UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE TIINTE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR, AN 2, Sem.2
FORMA DE NVMNT: ID

PROIECT LA DISCIPLINA:

TEHNICI I OPERAIUNI
BANCARE
Prof. Conf.univ. dr. MIHAI POPESCU
Student: CHITIC SIMONA-CRISTINA (POINARU)

Suceava, 2016

Cuprins
TEMA
1
...4
ANALIZA COMPARATIV A UNUI PRODUS DE CREDITARE............................................4
INTRODUCERE......................................................................................................... 4
CONCLUZII............................................................................................................. 10
TEMA 2..................................................................................................................... 11
INSTRUMENTE DE PLAT FR NUMERAR.................................................................11
INTRODUCERE....................................................................................................... 11
1 - Ordinul de plat............................................................................................... 16
2 - Cecul................................................................................................................ 17
3 - Cambia i biletul la ordin.................................................................................. 18
4 - Acreditivul........................................................................................................ 20
5 - Incassoul.......................................................................................................... 21
6 - Cardul............................................................................................................... 22
CONCLUZII........................................................................................................... 24
BIBLIOGRAFIE
25

TEMA PROIECTULUI:
1. ANALIZA COMPARATIV A UNUI PRODUS DE
CREDITARE
2. INSTRUMENTE
DE
DECONTARE
FR
NUMERAR UTILIZATE N SISTEMUL BANCAR

TEMA 1

ANALIZA COMPARATIV A UNUI PRODUS DE CREDITARE

INTRODUCERE
Industria bancara ramane una din cele mai profitabile sectoare din economia romaneasca.
Profitabilitatea bancilor a fost influentata in primul rand de competitia tot mai puternica de pe
piata, dar si de investitiile masive care lovesc in rata de crestere a castigurilor obtinute in
sistemul bancar.Cu toata acestea, bancile romanesti continua sa obtina evolutii pozitive ale
principalilor indicatori financiari comparativ cu rezultatele inregistrate in perioada similara a
anului trecut.BCR si BRD - Groupe Societe Generale sunt liderii sistemului bancar romanesc in
functie de profiturile nete pe care le-au inregistrat in primele luni ale acestui an. Cel mai mare
grup financiar de pe piata romaneasca, Banca Comerciala Romana (BCR), ramane peprimul loc
in functie de profotabilitate, cu un profit net de 725,8 milioane lei (219,6 milioane euro) in
primele luni ale acestui an, mai mare cu 21,2% fata de acelasi interval din 2009, sustinut de
avansul creditelor acordate. Locul doi este ocupat de BRD - Groupe Societe Generale care a
anuntat un profit net in crestere cu 43% in primele trei luni ale anului fata de perioada similara a
anului trecut pana la 682 milioane lei (207 milioane euro), pe fondul sporirii portofoliului de
credite cu 42%. Locul trei este ocupat de Unicredit Tiriac, pe locul patru se afla Reiffeisen Bank.
Cei doi grei bancari UniCredit Tiriac Bank si Raiffeisen Bank Romania, au toate motivele sa
ramana pe primele pozitii in Top 10 al profitabilitatii. Raiffeisen Bank Romania a ajuns la active
de 5,097 miliarde euro dupa primele trei luni ale acestui an, in crestere cu 9,8% fata de sfarsitul
lui 2009. Locul cinci este ocupat de Cec Bank, ultima banca comerciala ramasa in portofoliul
statului, a obtinut un profit net de 70 milioane lei (21 de milioane de euro) in primele trei luni ale
acestui an, de peste doua ori (+112%) mai mare decat in acelasi interval al anului trecut, pe
fondul avansului portofoliului de credite acordate clientilor nebancari cu 65%.

BANCA TRANSILVANIA BANCA

COMERCIAL
ROMN

Avantajele

- grad de indatorare de pana la 65%

- Rate n lei cu dobnd de 2,75% pe

creditului

- suntem flexibili in ceea ce priveste analiza an (ROBOR 3M + 2%)*

dosarului

- Zero comision de analiz

- iti oferim costuri foarte avantajoase

- Risc valutar zero

- nu iti solicitam asigurare de viata/deces

- Aprobare financiar valabil 90 zile;

n cazul n care nu ai gsit imobilul pe
care doreti s-l achiziionezi, nti i
aprobm creditul i ai apoi la dispoziie
90 de zile de la semnarea contractului
de credit pentru gsirea imobilului.
*Dobnda

este

variabil

se

calculeaz n funcie de indicele de

referin ROBOR la 3 luni publicat n
ultima zi lucrtoare a lunii anterioare,
Caracteristici

la care se adaug o marj de 2%

Daca locuinta e finalizata sau se afla in diferite 1. Sum maxim:
faze

de

finalizare,

construita

in

baza - 57.000 EUR n echivalent RON n

autorizatiilor de constructie eliberate inainte de cazul

22.02.2010,

atunci

valoarea

maxima

creditelor

acordate

pentru

a locuine finalizate

creditului pe care il poti obtine e de 57.000 - 66.500 EUR n echivalent RON n

euro in echivalent lei, iar avansul minim pe cazul

creditelor

care trebuie sa-l depui este de 5% din pretul de locuine

achizitie a locuintei*.

noi,

acordate

construite

pentru
n

baza

autorizaiilor eliberate dup 22.02.2010

i pentru locuinele viitoare ce urmeaz

Daca locuinta e noua sau aflata in constructie s se construiasc de ctre beneficiari

in baza autorizatiilor de constructie eliberate individuali
dupa data de 22.02.2010, atunci valoarea 2. Termen maxim: 30 ani
maxima a creditului pe care il poti obtine este 3. Avans minim: 5%
de 66.500 euro in echivalentul in lei, iar 4. Garanii ipotecare
avansul minim pe care trebuie sa-l depui este
de 5% din pretul de achizitie a locuintei*.

