DISERTATIE Claudia Var 10docx

UNIVERSITATEA ,, ȘTEFAN CEL MARE ” SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINŢE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
SPECIALIZARE: DREPT EUROPEAN
Lucrare de Disertație
Coordonator Știintific:
Profesor univ. dr. Bălăneasa Cristina
Absolvent/ă:
Humă Claudia
Suceava,
2016
1
Salarizarea funcționarilor publici
Studiu de caz: Primăria Comunei Hănțești
2
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................. 6
CAPITOLUL I FUNCȚIONARII PUBLICI..................................................................................8
I.1. SCURT ISTORIC AL FUNCȚIEI PUBLICE……………………………………………..8
I.2. NOȚIUNEA DE FUNCȚIONAR PUBLIC .......................................................................... 8

I.3. MANAGEMENTUL FUNCȚIONARILOR PUBLICI……………………………………9
I.4. CLASIFICAREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI……………………………………....10

I.5. RAPORTURILE DE SERVICIU ALE FUNCȚIONARILOR PUBLICI .......................... 14
CAPITOLUL II SALARIUL - NOȚIUNEA ȘI ELEMENTELE SALE ...................................... 14
II.1. NOȚIUNEA DE SALARIU. CADRUL JURIDIC AL SALARIZĂRII
FUNCȚIONARULUI PUBLIC……………………………………………………………….14
II.2. ELEMENTELE SALARIULUI......................................................................................... 14
II.2.1. Salariul de bază ........................................................................................................... 14
II.2.2. Indemnizațiile .............................................................................................................. 15
II.2.3. Sporurile și alte adaosuri ............................................................................................ 15
II.2.4. Alte venituri ................................................................................................................. 15
II.3. FORMELE ȘI MODALITĂȚILE DE SALARIZARE ..................................................... 15
II.3.1. Formele de salarizare ................................................................................................. 15
II.3.2. Modalitățile de salarizare ........................................................................................... 16
II.4. SALARIZAREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI ........................................................... 16
II.4.1. Salariul de bază ........................................................................................................... 17
II.4.2. Sporuri ......................................................................................................................... 21
II.4.3. Tranşele de vechime în muncă .................................................................................... 22
II.4.4.Premii ........................................................................................................................... 22
II.4.5. Alte drepturi ................................................................................................................ 23
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ:SALARIZAREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI DE LA
PRIMĂRIA COMUNEI HĂNȚEȘTI, JUDEȚUL SUCEAVA .................................................... 25
III.1. DATE GENERALE PRIVIND PRIMĂRIA COMUNEI HĂNȚEȘTI ........................... 25
III.2. CONTABILITATEA SALARIILOR. .............................................................................. 26
CONCLUZII ................................................................................................................................. 35
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 37
ANEXE…………………………………………………………………………………………..39
3
LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI CASETELOR
TABELE:
Tabelul nr.1. Saraliile de încadrare ale funcționarilor publici
Tabelul nr.2. Salariile de încadrare ale funcționarilor publici de conducere
Tabelul nr.3. Salariile de încadrare ale funcționarilor publici de execuție
Tabelul nr.4. Salariile de încadrare ale funcționarilor publici de execuție ( de stat)
Tabelul nr.5. Salarii de încadrare ale managerilor publici
GRAFICE:
Graficul nr. 1. Comparație între salariile funcționarilor publici de conducere

Graficul nr. 2. Comparație între salariile a 2 funcționari publici de execuție
4
SUMMARY
In this dissertation i wanted to bring to your attention important issues that we must
consider when setting pay policy within an institution in public administration at local
contributions they pay it, deductions and contributions owed by officials, and allowances,
bonuses that can benefit it.
The scientific approach in developing this work consisted in studying the law, studying
scientific articles and documentation of payroll activity of local government officials.
The paper is structured in four chapters: the first chapter we present the history of civil
and public servant, and the environment has triggered their management acestora.În second part
described the current situation of civil servants' pay, its rules and its entirety.
The last part of the paper I illustrated how to pay civil servants at local and knew the case
study at Village Hall Hănţeşti, Suceava.
In this study, the notion of salary, but also its meaning to be understood you correctly and
fully only if viewed from the perspective of both parties: both the institution or public authority
and the civil servant.
In accounting it is important to have an effective policy payroll to meet, increasing the
efficiency of employment, and not least to motivate civil servant to carry out individual
performances, to make a contribution increased performance of public authority, as in the present
case.
Although remuneration is considered mostly a specialized function, development of wage
policy or approach it scientifically, is an occupation complex entails taking into account all
extremes / sides salaries, the basic functions and tasks of its correlations its various economic
and social variables and implications on the interests of public authority.
Often, public officials expressed dissatisfaction with the lack of interest from
representatives of the Romanian administrative system in terms of motivation. Moreover, in a
study on how to increase the motivation of officials concluded that the problems faced by
municipalities in the low level of pay are poor quality services, low levels of productivity and
performance problems of recruitment and retention the civil service, especially among young
skilled and corruption.
Difficulties the Romanian system include the fact that the current institutional capacity
continuous training of civil servants is relatively small, involving material and human resources
limited in relation to the complexity of current activities and requirements of the application
process methods modern Human Resources Management in public administration.
Here are added and low development of integrated informational system to the Romanian
public administration.
Specific Objectives Public Service, including those relating to the training of civil
servants, creates prerequisites for attaining the general-central and local public administration
modernization, increasing administrative capacity based on the human resources component.
5
INTRODUCERE
Motivaţia, importanţa şi metodologia cercetării
În prezenta lucrare de disertație mi-am propus să aduc în atenția dumneavoastră

principalele aspecte de care trebuie să ținem cont la stabilirea unei politici de salarizare în cadrul
unei instituții publici din administrația publică locală, contribuțiile pe care le plătește aceasta,
reținerile și contribuțiile datorate de către funcționari, precum și indemnizațiile, sporurile de care
poate beneficia acesta.
Demersul științific în elaborarea acestei lucrări a constat în studierea legislației în
vigoare, studierea articolelor științifice, precum și documentarea cu privire la activitatea de
salarizare a funcționarilor din administrația publică locală.
Lucrarea este structurată în 4 capitole: în primul capitol am prezentat istoricul funcției
publice și a funcționarului public, precum și mediul ce a determinat apariția lor, managementul
acestora.În a doua parte am descris situația actuală a salarizării funcționarilor publici, normele
aplicabile acesteia precum și elementele sale.
În ultima parte a lucrării am exemplificat modul de salarizare al funcționarilor publici de
la nivel local, și am realizat studiul de caz la Primăria Comunei Hănțești, Județul Suceava.
Noțiunea de salariu, dar și sensul acestuia v-a fi înțeles corect și pe deplin numai analizat
din prisma ambelor părți: atât din cea a instituției sau autorității publice precum și cea a
funcționarului public.
În domeniul contabilității este importantă existența unei politici eficiente de salarizare
pentru a răspunde cerințelor, creșterii eficienței activității desfășurate, și nu în ultimul rând
pentru motivarea funcționarului public de a realiza performanțe individuale, de a aduce un aport
sporit performanței autorității publice, cum este în cazul de față.
Deși, de cele mai multe ori, remunerarea este considerată o funcție specializată,
dezvoltarea unor politici salariale sau abordarea acesteia pe baze științifice, reprezintă o ocupație
complexă ce presupune luarea în considerare toate extremele/laturile salariului, a funcțiilor de
bază și a sarcinilor acestuia, a corelațiilor acestuia cu diferitele variabile economice și sociale dar
și implicațiile asupra intereselor autorității publice.
Autoritatea publică privește salariul sub 2 aspecte: unul economic iar celălalt social.
În România, după cum precizează numeroși autori, sistemele de salarizare nu s-au
modificat substanțial iar salariul rămâne în continuare defectuos, îndeplinindu-și
necorespunzător funcțiile sale recompensatorii dar și echilibrul economic și social.
,,Managementul public a întâlnit una dintre cele mai controversate probleme: motivarea
funcţionarilor publici. Deseori, funcţionarii publici îşi manifestă neplăcerea cu privire la
dezinteresul din partea reprezentanţilor sistemului administrativ românesc referitor la motivare.
Deasemenea, într-un studiu cu privire la modalităţile creşterii motivaţionale a funcţionarilor s-a
concluzionat că, unele probleme cu care se confruntă majoritatea primăriilor din cauza
salarizării deficitare există probleme cum ar fi, o calitate mai slabă a serviciilor, un nivel scăzut
de productivitate și performanţă, unele problemele privind recrutarea şi rămânerea în corpul
funcţionarilor publici, mai ales al tinerilor calificaţi și nu în ultimul rând corupţia.
De cele mai multe ori, personalul este motivat prin avansarea pe post sau pe funcţie
publică şi urmare a unor cursuri de perfecționare continuă prin care se pot specializa
funcţionarii publici și personalul primăriilor. Astfel, o cauză principală, care duce la unele
disfuncționalității privind sistemul administrativ din ţara noastră o constituie politica defectuoasă
a politicilor de personal, care evită stimularea funcţionarilor de a se implica în procesul de
îndeplinire a scopurilor generale şi specifice. Prima preocupare a funcţionarilor este realizarea
sarcinilor individuale de cele mai multe ori la nivelul acceptabil, deoarece nu înţeleg sau nu sunt
stimulaţi a înţelege rolul lor în acest sistem administrativ.
Având în vedere cele arătate mai sus, este clară nevoia aducerii unor schimbări în
motivarea funcţionarilor publici. Drept urmare, există doar câteva posibilități de motivare a
6
funcționarilor din cadrul administrația publică locală din țara noastră: prezența unor sporuri
salariale, avansări, etc, şi totuși nu dispar problemele legate de acestea. Studiile economice
spun că salarizarea vizavi de performanţă, constituie cel mai bun mod de a determina
functionarul public, de a acționa la cel mai ridicat nivel posibil. În realitate, remunerația
corelată performanței, constituie un principiu, potrivit căruia aceasta poate fi măsurată ” 1
,,Tipic sistemului românesc de management al resurselor umane din domeniul funcției
publice este faptul că avem de-a face cu o complexitate aparte. Cauza acesteia o reprezintă
multitudinea de acte normative care alcătuiesc regimul juridic aplicabil în materie.
Autoarea, Alunica Morariu, este de părere că dificultățile sistemului românesc includ și
faptul că nivelul capacității intituționale actuale privind formarea continuă a funcționarilor
publici este relativ redus, fiind vorba de resurse materiale și umane limitate raportat la
complexitatea activităților curente și cerințele procesului de aplicare a metodelor moderne de
Management al Resurselor Umane din administrația publică.
Tot aici se adaugă și dezvoltarea redusă a sistemului informațional integrat la nivelul
administrației publice românești.
Realizarea obiectivelor specifice funcției publice, inclusiv cele referitoare la formarea
continuă a funcționarilor publici, creează premisele realizării scopului general- modernizarea
administrației publice centrale și locale, prin creșterea capacității administrative bazată pe
componenta de resurse umane. ” 2
Abrevieri:
1. CFP -Controlul financiar preventiv
2. AEP -Autoritatea Electorală Permanentă
3. MRU - Managementul Resurselor Umane
4. MPL - Management Public Local
5. APC - Administrația Publică Centrală
6. APL - Administrația Publică Locală
7. CIM - Contract individual de muncă
8. FP - Funcționar Public
9. AP - Administrație Publică
10. MFP - Ministerul Finanțelor Publice
1
Marsden, D., Belfield, R. - Pay for performance where output is hard to measure: the casenof performance pay for
school teachers, London, LSE Research Online, 2006, pag. 48
2
Alunica Morariu- Investigarea potențialului MRU privind optimizarea unor activități specifice de la nivelul
administrației publice locale,Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012, pag. 32-34
7
CAPITOLUL I
FUNCȚIONARII PUBLICI
I.1. SCURT ISTORIC AL FUNCȚIEI PUBLICE
Personalul din cadrul instituțiilor/autorităților publice, adică, funcționarii publici

