Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Ştiinte Economice şi Administraţie Publică

Program de studiu: Administraţie Publică
Formă de învăţământ: Zi

PROIECT ACTE DE STARE CIVILA

Student: Humă Razvan Cosmin Profesor coordonator:

Bălăneasa Cristina

Suceava
2018
Contents
INTRODUCERE ............................................................................................................................................... 4
Cap. I. Actul juridic al casatoriei .................................................................................................................... 5
I.1. Caracterele actului juridic ................................................................................................................... 5
I.2. Actul juridic al casatoriei și contractul ................................................................................................ 6
Cap.II. Incheierea propriu-zisa a casatoriei ................................................................................................. 11
Cap.III. Nulitatea casatoriei ......................................................................................................................... 11
Cap.IV. Efectele desfacerii casatoriei .......................................................................................................... 12
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 14
INTRODUCERE

Actele de stare civila sunt inscrisuri autentice prin care se dovedeste nasterea, casatoria
sau decesul unei persoane.

Acestea se intocmesc in interesul statului si al persoanei si servesc la cunoasterea

numarului si structurii populatiei, a situatiei demografice, la apararea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale cetatenilor.

Actele de nastere, de casatorie si de deces se intocmesc in registre de stare civila, in

doua exemplare, ambele originale, si se completeaza manual, cu cerneala speciala de
culoare neagra.

Atributiile de stare civila se indeplinesc de catre consiliile judetene si de catre serviciile

publice comunitare locale de evidenta a persoanelor ale municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucuresti, oraselor si comunelor, prin ofiterii de stare civila.
Cap. I. Actul juridic al casatoriei
Actul juridic al casatoriei este un act juridic bilateral si solemn, prin care viitorii soti
consimt, in mod public, sa devina soti, calitate in care li se aplica de drept statutul legal de
persoane casatorite.
Momentul incheierii actului juridic al casatoriei semnifica deopotriva dobandirea de catre
barbati si femeie a calitatilor corelative de soti si sotie si aplicabilitatea dispozitiilor legale
privitoare la casatorie si la relatiile de familie. Cu alte cuvinte, actul juridic al casatoriei isi
produce efectele chiar in momentul in care a fost incheiat, intrucat in acest moment ia nastere
intre soti starea juridica de casatorie.
De aceea, se poate spune ca din momentul in care a fost incheiat, in mod valabil, actul juridic al
casatoriei devine irevocabil. Ceea ce inceteaza prin moartea sau declararea judecatoreasca a
mortii unuia dintre soti, ori se desface prin divort, nu priveste actul juridic al casatoriei, ci
casatoria[1].
In raport de rolul vointei partilor actului juridic in dinamica formarii raportului juridic,
actele juridice se clasifica in acte juridice subiective si acte juridice-conditi. Casatoria este
considerata ca apartine acestei din urma categorii, deoarece partile pot decide numai ca
dispozitiile legale care stabilesc statutul legal al casatoriei, sa li se aplice sau nu, fara
posibilitatea de a le modifica[2].
Actul juridic al casatoriei este actul juridic bilateral, solemn prin care un barbat si o
femeie consimt public sa devina soti si sa li se aplice statutul legal de persoana casatorita.[3]

I.1. Caracterele actului juridic

1. Caracter bilateral se incheie prin acordul de vointa al sotilor (pe plan doctrinar intr-o
vreme actul casatoriei era echivalent cu contractul);

2. Cauza limitata act pentru o cauza limitata – este act juridic conditie care are un singur efect
– face aplicabil un anumit statut legal.

3. Caracterul civil cand vorbim de caracterul civil nu desemnam faptul ca actul casatoriei este
act de drept civil ci ca are caracter laic in opozitie cu caracterul religios. Evolutia acestui caracter
in dreptul roman: casatoria a avut initial un caracter laic consensual civil, catre sfarsitul
Republicii a fost un act eminamente consensual. Acest caracter s-a pastrat si in evul mediu,
pana in 1563, cand Conciliul de la Trento, biserica a preluat incheierea si evidenta actelor de
stare civila (casatoria este o taina religioasa).

Codul civil din 1865 a secularizat casnicia trecand-o in competenta exclusiva a autoritatii de
stat, iar reglementarea actuala – din Codul familiei – prevede ca numai casatoria incheiata in
fata delegatului de stare civila da nastere drepturilor si obligatiilor de soti prevazute de prezentul
cod. Aceasta dispozitie consacra expres caracterul civil al casatoriei. Libertatea credintei da
posibilitatea de a proceda si la celebrarea religioasa a casatoriei. Semnificatia acesteia este aceea
de binecuvantare spirituala si se caracterizeaza prin faptul ca este facultativa, ulterioara si lipsita
de eficacitate juridica.

