PROIECTUL CURSULUI

Managementul calitii mediului

1. Scurt prezentarea a societii alese ca model.
Societatea comercial pe aciuni cu denumirea S.C. COMPA S.A. Sibiu a fost
infinat n anul 1991, avnd actualmente din punct de vedere juridic forma de
persoan juridic de drept privat. Acest lucru s-a realizat datorit transformrii
integrale a fostei ntreprinderi de Piese Auto prin reorganizare data de HG 1926/
13.12. 1990. Sediul social al acestei companii se afl pe strada Henri Coand nr. 8,
Sibiu.
Scopul societii este acela de a proiecta, a produce i comercializa produse
din domeniul construciilor de maini i domenii adiacente att la nivel naional ct i
internaional pentru obinerea profitului ct i pentru dezvoltarea durabil a afacerii.
La momentul actual, compania este un punct important i autohton n ce
privete oferirea produselor ctre alte ntreprinderi de specialitate din ora precum
cele de montaj autovehicule, vehicule de teren, autobuze, autoutilitare etc.
Printre principiile companiei sub auspiciul crora i desfoar activitatea se
numr: viitorul sigur pentru angajai; acionari i comunitate; aciuni bazate pe
ncredere; calitate; respect; organizaie; contribuii la protecia mediului; ncredere i
satisfacie a clienilor pentru toate produsele i serviciile pe care le ofer concomitent
cu un raport calitate-pre bun, oferind o deschidere larga in intreaga lume.

Legturi ale COMPA la nivel mondial

Datorit acestei extinderi i nevoii de adaptare la pieele externe, compania a

fost determinat s funcioneze n coresponden cu cerinele de vrf unanim

acceptate n domeniul calitii produselor i cel al mediului. Astfel, s-au obinut

certificrile enumerate mai jos n ordine cronologic n funcie de evoluia companiei
relativ la sistemele de management:
Tab. 1 Certificri ale S.C. COMPA S.A.
Sursa: Subseciunea Managementul Sistemelor, www.compa.ro, accesat 10.04.2015

Anul

Certificarea

1997

ISO 9001 de catre TV SDDEUTSCHLAND

2000

QS 9000 de catre TV SDDEUTSCHLAND

2003

ISO 14001- SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU

2003

ISO 9001 si ISO-TS 16949 de catre TV MANAGEMENT SERVICE

2006

SISTEMULUI de MANAGEMENT INTEGRAT CALITATE-MEDIU in

conformitate cu ISO 9001, ISO / TS 16949 si ISO 14001 de catre TV

2009

Recertificare ISO 9001, ISO-TS 16949 si ISO 14001 de catre TV

RHEINLAND

2009

OHSAS

18001

SISTEMUL

DE

SANATATE

si

SECURITATE

OCUPATIONALA de catre TV
2012

recertificare ISO 9001, ISO-TS 16949, ISO 14001 si OHSAS 18001 de catre
TV
Deasemenea, inta COMPA pentru anul 2015 este integrarea la nivel global a

sistemelor de calitate, mediu, sntate i securitate n munc.

Compania ofer produse importante n ansamblurile pentru industria auto
plecnd de la componente ale turbosuflantelor, injectoarelor, tergtoarelor de parbriz
pn la arcuri nfurate la rece sau la cald, diverse repere tanate, aparatura de frn,
tubulatur pentru aerul condiionat precum i alte confecii metalice. Pe langa
procesele de baza de forjare, uzinare, stantare, tratare chimica, COMPA numr ca
avantaj si proiectarea unor scule i dispozitive specializate, diverse acoperiri de
suprafa, si analize fizico-chimice de laborator asupra diferitor tipuri de material.

2. Identificarea si evaluarea aspectelor de mediu i n special

a celor semnificative. Modul si criteriile de evaluare a
aspectelor semnificative.

