Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Despre Familia REGALA PDF

    Încărcat de

    Neagu Iordache
    18 vizualizări12 pagini

    Titlu original

    despre familia REGALA.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    18 vizualizări12 pagini

    Despre Familia REGALA PDF

    Încărcat de

    Neagu Iordache

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 12
    no ee] Bethal penta Rustela ‘iene Sten £2, sete ahi Strata lui Leopolde Ns, 83,| fee nie psi ‘nde st ents Eoin ibe aden ouserpee ok bai le cece co. Ze Secar ana wenent-| Pentra Roman's jude. um pena pnt Paincivrset Exisapery DOMNA BOMANILORG, ‘Toti émenii din lume posedu o vocatione, Vedi fiii ei cei ageri, si ficele-i plapando, Ce au sé implicésca in traiulu pamenteseu ; Cum ti-nutrescu, pastréza, in sinulu loru amora ; Ferice de accia, la cari ursit'a ‘mpune Doeschide-li comér'a iubirii tale blande, O nalta vocatiune, si bine o ’mplinescu, Incanta-i cu amoru-ti, si fii tu sor’a lora! Princesa juna, scumpa, cu farmeci de ‘neantare, Natiunea vedavita sperédia adi prin tine, Tu caro esti alés’a alesului romanu, C4 lang’a-i suspinaro in fine va ‘nesté ; ‘Misiunea-ti o ‘ntreita : frumésa, nalta, mare, Alina-i dar dorerea eu vérbe, siépte line, Nutresee-le aceste in inbitoriu-ti sina ! Tubesco-o cum fét’a-si iubesce muma sa! ta de seclole barbare, Misiunile-ti sont nalte, maretie si sublime, Cu ochii sei in lacremi te-ascépta ’a bratiuly oi; Dar totusi voru fi ‘ndata usidre de 'mplinitu, — Si gintea-i gloriésa, dar mama dulce n'are, De vei iubi ferbinte intrég’a romanime, Ob, fii tu mama buna la toti iubitii sei! Si déca-i fi romana eternu necontenita ! Misiunile-ti sunt grele, dar totusi multa usidre, Cf-ci bratie miligne to vora ajutord; Si dreptu insuflotire aceste eu ardére Nu ceru nimicu in lume decatu iubirea ta! Josifa Vuleann, 554 PRINGIPESA SLISABEMA, DOMVA ROMANILORY, De candu avemu in mana o péna de bio- grafu, nici odata nu simtiramu mai adancu de- bilitatea poteriloru néstre, decditu in momintele de fatia, candu avemu sé vi presintému viéti’a unei perséne ilustre, carea ¢ atftu de stimata si iubita de toti. De efte ori scriemu despre o femeia, ne cuprinde o sfiéla stimatéria; dar acuma sfiéla udstra trece in o temere, cfi-vi femeita, despre care avemu onére a vorbi, este o dama innalta, inzestrata de Provedintia cu o misiune sublima; o fiintia in care se intrunescu acuma aspiratiu- nile cele mai sacre a miliéne de Romani; este alés'a Alesului romanu, socf’a primului Doman ereditariu Ja Romanii din Daci Este innalta misiunea, ce vécea poporului, vocea lui Domnedieu, a concrediutu Innalttmei Sale Carolu I, — dar in realisarea acestei mi- siuni august’a-i socfa va avé, si trebuie sé aiba, asisdere o mare parte, Pentru aceca aplauda adi stranepotii lui ‘Traianu maretiulu actu, prin care In, Sa Dom- nulu a realisatu o dorintia ardenta a toturoru Romaniloru; pentru aceea privescu adi toti Ro- manii cu o viua interesare Ja alés’a Domnului Romanu. Si toti simtiescu o bucurfa, animele totu- roru esunda de placeri, c@-ci — dupa multe sguduiri — nefericit'a Romanfa va poté inflori si prosper4 sub sceptrulu unei dinastic ere- ditarie. Va prosperd si inflorf, e&-ci junele Domni- toriu si-a alesu o socfa,carea escelésa atitu prin graciele si blandeti’a sa, e&tu si prin nobleti'a animei sale, si va sei dimpreuna cu augustulu seu sociu a renaltié vechi'a splendére gloriésa a tronului Romaniei. Casatorf’a Domnitoriului Romanu eré o viua dorintia 4 Romaniloru, o necesitate politica, dar ord si o aspiratiune a animei, satisfacerea unui simtiementu de amére si devotamentu. Ea trebuid s@ se realiseze, si cfttu mai neintar- diatu. Principes'a eré deja aflata, Auim’a