UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA MANAGEMENTUL CALITII

PROIECT DE EVALUARE

CERCETARE EXPERIMENTAL
I
PRELUCRAREA DATELOR

COORDONATOR TIINIFIC:
Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Mihail Aurel U
MASTERAND:
Roxana Cristina Urian
SIBIU
2014

Cuprins
Introducere................................................................................................................. 2
Prezentarea firmei...................................................................................................... 3
Notiuni teoretice......................................................................................................... 4
Aplicatie..................................................................................................................... 7
Alegerea factorilor de influenta asupra functiilor obiectiv........................................10
Determinarea influentelor prin intermediul programelor de analiza statistica.........13
Histograme............................................................................................................ 15
Imprtierea rezultatelor (2D)...............................................................................19
Boxplot.................................................................................................................. 24
3D Scatterplots................................................................................................... 30
3D Surface and Contour Plots (Linear)................................................................40
QUADRATIC............................................................................................................ 50
Concluzii................................................................................................................... 60
Bibliografie............................................................................................................... 61

Aplicarea metodei experimentului factorial n procesul de uzinare a reperului Carter

Central la SC COMPA SA, sectia Honeywell

Introducere
Trim n era expansiunii. A exploziilor demografice, tehnologice, psihologico-sociale.
Aceste tendine ne fac nedesprii de tehnologie prin faptul c ne dorim din ce in ce mai mult.
Ceea ce menine companiile n via i le ofer sigurana continuitii lor nu este altceva
dect o ofert mai bun, implicit produse care satisfac nevoile clienilor. Desigur, nivelul calitii
ar putea fi maximizat ntotdeauna, dar i costurile ar fi pe msur. Aa se face c prin prisma
companiilor, nu se poate privi doar unidirecional, iar ceea ce reprezint un adevrat punct forte
la nivelul ntreprinderii este raportul calitate pre optim. Aceste noiuni nu fac altceva dect s
exprime principiul general valabil conform cruia omul caut randamentul cel mai mare
depunnd efortul cel mai mic. Este important ca orice noiune legat de mbuntirea calitii n
toate deficienele unui proces s fie abordate clar n termeni care se pot msura.
Ca atare, un rol important n cadrul acestui proces de mbuntire l joac etapa n care se
definete ceea ce este msurabil n ce privete caracteristicile. Prin control statistic se aleg acele
caracteristici cu adevrat importante ori cele care caracterizeaz prin diverse abateri calitatea
produsului. Analiza trebuie s precizeze ce anume se controleaz, cu ce anume, n ce fel se face
controlul al unitilor msurabile i de ce. Acest lucru impune parcurgerea pailor urmtori:
Definire, Msurare, Analiz, mbuntire i Control.

Prezentarea firmei
Societatea comercial pe aciuni cu denumirea S.C. COMPA S.A. Sibiu a fost infinat n
anul 1991, avnd actualmente din punct de vedere juridic forma de persoan juridic de drept
privat.
Scopul societii este acela de a proiecta, a produce i comercializa produse din domeniul
construciilor de maini i domenii adiacente att la nivel naional ct i internaional pentru
obinerea profitului ct i pentru dezvoltarea durabil a afacerii.
Obiectivul general de proiectare, producere i comercializare de componente pentru o
gam larg de vehicule de transport dar i alte utilaje industriale i servicii de asisten tehnic nu
este limitat, permindu-se modificarea acestuia funcie de cerine n condiiile prevzute de lege.

Pentru realizarea acestui obiectiv, S.C. COMPA S.A. particip la o pia liber a componentelor
n domeniul automotive, avnd condiii egale cu ali furnizori ale aceleiai ramuri att naional
ct i internaional.
Compania ofer produse importante n ansamblurile pentru industria auto plecnd de la
componente ale turbosuflantelor, injectoarelor, tergtoarelor de parbriz pn la arcuri nfurate
la rece sau la cald, diverse repere tanate, aparatura de frn, tubulatur pentru aerul condiionat
precum i alte confecii metalice

