu pro herede Titlul pro heredle poate fi consideral just titty pentru a duce la do- pSridirea proprielati prin uzucagiunga de 10 pénd la 20 de ani ., 8. |, dec. nt. 17 din 13 lanuarie 1915, In C. Hamangiu, oars N, Georgean, op. cit,, vol. IV, p. 363 C. elv., art. 480, 1858 alin. (4), 1895 Pin unmars, daca tribunalul omite s& examineze aceste elemente si respinge presctiptia pe motiv c& paratul nu a facut dovada ca tatal ou a jnceput a poseda cu just tilu, prin aceasta violeaza art. 1858 alin. (4) C. civ. id o hotdrdre nemotivata, . 55. Uzucaplune de 10-20 de ani. Intreruperea preseriptiel achizitive Pottivit art. 1865 alin. (1) si art. 1866 C. civ., prescriptia se intre- rupe printr-o cerere de chemare in judecat si intreruperea du- reazé aldta timp cat procesu! va fi pendinte. CA. Bucuresti, s. a 1V-a, dec. nr. 329 din 30 decembrie 1922, In, Hamangiu, N. Georgean, op. cit, vol. 1V, p. 373 68 Accesiunea imobiliara si uzucapiunea C. clv., art: 1858 alin. (4), 1859, 1865 alin. (1), 1866, 1895 in spet, |.S., acum defunct, care a fost chemat in judecatd pentru iesire din indiviziune nu_ar fi putut pratinde:c& posedand bunul in cursul judessci procesul a cobandt propetatea:pan_pressdnie, pentru cA ea a fost geen rs fentii $i, care ~ cnd au intrat in stépanirea averli iSe pe urme tatiui lor au gasit In succesiune ¢i imobitul din litigiu, iar procesul find rezolvat la prima instanta, inainte de deschiderea dreptului Jor, nu au fost introdusi in apelul faicut de reclamanti decAt dupa implinirea termenului de 10 ani, cerut de art. 1895 C.civ. — cum potrivit ait. 1858 alin. (4) gi 1859 C.civ., acegti descendent au inceput o posesia noua distinct’ de a autorului lor, unita cu tithul de erede care constituie o justia cauza, si fiind si de buna credint’, Jor nu li se poate opuna intreruperea operata in contra tatdlui lor, deoarece nu au avut cunostinf& de proces decat dup& ce au dobandit prin prescriptie proprietatea bunului in discutlune. Proprietate. Titluri ,.a non domino”. Dobandirea proprietatit prin prescriptla achizitiva de 10 ani Prescriptia achizitivé de 10 anl. Prezumarea bunei credinte a) In cazut in care_pattile care isi contesté dreptul de proprietate asupra unui imobi, qu au nicl una nie! alta, thiur! care sa emane de fa adevaratul proprietar, urmeaza a fi considerat acela care, pé” ani L Gare Wl prézinta, dovedeste in acelasi timp ci a posedat neintrerunt imobilul cu bund credingé in termenul Nn tru prescriptie. b) Buna credinta totdeauna se prasupune si sargina probel con- trare cade asupra parti adverse. Cas., 8. , dac. nt. 637 din 10 decembrie1920, in C.J, nv. 21/1924, p. 326-327 C. clv., art. 1895, 1899 Recurentul nu a facut dovada c& terenul vandut lui de F.R.S., ar fi cel pe care-| revendicd de la intimat, desi nu se contesta de ambele parti c& ‘alutori lor fe-au vndut terenul apartinénd dafunctului P.S. Uzucapiunea 6 _-Chiar daca identitatea terenului ar fi dovedita, totugi recurentu! nu poate avea nici un drept, deoarece dansul nu a facut dovada c& autoarea sa.ar fi succesoarca legitima a defunctului R.S., recunoscut ca proprietar al terenulul vandut si lui $i p&ratului, si ca atare numita FRS., nui ba putut transmite in mod valabil, pe cand intimatul, al c&rui titlu de aseme- nea nu emana de la adevaratul proprietar al terenului, are ins& ‘in favoa- ea sa, pe lang justul titlu rezultand din-actele ce le prezint& gi o pose- Siune de mai bine de 10 ani a lerenuiui, astfe! of trebuio concidarat ca proprietar pe temeiul prescriptiei achizitivede 10 ani. Deoarece nici una din paifi nu are ttlri care sé emane de la adeva- ratul proprietar al terenului, instanta de fond a fost indrituita a considera ca proprietar pe acela-care, pe [nga justul titlu, pe care jl prezinta, a do- vedit in acelasi timp’ cd a posedat neintrerupt terenul in fitigiu, cu bun credint, in terménul cerut de lege pentru a prescria. in fapt instanita de fond. Inalta Curte, confimand decizia instantei de tond, care respinsese acfiunea in revendicare, se intemeiazA pe constatarea fBcuta de aceasta instantd, 08, chiar de ar fi dovedita identitatea terenului revendicat cu cal posedat de intimat, tolugi intimatul are o posesie de- canal, cu just tly si de bund credint&, astfel Incat devenit proprietar prin prescriptie achizitva. Este incontestabil c& solutia dati de instantete de fond si consfintita de inatta Curte este absolut juridica, cu toate acestea credem c4 modul de drgumentare din decizia ce adnotm ar putea da nagtere unei interpre- tari gresite in-ce privaste rolul prescriptiei ca mijloc de dobandire a pro- prietati, si astfel s-ar da presctiptiel o sferd de aplicare mai restrans& decdit aceea care se cuvine in realltate. ‘in adevér, inalta Curte accentudind asupra imprejurarii constataté de instanja de fond e nici una din pattile ftigante nu aveau fitiuri de pro- prietate care sa emane de la adevaratui proprotar al terenulul in liigiv, pare a atribui, numai in