constituie componenta esențială, în lipsa căreia administrația publică nu ar exista. Categoric, atât
competența cât și resursele materiale sunt vitale și ele pentru administrație, dar omul reprezintă
elementul prin intermediul căruia organizează executarea dar și execută legea, cu scopul de a
sluji interesele cetățenilor săi.
Analiza noțiunii de funcționar public este inseparabil legată de edificarea noțiunii de
funcție publică.
Primele reglementări ale funcțiunilor administrative au fost consacrate de către
Regulamentele Organice, fiind considerate de marajoritatea specialiștilor drept prima noastră
Constituție scrisă.
Evoluția pe planul legiferărilor juridice din domeniu, a permis clarificarea ți de către
specialiști a noțiunii de funcție publică și natura sa juridică.3
Autorul Paul Negulescu concluzionează în tratatul său din anul 1936, că funcțiunea nu
poate fi gândită că ar avea o natură contractuală, căci deși se impune exprimarea de voință, de
acceptare din partea solicitantului funcțiunii, totuși aceasta nu reprezintă decât una dintre
condițiile de numire.
Numirea în funcție nu se poate realiza în baza unui contract sinalagmatic, căci în astfel de
contracte cauza obligației uneia dintre părți reprezintă obiectul obligațiunii celeilalte părți.4
,,Trebuie reținut că funcția publică este definită ca o multitudine de drepturi și obligații
cu care o persoană fizică care face parte dintr-un organ al statului este investită, care are caracter
de continuitate iar acestea se realizează în baza puterii de stat, cu scopul de a îndeplini sarcinile
organului de stat respectiv.” 5
I.2. NOȚIUNEA DE FUNCȚIONAR PUBLIC.CADRUL JURIDIC AL SALARIZĂRII

FUNCȚIONARULUI PUBLIC
În dezvoltarea reglementărilor constituționale, prima reglementare unitară după anul

1990 a funcției publice și funcționarului public a avut loc prin ,,Legea nr. 188/1999 privind
Statutul funcționarilor publici”.
Legea mai sus menționată, în ultimii ani a avut numeroase modificări și completări dintre
care cele mai însemnate au avut loc prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de
afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și Legea nr. 743/2001-Legea bugetului de stat pe
anul 2002, Legea nr. 631/2002, Legea nr. 215/2006.6
,, Funcționarul public este definit în legea mai sus menționată, ca fiind numită potrivit
legislației în vigoare, într-o funcție publică. Salariatul ce se află în corpul de rezervă ca urmare a
eliberării dintr-o funcție păublică, își conservă această calitate.,,7
3
Nicoleta Miulescu- Știința administrației, Editura Universul Juridic, București, 2010, pag. 98
4
Paul Negulescu- Tratat de drept administrativ, 1936, pag. 521 apud Nicoleta Miulescu- Știința administrației,
Editura Universul Juridic, București, 2010, pag. 99
5
Romulus Ionescu- Drept Administrativ, Ed. Didactică,1977 apud Nicoleta Miulescu- Știința administrației, Editura
Universul Juridic, București, 2010, pag 101
6
Nicoleta Miulescu, op.cit., pag. 101
7
Legea nr. 188/1999
8
În ceea ce privește funcția publică, ea se consideră ,, ca fiind ambivalentă: în sens
restrâns, noțiunea este folosită numai în desemnarea funcționarilor publici, iar în sens larg, este
întrebuinţată mai ales în Știința Administrației pentru a desemna ansamblul regimurilor juridice
aplicabile, în general, personalului din administrație, sau pe de altă parte, ansamblul oamenilor
care sunt la dispoziția puterii publice.8 ,,Funcția publică este definită în Articolul 2, alin. (1) din
legea sus menționată, totalitatea atribuțiilor și responsabilităților, stabilite prin lege, avînd ca
scop realizarea prerogativelor de putere publică de către A.P.C.și autoritățile administrative
autonome.
Activitățile prevăzute în Fișa postului exercitate de către funcționarii publici sunt
următoarele:
a) aplicarea dispozițiilor legislației în vigoare;
b) emiterea proiectelor actelor normative precum și avizarea;
c) întocmirea de proiecte privind politici și strategii, cu scopul împlinirii capabilității
autorității sau instituției publice;
d) audit public intern, controlul și consilierea;
e) gestionarea resurselor financiare cât și a celor umane;
f) încasarea de creanțe bugetare;
g) apărarea și înfățișarea intereselor autorității sau instituției publice;
h) prestarea serviciilor în raport cu strategia de informatizare a A.P.
Corpul funcționarilor publici este format din ansamblul funcționarilor publici din
interiorul autorităților administrative autonome și din cadrul autorităților instituțiilor publice și
autorităților din A.P.C. și A.P.L.
La baza exercitării funcției publice stau șapte principii:
1. legalitate, impartialitate și obiectivitate;
2. transparența;
3. eficiență și eficacitate;
4. responsabilitate, conform prevederilor legale;
5. privire către cetățean;
6. vechime (stabilitate) în carieră;
7. subordonare în ierarhia funcției publice.9
I.3. MANAGEMENTUL FUNCȚIONARILOR PUBLICI

,, Din punct de vedere etimologic, conceptul de management are o semantică complexă
din trei motive:
1.Reprezintă o știință- organizarea coerentă a cunoștințelor, politicilor, conceptelor, principiilor,
metodelor și tehnicilor prin care se aplică sistematic fenomenele și procesele ce se produc în
cadrul sistemelor socio-economice.
2.Constituie o artă, care exprimă latura sa pragmatică și constă în măiestria managerului de a
aplica cunoștințele științifice la realitățile diferitelor situații, în condiții de eficiență și eficacitate.
3. Reprezintă o stare de spirit specifică, reprezentată prin felul de a căuta, vedea, a dori și de
acceptare a progresului.”10
,, Fundamentul apariției și evoluției managementului îl constituie activitatea complexă a
colectivităților umane. De aici concluzionăm că managementul public local, dobândește o
importanță majoră în cadrul sistemului general de management și reprezintă o resursă
primordială a dezvoltării locale.
Câteva dintre cele mai importante avantaje ale MPL sunt:
8
Cezar Corneliu Manda- Teoria administrației publice, Editura C.H. Beck, București, 2013, pag. 119
9
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată și actualizată
10
Munteanu V.A.-Management Public Local, Editura Tipo Moldova, Iași, 2009, pag. 20
9
- acțiunea rațională și eficientă de utilizare a resusrselor umane, materiale, financiare și
informaționale cu scopul dobândirii unor rezultate utile maxime, cu cheltuieli minime. Creșterea
eficienței economice și sociale, corelată cu satisfacerea interesului public reprezintă coloana
vertebrală a MPL.
- schimbarea mentalității cetățenilor privind rolul primarului, care din perspectiva
managementului, trebuie să fie un strateg desăvârșit, un catalizator, un interprinzător, un dirijor,
un inventator. Ca lider, primarul trebuie să aibă capacitatea de a coopera, de a comunica cu alții
și de a-i motiva să se implice în realizarea obiectivelor strategice. Daca nu există comunicare,
nimic nu e.
- calitatea actului decizional administrativ- calitatea acestora depinde de competența managerială
a funcționarilor publici.
- perfecționarea structurilor organizatorice administrative;
- stimularea în perspectivă a transformării serviciilor publice în afaceri publice, orientarea către
piață.11
,,Principiile generale care guvernează politicile, metodele, tehnicile publice sunt:
1. Participarea și transparența- societatea este informată în legătură cu activitățile instituției.
2. Continuitatea și coordonarea-actualizarea și coordonarea cu alte inițiative în planificarea de
politici publice elaborate de Guvern.
3.Responsabilitatea- planificarea politicilor publice presupune procesul spre a obține rezultate la
un nivel cât mai ridicat. În toate ramurile A.P.L. nu poate lipsi răspunderea.
4. Subsidiaritatea- în timpul procesului privind planificarea de politici publice, se evaluează
nivelul cel mai ridicat al implementării politicilor publice cu privire la A.P.L.
5.Buna guvernare – una dintre responsabilitățile cele mai importante ale guvernului o reprezintă
stabilirea acțiunilor eficiente și clare privind capacitatea și calitatea răspunderii rapide a
necesităților sociale.
6.Cooperrarea și coerența- în cazul enunțării politicilor publice, institușia care este implicată
în acest proces, trebuie să probeze disponibilitatea în vederea cooperării cu alte instituții publice
precum și alte organizații ale societății civile, asigurându-se astfel, concepția coerentă privind
obiectivele ce trebuiesc duse la îndeplinire..”12
Trăsăturile caracteristice psihologiei funcționarului public sunt importante în vederea
întelegerii activității funcționarului public. Acestea sunt: atitudinea, comportamentul și moralul.
a) Atitudinea- înclinarea stabile de a acționa sau reacționa într-un anumit mod într-o situație data
și poartă amprenta afectivității funcționarului public, ce se poate exprima pozitiv sau negativ.
b) Comportamentul- modalitatea de acțiune sau conduita efectivă a funcționarului public.
c) Moralul- modul concret al funcționarului public de interpretare a situației în care se găsește
acesta.Pentru identificarea concretă a moralului funcționarului public este folosită ancheta
psihologică.13
I.4. CLASIFICAREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI
Legat de regimul juridic care se poate aplica , identificăm funcţionari statutari , care sunt
de două categorii: funcţionari supuşi statutului general și funcţionari supuşi unor statute speciale.
D.p.d.v al exigenţei disciplinei, identificăm două categorii de funcționari: funcţionari
publici civili, funcţionari publici militari.
11
Op. Cit. Pag.18-19
12
Hlaciuc Elena- Eficientizarea administrației publice locale prin aplicarea managementului modern al resurselor
umane, Editura Risoprint, Cluj-Napoca,2012,Pag. 30
13
Cezar Corneliu Manda - Teoria administrației publice, Editura C.H. Beck, București, 2013, pag 150-152
10
Un alt criteriu de clasificare îl constituie natura autoritãţii publice din care face parte
funcţia publicã :
- funcţionari publici din cadrul structurii unor autoritãţi de naturã statalã;
- funcţionari publici din cadrul autorităţilor autonome locale,
- funcţionari publici din cadrul structurii unor autoritãţi administrative autonome.
Legea nr. 251//2006 a introdus această clasificare.14
O altă clasificare a funcționarilor publici este prevăzută de art. 11 din Statutul
funcționarilor publici, potrivit căruia funcționarii publici se împart în: funcționari debutanți și
funcționari definitivi.
Funcționarii publici debutanți reprezintă persoanele care ocupă o funcție publică, pănă la
definitivare, urmare concursului sau examenului promovat. Candidații promovați în urma
concursului sunt numiți funcționari publici debutanți după caz: prin ordin sau dispoziție a
conducătorului autorității sau instituției publice, în organigrama căreia, postul vacant există.
Perioada de stagiu are o durată de 1an pentru funcționarii din clasa I, 8 luni pentru cei
din clasa a II-a și jumătate de an pentru cei din clasa a III-a. Acesta este raportată la calcularea
vechimii în muncă.
Obiectul perioadei de stagiu îl constituie verificarea și aprecierea aptitudinilor
profesionale căpătate pentru îndeplinirea responsabilităților și atribuțiilor funcției publice
respective, dar și formarea practică a acestora, în același timp, cu cunoașterea specificului A.P.
și a exigențelor sale. După terminarea duratei stagiului, în baza rezultatelor obținute la evaluare,
funcționarul public debutant are posibilitatea de a fi numit funcționar public definitiv, în grad
profesional asistent sau eliberat din funcție, când a obținut la evaluare calificativul
,,necorespunzător”.15
Funcționarii publici numiți definitiv în funcție sunt acei funcționari publici care au
efectuat perioada de stagiu și au fost definitivați în funcție.16
O altă clasificare a funcțiilor publice este după nivelul studiilor necesare ocupării acestor
funcții. Potrivit acestui criteriu, funcțiile publice se împart în următoarele clase:
17
- Clasa I (alcătuită din funcțiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare, studii superioare
de lungă durată18 absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă);
- Clasa II-a ( include funcțiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare SSD absolvite cu
diplomă);
- Clasa III-a (este alcătuită din funcțiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare studii ML
sau postliceale absolvite cu diplomă);
A treia clasificare a funcțiilor publice, este după nivelul atribuțiilor titularilor lor:
I. Funcţii publice generale:
A. Categoria înalţilor funcţionari publici:
1. secretar general al Guvernului;