Notiuni teoretice
Sase Sigma
ASE SIGMA definete o tehnic de management avnd ca principal obiectiv
mbuntirea proceselor utiliznd date statistice cu scopul de a obine i a livra produse i
servicii apropiate de modelul ideal. Cu alte cuvinte, prin aceast metod specific, se urmrete
mbuntirea activitilor dar i a proceselor n organizaie.
Ca o extindere, apare noiunea de Lean Six Sigma. Aceasta se definete ca proces dar i
ca i disciplin care msoar numrul defectelor exisente ntr-un proces de fabricaie urmnd ca
apoi, sistematic, s se i determine modul n care se poate mbunti activitatea desfurat n
respectiva afacere. Aceast metodologie const n o succesiune de pai pentru creterea
capabilitii procesului prin controlul constant i reducerea defectelor.
Metoda are la baz utilizarea informaiilor i a datelor statistice n scopul msurrii i
mbuntirii performanei la nivel att operaional ct i managerial prin identificarea defectelor
i mai apoi prevenirea prin anticiparea necesitilor clientului.1
Lund n considerare faptul c se lanseaz o colectivitate de produse, este de la sine
neles c datele se vor strnge dup derularea unui proces tehnologic pe mai multe sptmni
sau chiar luni, urmrindu-se ca factorii care guverneaz procesul s fie ct mai stabili posibil
pentru o apropiere ct mai mare a calitii produselor de aceea a modelului conceptual.
Datorit acestei variabiliti a procesului de fabricaie n general, produsele nu vor putea
fi absolut identice dect la nivel statistic cu o probabilitate dorit fi ct mai mare cu putin. 2
1 Chen C., Roth H., The big book of six sigma, McGraw Hill, New York, 2005
2 u, M., Oprean, C., Cical. E. Statistic tehnic i control statistic, Editura Universitii
Lucian Blaga din Sibiu, ISBN 973-651-181-2, Sibiu, 2001.

Evaluarea unui nivel de reproducere fidel a unui model este o activitate complex i are
ca i scop asigurarea calitii prestabilite, calitate care poate fi obinut mai ales printr-un proces
tehnologic omologat i mai apoi optimizat economic.

Legea de repartiie normal

Sursa: Kifor C., Oprean C., Ingineria calitii: metoda ase sigma, Editura ULBS, 2006, pagina 18

Ideea de la care pornete filosofia ase sigma are n vedere faptul c majoritatea
proceselor au o repartiie normal din punct de vedere statistic.
Utiliznd aceast informaie, abaterea standard devine unitate de msur pentru a defini
probabilitatea ca un eveniment s apar de o parte sau de alta a valorii centrale. Este cunoscut
faptul c pentru distribuia normal n intervalul se afl 95% dintre valori i prin mrirea
intervalului crete numrul de rezultate incluse.
n desfurarea proceselor de producie apar variaii ale caracteristicilor calitative ale
pieselor care duc la pierderi la nivel economic prin existena rebuturilor i ca atare se dorete
diminuarea acestor variaii prin controlarea statistic a procesului.
Printre scopurile aplicrii acestei tehnici se numr, ca exemple, reducerea numrului de
reclamaii din partea clientului sau reducerea costului cu non-calitatea dat de rebuturi cu un
anumit procent.
Principiul este unul simplu i st la baza ideii n care un rezultat din cadrul procesului,
notat cu Y (data de ieire), depinde de intrrile n acel proces, notate cu X. Sub form
matematic, se poate spune c:

Y=f(X) ori Y=f(X1 + X2 + X3 + ... + Xn-1+Xn).