La noi, in cadrul COMPA, identificarea si evaluarea aspectelor de mediu este

reglementata printr-o instructiune, cu codul IM 071.04 si se aplica in toate directiile,
fabricile etc. Pentru identificarea aspectelor de mediu se iau in considerare toti factorii
de mediu: emisiile in aer; deversarile in ape; deversarile pe sol; utilizarea materiilor
prime si a resurselor naturale(de ex.folosirea solului, folosirea apei); probleme de
mediu locale/ ale comunitatii; utilizarea energiei ( energie electrica, termica, consum
de gaz metan, aer comprimat); energia emisa (de exemplu caldura, radiatie, vibratie);
deseurile si subprodusele precum si flora si fauna.
Formularea aspectelor de mediu intr-un mod corect se face ca in exemplul de mai jos
urmarind activitatea, aspectul , tipul aspectului de mediu si potentialul sau impact.
Activitatea
/Produs/Serviciu

Aspect de mediu

Tip aspect

Impacturi existente si
potentiale
asupra
(Normal,
Anormal, Sit mediului
Urgenta)

Prelucrari mecanice Generare pan de

prin aschiere
otel

Scurgeri
de
ulei/emulsie de la
masinile unelte

SU

Mentenanta
preventiva linii de
productie, utilaje,
echipamente, masini
unelte,
instalatii,
sisteme
de
ventilatie, mijloace
de transport

Utilizare
electrica

Incarcarea mediului cu
deseuri
Poluarea solului
Poluarea solului;
Poluarea apelor in
reteaua de canalizare cu
uleiuri

energie

Diminuare
resurse
naturale neregenerabile

Generare de cartuse
filtrante uzate

Poluarea solului cu culei

Generare
deseuri
metalice, span

Incarcare mediu cu deseu

periculos

Generare de deseuri
de echipamente
electrice si
electronice

Incarcare
mediu
cu
deseuri periculoase si
nepericuloase

Diminuarea resurselor
naturale neregenerabile

Poluarea aerului cu
gaze cu efect de sera
Incalzirea globala

Poluare
disconfort
localnici

Exploatarea
Consum de gaz
cazanelor in cadrul metan
centralei termice
Emisii de gaze de
ardere CO, CO2,
NOx
Generare
zgomot

de

fonica,
pentru

Fiecare aspect de mediu identificat si impactul asupra mediului asociat aspectului

se inregistreaza pe o Fisa de observatie. De asemenea, exista documentul numit
lista criteriilor care specifica modul de ierarhizare a acestor aspecte de mediu.
Ca data de iesire vom avea o matrice analiza multicriteriala sub forma tabelara,
unde pe orizonala, se noteaza importanta fiecarui criteriu fata de restul criteriilor,

apreciindu-se cu notele 0, 1 si 2. 0 egalitate, 1 criteriul are o importanta mai mare

fata de altele, 2 o importanta mai mica, urmand sa se insumeze punctajul total pe
verticala, pentru fiecre criteriu, apoi urmand un punctaj final total, in care insumam
punctajele totale de la toate criteriile, iar apoi se face o pondere a criteriilor.
Toate acestea sunt pentru ierarhizarea criteriilor, urmand ca apoi sa cotam
aspectele de mediu, prin notele 1, 5 respectiv 10, relevanta fiind direct proportionala
cu nota, in final calculandu-se impactul total pentru fiecare aspect de mediu, cu
ponderile obtinute anterior. Prin urmare, ierarhizarea aspectelor de mediu se face dupa
acest impact total, PTO = Punctaj total obtinut.
In lista aspectelor de mediu, este specificata si cerinta legala sau alta cerinta aplicabila
aspectului de mediu respectiv.
Mai jos, se regaseste formularul utilizat in cadrul COMPA in vederea identificarii
si evaluarii aspectelor de mediu si impactului lor.
Fisa de observatie:
S.C. COMPA S.A.

Fisa de observatie nr.

Data.. Ora..