*Avansul acopera diferenta dintre pretul de

achizitie

rezultat

din

antecontractul

de

vanzare-cumparare si finantarea garantata.

Daca vrei sa iti construiesti locuinta visurilor
tale, atunci valoarea maxima a creditului pe
care il poti obtine este de 71.250 euro, iar
avansul minim pe care trebuie sa-l depui este
de 5% din valoarea costului de construire a
locuintei**.
**Avansul acopera diferenta dintre costul de
construire a locuintei rezultat din devizul
estimativ de construire si finantarea garantata.
1. in primul rand dobanda*, iar aceasta e de
2,780%* (ROBOR3M + 2,00 pp), pentru
creditul in lei
2. avans de minim 5% din valoarea achizitiei,
pentru creditele in lei
3. evaluare imobil: 450 lei pentru apartament/
700 lei pentru casa, vila, teren si constructii
4. e nevoie de un depozit colateral pentru
garantarea dobanzii, care cumuleaza 3 rate de
dobanda
5. taxa de gestiune lunara a contului tau: 0 lei
6. comision de rambursare anticipata: 0 lei
7. comision de gestiune: 0,49% pe an, pentru
Fondul National de Garantare a Creditelor
pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, pe care
il percepem la jumatate din soldul creditului
(despre asta afli mai multe din contractul de
garantare pe care il inchei si din contractul de

credit)
8. asigurarea locuintei pe care o poti
achizitiona

impotriva

tuturor

riscurilor

(Drepturile de despagubiri vor fi cesionate in

favoarea Statului Roman, reprezentat de
Ministerul Finantelor Publice si a Bancii
Transilvania)
* In calculul dobanzii se ia in considerare
indicele de referinta ROBOR 3M in vigoare in
ultima zi a trimestrului anterior. Actualizarile
dobanzii se fac o data la 3 luni, sunt in functie
de indicele de referinta aflat in vigoare in
ultima zi a trimestrului anterior si se aplica
incepand cu prima zi a noului trimestru.
Documente

1. declaratia pe propria raspundere, in forma 1. Acte de identitate (pentru tine,

autentica, prin care sa rezulte ca indeplinesti membrii familiei i, dup caz, pentru
conditia prevazuta la art. 1 alin. (2) din persoanele care particip cu veniturile
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. lor la credit, denumite copltitori)
60/2009, aprobata cu modificari si completari 2. Certificat de cstorie sau hotrre
prin Legea nr. 368/2009, cu modificarile si de divor, dac este cazul (copie)
completarile ulterioare (exemplar original)

3. Documente care atest realizarea de

2. cererea de credit formular tipizat eliberat venituri

de banca
3. act de identitate
4. acord ANAF (se primeste si se semneaza la
sediul nostru)
5. copia actului de proprietate a vanzatorului
asupra imobilului ce face obiectul vanzarii
6. extrasul de Carte Funciara in original
7. declaratie in original pe proprie raspundere a

vanzatorului prin care precizeaza ca imobilul

nu este revendicat conform Legii 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989 si nu exista alte litigii
in desfasurare in legatura cu acesta
8. copie certificata dupa antecontractul de
vanzare-cumparare a locuintei sau contractul
de constructie incheiat cu o societate de
constructii (dupa caz)
9.

contractul

de

vanzare

cumparare

autentificat, incheiat cu persoana fizica sau

juridica care vinde locuinta, in care se
precizeaza valoarea la care s-a efectuat
vanzarea,

adresa si amplasarea

acesteia,

modalitatea de plata si valoarea achitata ca

avans (original) document necesar la
momentul punerii pe cont a creditului sau
documentele specifice procesului de licitatie in
cazul achizitionarii de locuinte in cadrul
procedurilor de executare silita.In anuminte
Cum il obtii?

situatii se pot solicita documente suplimentare.

1. in primul rand, trebuie sa beneficiezi de 1. in primul rand prezinti documentele
venituri nete, cu caracter permanent

necesare analize, iar noi verificm daca

2. sa nu detii o locuinta sau, daca detii una, sa indeplinesti conditiile pentru suma
aiba o suprafata utila mai mica de 50 mp

solicitata.

3. sa ai posibilitatea depunerii unui avans de 2.

minim 5% din pretul de achizitie a locuintei

Depui

toate

actele,

primesti

documentul ,,informatii standard la

nivel European privind creditul pentru
consumatori,,.
3. Pltesti taxa de evaluare, un

evaluator extern,aprobat de banca, va

evalua imobilul pe care doresti sa il
aduci in garantie.
4. Dup aprobarea de ctre banc, se
obine aprobarea de la FNGCIMM, iar
dup aceea semnezi contractual de
credit, contractile de garanie i nchei
poliele de asigurare.
5. Punem banii la dispoziie in contul
curent.