Aceste valori X trebuie descoperite de ctre echipa de mbuntire din cadrul
respectivului proiec, deci s releve intrrile/cauzele unei probleme legate de calitatea produsului
(Y), s ndeprteze aceste cauze i s evite reapariia celor dou prin implementarea unor
elemente de control i prevenie.3
Funcie obiectiv, factori de influen
Asadar, X sau intrarile vor fi numiti factori de influenta in procesul vizat. Acestia pot
avea o influenta individuala, sau, combinatia lor sa redea un rezultat care va influenta el iesirile
din proces.
Iesirile procesului pot fi nenumarate, dar dintre acestea, sunt vizate acele date care sunt
necorespunzatoare din punct de vedere al calitatii. Astfel, se selecteaza doar cei mai importanti Y,
pe care ii vom numi functii obiectiv. Acest lucru se realizeaza prin prioritizarea lor, prin diferite
metode. Pentru aceasta, se utilizeaza matricea cauza efect.
Dar pana la a ajunge la prioritizarea lor, este foarte importanta definirea tuturor intrarilor,
sa fim siguri ca nu este nimic lasat pe dinafara, caci altfel nu am putea stabili corect masurile de
corectare pentru imbunatatirea calitatii procesului si implicit a produsului.
Ca atare, un rol important n cadrul acestui proces de mbuntire l joac etapa n care se
definete ceea ce este msurabil n ce privete caracteristicile. Prin control statistic se aleg acele
caracteristici cu adevrat importante ori cele care caracterizeaz prin diverse abateri calitatea
produsului. Analiza trebuie s precizeze ce anume se controleaz, cu ce anume, n ce fel se face
controlul al unitilor msurabile i de ce. Acest lucru impune parcurgerea pailor urmtori:
Definire, Msurare, Analiz, mbuntire i Control.4

3 Kifor C., Oprean C., Ingineria calitii: metoda ase sigma, Editura ULBS, ISBN 973-739-035-2,
2006, pagina 20
4 u, M., Oprean, C., Boroiu, Al. Cercetarea experimental aplicat n creterea calitii
produselor i serviciilor, Editura AGIR, ISBN 978-973-720-362-5, Bucureti, 2011.

Experiment Factorial
Dupa finalizarea alegerii numarului exact de intrari si functii obiectiv, se proceda la aflarea
legaturilor dintre acestia. Acest lucru, se realizeaza individual. Cu toate acestea, in inginerie si nu
numai, stim ca aceste functii Y nu au o simgura radacina, de cele mai multe ori ele fiind
rezultatur unei compuneri sau intrepatrunderi intre cel putin doi factori de influenta.
Pentru rezolvarea aceastui aspect, este nevoie de instrumente care sa ne impuna ce
combinatii trebuie facute intre factori sa ajungem la raspunsul dorit.
O astfel de metod se numeste Metoda Experimentului Factorial care pune n eviden
relaii mult mai complexe dect planurile de baz. Astfel se vizeaz nu numai influenele
fiecruia dintre aceti factori asupra variabilei dependente, ci si influena interaciunilor asupra
variabilei dependente. Controlul este elementul esenial n structura metodei experimentale.
Algoritmul general al unei cercetari experimentale, presupune parcurgerea ciclica a
pasilor urmatori: Adoptarea structurii modelului matematic iniial, care stabilete legtura
funcionala ntre funcia obiectiv i factorii de influen; Conceperea programului de
experimentare; realizarea efectiva a programului de experimentare precum si analiza statistic a
rezultatelor experimentale obinute i corecia modelului.
Rezolvarea acestor pasi impune adoptarea unei strategii de conducere a cercetrii,
strategia fiind aplicat pe baza unui plan experimental, asa cum am mentionat mai sus.
Cele mai rspandite strategii pe baza crora sunt concepute i realizate experimentele
sunt strategia clasic, caracterizat prin sloganul un factor la un moment dat i strategia
factorial, caracterizat prin sloganul toi factorii n fiecare moment, iar lucrearea de fata si-a
propus abordarea ambelor strategii.

Aplicatie
Reperul vizat in studiu

Prezentarea ansamblului Carter Central

Pentru o mai bun nelegere a acestui ansamblu este esenial tratarea la nivel holistic a
componentelor sale. Astfel vom avea reperul Pipe, care aparine de subansamblul PI3, care la
rndul su aparine de ansamblul Carter Central. Toate aceste elemente reprezint o component
n cadrul unei turbosuflante.
Reperul Pipe
Este reprezentat de o pies din INOX, aparinnd familiei bucelor are rolul de a dispersa
aerul de la un diametru mai mare la un diametru mai mic n cadrul subansamblului PI3.