4. Act solemn
 Spre deosebire de actul juridic civil, in care solemnitatea consta in indeplinirea unei anumite
forme – autentica, de regula, in materia casatoriei, solemnitatea se realizeaza in
urmatoarele conditii:

- prin prezenta personala si impreuna a viitorilor soti in fata delegatului de stare civila;
- prin exprimarea personala a consimtamantului fata de acesta;

- prin constatarea consimtamantului de catre delegatul de stare civila si declararea de catre

acesta a celor doi ca sot si sotie[4].

5. Act public

Codul familiei prevede: consimtamantul trebuie dat in fata delegatului de stare civila, in mod
public.

Legiuitorul a inteles publicitatea in sensul cel mai restrans, adica trebuie permis accesul
publicului la incheierea casatoriei, dar o casatorie e valabila si daca s-a incheiat doar in prezenta
delegatului de stare civila si a celor doi soti. Actul casatoriei trebuie considerat act public,
deoarece, practic el nu poate fi simulat.

I.2. Actul juridic al casatoriei și contractul

Pana la adoptarea Codului familiei casatoria se incheia printr-un contract[5].

Asemanarile cu contractul:

1. ambele sunt rezultatul unui acord de vointa;

2. se bazeaza pe libertatea consimtamantului partilor;
3. se caracterizeaza prin egalitatea partilor.

Deosebiri de contract:

1. este act juridic irevocabil si nemodificabil deoarece actul juridic al casatoriei are un scop
unic pentru ambele parti si limitat, la contract fiecare parte are propriul sau scop;
2. actul juridic al casatoriei nu este susceptibil de modalitati: conditie, termen, sarcina;
3. limitele libertatii de vointa difera: la contract, partile pot sa-si stabileasca, in principiu,
neingradit drepturile si obligatiile, la casatorie, drepturile si obligatiile decurg din lege;
4. in cazul unor contracte, egalitatea partilor exista in ce priveste incheierea, la casatorie
egalitatea partilor exista pe toata durata acesteia.

Casatoria nu este un contract cu toate ca in vorbirea curenta se foloseste expresia ”contract de

casatorie”, iar legislatia anterioara si legislatia straina reglementeaza contractul de casatorie.

Casatoria este o conventie prin care viitorii soti reglementeaza regimul lor matrimonial, respectiv
conditia bunurilor prezente si viitoare in raporturile pecuniare ce izvorasc din casatorie.
Conventia se numea: ”contract matrimonial”, “conventie matrimoniala”, sau “foaie dotala”.[6]

Potrivit vechilor autori, corelatia dintre actul casatoriei si contractul de casatorie este:

1. actul casatoriei priveste persoana sotilor, in vreme ce contractul priveste bunurile lor;

2. actul casatoriei este incheiat in fata delegatului de stare civila, in vreme ce contractul este
incheiat in fata unei alte autoritati;

3. efectele actului casatoriei sunt strict si imperativ reglementate de lege, partile neputandu-le
modifica pe cale conventionala; in cazul contractului de casatorie, partile beneficiind de
principiul libertatii contractuale;

4. actul casatoriei este un act principal, iar contractul de casatorie este un act accesoriu care
exista si isi gaseste aplicare doar atata timp cat exista casatoria.

Prin casatorie se intelege: a) Actul juridic al casatoriei - Acordul de vointa realizat cu

respectarea cerintelor de fond si de forma ale legii, intre un barbat si o femeie, in scopul
intemeierii unei familii. b) Satutul (starea) de casatorie - Ansamblul drepturilor si indatoririlor ce
iau nastere in persoana fiecaruia dintre soti pe temeiul actului juridic al casatoriei. c) Institutia in
sine

Actul juridic al casatoriei presupune respectarea unor conditii de fond si de forma. a)

Conditii de fond b8k19km

- cerinte de fond: aptitudini, imprejurari, manifestari prezente la data incheierii casatoriei

- impedimente la casatorie: situatii, insusiri care trebuie sa lipseasca pentru ca actul juridic al
casatoriei sa fie valabil - conditii negative b) Conditii de forma

- cerinte premergatoare incheierii actului juridic

- cerinte privind oficierea casatoriei

A. Cerinte legale de fond

1) Consimtamantul liber si actual

- Lipsa consimtamantului poate fi de natura materiala sau psihologica.