1 2

1 https://www.bcr.ro/
2 https://www.bancatransilvania.ro/

CONCLUZII
Prin lucrarea de fata am abordat o problematica din ce in ce mai des intalnita in viata de
zi cu zi: creditul de consum si creditul in ansamblul lui, ca si concept.
Economistii de la BNR sustin ca exista, in continuare, loc de crestere pentru creditul catre
populatie, intrucit ponderea in PIB ramine cea mai mica in cadrul esantionului de tari analizate
de BCR, care include state din regiune - Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,
Polonia si Croatia - si o medie pentru zona euro. Insa, potrivit bancii centrale, tendinta romanilor
de a imprumuta bani de la banci pentru a achizitiona bunuri de consum dauneaza averii
populatiei, intrucit activele astfel achizitionate, de exemplu electronasnice sau automobile, se
depreciaza mult mai rapid fata de ritmul in care debitorii ramburseaza creditul. In plus,
indatorarea bancara a populatiei a crescut intr-un ritm mult mai accentuat comparativ cu
economisirea bancara. 'Scaderea plasamentelor populatiei in depozite bancare este o tendinta
observata in toate tarile dezvoltate, dar este dublata de cresterea plasamentului in alte forme de
investitii - titluri ale pietei de capital, fonduri de pensii, asigurari de viata. In Romania, pozitia de
debitor net fata de sectorul bancar nu este contrabalansata in investitii in alte tipuri de active
lichide, capabile sa fie uzitate in cazul unor nevoi neasteptate de lichiditate sau ca forma de
economisire', mai spun expertii bancii centrale. Acestia avertizeaza ca riscurile generate de
structura creditului ar putea creste in perioada urmatoare, intrucit nevoia de inzestrare cu bunuri
de folosinta indelungata a romanilor 'este posibil sa nu se fi ameliorat', mai ales in cazul celor cu
venituri reduse. Politicile de refinantare a unor credite mai mici printr-un credit cu maturitate mai
mare au inceput sa ia amploare, iar pretul locuintelor ramine prohibitiv pentru marea parte a
populatiei.

TEMA 2
INSTRUMENTE DE PLAT FR NUMERAR
INTRODUCERE

n ultimul deceniu se afirm tot mai puternic n economiile de pia avansate

specializarea: pli fr numerar. Progresul tehnologiilor informatice i de telecomunicaiia
permis globalizarea tranzaciilor i creterea fiduciaritii n comerul de servicii.Serviciile
financiare au devenit un factor de cretere a eficienei tranzaciilor, dar i aindependenelor ntre
partenerii de afaceri. Plaile sunt astzi critice, iar riscul generat decomportamentul n timp al
resurselor de creditare are la dispoziie formule revoluionarede management. Datorit
performanei n transferul i deconectarea banilor, devin posibile noi produse n ntreaga
economie fiduciar, deocamdat doar prin materializareaunei singure ramuri de opiune
tehnologic: instrumentul multifuncional i personalizatde economisire, credit i plat.Este
desigur, o certitudine c puini specialiti din domeniul financiar ar fi pututghici cu mai bine de
40 de ani n urm impactul pe care urma s-l aib cardul bancar asupra ntregii viei economice i
sociale, c acest produs urma s devin cel mai profitabil i des utilizat dintre produsele
financiare oferite consumatorilor.n anul 1946, John C. Biggins creeaz premisele apariiei
cardului bancar.Lucrnd ca specialist n domeniul creditelor de consum la Flatbush National
Bank dinBrooklyn, Biggins s-a gndit s lanseze un nou plan de creditare denumit Chargeitcare s utilizeze bonurile valorice n schimbul crora se puteau face achiziii de lacomerciani
la acest nou plan de creditare. Principiul care sttea la baza acestui plan erarelativ simplu:
comercianii depuneau aceste bonuri valorice obinute n urma vnzrilor efectuate (n general de
mic valoare) ntr-un cont bancar, iar banca factura cumprtorii pentru contravaloarea lor.De la
acest plan de creditare i pna la apariia efectiv a primului credit-cardmodern nu mai era dect
un singur pas, iar n 1951 acest pas este fcut de Franklin National Bank din New York.Cam n
aceeai perioad, n 1950, Dinners Club introducea primul card pentrucltorii i consum
(Travel&Entertainment Card). Acest nou card a strnit interesul bncilor de a lua n considerare o
nou form de acordare de credite pentru consum pe baza unui card de plastic care funciona
ntr-un mod similar cu bonurile valoriceintroduse de J. C. Biggins.Ideea de creditare pe baza