Reper Pipe model 3D i model real

Pri Insert 3
Acestei componente i revine rolul de distribuire a gazelor n regim dozat. Reglarea
intensitii fluxului de aer care intr de la turbin se realizeaz prin gradul de
nchidere/deschidere al paletelor de la nivelul acestui subansamblu: astfel, printr-o deschidere
mai mare, fluxul de aer vine n cantitate mai mare mrind astfel viteza vehiculului.

Carter central

Acest subansamblu reprezint partea de mijloc n cadrul turbosuflantei, aflndu-se pe

axul care leag componenta turbin de cea de compresor. La nivelul Carterului Central (Fig. 3.3),
se acioneaz jocul paletelor (vane), care regleaz fluxul de aer pentru mrirea vitezei prin
acionarea unei tije. Tot n acest subansamblu se introduce i lichidul de racire, avnd n vedere
faptul c temperaturile la care lucreaz ating adesea 800 C.

Reper Carter central

Turbosuflanta
Turbosuflanta

are rolul de a mri

puterea motorului prin utilizarea gazelor arse de la eapament care rotesc turbina.
Aceasta, conectat la cellalt capt printr-un ax la partea de compresor a turbosuflantei
red micarea rotativ cu scopul de a mri cantitatea de aer comprimat, un aer mult mai dens care

va fi trecut printr-un racitor i apoi injectat n motor pentru susinerea unei arderi mult
mbuntite la nivelul pistoanelor motorului.
Carter
Central

Gaze arse
de la eapament

Turbina

Axul

de

Compresorul

Aer comprimat

Motor

legtur
Admisie aer curat prin filtru
Schem de principiu Turbosuflant

Seciune Turbosuflant
Sursa: www.honeywell.com

Alegerea factorilor de influenta asupra functiilor obiectiv.

Asa cum s-a prezentat in partea teoretica, pentru stabilirea influentelor este importanta
definirea tuturor X-ilor din cadul procesului de uzinare pentru reperul anterior prezentat.
Prin urmare, in cadrul procesului am gasit 326 de factori de influenta in cadrul
procesului. Vizualizarea tuturor factorilor se poate face in documentul de tip excel numit SIPOC.

Un alt pas important este selectarea celor mai importanti X si Y.

Pentru gasirea functiilor obiectiv, am realizat o diagrama Pareto, observand numarul de
rebuturi relativ la defectul pe care l-am gasit in aceasta diagrama SIPOC.

Astfel, am realizat ca cei mai importanti Y sunt Bataie radiala la centrul de frezare si
bataie radiala la strung. Asadar, cei mai importanti Y au fost luati in calcul pentru introducerea
datelor in programele utilizate pentru analiza.
Este foarte clar ca daca am descoperi cauzele lor si le-am reduce, vom reduce efectele
negative in procesul de uzinare si implicit numarul de rebuturi va scadea, reducand astfel
costurile cu non-calitatea.
Urmatorul pas este ca la cei mai importanti Y, sa li se stabileasca factorii cei mai
importanti.

Ar fi o intreaga tevatura sa fie analizate in totalitate cele 326 de elemente de intrare, cu

atat mai mult cu cat trebuie verificata si combinatia acestora in final. Asadar, este nu necesara ci
obligatorie o selectare a celor mai importanti X.
Asadar, cu ajutorul matricii cauza-efect am realizat o triere a acestor factori. Documentul
se regaseste separat sub numele de Matricea Cauza-Efect.

Prin utilizarea acestei matrici, nu numai ca am scazut timpul de lucru, dar si focusarea
este mai precisa iar imbunatatirea prin modificarea factorilor selectati se va face intr-o maniera
realista.
Asadar, dupa cum si tabelul spune, dupa notarea importantei Y-ilor, si acordarea unei note
fiecarui X, se stabileste care sunt X-urile asupra carora vom face studiul.
Pentru acordarea notelor in cauza, sunt luate in calcul cerintele si prioritatile clientului.
Acest lucru s-a realizat prin acordarea notelor 1, 4, 7 sau 10 funcie de msura n care un
factor influeneaz procesul i implicit datele de ieire, 10 fiind influen foarte mare, 7 mare i 4
scazut iar 1 cea mai joas.
Din studiul matricei, eliminand factorii importanti dar care au putut avea remedii prin
simpla modificare a documentatiei, cei mai importanti, ramasi au fost:
- Bataie axiala semifabricat (m),
- Bataie radiala stung((m),
- Postul de lucru la centrl de strunjire,
- Centrare axa X(m),,
- Centrare axa Y(m),,
- Bataie rad uzinare(m),,
- Furnizor de Semifabricat,
ale caror valori se regasesc in documentul Factori de influenta si functii obiectiv.