acest caz, presciptiel, eficacitatea de a consolida situatia posesorului parat care invocd, ‘Or, nui puter admite & sensul aparent al termenilor intrebuintati ar corespunde modului de a vedea al inaltei Culfi: in adevair, Rosesorul care poate invoca in favoarea sao uzucapiune imy are o situatie care il pull TRLasue 88 Se apere cu succes contra oricdrei actiuni in reven- 4 70 Accesiunea imobiliara si uzucapiunea sear, vu) ul cand cel ce revendich are un titlu care nu ‘emand dé adevaratul proprietadar chiar cand til revendicantulul ar effarea dea Bvsvaratul proprietar si chiar in cazul cand titturle Ge pro- pBTate ae asta par Migarte Semana del acelasi autofhyitlul po- sesorului ar t fost transctis posterior, Numai in"cazul c&nd una din piirile litigante nu poate tace dovada lunei prescriptii indeplinte tn favoarea sa, numai atunci doctrina sl juris- prudenta admit 6% conflictul-ivit urmeaz safle solujionat dupa anumite nore care variazi dupa cum paiile se aflé in unul sau attul din urma- toarele cazuri care se pot ivi in practicd si anume: sau ambele parti pre- Zinta titluri de proprietate sau numai una din ele eau nici una ; in prima ipotezd, se face urmatoarea deosebire: daca titlurle ambelor pari emand de la aceeasi persoand, preferinta se acorda partil care gi-a transcris mai actul, daca e vorba de un titlu supus transcripfiunii, lar in caz contrar, till cel mai vechi ca datd va avea, in principlu, preferints; daca titlurle emana de !a autori ciferf, in principiu, paratul e rmentinut in posesia Iu- ctului revendicat; ori era inutil in spetA supusd judecaitii inattei Curti a se ‘examina daca titlurile invocate de parti mandi sau nu de 1a acelasi autor, daca acesta este sau nu, adavaratul proprictar al imobilvlul in litigiu, din ‘moment ce era constatat In fapt ci intimatul prescrisese proprietatea imobilului revendicat (Al. Cerban). 57. Coproprietari in indiviziune. Uzucapiune de 10 sau 20 de ani imobilul indivizy€ado parte determina’ din ol, timp de 30 de api... inoneranear uae ———— ~ Cas., 8. 1, dec. din 13 februarie 1923, in P. R., 1923, p. 115 C.clv., art. 1895 si urm. 1. Tn timput indiviziunii, qopropristaril indivizi ai unui imobil, neavand Un drept exclusiv asupra nae Arti distinete dF Tnobilul indiviz, nu pot, in Privinta raporturilor dintre ei 9 exercite o_actiun licare“asupra acestui imoBIl”“asemenéa actiune naflind admisibila Inei cand Uzucapiunea a Uunul din coproprietari ar fi stapanit.ca proprietar cities pie ten nat ci Jnterverting astfel titi sau caracterul primordial al posesiunii sale da comunist, intr-0 pose- siune exclusiva, care +-a condus la'dobandirea propriet&ti intregului imabil indiviz sau a unel piri determinate din acest imobil. 2. Prescriptia de 10 sau 20 de ani, statomicité de art. 1895 C. cv. are menirea de a acoperi lips calitétii de propristar in persoana vanzAtorului; de unde rezultd ¢8, in mod gresit instanta de fond inkéturd efectele aceste! presctiptii achizitive, pe motiv c& ea nu a putut opera din cauza stirit de indiviziune intre reclamant si cel ce invoca aceasta prescriptio. NOTA: Decizia Cur {n toate privintele juridica. Este, In adevi, de principiu, c& dac& fiecare coproprietar in indivi- ziune poate 88 revendice partea sa de la teri detentorl, spre a face s& se recunoasc& dreptul sau de copropriatar, totugi, el nu poate s& exercite 0 actiune th revendicaré retativa ta imobilul indviz, spre a obtine o delasare, deoarece nici unut din ei nefiind proprietar pe o parte distincta a acestui imobil, cu tot avaind dregt asupra fiecrel molecule a imobilului indiviz, nicl unul din ei nu’ poate s& invace un drept exclusiv ca acela pe care i presupune acfiunea in revendicare; singura actiune pe care o poate exer- cita esta aceea a iesiri din indiviziune (V. Cas, T, BCC: 1870, B. i Dreptuf ir. 77/1910, 0. 17). ‘Curtea noastrd de Casatio a dacis Ins até data, in termeni prea generali, cd fiecare din coproprietarl indivizi avand drept si interes la conservarea imobilului, unul din ei poate revendica, tn timpul indivizii partea din imobitul indiviz ce se alla uzurpaté (B.C.C. 1908, p. 640). Curtea de Gasatie din Franta a decis c8 un mostenitor poate, inainte chiar de impiieald gi in contra vointei celorialti coproprietari sa ceara de la terfi detentori delésarea bunurilor succesiunii, spre a exercita drepturile sale asupra acestor bunuri, Principiul cum pune astdzi Curtea de Casatie este cel adevarat. ‘Inalta Curte adaugé ins& c& un coproprietar indiviz poate sa exercite ac- liunea Th revendicare de cate ori el a stipanit in mod exclusiv, ca pro- prietar, Tntregul imobil indiviz, sau o parte determinata din el, timp de 30 de ani, intervertind asttet titll sau caractarut primitiv al posesiunil de co- munist fntr-o posesiune achizitiva care il conduce la dobandirea proprie- 144i acelui imobil; de unde rezulté c& unul din comunisti poate s& preserie contra celorlalt Casatie, ce publicdm astizi in rezumat, este