- Natura materiala: lipsa persoanei, reprezentarea (tacerea nu echivaleaza cu consimtamantul)

- Natura psihologica: maladie, hipnoza, betia involuntara

Vicii de consimtamant: a) Eroarea - Nu justifica desfacerea casatoriei decat daca se refera la

identi-tatea fizica a celuilalt sot. b) Dolul - Este tot o eroare (dar nu spontana, ci provocata
intentionat prin mijloace viclene). Se refera la calitatile determinante ale celuilalt sot si fara de
care, este de presupus, casatoria nu ar fi avut loc.

Mijloacele dolosive pot fi de doua forme:

- dol comisiv - E cel mai frecvent folosit

- dol reticent (omisiv) c) Violenta

- fizica

- psihica (temerea reverentioasa nu constituie violenta psihica)

- Consimtamantul trebuie sa fie actual. Logodna nu obliga la incheierea casatoriei.

2) O anumita maturitate psihica si fizica

Varsta matrimoniala:

- 18 ani la barbati

- 16 ani la femei (15 ani pentru motive temeinice)

3) Legea interzice anumitor categorii de persoane bolnave sa se casatoreasca

Astfel, persoanele care se casatoresc au obligatia sa-si comunice reciproc bolile pe care le au.
Impedimente la casatorie apar in cazul in care avem o boala grava, cunoscuta de sotul bolnav si
care a fost ascunsa cu rea-credinta. Aceste conditii trebuie intrunite cumulativ.

4) Diferenta de sex

Persoanele ce se casatoresc trebuie sa fie de sex diferit.

B. Impedimente:

1) Starea de persoana casatorita

- Casatoria este desfiintata din momentul ramanerii definitive a hotararii de divort. De asemenea,
casatoria inceteaza prin moarte fizica.

- Moartea prezumata - Trebuie obtinuta o hotarare de declarare judecatoreas-ca a mortii.

2) Relatia de rudenie

- In cazul rudelor in linie dreapta, pana la infinit, iar in cazul rudelor colaterale pana la gradul 4,
casatoria e interzisa.
- Rudenia adoptiva - Este oprita casatoria intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte si
adoptator, descendentii si ascendentii sai, pe de alta parte.

3) Alienatia sau debilitatea mintala

- Lipsa vremelnica a facultatilor mintale, cata vreme persoana este lipsita de discernamant.
Alienarea se dobandeste pe parcursul vietii, in timp ce debilitatea se dobandeste la nastere, de
regula. Alienarea si debilitatea nu sunt notiuni sinonime.

- In cazul incheierii unei casatorii cu o persoana lipsita vremelnic de facultatile mintale, cand
casatoria se incheie in momentul in care persoana respectiva are discernamant, casatoria este
valabila, dar poate fi lovita de nulitate relativa, in cazul in care celalalt sot nu avea cunostinta de
boala celuilalt sot.

- In cazul lipsei de discernamant, casatoria este lovita de nulitate absoluta.

4) Starea de tutela

- E interzisa casatoria intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa.

B. Cerintele formale pentru valabilitatea actului casatoriei pot fi grupate in: a) Cerinte
premergatoare incheierii casatoriei b) Cerinte pentru incheierea casatoriei a) Cerinte
premergatoare incheierii casatoriei

Se depune o declaratie de casatorie. Aceasta trebuie sa contina datele de identificare a viitorilor

soti, manifestarea intentiei lor de a se casatori, faptul ca nu exista impedimente la casatorie, ca
sunt indeplinite conditiile de fond pentru casatorie si ca viitorii soti si-au comunicat reciproc
starea lor de sanatate.

Aceasta declaratie se depune personal de catre viitorii soti la serviciul de stare civila, care
urmeaza sa oficieze casatoria. Oficiul de stare civila care va oficia casatoria este cel de la
domiciliul oricaruia dintre soti.

Daca unul dintre soti nu va putea fi prezent la unul dintre aceste oficii, isi va da consimtamantul
la oficiul de la resedinta sau domiciliul acestuia, acesta urmand sa o transmita de urgenta la
primaria unde urmeaza a fi oficiata casatoria. Casatoria nu se va putea incheia decat dupa
trecerea a 10 zile de la depunerea declaratiei de casatorie.

Termenul inchisiv - Include atat ziua depunerii declaratiei de casatorie, cat si ziua oficierii
casatoriei.

In cazuri exceptionale, primarul poate autoriza reducerea termenului (se deduce de aici ca
termenul nu poate fi redus in intregime). Trebuie sa existe motive temeinice pentru reducerea
termenului.
 Dupa primirea declaratiei se recurge la afisarea in extras a declaratiei viitorilor soti intr-
un loc anume amenajat in cadrul primariei.