Aceste valori au fost colectate utilizand un plan de colectare date. Astfel, datele preluate
s-au introdus in programele de analiza statistica.

Determinarea influentelor prin intermediul programelor de

analiza statistica
Odat ales modul de colectare, datele acestea trebuie verificate. Adic este necesar
testarea ipotezelor prin intermediul studiilor statistice.
Astfel, datele, n funcie de tipul lor vor necesita fie studierea regresiei, fie un test pentru
variane egale. Acest lucru se realizeaza atunci cand dorim sa gasim influentele INDIVIDUALE
ale factorilor asupra Y-lor vizati.

Optional

Fig. A Modul de lucru pe pai pentru partea de analiz 6 sigma

Urmand pasii de mai sus pentru fiecare din factori, atat cei atributivi cat si datele de tip
continuu, am realizat ca nu exista dependente individuale, de exemplu: Intre bataia
semifabricatului si Y1 nu exista o dependenta. Acest lucru a fost gasit la toti X-ii de tip continu.

Influena Btaie dup operaia de strunjire Btaie radial centru

In ceea ce priveste datele de tip atributiv, metodologia se modifica putin. Pasii urmati
sunt conform imaginii A. Astfel, aplicand testul one way ANOVA (Cu ajutorul programului
Minitab), se observa inexistenta unei dependente. Valoarea P, care este probabilitatea de
respingere a ipotezei nule, este 0,708. La o comparaie cu indicele 0,05 admis, se poate spune c
ipoteza nul este devarata Desigur, ipotezele necesit a fi formulate corect i complet pentru o
bun desfurare a acestui demers i pentru obinerea unor rezultate realiste. In cazul acesta,
ipoteza nula spune ca Y-ul Bataie centru nu depinde de X=Postul de lucru.

Acelasi lucru s-a realizat si pentru furnizorul de semifabricat, ducand la aceeasi

concluzie: lipsa unei dependente.
Aadar, lund n calcul toate elementele mai sus abordate, s-au formulat concluzii de confirmare
i infirmare n cadrul analizei INFLUENTEI individuale a factorilor.
Ca i cauze neconfirmate de analiz s-au gsit:
-Furnizorul de semifabricat pentru data de ieire luat n calcul Y=Btaie radial;
-Btaie radial pe strung
-Postul de lucru centru
-Centrarea postului de lucru
-Operatorul de la controlul vizual.
Prin urmare, ele trebuie luate in considerare si in combinatie, anume sa fie relevanta o
combinatie intre factori.
Am realizeat, astfel, prin utilizarea programului Statistica unde se

introduc datele

necesare proiectului, apoi se trece la realizarea graficelor care ne intereseaza pentru a ajunge la
rezultatele dorite.

Histograme
Pentru factorii de influenta de tip continuu:

In graficul de mai sus se poate observa ca bataia axiala cel mai des inregistrata este cuprinsa intre
0,2 si 0,6 microni, avand in total cate 13, respectiv 10 inregistrari din totalul celor 40 de valori.

Graficul de mai sus ne arata inregistrari ale bataii radiale la strunjire cu cele mai mari
valori intre 0,02 si 0,04 microni, si anume, 15 inregistrari. Functie de toleranta, se poate lua in
calcul aceasta maxima abatere, sau sa fim mai permisivi, daca este sa luam in calcul valori intre
0 si 0,8 mm.