Intocmit(nume, prenume):
Functia:

Fabricatie / Atelier
Detaliu amplasare/
activitate/produs/serviciu

Aspect de mediu
Inregistrat

Impact asupra mediului

*Punctaje impact:

E A S

F D R B I

C U

Tip functionare

Aspectul de mediu este controlat si influentat de organizatie?

*Legenda:
E emisii in atmosfera
A poluarea apelor
S poluarea solului
F poluarea apei freatice si
subsol

D producere deseuri
R consum resurse energetice
B consum apa bruta
I risc incendiu si explozie

Z zgomot si vibratii
C risc pentru siguranta constructii si
echipamente
U consum resurse (uleiuri, chimicale)

De exemplu, la directia tehnica unde lucrez, in cadrul COMPA, in lista aspectelor

de mediu pe 2015 printre alte elemente apar:

3. Politica de mediu a organizaiei. Explicatii cu privire la

cerintele si liniile directoare ale politicii.

Bazata pe principiile generale in care poluatorul plateste, si practic urmarind totul

cu precautie, COMPA isi propune ca politica in domeniul calitatii, MEDIULUI,
sanatatii si securitatii ocupationale sa fie luate ca valori la care tinem, integrandu-le
astfel in strategia de a ne dezvolta pe termen lung.
Ca si principii de actiune, dorim sa promovam un dialog continuu, si transparent
cu clientul, ca sa intelegem cat mai bine cerintele lor; dorim sa imbunatatim continuu
eficienta sistemului nostru de management integrat; dorim ca la nivelul intregii firme
sa se connstientizeze, sa se comunice si sa se implementeze cerintele sistemului
pentru toate functiunile implicate; urmarim sa identificam stabilirea clara a tintelor si
indicatorilor precum si detalierea acestor planificari pentru toate functiunile.
Ceea ce compania face este sa analizeze implicrile ei i se ghideaza dup standardul
ISO 26000 referitor la responsabilitatea sa social, avnd intenia de a-si asuma i
aceast abordare strategic.
Liniile directoare se desfac in asumarea si indeplinirea tuturor cerintelor impuse
de catre client la cel mai inalt nivel; in promovarea tehnologiilor disponibile in raport
cu mediul inconjurator; dezvoltarea unei culturi in domeniul mediului si al SSM; un
bun management al deseurilor, reducerea zgomotului si incadrarea poluantilor in
limitele legale admise; gestiunea substantelor chimice in mod corect si nu in ultimul
rand o reducere a consumului de materie prima.
Ca atare, ne conformam cu legislatia in vigoare concomitent cu cerintele partilor
terte, pe care ni le asumam; actionam in a preveni poluarea si accidentele si ne
asiguram prin evaluari periodice ca toate acestea se implementeaza in mod corect,
complet si constant. Pentru urmarirea lor, sunt stabilite 5 axe strategice majore:
Financiara, Client, Procese, Personal, Mediu SSO si SU. Fiecare dintre acestea este
urmarit print-un management bine pus la punct, bazat pe obiective cuantificabile.
Astfel, se realizeaza la nivelul intregii companii un tablou de bord strategic cu
aceste tinte care se difuzeaza odata realizat la nivelul intregii companii.
El se afiseaza si in birouri, si este transmis si pe e-mail, toata lumea putand astfel
sa vada cine este responsabil si cu ce anume; sau care este contributia lor la celelalte
tinte.
Capatul de tabel specifica axa, codul indicatorului, numele lui, unitatea de masura,
tinta si responsabilii cu acesti indicatori.

Axa de mediu si SSO se poate observa pe pagina urmatoare, unde se observa ca

urmarim sa crestem performanta de mediu, a conformarii cu cerintele de mediu,
cresterea nivelului de SSO si cea a capacitatii de raspuns in SU.