2. secretar general adjunct al Guvernului;
3. secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
14
Verginia Vedinaș- Curs Drept Adiministrativ, UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”, GALAŢI, 2006, pag.
194
15
Cezar Corneliu Manda - Teoria administrației publice, Editura C.H. Beck, București, 2013, pag.130
16
Anton Trăilescu - Drept administrativ, Editura C.H. Beck, București, 2010, pag. 120
17
Art. 9 din Legea nr. 188/1999
18
Art. 18, alin. (1) şi (3) din Legea nr. 288/2004, privind organizarea studiilor universitare, stipulează că salarizarea
absolvenţilor ciclului I şi II (Bologna) se face astfel: a) absolvenţii ciclului I (Bologna) cu o durată a studiilor între 3
și 4 ani, sunt salarizaţi la nivelul absolvenţilor cu studii superioare de scurtă durată (SSD); b) absolvenţii ciclului II
(Bologna), precum şi absolvenţii ciclului I (Bologna) cu o durată a studiilor de 5-6 ani, sunt salarizaţi la nivelul
absolvenţilor de studii superioare de lungă durată (S)
11
4. secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale;
5. prefect;
6. subprefect;
7. inspector guvernamental.
B. F.P. de conducere
1. director general al autorităţilor administrative autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe

de specialitate ale administraţiei publice centrale;
2. director general adjunct al autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi
al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
3. secretar al judeţului şi al municipiului Bucureşti;
4. director din cadrul A.P.C.
5. director adjunct din cadrul A.P.C.
6. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului şi comunei;
7. şef serviciu;
8. şef birou.
C. F.P. de execuţie
1. consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector;

2. referent de specialitate;
3. referent.
II. Funcţii publice specifice:
A. Funcţii publice de conducere

1. arhitect-şef.
B. Funcţii publice de execuţie
1. inspector de concurenţă;
2. inspector vamal;
3. inspector de muncă;
4. controlor delegat;
5. expert în tehnologia informaţiilor şi a telecomunicaţiilor;
6. comisar.
C. Alte funcţii publice specifice
1. manager public.
Funcțiile publice de execuție , potrivit art. 15 , sunt structurate după gradul profesional
astfel:
1. superior (nivel maxim);
2. principal;
3. asistent;
4. debutant.19
I.5. RAPORTURILE DE SERVICIU ALE FUNCȚIONARILOR PUBLICI
Raporturile de serviciu sunt definite de art. 1, alin (1) ca fiind raporturile juridice dintre
autoritățile și funcționarii publici și instituțiile publice din A.P.C. și A.P.L..
19
Legea nr. 188/1990, republicată si actualizată
12
Art. 4 prevede că raporturile de serviciu se nasc şi se exercită în baza actului
administrativ de numire, emis conform prevederilor legale de către autoritatea competentă. De
cele mai multe ori, raporturile de serviciu se exercită și realizează pentru o perioadă
nedeterminată de timp.
Exceptând, atunci când, o funcție publică de execuţie este temporar vacantă pe o
perioadă de minim o lună poate fi ocupată pe perioadă determinată în 2 moduri:
- primul mod, prin redistribuirea funcţionarului public din corpul de rezervă care îndeplinește
condiţiile specifice în vederea ocupării respectivei funcţii publice;
- al II-lea mod, prin scoaterea la concurs în condiţiile legii, pentru o perioadă determinată de
timp, acest lucru este posibil cu condiția ca în corpul de rezervă să nu existe funcţionari publici
care să îndeplinească cerinţele specifice cu scopul redistribuirii lor..
Persoana numită în condiţiile enumerate mai sus, dobândeşte calitatea de funcţionar
public numai pentru o perioadă determinată, iar după încetarea rapostului de serviciu, acesta nu
beneficiază de facilitatea intrării în corpul de rezervă al f.p.
Potrivit art. 117, atât prevederile Codului Muncii cât și reglementările dreptului comun
(administrativ, civil sau penal) completează dispozițiile Legii nr. 188/1999., atâta timp cât nu
contravin legiuirii specifice funcției publice.
Rezultă certitudinea că F.P. nu își desfășoară munca în baza unui C.I.M, ci în baza unui
raport de serviciu. Se subînțelege că actul administrativ de numire în funcție publică reprezintă
doar exprimarea voinței de una din părți cu scopul de a încheia un raport juridic contractual;
acesta urmează regula cererii persoanei în cauză de a deveni f.p..
Așadar este vorba de un acord de voință, mai exact, de un contract.
Deși legislația nu prevede expres închieierea unui contract de muncă în cazul
funcționarilor publici și se referă doar la raporturile de serviciu (art.1, respectiv 87-98, etc) se
poate aprecia că acordul respectiv este, de fapt , un asemenea contract, în sensul de negotium.
Termenul ,,Serviciu” (fr. Service, lat. Servitium ) este definit de Dicționarul explicativ al
limbii române atfel:
- Formă de muncă în folosul sau interesul cuiva;
- Ocupație pe care o are cineva în calitate de angajat.
- Slujbă.
Funcționarii publici, la fel ca și salariații își desfășoară activitatea în baza unui program
cu o durată normală a timpului de 8 h/24 respectiv 40 h/ 7 zile, au dreptul la salariu, au dreptul
la concediu de odihnă, răspund disciplinar. Aceștia pot fi detașați, delegați sau transferați.
Ceea ce îl apropie pe funcționar și mai mult de statutul salariaților este dreptul de a se
asocia în sindicate, dreptul la grevă, posibilitatea de a demisiona etc.
Particularitatea fundamentală și incontestabilă a raporturilor de serviciu ale funcționarilor
publici față de raporturile de muncă ale salariaților constă în faptul că funcționarii publici sunt
purtători de putere publică, pe care o exercitată în limitele funcției lor.
Din cele mai sus-menționate rezultă : datorită specificului activității și puterii conferite,
funcționarii publici nu sunt supuși reglementărilot Codului muncii, ci sunt supuși unor
reglementări speciale.
13
CAPITOLUL II
SALARIUL FUNCȚIONARILOR PUBLICI- NOȚIUNEA ȘI
ELEMENTELE SALE
II.1. NOȚIUNEA DE SALARIU
Termenul de ,,salariu” își are originea din latinescul ,, salarium”, care reprezintă ,,solda
primită de soldați pentru sare”. Remunerarea muncii prestate de către angajat, în baza C.I.M.
cuprinde salariul de bază, sporurile, indemnizațiile, dar și altele.
Salariul de bază minim brut pe economie garantat în plată reprezintă nivelul minim al
salariului brut/lună stabilit de Guvern, prin hotărîre, sub care instituția nu are dreptul de a
negocia și stabili remunerații prin contractul colectiv de muncă. 20
Orice om are dreptul de a munci, de a-și alege liber munca, la condiții satisfăcătoare dar
și echitabile de muncă, iar nu în ultimul rând și la ocrotirea asupra șomajului. Orice persoană,
fără nici o discriminare, are dreptul la salariu egal pentru munca egală.
Orice salariat are dreptul de a înființa sindicate și de a fi afiliat la un sindicat pentru
apărarea interesului respectiv .21
Termenul de ,, salariu”, indiferent care i-ar fi denumirea sau modul de calcul, înseamnă
plata sau câștigurile pasibile supunerii evaluării în bani și stabilite prin acordul părților sau de
către legislația națională, care revine salariatului în baza unui contract de muncă, scris sau
verbal, fie pentru munca efectuată sau care urmează a fi efectuată, fie pentru serviciile prestate
sau care urmează a fi prestate.22
Atât obiectul cât și cauza contractului individual de muncă îl desemnează salariul.
Constituie obiect al contractului individual de muncă deoarece reprezintă contraprestația pentru
munca prestată iar cauza, ca urmare a încadrării persoanei fizice în vederea obținerii lui.
Termenul de salariu este definit la Art. 159 din Codul Muncii drept remunerația pentru
munca depusă de angajat în baza C.I.M.. Pentru munca prestată în baza C.I.M., fiecare salariat
are dreptul la un salariu exprimat în bani.
II.2. ELEMENTELE SALARIULUI
Codul muncii prevede la art. 160 că salariul este alcătuit din: salariul de bază, sporurile,
indemnizaţiile precum şi alte venituri.
II.2.1. Salariul de bază
Salariul de bază este definit ca partea principală a salariului total datorat persoanei
încadrate pentru munca prestată corespunzător pregătirii ce o deţine la loc de muncă respectiv.
Salariul de bază, ca element principal al salariului se calculează ținând seama de
următorii factori: calificarea, importanţa, pregătirea şi competenţa profesională, complexitatea
atribuţiilor, etc.
El reprezintă nu doar partea fixă şi principală a salariului, ci şi elentul de referinţă în
raport cu calcularea celorlalte drepturi ale salariaţilor, de exemplu: indemnizaţii, sporuri etc.23
În conformitate cu art. 160 Codul muncii, salariul nu cuprinde și bonurile de masă.
Salariul brut reprezintă suma totală de bani cuvenită pentru orele de muncă prestate. Este
alcătuit din salariul net și impozitul pe salariul individual, și al contribuțiilor conform legii
(pentru fondul de șomaj).
20
Dicționarul explicativ al limbii române
21
Art. 23 din ,, Declarația Universală a Drepturilor Omului, 10 septembrie 1948
22
Art. 1 din Convenția Nr. 95 , privind protectia salariului, 1 iulie 1949
23
Art. 160 din Codul muncii, modificat și actualizat.
14
Salariul net reprezintă suma efectivă de bani încasată de angajați după scăderea din
salariul brut a impozitului pe salariul individual și a contribuțiilor potrivit legislaţiei actuale.24
II.2.2. Indemnizațiile
Indemnizaţiile reprezintă sumele plătite salariaţilor peste salariul de bază, cu scopul de a

compensa cheltuielile pe care aceştia sunt nevoiţi a le efectua cu ocazia îndeplinirii unor sarcini
de serviciu sau în alte condiţii de muncă. Indemnizaţiile pot fi acordate în următoarele cazuri:
pentru persoanele care îndeplinesc funcţii de conducere, pentru delegarea, detaşarea, instalarea
salariatului, pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate etc.
II.2.3. Sporurile și alte adaosuri
Sporurile şi adaosurile (ca şi indemnizaţiile) alcătuiesc partea neregulată a salariului

deoarece sunt remunerate doar raportate performanţelor individuale ale fiecărui angajat în parte,
pentru perioada în care, munca este efectuată în condiţii deosebite sau speciale (pentru
compensarea, pe această cale, a efortului depus în plus sau a riscului ridicat pe care îl presupune
munca).
Fostul contract colectiv de muncă la nivel național 2007-2010 prevedea la art. 41 alin. (3)
și art. 43 alin. (1) prevedea că sporurile minime şi adaosurile se stabilesc ca nivel minim de
negociere pentru nivelurile de negociere colectivă inferioare, respectiv negociere individuală.
Suplimentele salariului de bază sunt:
a) adaosul de acord;
b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate într-un procent de minimum 1,5% din
fondul de salarii realizat lunar şi cumulat;
c) alte adaosuri convenite la nivelul unităţilor şi instituţiilor.”
II.2.4. Alte venituri reprezintă:
a) cota-parte din profit ce se repartizează salariaţilor, care este de până la 10% în cazul
societăţilor comerciale şi de până la 5% în cazul regiilor autonome;
b) tichetele de masă, tichetele de creşă, tichetele cadou şi alte instrumente asemănătoare
acordate conform prevederilor legale şi acordului părţilor.
II.3. FORMELE ȘI MODALITĂȚILE DE SALARIZARE
II.3.1. Formele de salarizare