Imaginea anterioara ne arata ca sunt doua zone in care abaterea de la coaxialitate este
maxima. Maximele acestor intervale sunt cele de evitat, si anume intre -0,03 si -0,02 precum si
intre 0,03 si 0,04. La o privire mai atenta, putem concluziona ca rotatia dupa excentricitatea
obtinuta va da o forma eliptica deoarece abaterile maxime sunt in aceeasi zona fata de 0, cu + si -

In ceea ce priveste centrarea pe axa Y, putem observa ca abaterea maxima este intre -0,03
si -0,01, cu 15 inregistrari.

Graficul anterior ne arata ca bataia radiala la uzinare este cuprinsa in intervalul 0,02 si 0,1
microni cu un numar maxim de inregistrari in zona 0,06-0,07 microni. Acest lucru este unul bun,
deoarece bataia radiala la uzinare este de 0,1 maxim admis. Aceasta valoare maxima s-a atins
doar de doua ori, in cadrul celor 40 de inregistrari.
Pt Y

Graficul de mai sus ne arata ca la urmatoarea operatie in proces, la nivelul centrului de

frezat, avem o bataie cuprinsa intre 0,05 si 0,08 microni. Cele mai multe valori sunt inregistrate
insa intre 0,055 si 0,07, intr-un numar de 33.

Abaterea finala a piesei - abaterea de la circularitate a profilului pe care se monteaza PI3,

are valori intre 0,03 si 0,075, atingand numarul maxim de inregistrari intre 0,05 si 0,06.

Imprtierea rezultatelor (2D)

X1

(1 cu 8)
Imaginea de mai sus ne releva o influenta slaba a bataii axiale asupra bataii la centrul de
frezat. Cele mai multe valori ale bataii axiale sunt intre 0,28 microni si 0,56, care par sa urmeze

un tipar al bataii la centru, dar corelarea pozitiva este una slaba. Aceasta bataie la centru creste de
la 0,059 pana la 0,068.

(1 cu 9)
In aceste exemplu insa, tiparul bataii axiale urmeaza mai mult graficul abaterii de la
circularitate. Semn ca, valorile pot influenta in mica masura aceasta functie obiectiv. Abaterea de
la circularitate variaza de la 0,06 la 0,045. Valorile bataii axiale se concentreaza in zona cuprinsa
intre 0,28 si 0,87. Corelarea celor doua variabile este, inca o data,foarte slaba, si este de tip
negativ.
X2

(2 cu 8)

In imaginea de mai sus, se poate observa o corelare foarte slaba, negativa, mai ales pe
tronsonul in care bataia radiala la strunjire este intre 0,01 si 0,065. Valoarea bataii la centru
variaza intre 0,68 si 0,05, in acest caz.

(2 cu 9)
Acest caz merita urmarit, deoarece aici se poate observa o corelare negativa aproape
perfecta (cand corelarea ia valoarea -1, ea se numeste pefecta, adica variabilele au o relatie
puternica). Prin urmare, valorile bataii radiale la strunjire influenteaza abaterea de la circularitate
a conturului piesei inainte de asamblare.
X4

4 cu 8
Figura de mai sus ne arata faptul ca intre centrarea pe axa X la strung si bataia radiala la centrul
de frezat nu exista o legatura, prin lipsa unei corelari. Tot aici pot fi observate excentricitati de
aceeasi valoare de mai multe ori, cum ar fi la valoarea 0,025 (3 inregistrari), valoarea 0,02 si
0,03, fiecare cu cate 5 inregistrari etc.

4 cu 9
In cazul in care in studiul dispersiei ne releva un grafic aproximativ orizontal, si punctele
urmaresc acest Y, putem concluziona fara a gresi, faptul ca nu exista nicio corelare intre cele
doua variabile asupra caruia se realizeaza studiul. In cazul nostru, nu exista legatura intre
centrarea pe axa X la strung si abatareea de la circularitate a conturului piesei pentru asamblare.
X5

5 cu 8
Imaginea anterioara ne releva o influenta extrem de slaba, aproape inexistenta a bataii
axiale asupra bataii la centrul de frezat.