Aparent, sunt greu de cuantificat, insa daca ne uitam mai atent, nivelul de
performanta este relativ simplu de urmarit. Se cuantifica numarul de incendii, boli
profesionale sau accidente de munca.
Bineinteles, se cauta reducerea lor la minim, daca nu chiar la zero.
De cealalta parte, pe mediu, se urmareste obtinerea unui nivel de performanta
globala de mediu foarte bun.
Acesta apare sub forma IPGM si se calculeaza anual astfel:
IPGM = 50%IPM + 50%IPO, n care:
IPM = 35%NA + 35%NC + 30%NIOB,
NA nivel de aptitudine sistem de management de mediu din urma auditului
de mediu = media aritmetic a nivelurilor de aptitudine obinute la auditul
intern conf. ISO 14001.
NC nivelul de conformare cu cerine legale si alte cerine de mediu
aplicabile
NIOB nivelul de ndeplinire al obiectivelor si intelor de mediu din
programele de management de mediu.
IPO = 33,3%IPA + 33,3%IPE + 33,3%ID
IPA gradul de respectare a nivelului maxim admis de poluani in ap
IPE gradul de respectare a nivelului maxim de poluani in atmosfer
ID gradul de colectare, valorificare/eliminare selectiva a deeurilor
Astfel, tinta IPGM este de 94%, pentru a releva un nivel de performanta A, cand
IPGM se gasete ntre 90-100% iar asta ne spune ca performana global de
mediu este foarte bun, cu specificatia ca trebuie meninut procesul de
mbuntire continu.

4.
Obiectivele, intele i programul de management de mediu
pentru organizaia din proiectul ales.
Pentru stabilirea tintelor si obiectivelor exista un ghid in vederea bunei
desfasurrari. Practic, se definesc axele strategice urmarite, cerinta necesara, obiectivul
si cuantificarea obiectivului prin tinte. Acest tabel se realizeeaza in conformitate cu
standardele ISO 14031 si ISO 14032. Ca si ghid, acesta este un bun exemplu:
Axa
strategi
ca

Cerinta din
politica

Obiectivul

AS5Cresterea
performante
i de mediu
si SSO

Reducerea
concentraiei
poluanilor din apele
reziduale, a poluanilor
emii n atmosfer i a
nivelului de zgomot, i
ncadrarea lor n sub
limitele de alerta
stabilite;

Reducerea
concentratiei
poluantilor sub
limita de alerta la:
-evacuari in ape:
pH, N amoniacal,
Zn

Incadrarea in limita de
alerta (95 % la indicatorii
de calitate a apelor uzate
si 85% la indicatorii de
calitate a emisiilor in
atmosfera)

AS5Cresterea
performante
i de mediu
si SSO

Efectuarea
lucrarilor de
mentenanta
periodice, stabilite,
la termenele
planificate;

Nr de utilaje la care s-a

facut mentenanta
planificata/ nr.total de
utilaje planificate pentru
mentenanta(100%)

ntreinerea i
exploatarea adecvat
a utilajelor i
echipamentelor
tehnologice pentru a
nu afecta performanta
de mediu a acestora