cardurilor de plastic s-a transformat ntr-un instrument propriu-zis abia n 1960, cnd Bank of
America a lansat BankAmericard (n prezentdenumit VISA International). Persoanele care au
conceput acest nou instrument isistem-suport, se ateptau de la bun nceput ca produsul s fie
rapid absorbit deconsumatori. Ceea ce nu au sesizat a fost ca acest nou instrument bancar, n doar
civaani de la lansarea sa, va revoluiona definitiv modul de achiziionare de bunuri i servicii
pentru milioane de consumatori de pretutindeni.
BankAmericard,
emis de Bank of America, a fost utilizat la nceput de foarte puini consumatori, pentru ca apoi,
n numai zece ani, statisticile s indice existena a peste 20 milioane de deintori de
carduri.Odata cu succesul nemaintlnit al cardului BankAmericard, un grup de 17 bancheri din
diferite instituii financiare s-au decis sa-i creeze propria reea, prin care sa-i accepte reciproc
credit-cardurile locale. Astfel, n 1966 aceste 17 banci nfiineaza Asociaia Interbancara de
carduri(Master Charge), care se ocup cu procedurile deautorizare, clearing i decontare.Odat
cu dezvoltarea pe plan internaional a acestei organizaii, n 1979 aceastai-a schimbat denumirea
n Master Card.
Astfel, aceast organizaie, a cunoscut, ca iBankAmericard (VISA International), o
dezvoltare rapid, ajungnd ca n 1990 s aib peste 90 milioane de carduri MasterCard n
circulaie.Piaa cardului a evoluat ascendent, aceasta ntruct, cu toate reticenele,
acestinstrument rmne pentru consumatorul de baza, turist sau om de afaceri, o modalitate
practica de reglementare. Alergia manifestat de anumite categorii de utilizatori poteniali fa
de acest produs (riscurile de fraud, furt sau pierdere, la care se adaugincitarea spre consum) nu
a mpiedicat extinderea lor.Motivele pentru care acest nou instrument de plat, cardul, a cunoscut
odezvoltare fenomenal ntr-o perioad att de scurt pot fi analizate din urmtoarele puncte de
vedere: al deintorilor de carduri, al comercianilor i al bncilor.
Noiunea de card provine din limba englez deoarece acest instrument a aprut pentruprima dat
n S.U.A. i ulterior a aprut i s-a dezvoltat n alte pri, prelund denumireageneric consacrat
pe piaa american.

Transferul de fonduri se poate realiza de ctre prestatori de servicii de plat (instituii de

credit, instituii de plat i instituii emitente de moned electronic), n baza unei instruciuni de
plat transmise acestora prin intermediul instrumentelor de plat (transfer credit, debitare direct,
card de plat, cec, cambie, bilet la ordin).
Efectuarea unei pli fr numerar prin transfer de fonduri de la pltitor la beneficiar
implic o serie de operaiuni care sunt permise doar instituiilor autorizate (respectiv prestatorilor
de servicii de plat), i Trezoreriei Statului.
Principalele etape ale unei pli fr numerar sunt urmtoarele:

Faza tranzacional cuprinde iniierea, validarea i transmiterea unei instruciuni de plat. n

funcie de tipul de instrument, instruciunea de plat poate fi iniiat de debitor (spre exemplu, n
cazul transferului credit), sau de beneficiar (spre exemplu, n cazul debitrii directe). n aceasta

faz au loc o serie de operaiuni, care vizeaz n principal verificarea identitii prilor implicate
n tranzacie, a autenticitii instruciunii de plat i a integritii datelor aferente tranzaciei.
n faza de compensare i decontare, participanii la sistemul de compensare-decontare (ex.
prestatorii de servicii de plat, Trezoreria statului, etc.) schimb ntre ei mesaje de plat prin
intermediul sistemului de pli pentru pli de mic valoare i volum mare. Soldurile nete
rezultate din procesul de compensare se deconteaz prin intermediul sistemului de pli de mare
valoare n funcie de moneda n care este exprimat plata, respectiv ReGIS sau TARGET2.3
Intregul sistem de plati este strans legat de sectorul bancar. In calitatea lor de intermediari
financiari, bancile efectueaza platile intre vanzatori si cumparatori, intre debitori si creditori,
intre actorii de pe o piata monetara. Numai bancile, ca mari institutii financiare in sens larg au
puterea de a asigura mari lichiditati necesare complexelor operatiuni monetare si valutare din
economie. Lichiditatile sunt procurate prin banci si pentru ca acestea acorda marea majoritate a
creditelor. Rezulta ca participantii la sistemul si operatiunile de plati sunt moneda, bancile, banca
centrala, casele de compensatii, alte institutii financiare, agentii economice si persoanele fizice.
Clientii, actorii participanti la sistemul de plati sunt titulari de cont adica au deschise
conturi in banci. In aceste conturi sunt inserate, operate creantele si datoriile reciproce. Contul
reflecta orice operatiune de incasari si plati efectuata, de aceea de fiecare data el se afla intr-o
alta pozitie, sau situatia dintre banca si client este alta de fiecare data.
Cand contul in banca al clientului se crediteaza, inseamna ca a avut loc o incasare, iar
cand se debiteaza, s-a facut o plata[1]. Reforma sistemului bancar romanesc s-a desfasurat si la
nivelul operatiunilor efectuate de bancile comerciale. Astfel, circuitul si decontarea platilor fara
numerar din economie, decizia de creditare, introducerea moneticii moderne sunt doar cateva din
operatiunile bancare care au suferit restructurari evidente sau au fost adoptate de catre societatile
romanesti. Restructurarea sistemului de plati a avut loc atat la nivelul instrumentelor de plata cat
si a modalitatilor de transfer interbancar. In prezent, in Romania functioneaza un sistem de plati
interbancar unic, proprietate a Bancii Nationale a Romaniei si administrat de catre aceasta si la
care pot participa cu drepturi egale toate societatile bancare. Platile din economie, pentru
3 http://www.bnr.ro/