Se sanctioneaza cu nulitate absoluta casatoria incheiata fara indeplinirea conditiei publicitatii.

Oficiul de stare civila este obligat sa faca o verificare pentru a vedea daca sunt indeplinite
cerintele de fond si daca nu exista impedimente in incheierea casatoriei. Acesta poate fi ajutat de
terte persoane, care, pe calea opozitiei la casatorie, semnaleaza existenta unor nereguli
refereitoare la casatoria ce se vrea a fi incheiata.

Este considerata opozitie la casatorie sesizarea scrisa a tertului cu aratarea motivelor pe

care aceasta isi sprijina afirmatiile. Oficiul este dator a face verificari chiar si atunci cand
sesizarea depusa nu este semnata. Aceasta nu poate fi considerata opozitie propriu-zisa, ci doar
act oficios de informare.

Dupa verificare:

1) Oficiul de stare civila poate sa respinga opozitia si sa oficieze casatoria

2) Poate sa aiba nevoie de verificari suplimentare, prelungind termenul de 10 zile, dupa care va
decide in functie de datele obtinute.

3) Constata existenta cauzelor de nevalabilitate si dispune neoficierea casatoriei.

Decizia se poate ataca in instanta.

b) Cerinte pentru incheierea casatoriei

1) Solemnitatea actului juridic

Solemnitatea actului juridic - Casatoria se incheie in fata ofiterului de stare civila in

prezenta personala si concomitenta a viitorilor soti. Sotii vor fi insotiti de 2 martori.
Reprezentarea in materia actului de casatorie este exclusa cu desavarsire. Martor poate fi orice
persoana, ruda sau nu cu viitorii soti si care este in stare sa confirme identitatea sotilor si faptul
luarii consimtamantului.

2) Publicitatea

Oficierea casatoriei la o anumita data dinainte stabilita, la serviciul de stare civila, pret.
acestei cerinte fiind ca orice persoana interesata sa poata asista la ceremonia casatoriei. Daca
impiedicam accesul publicului se poate dispune nulitatea casatoriei pentru clandestinitate.
Casatoria se poate desfiinta pentru clandestinitate doar daca s-a incercat prin aceasta ascunderea
unor deficiente sau conditii de valabilitate de fond. Se poate accepta, pentru motive intemeiate,
oficierea casatoriei in alt loc decat cel normal (Starea civila).
Cap.II. Incheierea propriu-zisa a casatoriei
Are loc in momentul in care ofiterul de stare civila, constatand ca sunt inde-plinite toate
conditiile unei casatorii valabile declara casatoria incheiata.

Inregistrarea casatoriei este ulterioara incheierii actului casatoriei. Valabilita-tea

casatoriei nu este conditionata de intocmirea inscrisului doveditor corespunzator. Acesta se face
in registrul de stare civila si reprezinta actul de casatorie (inregistrarea casatoriei). Pe baza
actului de stare civila se va elibera partilor certificatul de casatorie. Certificatul eliberat in stricta
concordanta cu actul de stare civila are aceeasi forta probanta ca si actul de stare civila.

Actele juridice, deci si actul casatoriei, pot fi atacate pe motivul viciilor de consimtamant.

Dovada casatoriei se cere in vederea recunoasterii unor efecte de stare civila. Probatiunea
se va face prin certificatul de casatorie. Cand se urmaresc alte efecte (nu de stare civila), dovada
casatoriei se poate face prin orice mijloc de proba.

Reconstituirea actului de stare civila este permisa in doua situatii:

1) Cand registrele actelor de stare civila au fost distruse sau pierdute.

2) Cand casatoria a fost oficiata in strainatate si este cu neputinta procurarea unui extras.

Este permisa si oficierea casatoriei la biserica doar daca este precedata de casatoria civila.
Casatoria este laica de la revolutia franceza (1789).

Cap.III. Nulitatea casatoriei

- Inlatura retroactiv efectele casatoriei.

- Viciile de consimtamant atrag dupa sine nulitatea relativa.

Nulitatea absoluta

a) Lipsa consimtamantului

b) Impubertatea matrimoniala

Nulitatea absoluta nu se va pronunta, daca, pana la pronuntarea irevocabila a cauzei, sotul

impuber a implinit varsta matrimoniala, ori daca, in cazul femeii minore, s-a obtinut autorizatia
presedintelui judecatoriei ori femeia a dat nastere unui copil sau a ramas insarcinata.

c) Lipsa diferentei de sex d) Bigamia

e) Rudenia fireasca sau adoptiva

f) Alienatia si debilitatea mintala, precum si lipsa vremelnica a discerna-mantului, daca persoana
in cauza a fost lipsita de discernamant in momen-tul incheierii casatoriei

g) Lipsa publicatiei casatoriei h) Necompetenta ofiterului de stare civila - Prin necompetenta se

intelege lipsa abilitatii legale a unei persoane de a oficia sau savarsi un act.