Formele de salarizare reprezintă acele procedee sau modalități prin intermediul cărora se
evidențiază și determină rezultatul muncii prestate, așadar, salariul cuvenit persoanei respective.
Există 4 forme ce se pot aplica în acest sens:
1. după timp sau în regie;
2. în acord;
3. pe bază de cote procentuale și tarife din veniturile realizate;
4. alte forme corespunzătoare unității.
Atât organizarea muncii cât și remunerația în acord pot avea loc într-una din cele trei
forme:
1. acord direct;
2. acord progresiv;
3. acord indirect.
24
Dicționarul explicativ al limbii române
15
Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica colectiv sau individual.
II.3.2. Modalitățile de salarizare
Salarizarea prin negociere este caracteristică nu numai societăților comerciale ci și altor

categorii de angajatori, și anume:
- Societăți naționale;
- Companii naționale;
- Regii naționale.
- Asociații, Fundații, alte personae fizice sau juridice, etc.
Reglementarea salarizării funcționarilor din autoritățile și instituțiile publice, precum și
din alte unități bugetare.
Caracteristic acestui personal este existența fondurilor defalcate special de la bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local sau bugetul fondurilor speciale pentru
salarii.25
Consecința o reprezintă faptul că modul de salarizare este stabilit prin lege, astfel încât
salariul nu este și nici nu poate fi negociabil.
Forma de salarizare a funcționarilor este , ca regulă, cea după timpul lucrat (în regie).
Actul normativ care reglementează salarizarea funcționarilor publici este Legea Nr.
284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
II.4. SALARIZAREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI
O.U.G. nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor
drepturi ale funcționarilor publici, la art. 1, alin (2) precizează că sistemul de salarizare
cuprinde: salariile de bază, premiile, sporurile, stimulentele şi altele.
Deasemenea, art. 31 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici
prevede că aceștia, pentru activitatea desfășurată au dreptul la un salariu compus din:
1) salariul de bază;
2) sporul corespunzător vechimii;
3) altele.
F.P. se bucură de prime și alte drepturi salariale, în conformitate cu prevederile
legislative.. Salarizarea F.P. se stabilește în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea
sistemului unitar de salarizare pentru f.p.
Criteriile ce stau la baza stabilirii ierarhiei salariilor de bază, a soldelor funcţiilor de bază
(salariilor funcţiilor de bază) şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, atât între domeniile de
activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu, are la bază evaluarea posturilor, diferenţierea
făcându-se după următoarele criterii:
- experiență și cunoştinţe;
- diversitatea activităţilor, complexitate și creativitate;
- impactul deciziilor și judecata;
- supervizare, coordonare şi influenţă ;
- comunicare şi comunicare;
- condiţii de muncă;
- regimuri speciale și incompatibilităţi ;
Legea nr.188/1999 prevede că în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării funcției
publice, funcțiile publice se împart în următoarele trei categorii de clase:
a) clasa I este compusă din funcțiile publice pentru ocuparea cărora sunt necesare absolvirea
studiilor universitare de licență cu diplomă, respectiv, studii superioare de lungă durată,
absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;
25
Art. 2, alin (1) , lit. a) din Legea nr. 284/2010
16
b) clasa a II-a este compusă din funcțiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare
de scurtă durata, absolvite cu diplomă;
c) clasa a III-a este compusă din funcțiile publice în vederea ocupării, acesteia sunt necesare
studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat.
II.4.1. Salariul de bază
Conform art. 10*) din Legea Nr. 284/2010, salariile de bază, soldele (salariile de funcţie)
şi indemnizaţiile lunare de încadrare sunt stabilite înmulţind coeficientului de ierarhizare
corespunzător clasei de salarizare cu valoarea de referinţă26, rotunjind în favoarea salariatului.
Dacă coeficienţii de ierarhizare sunt înmulțiți cu valoarea de referință ( 600 lei ) rezultă
următoarele salarii de încadrare:
COEFICIENT DE IERARHIZARE COEFICIENT DE IERARHIZARE

x VALOAREA DE REFERINȚĂ x VALOAREA DE REFERINȚĂ
1,00 x 600 lei = 600 lei 3,89 x 600 lei = 2.334 lei
1,03 x 600 lei = 618 lei 3,99 x 600 lei = 2.394 lei
1,05 x 600 lei = 630 lei 4,09 x 600 lei = 2.940 lei
1,08 x 600 lei = 648 lei 4,19 x 600 lei = 2.514 lei
1,10 x 600 lei = 660 lei 4,29 x 600 lei = 2.574 lei
1,13 x 600 lei = 678 lei 4,40 x 600 lei = 2.640 lei
1,16 x 600 lei = 696 lei 4,51 x 600 lei = 2.706 lei
1,19 x 600 lei = 714 lei 4,62 x 600 lei = 2.772 lei
1,22 x 600 lei = 732 lei 4,74 x 600 lei = 2.844 lei
1,25 x 600 lei = 750 lei 4,86 x 600 lei = 2.916 lei
1,28 x 600 lei = 768 lei 4,98 x 600 lei = 2.998 lei
1,31 x 600 lei = 786 lei 5,10 x 600 lei = 3.060 lei
1,35 x 600 lei = 810 lei 5,23 x 600 lei = 3.138 lei
1,38 x 600 lei = 828 lei 5,36 x 600 lei = 3.216 lei
1,41 x 600 lei = 846 lei 5,50 x 600 lei = 3.300 lei
1,45 x 600 lei = 870 lei 5,63 x 600 lei = 3.378 lei
1,49 x 600 lei = 894 lei 5,77 x 600 lei = 3.462 lei
1,52 x 600 lei = 912 lei 5,92 x 600 lei = 3.552 lei
1,56 x 600 lei = 936 lei 6,07 x 600 lei = 3.642 lei
1,60 x 600 lei = 960 lei 6,22 x 600 lei = 3.720 lei
1,64 x 600 lei = 984 lei 6,37 x 600 lei = 3.822 lei
1,68 x 600 lei = 1.008 lei 6,53 x 600 lei = 3.918 lei
1,72 x 600 lei = 1.032 lei 6,70 x 600 lei = 4.020 lei
1,77 x 600 lei = 1.062 lei 6,86 x 600 lei = 4.116 lei
1,81 x 600 lei = 1.086 lei 7,03 x 600 lei = 4.218 lei
1,86 x 600 lei = 1.116 lei 7,21 x 600 lei = 4.326 lei
1,90 x 600 lei = 1.140 lei 7,39 x 600 lei = 4.434 lei
1,95 x 600 lei = 1.170 lei 7,58 x 600 lei = 4.548 lei
2,00 x 600 lei = 1.200 lei 7,76 x 600 lei = 4.656 lei
2,05 x 600 lei = 1.230 lei 7,96 x 600 lei = 4.776 lei
2,10 x 600 lei = 1.260 lei 8,16 x 600 lei = 4.896 lei
2,15 x 600 lei = 1.290 lei 8,36 x 600 lei = 5.016 lei
26
Potrivit art. 1, alin (4) din Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice în anul 2016, prorogarea anumitor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul
Oficial nr. 923 din 11 decembrie 2015 (M.Of. nr. 923/2015), Valoarea de referinţă se menţine la 600 lei şi în anul
2016 .
17
2,20 x 600 lei = 1.320 lei 8,57 x 600 lei = 5.142 lei
2,26 x 600 lei = 1.356 lei 8,78 x 600 lei = 5.268 lei
2,32 x 600 lei = 1.392 lei 9,00 x 600 lei = 5.400 lei
2,27 x 600 lei = 1.362 lei 9,23 x 600 lei = 5.538 lei
2,43 x 600 lei = 1.458 lei 9,46 x 600 lei = 5.676 lei
2,49 x 600 lei = 1.494 lei 9,70 x 600 lei = 5.820 lei
2,56 x 600 lei = 1.536 lei 9,94 x 600 lei = 5.964 lei
2,62 x 600 lei = 1.572 lei 10,19 x 600 lei = 6.114 lei
2,69 x 600 lei = 1.614 lei 10,44 x 600 lei = 6.264 lei
2,75 x 600 lei = 1.650 lei 10,70 x 600 lei = 6.420 lei
2,82 x 600 lei = 1.692 lei 10,97 x 600 lei = 6.582 lei
2,89 x 600 lei = 1.734 lei 11,25 x 600 lei = 6.750 lei
2,96 x 600 lei = 1.776 lei 11,53 x 600 lei = 6.918 lei
3,04 x 600 lei = 1.824 lei 11,81 x 600 lei = 7.086 lei
3,11 x 600 lei = 1.866 lei 12,11 x 600 lei = 7.266 lei
3,19 x 600 lei = 1.914 lei 12,41 x 600 lei = 7.446 lei
3,27 x 600 lei = 1.962 lei 12,75 x 600 lei = 7.650 lei
3,35 x 600 lei = 2.010 lei 13,10 x 600 lei = 7.860 lei
3,44 x 600 lei = 2.064 lei 13,45 x 600 lei = 8.070 lei
3,52 x 600 lei = 2.112 lei 13,90 x 600 lei = 8.340 lei
3,61 x 600 lei = 2.166 lei 14,15 x 600 lei = 8.490 lei
3,70 x 600 lei = 2.220 lei 14,63 x 600 lei = 8.778 lei
3,79 x 600 lei = 2.274 lei 15,00 x 600 lei = 9.000 lei
Atât clasele de salarizare cât și coeficienţii de ierarhizare în baza cărora sunt stabilite
salariile de bază, indemnizaţiile lunare, soldele, sporurile, precum şi alte drepturi specifice
domeniilor de activitate corespunzătoare familiilor ocupaţionale de funcţii bugetare în număr de
7, dar şi pentru angajații din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice plătite integral din venituri
proprii sunt prevăzute mai jos:
a) Funcții corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici
Un prefect cu studii superioare, gradul I pornește de la un coeficient de ierarhizare de