5 cu 9
De vreme ce graficul cu centrare pe axa Y si abatarea la circularitate a conturului piesei
finite se apropie destul de mult de un pattern orizontal, se poate spune ca nici intre aceste doua
variabile nu exista vreo legatura aparenta.
X6

6 cu 8

6 cu 9
In ceea ce priveste bataia radiala la uzinare, putem spune ca legaturile sunt atat de slabe
incat le putem considera inexistente in privinta bataii la centru. Iar in ce priveste al doilea Y, desi
valorile X-ilor sunt mai apropiate de dreapta corespunzatoare abateryy de la circularitate si am
putea spune ca exista o corelare pozitiva, ea se apropie mult de orizontala. Astfel, putem deduce
ca nu exista o influenta in abaterea de la circularitate.

Boxplot
O altfel de evidentiere este asa-numitul grafic al cutiei. Dupa cum ii spune si numele, el
incadreaza in cel mai usor mod de a intelege in ce interval al functiei obiectiv se incadreaza
valorile intrarilor precum si valorile extreme, mediile etc.

Pt Y1

Pt Y2

3D Scatterplots
PT Y1

In graficul de mai sus este reprezentat in 3D imprastierea valorilor factorilor bataie

axiala, bataie readiala strung i disiparea valorilor bataie la centru.

Pt Y2

3D Surface and Contour Plots (Linear)

PT Y1

Acest grafic se face remarcat prin faptul ca bataia la centru creste cu cresterea bataii
axiale totale cu influenta scaderii bataii radiale la strung.

Se poate observa ca liniile la care aceeasi valoare a bataii la centru este corespunzatoare
mai multor valori ale bataii axiale totale si a centrarii dupa axa X.

Graficul de mai sus ne arata liniile la care aceeasi valoare a bataii radiale sunt
corespunzatoare mai multor valori ale bataii axiale totale si a centrarii pe axa Y (coaxialitate).

Aici se poate observa directa proportionalitate intre bataia la centru si bataia axiala, in
timp ce cu scaderea bataii la uzinare, bataia la centru tot va creste.

Imaginea de mai sus ne arata influenta factorilor Centrare axa X si Bataie radiala strung asupra
bataii la centru. La axa Y, se va intampla similar, dupa cum vom vedea.

Graficul de mai sus arata cum bataia la centru este influentata de factorii Bataie radiala
strung si abatere de la coaxialitate fata de axa Y (centrare axa X). Astfel, Y creste pe masura ce
creste bataia axiala fata de Y si scade bataia radiala la strung. Daca bataia rad strung ar creste,
aceasta ar compensa lipsa centrarii, si atunci Y nu ar avea atat de mari variatii.

De aceasta data, bataia la centru este influentata de bataia radiala la uzinare si de bataia radiala
pe strung astfel: Cu cat creste bataia radiala la uzinare concomitent cu scaderea bataii radiale la
strung, Y-ul are o valoare mai mare, ceea ce NU este de dorit.

Mai sus observam ca centrarea pe axa X influenteaza mult mai mult decat centrarea pe
axa Y asupra bataii la centru, deoarece Y-ul creste in aceeasi masura in care creste si centrarea
dupa axa X, in timp ce Y-ul scade foarte,foarte usor pe masura ce creste centrarea pe axa Y.
Asadar, cazul ideal este ca ambele centrari sa ramana la un nivel scazut.

In imaginile de mai sus putem observa cum creste bataia la centru odata cu cresterea
bataii radiale la uzinare, precum si abaterea de la coaxialitate (fata de axa X).

Ca si in cazul anterior, graficele de mai sus ne arata ca bataia la centru creste odata cu
cresterea batarii radiale la uzinare, in acelasi timp in care abaterea de la coaxialitate (de data
aceasta centrare axa y) creste pana devine pozitiva.

QUADRATIC

In graficul de mai sus se observa o modelare complexa in care abaterea de la circularitate

scade pe masura ce creste bataia radiala la strung, cu o prea mica influenta a bataii axiale.

Aici putem observa ca abaterea de la circularitate ia valorile cele mai mari atunci cand
bataia axiala este intre 0,12 si 1,72 microni. Centrarea dupa axa X nu are mare influenta aici, mai
degraba bataia axiala totala. Aceasta, crescamd, imi va scadea abaterea de la circularitate intr-o
oarecare masura.