Competenta personala - Dreptul de a oficia casatoria anumitor persoane, persoane din care cel
putin una isi are domiciliul in raza teritoriala a prima-riei in care e competent ofiterul de stare
civila.

Competenta teritoriala - Ofiterul de stare civila nu poate oficia in afara teritoriului care apartine
de primaria unde acesta isi are competenta.

Competenta materiala - Existenta unei imputerniciri legale in baza careia persoana detine functia
de ofiter de stare civila.

Nesocotirea regulilor de competenta personala sau teritoriala nu are conse-cinte asupra

valabilitatii casatoriei. Necompetenta materiala determina nulitatea absoluta a casatoriei.

Daca, totusi, persoana care nu avea calitatea de ofiter de stare civila a exerci-tat aceste atributii in
mod public, inducand credinta gresita ca e ofiter de stare civila, casatoria va fi pastrata. i)
Clandestinitatea casatoriei j) Casatoria fictiva - Nulitate virtuala

Aceasta e o casatorie incheiata de cel putin unul dintre soti, care respecta conditiile de
valabilitate, dar e incheiata in alt scop decat intemeierea unei familii.

Se permite acoperirea nulitatii, daca pana la ramanerea irevocabila a nulitatii casatoriei, intre
parti s-au stabilit relatii reale de casatorie.

Nulitatile sunt intotdeauna judiciare. Pana nu avem o hotarare judecatoreasca irevocabila,

casatoria isi produce toate efectele firesti.

Cap.IV. Efectele desfacerii casatoriei

Desfiinteaza retroactiv efectele casatoriei. Exista 2 exceptii de la retroacti-vitatea nulitatii
efectelor casatoriei:

1) Casatoria putativa

Acea casatorie anulata, in care cel putin unul dintre soti a fost de buna cre-dinta in momentul
incheierii casatoriei.

- Casatoria sa fi fost celebrata.

- Casatoria sa fi fost desfiintata prin hotarare irevocabila.

- Cel putin unul dintre soti sa fi fost de buna-credinta in momentul incheierii casatoriei.

Efecte:

- Sotul de buna-credinta pastreaza calitatea de sot dintr-o casatorie valabil incheiata, dar
desfacuta prin divort.

- In relatiile patrimoniale dintre soti, precum si in ceea ce priveste dreptul de intretinere a fostilor
soti vor fi aplicabile prin asemanare dispozitiile din materia divortului.

- Fostii soti pot beneficia de intretinere daca se afla in incapacitate de a munci.

- Numele nu se va pastra de nici un sot, in nici un caz. Vocatia succesorala inceteaza in

momentul ramanerii definitive a hotararii in desfacerea casatoriei.

- In ceea ce priveste bunurile: comunitatea bunurilor poate fi invocata de cel de buna-credinta.

- Dreptul la intretinere poate fi pretins doar de cel de buna-credinta.

- Dreptul la intretinere inceteaza prin incheierea unei noi casatorii de catre cel de buna-credinta.

2) Conditia copiilor rezultati din casatoria desfiintata

Copii conceputi sau nascuti in timpul casatoriei desfiintate se asimileaza copiilor rezultati
dintr-o casatorie valabila, dar desfacuta prin divort.

Beneficii: Filiatia paterna este fixata in baza prezumtiei legale de paternitate.

[1] Art 37 din Codul familiei

[2] C:UsersAdélDesktopJustin ACTUL JURIDIC AL CASATORIEI.mht
[3] Marian, B. Dreptul familiei și stare civila, Editura Petru Maior, 2009
[4] Marian, B. Dreptul familiei și stare civila, Editura Petru Maior, 2009
[5]Marian, B. Dreptul familiei și stare civila, Editura Petru Maior, 2009
[6] Marian, B. Dreptul familiei și stare civila, Editura Petru Maior, 2009
[7] http://www.juristnet.ro/index.php?page=dreptul-familiei-casatoria
BIBLIOGRAFIE

1. Art 37 din Codul familiei

2. C:UsersAdélDesktopJustin ACTUL JURIDIC AL CASATORIEI.mht
3. Marian, B. Dreptul familiei și stare civila, Editura Petru Maior, 2009
4. http://www.juristnet.ro/index.php?page=dreptul-familiei-casatoria