9,00 .Dacă îl înmulțim cu 600 lei ( valoarea de referință) obținem un salariu de bază de 5.400 lei.
Prefectului cu studii superioare,de gradul II i se aplică un coeficient de ierarhizare de 9,94 care
înmulțit cu 600 lei, dă un salariu de 5.964. Diferența dintre salarizarea celor doi este de 564 lei.
Secretarul General, pornește de la un salariu de bază de 5.142 lei. Subprefectul sau Șeful de
Departament pornește de la salariul de bază de 5.016 lei. Secretarul General adjunct are un
salariu de bază de 4.896 lei iar inspectorul guvernamental sau comisarul general are salariul
de bază identic cu cel al secretarului general.
b) Funcții publice de conducere

Secretarii de UAT, cu studii superioare au următoarele salarii de bază:
Nr. Secretar al U.A.T. Gradul I Gradul II

Crt.
1 - municipiu categ. I 3.822 lei 4.218 lei
2 - municipiu categ. II 3.732 lei 4.116 lei
3 - oraș categ. I 3.642 lei 4.020 lei
4 - oraș categ. II 3.462 lei 3.822 lei
5 - oraș categ. III 3.300 lei 3.642 lei
18
6 - comună cu peste 7.000 locuitori 3.300 lei 3.642 lei
7 - comună între 3.000 și 7.000 locuitori 3.138 lei 3.462 lei
8 - comună până la 3.000 locuitori 2.988 lei 3.300 lei
c) Funcții publice generale de execuție

Nr. Funcția Nivelul Salariul de
Crt. de studii bază
1. Auditor, grad profesional superior Superioare 1.962 lei
- grad profesional principal Superioare 1.494 lei
- grad profesional asistent Superioare 1.290 lei
2. Consilier, consilier juridic, expert, Superioare 1.734 lei
inspector; grad profesional superior

- grad profesional debutant Superioare 1.062 lei
3. Referent de specialitate; grad profesional Studii superioare de 1.392 lei
superior scurtă durată
- grad profesional principal Studii superioare de 1.008 lei
scurtă durată
- grad profesional asistent Studii superioare de 870 lei
scurtă durată
- grad profesional debutant Studii superioare de 786 lei
scurtă durată
4. Referent; grad profesional superior Medii 984 lei
- grad profesional principal Medii 894 lei
- grad profesional asistent Medii 810 lei
- grad profesional debutant Medii 714 lei
Observăm cel mai mare salariu de bază este de 1.962 lei, corespunzător funcției de
auditor, grad profesional superior, iar cel mai mic salariu de bază este de 714 lei, pentru funcția
de referent debutant.
d) Funcții publice specifice de execuție
Nr. Funcția Nivelul Salariul de

Crt. Studiilor bază
1. Consilier parlamentar Superioare 3.300 lei
2 Expert parlamentar Superioare 3.060 lei
3. Consultant parlamentar Superioare 2.200 lei
4. Șef Cabinet Superioare 2.010 lei
5. Șef Cabinet, referent parlamentar Studii superioare de 1.914 lei
(stenodactilograf) scurta durată
6. Șef Cabinet, referent parlamentar Post Liceale 2.424 lei
(stenodactilograf)
7. Șef cabinet referent parlamentar Medii 1.614 lei
(stenodactilograf)
8. Controlor delegat al M.F.P, grad Superioare 3.060 lei
profesional superior
9. Inspector Vamal, inspector social, grad Superioare 2.772 lei
19
10. Comisar, grad profesional superior Superioare 2.772 lei
11. Comisar, grad profesional superior Studii superioare de 1.914 lei
- grad profesional principal scurtă durată 1.356 lei
- grad profesional asistent Studii superioare de 1.008 lei
- grad profesional debutant scurtă durată 786 lei
12. Comisar, grad profesional superior Medii 1.320 lei

- grad profesional principal Medii 1.086 lei
- grad profesional asistent Medii 960 lei
- grad profesional debutant Medii 714 lei
13. Consilier evaluare-examinare, expert Superioare 2.772 lei
evaluare-examinare; grad profesional
superior
14. Analist evaluare-examinare;grad Superioare 2.640 lei
e) Funcții publice specifice de manager public
Nr. Funcția Nivelul Salariul

Crt. Studiilor De bază
1. Manager Public, grad profesional Superioare 4.434 lei
superior
N O T Ă:
20
Salariile de încadrare, soldele şi indemnizaţiile se diferențiază prin aplicarea
coeficienţilor de ierarhizare cuprinşi în intervalul 1,00, corespunzător funcţiei cu cea mai mică
responsabilitate, şi 15,00, corespuzător funcției cu cel mai mare grad de responsabilitate. 27
Pentru funcționarii de conducere, salariul de bază se diferenţiază prin utilizarea, a două
niveluri de salarizare corespunzătoare celor două grade, care conţin sporul de vechime în muncă
la cea mai mare valoare.
Ordonatorul principal de credite stabileşte nivelul de salarizare corespunzător gradului,
potrivit prevederilor legii mai sus menționată.
Angajatul care ocupă potrivit legislației în vigoare, funcţii de conducere pentru ocuparea
cărora sunt necesare studii superioare iar cei ce nu au absolvit studii la acest nivel se bucură de
salariul de bază pentru aceste funcţii dar se dimuează cu zece clase de salarizare.
Funcționarii publici care ocupă funcţii în condiţiile prevăzute mai sus vor beneficia de o
perioadă provizorie (temporară) de cinci ani în care să dobândească nivelul de studii prevăzut de
lege în vederea exercitării funcţiei de conducere. După trecerea perioadei de cinci ani , dacă nu
au îndeplinit condițiile respective, funcționarii vor fi încadrați pe funcţii de execuţie ce se
regăsesc în statul de funcţii al ordonatorului de credite.
Funcționarii publici care s-au aflat în concediu remunerat pentru creşterea şi îngrijirea
copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv șapte ani, în cazul copilului cu handicap, dar și
funcționarii ale căror raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au fost suspendate din diferite
cauze, conform legislației în vigoare, după reluarea muncii, îşi păstrează gradul sau treapta
profesională în care au fost încadrați anterior suspendării şi beneficiază de salariul de bază
aferent gradului sau treptei profesionale.
Pentru funcționarii sus-menționați, gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă
este stabilită respectând legislațiile speciale în vigoare .28
II.4.2. Sporuri
1. Personalul ce își desfășoara actvitatea în timpul nopții, respectând programul normal

de lucru, în întervalul orar 22,00 şi 6,00, se bucură de un spor de 25% din salariul de bază, pentru
munca prestată în timpul nopţii cu condiția ca timpul lucrat astfel să reprezinte minim trei ore de
noapte din timpul normal de lucru.
Pentru munca suplimentară prestată de către funcționarii din sectorul bugetar încadrați în
funcţii de execuţie sau de conducere peste durata normală a timpului de lucru dar şi munca
prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în
conformitate cu prevederile legislative actualizate, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal
de lucru, se aplică reglementările Codului muncii (Legea nr. 53/2003), cu modificările şi
completările ulterioare.
Remunerarea muncii efectuate peste durata normală a timpului de lucru este posibilă cu
condiția efectuării orelor suplimentare ce au fost ordonate de superiorul ierarhic,dar să nu
depăşească 360 de ore anual. Prestarea a unui număr de peste 180 de ore suplimentare anual,
este posibilă doar cu acordul reprezentanţilor funcționarilor publici sau, după caz, a sindicatului
reprezentativ conform legislației în vigoare.
Dacă este redusă sub 8 ore pe zi durata normală a timpului de lucru conform legislației
aplicabile, depăşirea programului de lucru astfel aprobat este posibil doar temporar deoarece este
obligatorie compensarea corespunzătoare raportată timpului liber.
Excepție: imposibilitatea salarizării prin aplicarea plății cu ora sau cumul de funcții a
angajaților.
27
*) Funcții publice de stat
**) Funcții publice teritoriale
***) Funcții publice locale
28
Art. 15 din Legea nr. 284/2010 privind Salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice
21
Persoanele cu handicap grav sau accentuat care prestează activitatea în baza unui
program de lucru normal, beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază.
Coeficientul de ierarhizare prevăzut de prezenta legislație pentru funcţia de auditor și
manager public conţine şi sporul pentru complexitatea muncii.
2. Pentru funcționarii care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada
exercitării acesteia, salariul de bază deţinut este majorat cu patru clase de salarizare succesive
suplimentare.
Articolul 2, alin (1) prevede că în acest domeniu, administrativ, desfășurarea întregii
activități, funcționarii se bucură de o majorare salarială de până la 25 de clase de salarizare
succesive față de clasa deținută , în loc de majorarea salariului de până la 75%, fără a depăşi în
total numărul maxim de clase de salarizare.29
,, Fiecare minister coordonator al celor șase domenii ale activității bugetare
(administrație, învățământ, sănătate, cultură, justiție, diplomație, etc) stabilește printr-un
regulament: categoriile de personal, locurile de muncă și mărimea concretă a sporului.
Suma sporurilor, primelor, compensaţiilor, şi indemnizaţiilor acordate din totatul
bugetului a fiecărui conducător al instituției/autorității este limitată la 30% din suma valoarea
cumulată a salariilor de bază, a soldelor sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare, după caz.”
Depășirea limitei de 30% a sporurilor menționate mai sus se pot aproba prin hotărâri ale
Guvernului doar anumitor categorii de personal şi pentru condiţii temporare de muncă drept
pentru care se acordă plata suplimentară.” 30
II.4.3. Tranşele de vechime în muncă
Clasele de salarizare (tranșele) în funcție de care se acordă gradațiile sunt

următoarele:
- gradaţia 1 - între 3 și 5 ani - 3 clase de salarizare successive, suplimentare nivelului

minim al fiecărei funcţii;
- gradaţia 2 – între 5 și 10 ani - două clase de salarizare successive, suplimentare celei
deţinute pentru gradaţia 1;
- gradaţia 3 - între 10 și 15 ani - două clase de salarizare successive, suplimentare celei
de cele deţinute pentru gradaţia 2;
- gradaţia 4 - între 15 și 20 de ani - o clasă de salarizare succesivă, suplimentară celei
deţinute pentru gradaţia 3;
- gradaţia 5 - peste 20 de ani - o clasă de salarizare succesivă, suplimentară celei deţinute
pentru gradaţia 4.
În vederea acordării gradației corespănzătoare, conducătorul autorității v-a lua în calcul
integral și perioadele lucrate anterior, chiar și în alte domenii decât cel bugetar, ca de exemplu
domeniul privat.
II.4.4.Premii
,,Conducătorii instituției sau autorității publice au posibilitatea acordării de premii lunare

dar fără a depășii procentul de 2% din cheltuielile salariale corespunzătoare personalului
enumerat în statul de funcţii precum și în limita cheltuielilor aprobate în buget cu acest scop..
Premiile pot fi acordate în cursul anului în care salariaţii realizează sau participă direct la
obţinerea de rezultate deosebite în munca desfășurată. Sumele neutilizate pot fi cheltuite în lunile
următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.
29
Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu
modificările şi completările ulterioare
30
Legea nr. 284/2010
22
Premiile individuale sunt stabilite în limita sumelor stabilite cu această destinație de
ordonatorii de credite și doar în limita a două salarii de bază lunare pe an (individuale), a două
solde lunare ale funcţiei de bază pe an, după consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la
nivelul unității sau după caz, cu consultarea reprezentanţilor salariaţilor, dacă nu există
organizaţii sindicale.”
II.4.5. Alte drepturi
Un caz excepţional îl reprezintă posturile vacante şi temporar vacante aferente funcţiilor