Tinta

Asigurarea la
timp a pieselor de
schimb

Ceea ce mi-a atras atentia si mi-a placut in mod deosebit la partea de elaborare a
obiectivelor este alegerea OBIECTIVELOR SMART. Adica: S-Specifice (tintesc o
arie specifica, vizeaza o anumita zona pentru imbunatatire); M-Masurabile
(cuantificabile, cantitativ sau calitativ sau cel putin sugereaza un indicator de progres),
A- Accesibile (specifica cine le realizeaza);R- Realiste;T- incadrat in timp.
Cu ajutorul ghidului (exemplul de mai sus), se stabilesc tintele si obiectovele care se
aduna intr-un plan de management de mediu cu date concise.
Practic, inca de la precizarea obiectivelor si tintelor de mediu se vor stabili actiunile
necesare pentru atingerea obiectivelor si tintelor responsabilitatile si sarcinile pentru
indeplinirea acestora precum si resursele de orice natura sunt ele.
In cadrul COMPA putem realiza programul de mediu in 3 feluri astfel ca poate sa fie
pe termen scurt, mediu si lung. Oricare din variante se accepta, trebuie obligatoriu
semnat de directorul MSCM &SSO de la COMPA. Acest document se incarca pe siteul de documente si toata lumea are acces la el.
Monitorizarea aspectelor de mediu se realizeaza continuu si se specifica intr-un
Raport de analiza de management. Anterior, realizam acest lucru la nivelul directiei
tehnice, prin analiza de management care cuprindea si alte aspecte nu doar de mediu.
Intre timp, s-a modificat raportarea analizelor facandu-se separat, doar pentru mediu.

Cateva exemple din cadrul programului de management de mediu se regasesc in

tabelul urmator.
Modul in care s-a completat a fost conform ghidului. Astfel, urmarind axa AS5
Cresterea performantei de mediu si SSO, s-au luat fiecare factor de mediu care poate
fi afectat de activitatile compa.
In exemple, am ales pt nr. 1 Factorul Aer, si 5. Apa/sol. I s-a adaugat un numar current
in functie de numarul factorului, urmand sa se stabileasca un obiectiv. Indicat este sa
se specifice si cui se adreseaza in mod normal. Tinta cuantifica ce presupune sa facem
ca obiectivul sa fie atins.
De exemplu, pentru a putea identifica riscurile posibile este important sa se
instruiasca intreg personalul atat cu privire la evacuari cat si cu modul in care trebuie
sa actioneze in vederea actiunilor de prima interventie INDIFERENT de situatie.
Astfel, se contureaza tinta de instruire 100%.
Ca si Actiuni, este destul de simplu, odata stiind ce am nevoie, trebuie sa ma
folosesc de toate instrumentele pe care le am pentru a realiza aceste obiective.
Ca atare, in exemplul dat cu riscurile si efectuarea simularilor, actiunea
planificata este de a se realiza documentul de planificare a aplicatiilor operative ale
serviciilor de urgenta, precum si realizarea acestora ex. aplicatii de stingere a
incendiilor; simulari de cutremur, simulari de cutremur si incendiu etc.
Foarte important este sa se specific responsabil, costurile si resursele necesare. Astfel,
pentru intocmirea unui document se aloca o ora de ex, dar pentru efectuarea
simularilor, costurile sunt de 100 ron pentru extinctoare folosite etc, iar timpul va fi si
el altul.
Nu in ultimul rand, trebuie trecute termenele, pentru a sti cand s-au efectuat
actiunile preventive. Se poate observa deci ca sunt si situatii deschise, pentru ca
planificarea s-a intins pe perioade mai mari.
Exact pe acelasi principiu, gasim al doilea exemplu, in care factorul afectat nu
mai este aerul, ci apa sau solul, deci avem ca obiectiv sa reducem riscul de poluare a
solului cu ape uzate care au fosfati sau uleiuri de conservare. Tinta cauta sa nu existe
niciun incident de poluare a solului, iar masurile pot diferi.

5.
Date referitoare la implementarea, functionarea,
monitorizarea unui sistem de mediu adecvat specificului
organizatiei.
Asa cum am mentionat si in programul de management de mediu, compania
trebuie sa stabileasca foarte concis toate elementele pe care le urmareste, in cel mai
mic detaliu.
Bineinteles ca fiind o companie atat de mare care s-a adaptat tuturor cerintelor,
intreaga desfasurare a implementarii, functionarii si monitorizarii sistemului de mediu
se realizeaza procedural.
Din punct de vedere al formarii exista aciuni de pregtire, instruire i educare
a personalului n vederea atingerii obiectivelor calitii, mediului si SSO, iar pentru
sensibilizare exista aciuni de apreciere i/sau recompensare a personalului ca urmare
a unor rezultate deosebite realizate n domeniul calitii, n scopul obinerii satisfaciei
maxime a acestuia pentru impulsionarea n vederea realizrii unor activiti de
calitate.