stingerea diverselor creante ale agentilor economici fata de creditorii lor se pot face fie utilizand
numerarul, fie prin utilizarea monedei de cont.
Atunci cand se alege a doua cale pentru efectuarea platilor(moneda de cont), bancile la
care isi are disponibilul din care se previzioneaza plata initiatorul operatiunii(platitorul sau
beneficiarul sumei) trebuie instiintate pentru efectuarea operatiunii prin diverse mesaje de plata.
Aceste mesaje de plata se materializeaza in instrumente de plata completate de initiatorul
operatiunii si depuse de acesta la ghiseele bancii. Aceste instrumente de plata pot fi emise pe
suporturi de hartie, pe suporturi magnetice sau pe suporturi electronice.
Instructiunile de transfer de fonduri sunt de doua feluri:
* Ordin de transfer sau instructiuni giro (ordin de plata). Principala caracteristica a acestora
consta in aceea ca platitorul da instructiuni bancii sa transfere fonduri beneficiarului.
* Ordin de transfer de debit(cecul, cambia, biletul la ordin). Principala caracteristica a acestora
consta in aceea ca instructiunile de transfer de fonduri sunt date de catre beneficiar.
In functie de tehnologia folosita, transferurile de fonduri se clasifica astfel:
-

Dupa modul in care sunt prezentate instructiunile de plata:

* pe suport de hartie (cele mai multe ordine de transfer credit, cecuri, anumite plati prin

carduri);
* pe suport non-hartie (cateva ordine de transfer de credit, debite, majoritatea platilor prin
carduri);
- Dupa canalele de distributie ale instructiunilor.
Instructiunile de plata pot fi transmise la banci sau intre banci: manual telefonic, telex,
electronic. Nu se poate face o distinctie clara intre tipurile de instrumente de plata pe suport de
hartie sau alte suporturi, deoarece anumite instrumente de plata (carti de credit) pot fi atat pe
suport de hartie cat si electronic.4

4 Op.cit. Tudorache D, Pirjol T- Moneda, banci, credit; editura Universitara 2005;pag

68

1 - Ordinul de plat
Ordinul de plat este dispoziia necondiionat dat de ctre emitent/ordonator, n form
scris, unei societi bancare, de a plti unui beneficiar, o sum determinat, n vederea stingerii
unei obligaii bneti provenind dintr-o relaie direct existent ntre emitent/ordonator i
beneficiar, n condiiile n care unitatea bancar, care recepioneaz ordinul de plat n vederea
executrii, dispune de fondurile bneti prevzute n acesta, i nu prevede c plata trebuie fcut
la cererea beneficiarului.
Ordinul de plat pentru Trezoreria Statului este un instrument de decontare n relaia cu
Trezoreria Statului i se utilizeaz de ctre pltitori persoane juridice, ordonatori credite,
Ministerul Finanelor Publice i organe financiare teritoriale.
Ordinele de plat pot fi emise pe suport hrtie sau pe suporturi neconvenionale magnetic,
electronic, telegrafic. Avand in vedere ca reglementarea acestui instrument de plata ia in
considerare OPH se va tine tine cont de acest lucru atunci cand platile sunt ordonate electronic ,
in sensul detinerii de catre banca si a OP pe suport de hartie, necesar si pentru arhivare.
Pentru a fi valabil, ordinul de plat trebuie s conin meniunile obligatorii i s respecte
standardele de coninut prevzute de reglementrile legale n vigoare, iar instruciunea de plat s
fie autentic, complet, clar.
Executarea ordinelor de plat emise prin intermediul reelelor de transmisie este
condiionat de remiterea lor prealabil sau de existena mandatelor de reglementare deinute de
banc, n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare privind regimul juridic al semnturii
i nscrisurilor n form electronic i al reglementrile BNR referitoare la avizarea tehnic a
sistemelor de pli.
Ordinele de plat n valuta sunt revocabile pn n momentul executrii plii. Prin
executarea platii de catre banca beneficiarului se intelege, atat plata propriu-zisa, cat si creditarea
contului beneficiarului.
Participanii i modalitatea de derulare a operaiunilor de pli prin ordine de plat sunt
prezentate n instruciunile specifice.

Riscul si controlul operatiunilor de plata prin ordin de plata

In derularea operatiunilor pe baza ordinului de plata, personalul bancii va urmari minimizarea
riscurilor operationale, inclusiv a celor de utilizare a aplicatiilor informatice, in principal prin :
- in cazul ordinelor de plata primite din partea unor banci necorespondente, efectuarea platii in
favoarea beneficiarului numai dupa primirea extrasului de cont din partea bancii acoperitoare,
verificarea concordantei intre numele/denumirea beneficiarului si numarul de cont al acestuia;
- refuzul procesarii instructiunilor de plata nelegale, neautentice, neclare;
- in cazul ordinelor de plata emise, efectuarea plilor in limita disponibilitatilor din conturile
clientilor.