didactice de predare, funcţiilor de specialitate medico-sanitară şi asistenţă socială şi funcţiilor de
specialitate artistică se pot ocupa şi prin cumul de funcţii, de personal angajat, în conformitate cu
prevederile legilor privind cumulul de funcţii şi a celor referitoare la ocuparea posturilor vacante.
Exercitarea unei funcții publice de conducere cu caracter temporar poate fi realizată prin
numirea temporară a unei persoane angajate cu condiția de a îndeplini condiţiile specifice
ocupării funcţiei respective iar acesta nu a fost sancţionată disciplinar, pe o perioadă maximă de
șase luni într-un an calendaristic, dacă nu se prevede altfel în statute sau în legi speciale.
Perioada menționată mai sus, în mod excepțional poate fi prelungită cu o durată de
maximum șase luni, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.
În perioada prevăzută, salariatul se bucură de drepturile salariale corespunzătoare
funcţiei ce o deține.
În situaţia în care nu sunt reglementări prin statute proprii privind promovarea
funcționarilor din administrație, în funcţie, grad sau treaptă profesională,de regulă, aceasta se
face pe postul vacant regăsit în statul de funcţii.
Promovarea în funcții, trepte sau grade profesionale a persoanelor plătite din fonduri
publice se realizează prin transformarea posturilor respective, prevăzute în statul de funcții în
care sunt încadrate la nivelul imediat superior doar dacă nu este post vacant.
Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizează după criterii
stabilite într-un regulament cadru aprobat de către Guvern, doar în cazul în care nu este
reglementată prin acte normative sau statute specifice.
Promovarea menționată anterior, se face odată la 3 ani, luând în considerare
performanţele profesionale individuale, evaluate cu calificativul "foarte bine", cel puţin de două
ori în ultimii 3 ani, de către comisia numită prin dispoziţia conducătorului instituției/autorității.
Activitatea profesională este apreciată odată pe an, după evaluarea de către conducătorul
instituției a performanţelor profesionale individuale la propunerea şefului ierarhic, prin acordarea
unuia dintre următoarele calificative: nesatisfăcător, satisfăcător, bine și foarte bine. Criteriile
de evaluare a performantelor profesionale individuale se stabilesc după criteriile precizate mai
sus de către ordonatorii principali de credite. Aceștia pot stabili şi criterii de evaluare conform
specificului domeniului de activitate.
Ocuparea postului ce este vacant sau temporar vacant se realizează prin concurs sau
examen după un regulament-cadru aprobat de către Guvern , care cuprinde principiile generale.
Conducătorul instituției publice stabilește propriile criterii de selecție, în raport cu cerinţele
postului respectiv și în funcție de specificul domeniului de activitate are posibilitatea de a stabilii
și alte criterii de evaluare.
Articolul 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor
universitare precizează că remunerarea celor care au absolvit ciclul I şi/sau II (Bologna) se
realizează la nivelul studiilor superioare de lungă durată (S).
Soluţionarea contestaţiilor privitoare la fixarea/calcularea salariilor de bază individuale, a
sporurilor, a premiilor dar și a altor drepturi acordate conform legii menționate mai sus ține de
competenţa conducătorilor autorităților/instituțiilor publice.
Contestaţia se poate depune la sediul ordonatorului principal de credite fără a depăși
termenul de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a actului respectiv prin care au fost
stabilite drepturile salariale.
23
Termenul de soluționare a contestațiilor de către ordonatorii principali de credite este de
10 zile lucrătoare.
Împotriva măsurilor dispuse în conformitate cu prevederile susmenționate, funcționarul
nemulţumit are posibilitatea de a se adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz,
instanţei judecătoreşti competente prevăzute de lege, în termen de 30 de zile calendaristice de la
data comunicării soluţionării contestaţiei în scris.
24
CAPITOLUL. III
STUDIU DE CAZ: SALARIZAREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI DE LA
PRIMĂRIA COMUNEI HĂNȚEȘTI, JUDEȚUL SUCEAVA
III.1. DATE GENERALE PRIVIND PRIMĂRIA COMUNEI HĂNȚEȘTI
Comuna reprezintă unitatea administrativ-teritoriala alcătuită din populația reunită prin

comunitate de interese și tradiții.
Hănțești este o comună din Moldova, județul Suceava, România. Comuna Hănțești este
așezată în Podișul Sucevei, la 18 km N-E de Municipiul Suceava, deoparte și de alta a
drumurilor județene DJ208D și DJ208B. Aceasta este compusă din 3 sate componente: satul
Hănțești – cu statut de reședință de comună, satul Berești și satul Arțari.
În comuna Hănțești iși au sediul autoritățile administrației publice locale, respectiv:
Consiliul local, ca autoritate deliberativă iar Primăria – ca instituție publică cu activitate
permanentă, alcătuită din primarul comunei, viceprimarul-la latitudinea primarului,secretarul
comunei și aparatul propriu de specialitate al acestuia, care duce la îndeplinire hotărârile
Consiliului local și soluționează peoblemele curente ale cetățenilor din comună.
De asemenea , în satul Hăntești există și alte institutii publice reprezentative,respectiv :
Poliția, Căminul cultural, Școala Gimnazială ,, Mihai Halunga”, Școala cu clasele I – IV,
Gradinița de copii, Biserica Duminica Tuturor Sfinților , Biserica Sf. Dumitru,Biserica Sf.
Nicolae și o biserică penticostală.
Comuna Hănțești este persoană juridică de drept public cu patrimoniu propriu și
capacitate juridica deplină.
Ca întindere comuna Hănțești are o suprafață de 3894 ha., fiind situată în partea de N-E a
tarii si in partea de N-E a judetului Suceava.
,,Dintre satele comunei, Hănțeștiul are cea mai veche atestare documentară, ce datează
din anul 1431, în comparație cu Bereștiul care a fost pentru prima oară pomenit într-un document
la o diferență de 61 de ani, adică în anul 1492.
La 15 iunie 1431, domnul Moldovei, Alexandru cel Bun dăruia voinicului Cupcicin mai
multe sate, îpreună cu Hănțeștiul, prin cel mai important act care consfințește vechimea de peste
jumătate de mileniu a satulu: actul de de danie emis la cancelaria de la Suceava.”
Comuna este străbătută de Râul Siret, care alcătuiește linia administrativ-teritorilă a
județului Suceava, în care se varsă râul Hănțești ce străbate satul Hănțești.31
Fauna acestei comune este înfățișată de următoarele animale: căprioare, vulpi, cerbi, ,
rozătoare,iepuri etc.
Principalele activități ale sătenilor le reprezintă: agricultura, creșterea animalelor,
prelucrarea lemnului, etc.
Conform ultimului recensământ al populației din 2012, comuna are 4060 de locuitori, cu
1280 de gospodării.
Obiectivele turistice din această comună sunt: Biserica Duminica Tuturor Sfinților din
Hănțești, care este un monument istoric ce datează din secolul al XV-lea și reabilitat în 1822 de
către Teodor Silion- spătarul.
Primăria Comunei Hănțești este alcătuită din 13 salariați, plus primarul comunei Hănțești
și viceprimar. Din cei 13 salariați 8 sunt funcționari publici iar 5 sunt contractualic conform
organigramei anexate.
31
Mihai Schipor- Hănțești vatră de istorie multiseculară într-un spațiu geografic inedit, Editura Lidana,
Suceava,2008, pag. 56
25
III.2. CONTABILITATEA SALARIILOR.
A. FUNCȚII PUBLICE DE CONDUCERE
1. SECRETAR DE COMUNĂ, categoria a II-a ( între 3001-7000 locuitori)

Salariul de încadrare = 1624 lei.
Salariul brut este alcătuit din: sporul de vechime, majorări salariale și sporul pt operator în
registrul electoral.
1624 lei x 25 % spor de vechime , ce este calculat la salariul de bază(având peste 20 de ani
vechime) = 406 lei
1624 lei + 406 lei = 2030 lei.
În anul 2015 prin Legea nr. 27/2015, art. I alin. (1) s-a majorat salariul cu 12%,
coeficient ce se aplică la salariul brut.
2030 lei x 12% = 244 lei + 2030 = 2274 lei.32
Tot în anul 2015, prin Legea nr. 293/2015, art I alin (2) s-a majorat salariul cu 10%.
2274 lei x 10 % = 227 lei + 2274 = 2501 lei.33
Sporul pentru operator AEP 12,5 % conform art. 26, alin 5 și 6 din Legea nr. 208/2015,
2501 lei x 12,5 % = 312 lei + 2501 lei = 2814 lei => că salariul brut este de 2813 lei.34
De către angajator se plătesc următoarele contribuții:
- 15,8 % CAS = 444 lei

- 0,15 % fond de risc( accidente de muncă) = 4 lei
- 5,2 % CASS = 146 lei
- 0,85 % concedii și indemnizatii = 24 lei
- 0,5 % Șomaj = 14 lei.
TOTAL = 632 lei
Angajatul plătește următoarele contribuții:
- 10,5 % CAS = 295 lei

- 0,5 % Șomaj = 14 lei
- 5,5 % CASS = 158 lei
- deducere 70 lei , deoarece are o persoană în întreținere. Conform Ordinului M.F.P nr. 52/2016
art. 77 alin. (2) şi ale art. 66 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
2813 lei ( Salariul brut) – 295 lei – 14 lei – 158 lei ( contribuțiile) = 2346 lei – 70 lei ( deducerea)
= 2276 lei
2276 lei x 16 % = 364 lei Impozit35
2276– 364 lei= 1912 lei ( Salariul Net)
32
Legea nr. 27/2015 pentru completarea OUG 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice în
anul 2015.
33
Legea nr. 293/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.
34
Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi
funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
35
Ordinul M.F.P nr. 52/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice în anul 2015.
26
2. ȘEF COMPARTIMENT BUGET CONTABILITATE, TAXE ȘI IMPOZITE
Salariul brut este alcătuit din: sporul de vechime, majorări salariale și indemnizație de
conducere.
1624 lei + 25 % spor de vechime , care se calculează la salariul de bază(având o vechime de
peste 10 ani) = 2030 lei
2030 lei x 12% = 244 lei
2030 lei + 244 lei = 2274 lei
Tot în anul 2015, prin Legea nr. 293/2015, art I alin (2) s-a majorat salariul cu 10%,
2274 lei x 10 % = 227 lei + 2274 lei = 2501 lei.
- 15,8 % CAS = 395 lei

- 5,2 % CASS = 130 lei
- 0,5 % Șomaj = 12 lei.
TOTAL = 562 lei
- 10,5 % CAS = 263 lei
- 0,5 % Șomaj = 12 lei
- 5,5 % CASS = 138 lei
- deducere 100 lei , deoarece are o persoană în întreținere. Conform art. Ordinului M.F.P nr.
52/2016 art. 77 alin. (2) şi ale art. 66 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
2501 lei ( Salariul brut) – 263 lei – 12 lei – 138 lei ( contribuțiile) = 2088 lei – 100 lei (
deducerea) = 1988 lei
1988 lei x 16 % = 318 lei Impozit
1988- 318 lei= 1670 lei ( Salariul Net)
3000
2500
2000
Salar încadrare
1500
Salar Brut
1000 Salar Net
500 Salar Net
Salar Brut
0
Salar încadrare
Secretar
Șef
Contabilitate
27
Observăm faptul că secretarul comunei și șeful compartimentului de contabilitate au
salariul de încadrare identic. Salariul net este mai mare al secretarului comunei deoarece are
sporul de operator AEP, și are o vechime mai mare cu 10 ani decât șeful compartimentului de
contabilitate.
2. FUNCȚII PUBLICE DE EXECUȚIE
1. Referent asistent, cls. I compartiment Registru Agricol