Ca date concrete de monitorizare, avem pe langa indicatorii deja mentionati la

punctele anterioare, existenta indicatorului cu numele de gradul de conformare cu
cerintele de mediu.
Acest grad de conformare apar sub forma tabelului de mai jos:
Pentru implementarea, meninerea i dezvoltarea unui Sistem de Conducere a
calitii, mediului, sntii i securitii ocupaionale aliniat Standardelor
Internaionale ISO 9001, ISO-TS 16949, ISO 14001 i OHSAS 18001,compania a
detine propriul Manual sub numele de "Managementul integrat calitate, mediu,
sntate i securitate ocupaional" care constituie garantul Societii n faa clienilor
sai.
El prezinta Sistemul integral al Conducerii calitii, mediului, sntii i
securitii ocupaionale i d liniile directoare despre care am discutat; prezint
procesele sistemului de management al calitii, mediului; procedurile de sistem care
definesc modul de desfurare al acestor procese i face referire la procedurile i
instruciunile de lucru care detaliaz anumite secvene si tot manualul integrat prezint
interaciunea dintre procesele de baz ale sistemului de management al calitii,
mediului, sntii i securitii ocupaionale.
Tot in manualul calitatii este precizat si modul in care sistemul de management al
calitatii, mediului si SU este implementat in toti pasii. Mai jos avem o etapa din care
intelegem cum se desfasoara planificarea prin stabilirea obiectivelor de calitate,mediu
si sso. Tot aici se specifica si cine se ocupa de fiecare etapa in parte.

Deasemenea, nu trebuie uitata partea de situatii de urgenta. Se documenteaza

si aceasta parte pentru a cunoaste raspunsul in cazul unor astfel de situatii urgente
pentru a preveni si reduce impactul asupra mediului si asupra sanatatii si securitatii
ocupationale care poate fi asociat acestora.
Pe langa acest plan, intra multe alte documente care trebuie cunoscute, deci
constante instruiri in vederea aplicarii cu success a tuturor pasilor: verificarile pornesc
de la talonul stingatoarelor, lista punctelor critice de unde pot proveni poluari
accidentale, fise cu potentiali poluanti, componenta echipelor de interventie, lista
dotarilor si materialelor necesare pentru oprirea poluarii, programe de instruire,
resposabilitatile conducatorilor la punctele critice etc.
Deasemenea, se intocmasc planuri pentru situatii de urgenta si capacitate de
raspuns. Se specific ace situatie se poate ivi, cine si ce atributii are, dar mai ales prin

ce mijloace poate realiza ceea ce trebuie. Pentru aceasta se specifica si cine este
responsabil sa asigure mijloacele necesare activitatilor de intreprins in cazuri de
urgenta. In tabelul de mai jos observam un plan preluat din 2010, in care se impugn
anumite actiuni in cazul unui accident de munca.

6.
Prezentarea unor neconformiti identificate la inspecia de
mediu i/sau la auditul de mediu i msurile stabilite
Modul de identificare si tratare a neconformitatilor de mediu se realizeaza tot
procedurat, iar documentul cu numarul PS 071.10 numita Inspectia de mediu
din cadrul COMPA si care specifica cu exactitate pasii necesari a fi
urmati in vederea realizarii acestor sarcini.
Astfel, se realizeaza Planificarea inspeciei,si pregtirea inspeciei de ctre
responsabilul de mediu PCM, urmand sa se desfasoare inspectia astfel:
Responsabilul de mediu fabrica verifica zilnic prin control vizual conformitatea
sectiei de care raspunde cu cerintele de mediu reglementate in S.C Compa S.A. Pasul
urmator este Tratarea neconformitilor de mediu. Astfel, orice om care identifica o
neconformitate de mediu semnaleaza imediat persoana responsabila din zona, care
trebuie sa aplice imediat corectile necesare dupa cum a fost instruit, iar dupa corectii
rapide se anunta responsabilul de mediu fabricatie si/sau auditorul de produs/ proces.
Se emite raportul de neconformitate iar responsabilul de mediu fabrica trebuie sa
supravegheze punerea in aplicare a masurilor stabilite in raport.
Se poate observa, de exemplu, in raportul auditului s-au gasit persoane carora le-a
lipsit intruirea pe partea de mediu. In acest raport, s-a trecut si punctul din standard cat
si neconformitatea, si cauzele.
Punct standard