2 - Cecul
Cecul este un instrument de plat utilizat n efectuarea operaiunilor de decontare intern i
internaional.
Cecul este un inscris de valoare ce cuprinde ordinul necondiionat adresat de o persoan fizic
sau juridic, numit trgtor, unei persoane numit tras (o banc sau o instituie de credit) de a
plti la vedere, o sum determinat unei persoane fizice sau juridice, numita beneficiar,
menionat pe faa cecului. Beneficiarul poate fi o terta persoana sau insusi tragatorul emitent.
Cecurile sunt tiprite numai de ctre bnci i se pun la dispoziia clienilor prin unitile acestora.
Pentru a fi valabil, cecul trebuie s ndeplineasc condiiile de fond i de form prevazute n
legislaia n vigoare exprimate n formule consacrate de redactare a textului care exprim clauze
cu valoare juridic strict. n toate redactrile, cecul trebuie s cuprind meniunile obligatorii
cerute de lege, care s ndeplineasc cerinele unei informaii suficiente, precum i cerinele
reflectrii garaniei date de trgtor privind plata prin nscrisul respectiv.
Tipurile de cecuri, participanii i modalitatea de derulare a operaiunilor privind platile prin
cecuri sunt prezentate n instruciuni specifice.
Riscul i controlul operaiunilor de plat efectuate pe baza de cec
Operaiunile cu cecuri prezinta urmtoarele riscuri :
-

prezentarea spre incasare a unor cecuri false, furate, pierdute, a unor cecuri care poarta
andosamente false, a unor cecuri contrafacute;

prezentarea spre incasare, a unor cecuri care prezinta anumite vicii de forma, asa dupa
cum sunt ele definite in instruciunile de lucru ;

imposibilitatea evaluarii solvabilitatii tragatorului;

riscul legislativ, in sensul ca, regimul juridic aplicabil cecurilor este cel din tara unde are
sediul banca insarcinata cu plata acestuia; exista astfel riscul ca, dupa incasarea cecurilor
de la banca platitoare, aceasta sa poata anula plata cecului, chiar si dupa ce acesta a fost
platit beneficiarului.

riscul ca pe circuitul postal cecurile sa se piarda, iar BRD sa fie tinuta responsabila pentru
eventualele pagube rezultate din pierderea cecurilor ;

cecurile de calatorie sunt asimilate numerarului, fiind necesara pastrarea in aceleasi

conditii de siguranta.

In derularea operaiunilor de plat pe baza de cec, pentru minimizarea riscului pe care-l

comporta acest gen de operaiuni, personalul implicat :
-

va urmari ca cecurile de calatorie primite in regim de consignatie sa fie depozitate in

deplina siguranta in tezaur, ca i numerarul;

va verifica corecta intocmire a documentelor privind operaiunile cu cecuri, reflectarea

corecta a acestora in contabilitate i perceperea corecta a comisioanelor i a spezelor
conform tarifelor in vigoare ;

va verifica cu atenie cecurile prezentate la ncasare de ctre clieni, astfel ca acestea s

nu prezinte vicii de form; se va verifica, de asemenea si listele cecurilor declarate ca
fiind furate, pierdute, etc., primite periodic din partea Centralei;

va semnala urgent Inspeciei Generale toate operaiunile cu cecuri in valuta care dau
nastere la suspiciuni, indiferent de valoarea acestora.

3 - Cambia i biletul la ordin

Cambia este inscrisul prin care o persoana (tragatorul), da mandat sau ordona altei persoane
(trasul) sa plateasca unei a treia persoane (beneficiarul) sau la ordinul acesteia, o suma de bani
determinata, la o data precisa i in locul specificat. Denumirea de cambie este menionat pe faa
nscrisului.

Biletul la ordin este un inscris prin care emitentul se obliga sa plateasca beneficiarului, sau la
ordinul acestuia, o anumita suma de bani la scadenta. Spre deosebire de cambie, biletul la ordin
nu contine ordinul de plata adresat altei persoane, ci numai asumarea propriei obligatii de plata.
Pentru a fi valabile, cambia i biletul la ordin trebuie s cuprind meniunile obligatorii i s
ndeplineasc standardele de coninut i form prevzute de reglementrile legale n vigoare.
Caracteristicile cambiei, participanii i modalitatea de derulare a operaiunilor de plat prin
cambie i bilet la ordin sunt prezentate n instruciuni specifice.
Regulile ce se aplic cambiei sunt valabile i biletului la ordin, singura excepie fiind acceptarea.
Conform legislatiei n vigoare, biletul la ordin nu se prezint la acceptare, emitentul fiind, chiar
din momentul emiterii titlului, principalul obligat la plata acestuia. Biletul la ordin trebuie
prezentat emitentului la avizare.
Riscul i controlul operaiunilor de plat prin cambii i bilete la ordin
In scopul diminurii riscurilor asimilate operatiunilor cu bilete la ordin si cambii, personalul
bancii trebuie s:
nu accepte cambii si bilete la ordin care nu au indeplinite conditiile de validitate si
forma;
refuze cambiile in alb necompletate la momentul intrarii in portofoliul bancii;
nu accepte cambia pentru care s-a primit o notificare oficial din partea unui
tragator c aceasta a fost emisa de el in alb, a fost completata abuziv si apoi pusa in
circulatie, chiar daca respectiva cambie este prezent in vederea platii de catre un
posesor de buna-credinta;
efectueze operatiuni cu cambii trase asupra tragatorului insusi, care se afla astfel in
pozitia de tras, numai dup efectuarea unor verificari suplimentare, urmarind ca
aceste titluri sa aiba la baza operatiuni reale;
considere ca semnaturi care nu sunt legal valabile pe cambie, semnaturile unor
persoane incapabile din punct de vedere juridic a se obliga prin cambie, semnaturile
false ori ale unor persoane imaginare sau care nu ar obliga persoanele care au