Salariul brut este alcătuit din: Spor vechime, spor CFP, Spor urbanism și majorările salariale.
850 lei x 5 % ( spor vechime deoarece are peste 3 ani vechime), ce se aplică la salariul de bază =
42 lei
850 lei + 42 lei = 892 lei
În anul 2015 prin Legea nr. 27/2015, art. I alin. (1) s-a majorat salariul cu 12% ,
892 lei x 12% = 107 lei
892 lei + 107 lei = 999 lei
Sporul pentru Controlul Financiar Preventiv , conform Legii 284/2010, art.20, alin (4).
Pentru funcționarii care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe durat exercitarii
acesteia, salariul de bază este majorat cu 4 clase de salarizare succesive suplimentare.
Legea 284/2010 prevede la art 6 alin (4) – că funcționarul care, în cursul anului
desfăşoară această activitate i se acordă clase de salarizare succesive celei deţinute pentru funcţia
respectivă, beneficiază de o majorare a salariului de bază, respectiv a soldei/salariului de funcţie,
corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare înmulțit cu procentul de 10%.
Asadar, salariul va fi majorat cu 2,5 x 4 = 10% , coeficient ce se aplică la salariul de bază:
850 lei x 10 % = 85 lei
850 lei + 85 lei = 935 lei 36
Spor pentru Urbanism , Conform O.G 9/2008 , coeficient ce se aplică la salariul de bază.
850 lei x 15 % = 128 lei
935 + 128 lei = 1063 lei37
1063 lei x 10 % = 106 lei
1063 lei + 106 lei = 1169 lei (Salariul Brut)
- 15,8 % CAS = 185 lei

- 5,2 % CASS = 61 lei
- 0,85 % concedii și indemnizatii = 10lei
- 0,5 % Șomaj = 6 lei.
TOTAL = 264 lei
36
Legea cadru nr. 284/2010
37
Ordonanţa nr. 9/2008 ce are ca scop modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de
reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale f.p. până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul
unitar de salarizare şi alte drepturi ale f.p., precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul
2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, şi pentru acordarea unor creşteri salariale pentru f.p. în anul
2008.
28
- 10,5 % CAS = 123 lei
- 0,5 % Șomaj = 6 lei
- 5,5 % CASS = 64 lei
- deducere 300 lei , deoarece nu are persoane în întreținere. Conform art. Ordinului M.F.P nr.
52/2016 privind aprobarea calculatorului pentru determinarea deducerilor personale lunare
pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii la funcţia de bază, începând cu luna
ianuarie 2016, potrivit prevederilor art. 77 alin. (2) şi ale art. 66 din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal.
1169 lei ( Salariul brut) – 123 lei – 6 lei – 64 lei ( contribuțiile) = 976 lei – 300 lei ( deducerea) =
676 lei
1169 - 108 lei = 1061 lei ( Salariul Net)
2. Consilier asistent, cls.I, compartiment caserie

Salariul brut este alcătuit din: sporul de vechime, majorări salariale și sporul pt operator în
registrul electoral.
866 lei + 15 % spor de vechime , ce se aplică la salariul de bază,(având o vechime de peste 10
ani) = 996 lei
996 lei + 2,50 ( o clasă de salarizare vechime) = 1021 lei
1021 lei x 12% = 122 lei
1021 lei + 122 = 1143 lei
1143 lei + 10 % = 1257
Sporul pentru operator AEP 12,5 % conform art. 26, alin 5 și 6 din Legea nr. 208/2015,
1257 lei + 12,5 % = 1414 lei => că salariul brut este de 1414 lei,

- 15,8 % CAS = 223 lei
- 5,2 % CASS = 74 lei
- 0,5 % Șomaj = 7 lei.
TOTAL = 318 lei

- 10,5 % CAS = 148 lei
- 0,5 % Șomaj = 7 lei
- 5,5 % CASS = 78 lei
- deducere 400 lei , deoarece are o persoană în întreținere. Conform Ordinului M.F.P nr.
52/2016.
= 791 lei
29
791 lei X 16 % = 127 lei Impozit
3. Inspector debutant, cls. I, compartiment contabilitate

Salariul brut este alcătuit din: sporul de vechime și majorările salariale
coeficient ce se adaugă la salariul brut.
1050 lei x 12% = 126 lei
1050 lei + 126 = 1176 lei
1176 lei x 10 % = 118 lei
1176 lei + 118 lei = 1294 lei

- 15,8 % CAS = 204 lei
- 5,2 % CASS = 87 lei
- 0,5 % Șomaj = 6 lei.
TOTAL = 310 lei

- 10,5 % CAS = 136 lei
- 0,5 % Șomaj = 6 lei
- 5,5 % CASS = 71 lei
- deducere 300 lei , deoarece nu are persoane în întreținere.
= 781 lei x 16 % impozit = 125 lei Impozit
1081- 125 lei= 956 lei ( Salariul Net).
4. Consilier debutant, cls. I, compartiment Achiziții Publice

Salariul brut este alcătuit din: sporul de vechime și majorările salariale
1050 lei x 12% = 126 lei
1050 lei + 126 = 1176 lei
1176 lei x 10 % = 118 lei
1176 lei + 118 lei = 1294 lei

- 15,8 % CAS = 204 lei
- 5,2 % CASS = 87 lei
30
- 0,5 % Șomaj = 6 lei.
TOTAL = 310 lei
- 10,5 % CAS = 136 lei
- 0,5 % Șomaj = 6 lei
- 5,5 % CASS = 71 lei
= 781 lei x 16 % impozit = 125 lei Impozit
1081- 125 lei= 956 lei ( Salariul Net).
5. Referent asistent, cls. III, compartiment Taxe și Impozite

Salariul brut este alcătuit din: sporul pentru operator AEP, spor vechime, spor CFP și majorările
salariale.
Sporul pentru Controlul Financiar Preventiv , conform Legii 284/2010, art.20, alin (4).
Pentru funcționarii care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada exercitarii
acesteia, salariul de bază deţinut se majorează cu 4 clase de salarizare succesive suplimentare.
Legea 285/2010 prevede la art 6 alin (4) – că funcționarul care, în cursul anului
desfăşoară această activitate beneficiază de acordarea unor clase de salarizare succesive celei
deţinute pentru funcţia respectivă, beneficiază de o majorare a salariului de bază, respectiv a
soldei/salariului de funcţie, corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare
multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) .
Asadar, salariul va fi majorat cu 2,5 x 4 = 10% coeficient ce se adaugă la salariul de
bază.:
966 lei x 10 % = 97 lei
966 lei x 20 % ( sporul de vechime, având peste 15 ani de muncă)= 193 lei
966 lei + 97 lei + 193 lei = 1256 lei.
1256 lei x 12% = 151 lei
1256 lei + 151 lei = 1407 lei
1407 lei x 10 % = 141 lei
1407 lei + 141 lei = 1548 lei
Sporul pentru operator AEP ,12,5 % prin legea nr. conform art. 26, alin 5 și 6 din Legea
nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi
funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente., coeficient ce se calculează la salariul brut.
1548 lei x 12,5 % = 193 lei
1548 + 193 lei = 1741 lei => că salariul brut este de 1741 lei.
- 15,8 % CAS = 275 lei

- 5,2 % CASS = 90 lei
- 0,5 % Șomaj = 9 lei.
TOTAL = 394 lei
31
- 10,5 % CAS = 183 lei

- 0,5 % Șomaj = 9 lei
- 5,5 % CASS = 94 lei
- deducere 720 lei , deoarece are 4 persoane în întreținere.
= 735 lei
6. Consilier asistent, cls I compartiment asistență socială

Salariul brut este alcătuit din: sporul de vechime, majorări salariale, sporul pt operator în
registrul electoral, Spor pt asistență socială.
982 lei + 15 % spor de vechime , care se calculează la salariul de bază(având o vechime de peste
10 ani) = 1129 lei
1129 lei x 12% = 135 lei
1129 lei + 135 lei = 1264 lei
Spor pentru Aistență socială 25% conform art I, pct. 4 din Legea 293/2015, coeficient ce
se adaugă la salariul brut.
1264 lei x 25 % = 316 lei
1264 lei + 316 lei = 1580 lei
Sporul pentru operator AEP 12,5 % prin legea nr. conform art. 26, alin 5 și 6 din Legea
nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi
funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, coeficient ce se adaugă la salariul brut.
1580 lei x 12,5 % = 198 lei
1580 lei + 198 lei = 1778 lei => că salariul brut este de 1778 lei.
- 15,8 % CAS = 280 lei

- 5,2 % CASS = 92 lei
- 0,5 % Șomaj = 9 lei.
TOTAL = 399 lei
- 10,5 % CAS = 187 lei

- 0,5 % Șomaj = 9 lei
- 5,5 % CASS = 98 lei
= 1091 lei
32
2000
1500
1000 Salar încadrare

Salar Net Salar Brut
500
Salar Brut Salar Net
0 Salar încadrare
Referent,
cls I, Referent
Registru asistent cls.
Agricol III, Taxe și
impozite
Din cele prezentate mai sus, reiese faptul că persoanele care deși au o vechime de minim
3 ani, au salariul de încadrare/de bază mai mic decât persoanele fără vechime. Acest lucru se
datorează faptului că salariile sunt blocate prin Legea nr. La nivelul din 2010 ( Legea nr.
284/2010). De exemplu, secretarul comunei, care are peste 20 de ani de vechime, are salariul de
bază de 1624 lei, iar consilierul debutant are salariul de bază 1050 lei.
SITUAȚIA RECAPITULATIVĂ PRIVIND

PLATA SALARIILOR PE LUNA IUNIE 2016
Nr. EXPLICAȚII SUMA

Crt.
1 Număr posturi funcții publice plătite 8
2 Fond aferent salariilor de bază 14.040 lei
3 Total Sporuri 2.664 lei
4 TOTAL DREPTURI (2+3) 16.704 lei
5 TOTAL REȚINERI (5d. 5/1 la rd. 5/4/), din care: 4.862 lei
5/1 - Impozit pe venit din salarii 2.550 lei
5/2 - Contribuția individuală de asigurări sociale datorate de asigurați 1.471 lei
5/3 - Contribuția pentru constituirea fondului de șomaj 69 lei
5/4 - Contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate 772 lei
6 Contribuția de asigurări sociale datorată de angajator 2.210 lei
7 Contribuția prevăvută de lege pentru asigurarea pentru accidente de 24 lei
muncă și boli profesionale
8 Contribuția unității pentru constituirea fondului de șomaj 69 lei
9 Contribuția angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanțelor 3.070 lei
salariale
10 Contribuția unității la fondul de asigurări sociale de sănătate 767 lei
11 Contribuția unității pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale 0 lei
de sănătate
12 TOTAL CONTRIBUȚII ANGAJATOR (rd.6-rd.11) 6.140 lei
33
Graficul nr. 3. Comparație între contribuțiile plătite de angajator și cele plătite de funționari
3500
3000
Impozit pe venit
2500
CAS
2000 Șomaj
1500 CASS
CreanțeSalariale
1000 CASS CreanțeSalariale
Șomaj
500
CAS
0 Impozit pe venit
Funcționari
Angajator
Observăm că:
- suma cu care contribuie atât angajatorul cât și funcționarii este egală, la fel și contribuția la
șomaj.
- angajatorul nu plătește Impozit pe venit deoarece plătește doar angajatul în schimb el plătește
creanțele salariale.
34
CONCLUZII
În urma datelor prezentate mai sus putem trage următoarele concluzii:
Primăria este o instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare

publice , ce este compusă din primar, viceprimar, secretar și aparatul de specialitate al acestuia,
ce are drept scop soluționarea problemelor curente ale colectivității locale.
În prezenta lucrare am încercat să scot în evidență caracteristicile, elementele salariului
din administrația locală precum și reflectarea acestora în contabilitatea din sectorul bugetar.
Am ales la studiul de caz Primăria Comunei Hănțești pentru exemplificarea modului de
salarizare a funcționarilor publici din administrația publică locală, motivată de următorul aspect:
sunt salariată la Primăria Comunei Hănțești ca și consilier debutant la compartimentul de
Achiziții Publice.
Personalul din cadrul instituțiilor/autorităților publice, adică, funcționarii publici
constituie componenta esențială, în lipsa căreia administrația publică nu ar exista.
Activitatea profesională se apreciază anual, după evaluarea de către conducătorul
instituției a performanţelor profesionale individuale la propunerea şefului ierarhic, prin acordarea
unuia dintre următoarele calificative: nesatisfăcător, satisfăcător, bine și foarte bine. Ordonatorii
principali de credite stabilesc criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale
conform criteriilor prevăzute mai sus şi pot stabili şi alte criterii de evaluare specifice activității.
Termenul de ,,salariu” își are originea din latinescul ,, salarium”, care reprezintă ,,solda
primită de soldați pentru sare”. Remunerarea muncii prestate de către angajat, în baza
contractului individual de muncă cuprinde salariul de bază, sporurile, indemnizațiile, precum și
alte adaosuri.
În dezvoltarea reglementărilor constituționale, prima reglementare unitară după anul
1990 a funcției publice și funcționarului public a avut loc prin ,,Legea nr. 188/1999 privind
Statutul funcționarilor publici”.
Formele de salarizare reprezintă acele procedee sau modalități prin intermediul cărora se
evidențiază și determină rezultatul muncii prestate, așadar, salariul cuvenit persoanei respective.
Funcționarii publici, la fel ca și salariații își desfășoară activitatea în baza unui program
cu o durată normală a timpului de 8 h/zi, respectiv 40 h/ săptămână, au dreptul la salariu, au
dreptul la concediu de odihnă, răspund disciplinar. Aceștia pot fi detașați, delegați sau transferați.
Ceea ce îi apropie pe funcționari și mai mult de statutul salariaților este dreptul de a se
asocia în sindicate, dreptul la grevă, posibilitatea de a demisiona, etc.
Analizînd situaţia perioadei supuse analizei în lucrarea de față, observăm, că salariile sunt
achitate funcționarilor instituției, neexistând datorii faţă de aceștia, privind remunerarea
activității prestate. Acest lucru denotă că ordonatorul principal de credite îmreună cu contabilul
asigură achitarea la timp a salariilor, calcularea salariilor fiind executate la timp cu respectarea
tuturor cerinţelor privind evidenţa contabilă.
Sunt respectate toate normele corespunzătoare pentru evidenţa corectă a muncii şi
remunerarea ei. Evidenţa muncii şi retribuirea ei asigură un control operativ al cantităţii şi
calităţii muncii, a folosirii mijloacelor incluse în fondul de salarii şi plăţilor cu caracter social.
Deasemenea, reprezintă un sector care necesită muncă multă şi care ocupă o pondere
considerabilă în volumul total al lucrărilor evidenței contabile. Sectorul menționat și mai sus se
caracterizează prin volumul mare de informaţii prelucrate, varietatea diferitor calcule şi
reţineri,complexitatea îndeplinirii calculelor pe feluri de plăţi şi ramificarea logică a acestora,
varietatea documentelor intrate şi ieşite, reglementara dură privind termenii de prelucrare a
informaţiei.Întreprinderea aplică şi un sistem de premiere a salariaţilor
Observăm faptul că secretarul comunei și șeful compartimentului de contabilitate au
salariul de încadrare identic. Salariul net este mai mare al secretarului comunei deoarece are
35
sporul de operator AEP, și are o vechime mai mare cu 10 ani decât șeful compartimentului de
contabilitate.
Persoanele care deși au o vechime de minim 3 ani, au salariul de încadrare/de bază mai
mic decât persoanele fără vechime. Acest lucru se datorează faptului că salariile sunt blocate prin
Legea nr. La nivelul din 2010 ( Legea nr. 284/2010). De exemplu, secretarul comunei, care are
peste 20 de ani de vechime, are salariul de bază de 1624 lei, iar consilierul debutant are salariul
de bază 1050 lei.
În vederea egalizării salariilor din domeniul administrativ propunerea mea este de a se
impozita salariile în funcție de mărimea acestora: cu cât salariul este mai mare, cu atât impozitul
să fie mai mare și invers.
36
BIBLIOGRAFIE
TRATATE, CĂRȚI, MONOGRAFII:
1.Hlaciuc Elena- Eficientizarea administrației publice locale prin aplicarea managementului

modern al resurselor umane, Editura Risoprint, Cluj-Napoca,2012
2.Manda Cezar Corneliu Teoria administrației publice, Editura C.H. Beck, București, 2013;
3.Marsden, D., Belfield, R. - Pay for performance where output is hard to measure: the casenof
performance pay for school teachers, London, LSE Research Online, 2006;
4.Miulescu Nicoleta - Știința administrației, Editura Universul Juridic, București, 2010
5.Morariu Alunica - Investigarea potențialului MRU privind optimizarea unor activități specifice
de la nivelul administrației publice locale,Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012;
6.Munteanu V.A.-Management Public Local, Editura Tipo Moldova, Iași, 2009
7.Schipor Mihai - Hănțești vatră de istorie multiseculară într-un spațiu geografic inedit, Editura
Lidana, Suceava,2008
8. Trăilescu Anton - Drept administrativ, Editura C.H. Beck, București, 2010;
9.Vedinaș Verginia- Curs Drept Adiministrativ, UNIVERSITATEA „ DUNĂREA DE JOS ”,
GALAŢI, 2006;
ARTICOLE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE:
10.Răzvan Viorescu, Gabriela Nemțoi- Etică în administrația publică. STUDIU DE CAZ –

ROMÂNIA, Analele de Economie și Administrație publică ale USV, Volume 15, Issue 1(21),
2015
ACTE NORMATIVE:
12.Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată și actualizată;

13.Legea nr. 84 din 1995- Legea invatamantului (republicata in Monitorul Oficial nr. 606 din 10
decembrie 1999);
14.Legea nr. 284/2010 privind Salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;
15.Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri
comunitare, cu modificările şi completările ulterioare;
16.Legea nr. 27/2015 pentru completarea OUG 83/2014 privind salarizarea personalului platit
din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice si
pentru stabilirea unor masuri bugetare.
17.Legea nr. 293/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în
domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998
privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe;
18.Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
19.Ordinul M.F.P nr. 52/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
35/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în
domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998
privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe;
20.Ordonanţa nr. 9/2008 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2007 privind unele
măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici până la
37
intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor
publici, precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007,
21. Legea nr. 232/2007, şi pentru acordarea unor creşteri salariale pentru funcţionarii publici în
anul 2008;
RESURSE WEB:
22. https://dexonline.ro
23. http://store.ectap.ro/articole/912.pdf
38
Anexa 1. Organigrama Primăriei Comunei Hănțești
39

DISERTATIE Claudia Var 10docx

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DISERTATIE Claudia Var 10docx

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA ,, ȘTEFAN CEL MARE ” SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINŢE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

SPECIALIZARE: DREPT EUROPEAN

Profesor univ. dr. Bălăneasa Cristina

I.2. NOȚIUNEA DE FUNCȚIONAR PUBLIC .......................................................................... 8

I.4. CLASIFICAREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI……………………………………....10

Graficul nr. 1. Comparație între salariile funcționarilor publici de conducere

Motivaţia, importanţa şi metodologia cercetării

În prezenta lucrare de disertație mi-am propus să aduc în atenția dumneavoastră

I.1. SCURT ISTORIC AL FUNCȚIEI PUBLICE

Personalul din cadrul instituțiilor/autorităților publice, adică, funcționarii publici

I.2. NOȚIUNEA DE FUNCȚIONAR PUBLIC.CADRUL JURIDIC AL SALARIZĂRII

În dezvoltarea reglementărilor constituționale, prima reglementare unitară după anul

I.3. MANAGEMENTUL FUNCȚIONARILOR PUBLICI

I.4. CLASIFICAREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI

I. Funcţii publice generale:

A. Categoria înalţilor funcţionari publici:

1. secretar general al Guvernului;

1. director general al autorităţilor administrative autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe

1. consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector;

II. Funcţii publice specifice:

A. Funcţii publice de conducere

C. Alte funcţii publice specifice

I.5. RAPORTURILE DE SERVICIU ALE FUNCȚIONARILOR PUBLICI

II.1. NOȚIUNEA DE SALARIU

II.2. ELEMENTELE SALARIULUI

II.2.1. Salariul de bază

Indemnizaţiile reprezintă sumele plătite salariaţilor peste salariul de bază, cu scopul de a

II.2.3. Sporurile și alte adaosuri

Sporurile şi adaosurile (ca şi indemnizaţiile) alcătuiesc partea neregulată a salariului

II.2.4. Alte venituri reprezintă:

II.3. FORMELE ȘI MODALITĂȚILE DE SALARIZARE

II.3.1. Formele de salarizare

Salarizarea prin negociere este caracteristică nu numai societăților comerciale ci și altor

II.4. SALARIZAREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI

COEFICIENT DE IERARHIZARE COEFICIENT DE IERARHIZARE

a) Funcții corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici

Un prefect cu studii superioare, gradul I pornește de la un coeficient de ierarhizare de

b) Funcții publice de conducere

Nr. Secretar al U.A.T. Gradul I Gradul II

c) Funcții publice generale de execuție

- grad profesional principal Superioare 1.320 lei

d) Funcții publice specifice de execuție

Nr. Funcția Nivelul Salariul de

- grad profesional asistent Superioare 1.650 lei

- grad profesional debutant Superioare 1.062 lei

10. Comisar, grad profesional superior Superioare 2.772 lei

- grad profesional principal Superioare 1.866 lei

- grad profesional asistent Superioare 1.650 lei

- grad profesional debutant Superioare 1.062 lei

11. Comisar, grad profesional superior Studii superioare de 1.914 lei

- grad profesional principal scurtă durată 1.356 lei

- grad profesional asistent Studii superioare de 1.008 lei

- grad profesional debutant scurtă durată 786 lei

12. Comisar, grad profesional superior Medii 1.320 lei

e) Funcții publice specifice de manager public

Nr. Funcția Nivelul Salariul

1. Personalul ce își desfășoara actvitatea în timpul nopții, respectând programul normal

Clasele de salarizare (tranșele) în funcție de care se acordă gradațiile sunt

- gradaţia 1 - între 3 și 5 ani - 3 clase de salarizare successive, suplimentare nivelului

,,Conducătorii instituției sau autorității publice au posibilitatea acordării de premii lunare

II.4.5. Alte drepturi

Un caz excepţional îl reprezintă posturile vacante şi temporar vacante aferente funcţiilor

III.1. DATE GENERALE PRIVIND PRIMĂRIA COMUNEI HĂNȚEȘTI