Domnito- riului se pronunciase,si ratiunea nuavea nimieu de obiectatu, In finea verei treeute dara plecd in caleto- ria, si printre multele visite si audintie, in mi- diloculu vietii sgomotése din Parisu, in fine fach © pausa de 24 dre. Principes'a alésa se aflé chiar in Coloni’a, Domnitoriulu pleed in div’a de 12 opt. acolo. | Reno) cunoscinti’a, si — a patr'a di se tien lo- godn’a, De locu in diu’a aceea mirele fericitu tra- mise ministrului seu presiedinte la Bucuresci ure matéri’a depesia telegrafica : »Chiamatu prin sufragiulu natiunii romane de a presiede la destinatele ei, ingrigirea de a Tucré din t6te fortiele mele 1a desvoltarea si fe- ricirea néuei mele patrie, a devenitu singurulu si uniculu scopu alu vietiei mele. »Candu amu primitu tronulu, care mi-fu propusu de iubirea si increderea unui poporu intregu, nu mi-amu ascunsu, of gandirea inti- ma, care a presidatu la aclamarea unanima a principelui strainu, a fostu acea de a vedé inte- meiandu-se in Romani'a una dinastfa statornica, care s@ fia scutita de fluctuatiunile politice la care tiér’a potea fi espusa, precum si d’a se afld, mai pre susa de rivalitétile si luptele parti- teloru. »Déca despre acést’a asiu fi potutu pastrd in sufletulu meu cea mai mica indoiéla, ea ar fi disparutu inaintea manifestatiunilora neconte- nitu repetite, si ale camercloru si ale marilorw corpuri ale Statului, si ale intregei tiere in ge- neralu, care u’a lasatu nici odata sé tréca una ocasiune fara a-mi aduce aminte acésta aspira- tiune, totu at&tu de ardenta, cAtu si legitima a poporului romanu Eu pururea amu tintitu de asatisfacecttu mai curendu acésta dorintia atétu de scumpa Romaniloru, si déca mi-a fostu cu nepotintia de ao indeplin{ pana la asta dra, vin'a a fostu a impregiurariloru, precum si a graveloru ocupa- tiuni, cari au absorbitu antdii ani ai domniei mele, Asta-di sum fericitu de a poté d& popora- Tui meu garantiele de ordine si de stabilitate, pe cari le reclama pentru viitorulu séu, vestindu-ve 4 eu amu indeplinitu logodn’a mea ou prinei- pés’a Elisabet’a de Wied, nascuta in 29 decem- bre 1843, »Aducundu prin canalulu domniei-véstre acestu factu la cunoscinti’a tierei, careia am consacratu esistinti’a mea intréga, antfi’a mea detoria este de a me adresd cu rugicftra Atotu- Poterniculu, pentru ca elu sé protéga si sé bine- cuvinteze Romanf'a in néu’a era ce o conduce inainte, si s¢ mi deie intieleptiunea si fortiele ne- cesarie, spre a face fericirea sa. Carolu.« Fiit6ri’a incredintiata si suverana a Roma- \ nfei er& dara prineipes'a Elisabet'a de Wied. Poctie’a vale a Rinului erd loculu resiedin tici si nascerii principesei. Castelulu de Wied, i orasielulu Neu-Wied, ce-si scalda piciérele in apele cristaline ale Rinului, in apropiarea de Coblenti'a, este resiedint?’a principiloru de Wied inca din secolulu alu siepte-spre-diecele. Dar sé ne ocupamu nitielu de istori’a aces- tei familie ilustre! Famili’a princiaria de Wied este un'a din cele mai vechie si mai insemnate familie din Germani’a, Numele familiei se trage de la prin- cipatulu Wied, si in documintele vechi se gasesce mai antain Js anulu 1098, In linia barbatésca se stinse cu contele Lo- taru Ja 1243, si atunce principatulu trech in posesinnea Iui Brun, contele Isenburg, earele ca- satorindu-se eu eredea, Ind si numele de Wied. Acésta familia asisdere se stinse in linia barbatésea cu Toanu, la anulu 1462, si princi- patulu ven} in posesiunea lui Deteriou de Rune, din famili’a Leiningen-Vesterburg , barbatulu eredei ultimului conte, carele fu intemeiatoriulu familici presinte. La anuln 1698 familia se impartt in déue ramure: Wied-Rune si Wied-nou. Ceea fu redi- cata la demnitate de principe in anulu 1791, éra ast’a inca la 