Pe masura ce creste bataia axiala, indiferent de variatia centrarii dupa axa Y, ca si cea
dupa axa X, abaterea de la circularitate scade odata cu cresterea bataii axiale.

In graficul de mai sus se observa ca bataia radiala la uzinare are o mai mica influenta
decat bataia axiala totala in abaterea de la circularitate.

In graficul de mai sus se observa o ca abaterea de la circularitate scade pe masura ce

creste bataia radiala la strung, cu o prea mica influenta a centrarii dupa axa X.

2 cu 5
Acelasi lucru ca si la graficul trecut, cel de-al doilea factor fiind centrarea dupa axa Y.

Acelasi lucru ca si la graficul trecut, cel de-al doilea factor fiind bataia radiala la uzinare.

Se poate observa din acest grafic ca cea mai mare influenta asupra abaterii de la circularitate
dintre toti cei cinci factori, o are centrarea dupa axa X combuinat cu centrarea dupa axa Y.

Deasemenea, o alta influenta importanta o are centrarea dupa axa y, combinat cu bataia
radiala la uzinare. Astfel, chiar daca centrarea dupa axa Y variaza, valorile abaterii de la
circularitate se pastreaza in limita inferioara, la 0,05 -0,06.

Concluzii
n urma analizei efectuate asupra eantionului de nregistrri s-a evideniat importana
celor 5 factori: Bataie axiala semifabricat (m), Bataie radiala stung((m), Postul de lucru la
centrl de strunjire, Centrare axa X(m),, Centrare axa Y(m),, Bataie rad uzinare(m),,
Furnizor de Semifabricat, ale caror valori se regasesc in documentul Factori de influenta si
functii obiectiv. Aceste valori au fost colectate utilizand un plan de colectare date.
Astfel, datele preluate s-au introdus in programele de analiza statistica, in urma carora sau trans concluziile aferente.
Cunoasterea factorilor care influenteaza iesirile este deosebit de importanta, de vreme ce aceste
neconformitati duc la cresterea numarului de defecte lunare, urmarite sub forma indicatorului
ppm (fractiune defectiva), care, la randul lor au o mare implicare in costurile cu non-calitatea.
Astfel, plecand de la esenta celor doua functii obiectiv pe care dorim sa le reducem dpdv al
valorilor, vor scadea si costurile pe care le aduc cu sine, lucru care poate fi realizat doar

cunoscand adevaratele cauze. Acestea s-au putut realiza doar cunoscand si interpretand graficele
realizate.
S-a putut observa, ca individual, factorii NU influenteaza in mod deosebit cele doua
functii obiectiv. Totusi, impreuna, au dus la rezultate diferite, prin combinarea a 2 cate 2 factori.
Asadar, pentru scaderea costurilor trebuie sa urmarim indeaproape procesul, cu precadere
in o centrarea dupa axa X combinat cu centrarea dupa axa Y, relativ la data de iesire Abaterea
de la circularitate

Bibliografie
1. Titu, M., Oprean, C., Boroiu, Al. Cercetarea experimental aplicat n
creterea calitii produselor i serviciilor,Editura AGIR, ISBN 978-973-720362-5, Bucureti, 2011.
2. Oprean, C., Titu, M. Cercetarea experimental i prelucrarea datelor.
Partea a II-a, Editura Universitii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2007.
3. Titu, M., Oprean, C. Cercetarea experimental i prelucrarea datelor.
Partea I, Editura Universitii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2006.
4. Titu, M., Oprean, C., Tomut, I. Cercetarea experimental i
prelucrarea datelor. Studii de caz, Editura Universitii Lucian Blaga din
Sibiu, Sibiu, 2007

5. u M., Oprean C., Cicala E., - Tehnici si metode in conducerea proceselor tehnologice.
Editura Universitatii Lucian Blaga Sibiu, vol.I, 2001.
6. u M., Oprean C., Cicala E., - Tehnici si metode in conducerea proceselor tehnologice.
Editura Universitatii Lucian Blaga Sibiu, vol.II, 2001.