semnat titlul ori in numele carora titlul a fost semnat ; ca principiu, semnaturile de
pe cambie vor fi considerate independente, ca si obligatiile cambiale;
nu accepte alte redactari referitoare la gir sau la cesiunea de creanta decat expresiile
la ordin sau nu la ordin, care sa figureze pe titlu;
solicite posesorului predarea tuturor exemplarelor semnate ale cambiei, la
prezentarea la plat a unuia dintre aceste exemplare, n situaia n care banca, in
calitate de tras, a acceptat o cambie semnand mai multe exemplare ale acesteia; in
caz contrar, trasul ramane obligat in temeiul fiecarui exemplar acceptat care nu i-a
fost inapoiat.

4 - Acreditivul
Acreditivul documentar reprezinta angajamentul unei banci, actionand la cererea i in baza
instructiunilor unui client al sau, in calitate de ordonator (beneficiarul unei marfi sau al unei
prestatii), de a plti o suma determinata in favoarea unui beneficiar (furnizorului unei marfi sau
unei prestatii), contra prezentarii, intr-un termen prestabilit, de documente conforme, care sa
ateste ca marfa a fost expediata sau prestatia efectuata.
Tipurile de acreditive, participanii i modalitatea de derulare a operaiunilor cu acreditive sunt
prezentate n instruciunile specifice.
Riscul i controlul operaiunilor, modaliti de urmrire si control
In derularea operaiunilor pe baza de acreditive, pot aparea urmtoarele categorii de riscuri:
-

Riscuri valutare i de pret: care, in general, privesc partenerii contractului de baza

(comercial) i ele pot fi acoperite fie prin clauze contractuale, fie prin actiuni
extracontractuale (ex: Operaiuni de arbitraj valutar, hedging, in colaborare cu bancile
specializate).

Riscurile de contrapartida bancara.Autorizarea contrapartidelor bancare, precum i limitele

de expunere pe contrapartida bancar sunt aprobate conform documentelor normative
interne.

5 - Incassoul
Prin incasso se intelege tratarea de ctre banci, conform instructiunilor primite, a documentelor
comerciale i/sau financiare, in scopul:
de a remite documentele comerciale contra acceptarii i/sau contra plii, dupa caz;
de a obtine acceptarea i/sau plata acestora;
de a remite documentele in alte conditii.
Prin documente comerciale se inteleg facturi, documente de transport, de proprietate, etc., iar
prin cele financiare, cambia, bilete la ordin, cecuri, chitante, etc., utilizate pentru a obtine
anumite sume.
Tipurile i participanii n derularea unui incasso sunt prezentai n instruciunile specifice.
Riscul i controlul operaiunilor pe baza de incasso
Principalele riscuri generate de utilizarea acestei modalitati de plata se refera la:
-

Riscul intarzierii plii: decurge din intirzieri pe circuitul documentelor, dand astfel
posibilitatea importatorului de a se prezenta, el insui, cu intarziere pentru ridicarea
documentelor contra plata. Acest risc genereaza la randul sau riscuri de curs valutar i de
pret.

Riscul de neplata din partea importatorului: acest risc poate apare in cazul in care
importatorul, asumandu-i riscurile neexecutarii contractului, se considera dezavantajat prin:
calitatea necorespunzatoare a marfii, conjunctura slaba a marfii pe piata, aparitia unor oferte
mai avantajoase, etc.

Riscul diminuarii incasarii: acest risc apare ca efect al primelor doua categorii de riscuri i se
poate manifesta prin: scaderea pretului i a valorii marfii, efectuarea unor cheltuieli
suplimentare de manipulare i depozitare a marfii, etc.

Riscul pierderii marfii: poate apare atunci cand marfa este expediata direct pe adresa unui
cumparator de rea credinta, care i-o insuseste i refuza plata sau in situatia in care costurile
de stationare a marfii in depozite sau in mijlocul de transport depasesc valoarea acestora.