Neconformitatea/observatiile

4.4.2
Instrruire, constientizare ,
competenta

Nu s-a efectuat instruirea pe mediu a noilor

angajati din cadrul Dir Tehnice

4.4.5
Controlul documentelor

Analiza cauzelor

Obs.Unele PV de instruire nu contin si rubrica

de documente de referinta si nu se expliciteaza
metoda de evaluare.

S-a omis efectuarea

instruirii pe mediu

Nu s-a utilizat editia

actuala a formularului de
PV

In continuarea tabelului, gasim si urmatorii itemi masuri, responsabilul, planificarea si

stadiul realizarii:
Masuri corrective/ preventive
Efectuarea instruirii pe teme de mediu la
toti noii angajati care nu au fost instruiti.
Efectuarea instruirii pe teme de mediu
pentru viitorii noi angajati

Responsabi
l

Responsabil
pe
compartiment

Planifica
t
28.11.201
4
incepand
cu
19.11.201
4

Realizat

Verifi
cat

Stadiu de
realizare

17.04.
2015

Descarcarea de pe site-ul de gestiune

documente a formularului cu editie
valabila si utilizarea acestuia

Responsabil
pe
compartiment

28.11.201
4

28.11.201
4

17.04.
2015

7. Prezentarea unor aciuni de mbuntire continu a

performanelor de mediu a organizaiei. Etapele necesare si
rezultatele asteptate.
Realizarea pasilor mentionati la toate cerintele anterioare, nu fac decat sa
contribuie la ceea ce astazi noi numim Kaizen. Aceasta notiune este definita de
ansamblul activitatilor corelate prin care se realizeaza cresterea performantelor
proceselor sau produselor. Proiectul de imbunatatire este un instrument pe care il
utilizam in a planifica, monitoriza si se evalua eficacitatea si eficienta procesului de
Imbunatatire Continua.
Si pentru aceasta metoda, ca si pentru oricare alta, avem nevoie de stabilirea
obiectivelor care vor fi orientate in principal spre eliminarea pierderilor. Ca exemple:
-reducerea timpului de intreruperi neprogramate la masinile si instalatiile de lucru;
-reducerea a tot ce nu este valoare adaugata si suprimarea operatilor inutile;
-eliminarea consumurile excesive de materiale, combustibil si energie; (PT MEDIU)
-reducerea la minim a suprafetelor ocupate;
-reducerea volumului de rebuturi si remanieri;
Pasii pe care trebuie sa ii facem sunt Definirea procesului de imbunatatire,
Implementarea proiectelor, realizarea actiunilor propuse precum si monitorizarea si
verificarea actiunilor.
Desigur, daca solutia este una buna, ea poate fi standardizat si preluata de celelalte
proiecte.
Un proiect al directiei de care apartin se refera la realizarea tintei indicatorului
D.4.4. Practic, situatia este cu atat mai promitatoare cu cat s-au redus si costurile si
implicit numarul de cutii utilizat si deci, o buna masura in reducerea consumului de
resurse. Imaginea subliniaza obiectivele la care am participat odata cu lansarea.

8. Concluzii
Din tot ceea ce am realizat pe parcursul acestei lucrri, se poate spune cu
desvrire c ntotdeauna este loc de mbuntire. Acest termen poate fi definit att
din prisma economic, precum i a managementului de mediu sau a tehnologiei.
Ce este de menionat este c n ciuda faptului c metodele de mbuntire a
calitii au o rspndire exploziv n perioada actual, acestea au totui o micare
reticent pe motiv c fiecare companie trebuie s investeasc nu doar n respectivele
proiecte, dar mai ales n pregtirea i formarea personalului capabil s dezvolte un
asemenea proiect care s aib i rezultate vizibile. Aceste lucruri sunt costisitoare
pentru companie, dar comparativ cu alte costuri care ar fi implicate prin lipsa
implementrii proiectelor, ele sunt considerate un lucru necesar.
Prin urmare, S.C. COMPA SA a investit n personalul su, formnd unul calificat
pe toate domeniile, iar prin permisivitatea companiei i deschiderea ctre studeni, am
reuit s contribui la aceste proiecte, lucrnd la un dublu beneficiu: acela al
companiei, n care am fost pregtit, dar i al meu n scopul avansului cunotinelor
proprii.
Acest lucru l-am realizat atat prin parcurgerea tuturor documentelor oferite pe
server in cadrul firmei, cat si prin implicarea directa in analizele de management ale
directiei tehnice unde s-au discutat atat aspecte ale productiei cat si ceea ce tine de
mediu.
Dezvoltarea propriu-zis a acestor metode aplicate in analize, implicarea
direct, observaiile i participarea la desfurarea proceselor din secie, nu numai c
m-au fcut s neleg principiile i modurile n care funcioneaz implementarea unor
astfel de instrumente, dar mi-au indus o curiozitate crescnd asupra ceea ce nseamn
combinarea tuturor metodelor i ntreptrunderea domeniilor pentru a duce la bun
sfrit proiectele de mare anvergur.

Provocarea a fost semnificativ, prin faptul c implementarea unei metode

presupune parcurgerea pailor de studiu, analiza i pe urm aplicarea ei i concluziile
aferente; iar pe parcurs au existat zone n care nu deineam cunotine, urmnd s fiu
indrumat i informat ct i s parcurg individual anumite manuale sau instruciuni si
procedure de lucru pentru a nelege ce anume implica fiecare element necunoscut.
Astfel, am depit ntr-o oarecare msur informaiile din sfera de predare
universitar, lansndu-m n nvarea continu pe care o presupune o organizaie
industrial n iniierea tehnicilor utilizate in domeniul Managementului de mediu.
Printre leciile pe care le-am nvat n elaborarea acestei lucrri prin munca
depus la nivelul companiei se numr acelea n care presiunea echipei asupra
mbuntirii procesului trebuie s existe pe tot parcursul proiectului, pentru ca noile
abordri s devin o micare reflexiv n modul de operare; apoi faptul c
performanele procesului au o important dependen de corectitudinea colectrii
datelor i nu n ultimul rnd faptul c implicarea ntregii echipe duce la mbuntiri
ct mai bune.
Punctul esenial al lucrrii const n insi aplicarea acestor lecii, deoarece n
ultima decad lupta pentru supravieuire nu se mai d doar la nivelul companiilor
mici, ci chiar i la cele de talie mare, datorit faptului c orice mic modificare nspre
mai bine i aduce aportul n cheltuielile pe care le sufer compania. Aadar, lucrarea
nscrie un punct important privitor la detaliile de finee, care ne arat c nu prin salturi
uriae, ci prin pai simpli aplicnd metode consacrate, o companie poate s rmn un
adevrat competitor.

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea de Inginerie

PROIECT DE
SEMESTRU
LA DISCIPLINA

Managementul calitii
mediului

Indrumator: Prof. Dr. Ing. Suciu Octavian

Masterand: Ing. Urian Roxana

2014-2015