Aceste riscuri pot fi evitate/diminuate prin urmtoarele modalitati:

practicarea modalitatii de plata incasso numai in relatia cu parteneri siguri, cunoscuti, de o

bonitate recunoscuta;

masuri de pastrare a controlului asupra marfii prin expedierea acesteia pe numele unei banci,
la dispozitia cumparatorului (operatiunea de vinculare: consigned to/the orderof/to the
address of);

obtinerea prin contract a unor clauze de garantare (scrisoarea de garantie bancara);

folosirea unui efect de comert (cambia), care sporeste considerabil siguranta incasarii
contravalorii marfii, prin faptul ca, in caz de refuz de plata al cambiei, se declanseaza
procedura de executare silita prin investirea cambiei cu formula executorie sau se intenteaza
actiune cambiala, directa sau de regres.

6 - Cardul
Cardul este un instrument de plat electronic, respectiv un suport de informaie standardizat,
securizat i individualizat, care permite posesorului utilizarea disponibilitilor bneti proprii
sau a unui plafon de credit stabilit in prealabil de banca, in vederea efectuarii unor operatiuni.
Tipurile de carduri, participanii i modalitatea de derulare a operaiunilor cu carduri sunt
prezentate n instruciunile specifice.
Riscul de frauda in activitatea de carduri
BRD n calitate de emitent i acceptant, rspunde de identificarea, evaluarea i limitarea
riscurilor de frauda aferente activitatii cu carduri.
n calitate de acceptant, BRD poate identifica urmtoarele tipuri de actiuni care prezinta risc de
frauda:
-

Acceptarea repetat la plat, cu bun credin sau nu, de carduri contrafcute;

Furnizarea ctre persoane neautorizate de informaii cu privire la carduri valide acceptate la

plat (prin copierea benzii magnetice sau a informaiilor embosate pe suprafaa cardului);

Dublarea de ctre comerciantul acceptant a chitanelor aferente unor tranzacii i remiterea

acestora spre ncasare bncii acceptante.

In calitate de emitent, BRD poate identifica urmatoarele tipuri de actiuni care prezinta risc de
frauda:
-

Furtul/ pierderea/ cardului;

Remiterea cardurilor si PIN-urilor fara respectarea regulilor de siguranta;

Completarea eronata sau frauduloasa a cererii de emitere;

Utilizarea de carduri contrafacute;

Folosirea frauduloas a cardului sau a numarului de cont de ctre o persoan neautorizat;

Fraud identificat de banca acceptant i efectuat la comerciantul acceptant

Controlul riscurilor de frauda in activitatea de carduri

-

Producerea cardurilor numai la productorii certificati de organizatiile internationale de plati

cu carduri;

Asigurarea remiterii cardurilor si PIN-urilor n condiii de maxim siguran;

Analiza cererilor de emitere a cardurilor;

Blocarea imediat a cardului pierdut sau furat n sistemul propriu de autorizare;

Urmrirea activitii posesorilor pe baza datelor din evidenele proprii;

Urmrirea i controlul activitii de acceptare a cardurilor de ctre comerciani.

CONCLUZII
Cardurile constituie cea mai mare provocare a actualului secol ntruct ele aurevoluionat
sistemul de pli. Acestea au evoluat de la plcuele metalice din 1914 cndGeneral Petroleum
Corporation of California (devenit apoi Mobil Oil) a emis primelecri de credit pentru
funcionarii si i pentru civa clieni alei cu grij, pn lacardurile de plastic n care sunt
nmagazinai noii bani electronici care ctig tot maimult teren. n conformitate cu grupul de
cercetare Data Monitor, numrul cardurilor acrescut la 3.5 miliarde n anul 2002.dintre acestea,
aproximativ 450 miliarde vor fi banielectronici i se va crea astfel cea mai mare pia de carduri
cu care vor putea fi fcute peste 100 miliarde de tranzacii electronice. Cardul a devenit astfel
unul dintre rarelesuporturi care dispune de accesibilitatea i universalitatea unui mijloc de
plat.Flexibilitatea sistemului i-a ncurajat pe cei care l-au lansat pe pia. n prezenteste posibil
transferul de numerar prin telefon deoarece aproape toate societile decarduri au la centralele lor
proprii ATM. Dac fr banii electronici serviciile bancare ladomiciliu erau doar un vis, n
prezent populaia a luat n serios acest serviciu. Mai mult, osoluie este n curs de a fi adoptat n
comun de ctre marile companii de carduri standardizarea acestora, care a devenit crucial.
Nimeni nu va fi de acord s aib maimulte terminale pentru a accepta carduri diferite.
Aanumitul standard EMV numit astfel dup Europay, MasterCard i VISA se
bazeaz pe standardul pentru carduri ISO7816 recunoscut pe plan internaional.Dac problema
standardelor poate fi rezolvat, cea mai mare chestiune careurmeaz a fi hotrt este aceea a
furnizorului de bani electronici. Vestea bun, att pentru furnizori, ct i pentru clieni, este c
piaa are cerere suficient pentru a permite prosperitatea tuturor tipurilor de carduri, mrind
capacitatea de a alege i ncurajndcompetiia.

BIBLIOGRAFIE

1.
2.
3.
4.

Tudorache D, Pirjol T- Moneda, banci, credit; editura Universitara 2005;pag 68

https://www.bcr.ro/
https://www.bancatransilvania.ro/
http://www.bnr.ro/
5. http://www.referatele.com/