1784. Lini’a Wied-Rune se stinse, si cea mai ti- nera un} téte dominiele sub numele de Wied. In Iini’a Wied (Nou,) dupa fondatoriulu ei, au urmatu Friderieu-Carolu, carele cese princi- patulu in 1802 fiului seu Ioanu Augustu Ca- rolu, Acestuia urmA (1836) fiu-seu, principele Arminu, earele la 1843 se insord ou principes'a Mari’a de Nasau. Elu mori la 5 martiu 1864, Principele eré nu barbatu de innalta crudi- tiune, si cultiva eu predilcetiune studie!e filoso- fice, precum dovedeseu scriptele sale. (,Viéti’a spirituala si revelatiunea divina« IL tom. Li 1859, ,Unu resultatu din eritic’a opului ti’a libert@tiia lui Kant. Lipsi’a 1861. Apoi Replica si duplica din vechita oérta dospre li- bertatea vointiei, Lipsi'a 1863.) Acestuia urma uniculu seu fiu, principele Vilelma (Guilomu) nascutu la 22 ang. 1845. Aces’a ¢ fratele principesei Elisabet'a, socf'a Domaulni Romanu, Famili'a Wied fu suverana a supra princi- patului de Wied, pana ’n 1806; atuncea ea perdi suveranitatea in favérea confederatiunii Rinului, fondata de Napoleonu I. Membrii fami- lici inse au si pana asta-di dreptulu de a porté titla de Altetia Serenisima. Unita prin legature de sange cu mai multe curti suverane din Europ’, alianti’a prineipelui Carolu cu acésta familia are avantagiulu de a intinde cereulu relatiuniloru de rudenia ale su- veranului romanu cu alte state, fara inse a pro- vocd inconvenientele si a acitid gelosiele ce arfi produsu o aliantia cu o casa suverana de antaiulu ordinu, Principii de Wied s’au distinsu totu-de-una prin valérea loru martiala, in diferitele resbele ale Germaniei, si mai alesu prin caracterulu Toru cavalerescu de a aperé dreptulu si ase constituf defensorii celoru oprimati.Apartienendu relegiunii protestante, toleranti’a religiésa li-a fostu cultulu celu mai afectionatu. Tristi la ve- derea persecutiuniloru si nenorocirilora din timpulu resbeleloru de religiune din evalu me- diu, si-a intolerantiei, ce catolicii si protestantii profesau reciprocu, dupa cum erau invingatori séu invinsi, principii de Wied au fostu totu-de- una protectorii celora asupriti, ori care erd reli- giunea ce aveau. Inca de la anulu 1633 contele Fridericu de Wied, a fostu in orasiulu Neu- Wied, numai spre a servi de asilu celoru perse- cutati din religiune. Catolicii si protestantii, ado- ratorii lui Christu séu ai lui Moise, toti perse- cutatii si-aflau aici unu adapostu securu si per- manentu. Varietatea culturilorn ce esista si pana astadi in miculu orasiclu Neuwied, dovedesce originea fondarei sale. Principes'a Blisabet’a, precum dtseramu, are unu singuru frate, principele Guillaume de Wied, nascutu Ia 22 augustu 1845. Principele Guillaume a fostu sub tutel’a mumai sale pana Ja maiorenitate. Astadi, devenitu maiorenu, elu este siefulu casei princiarie de Wied. $¢ vedemu acuma aliantiele de familia, in- tru cari intra dinasti’a romana de Hohenzollern prin casatorf’a Domnitoriului Carola I. cu prin- cipes'a Hlisabet' de Wied! Mum’a principesei Elisabet'a este fiie’a re- pausatului duce Domnitoriu de Nassau, Guil- Jaume. Actualulu duce de Nassau, deposedatu de tronulu seu in celu din urma resbelu ou Prusi’a, este fratele seu. Prin legaturele de sange ale mumei, mai alesu rudeniele casei de Wied ou alte curti su- verane, sunt numerése. Principes'a Maria, derivandu din famili'a de Nassau, este ruda de sange cu famili’a regala din Oland’a, ca principi de Orange-Nassau. Candu ramur’a familiei regale de Oland’a s'ar stinge, * mum'a prineipesei Elisabet'a, ar fi chiamata s¢ vina la tronu. Prin cele trei suroriale sale, principes'a Ma- ria de Wied are legature de rudenia cu alte case suverane: Antéi’a sora a sa, principes'a Teres‘a, este maritata eu principele de Oldenburg, nepotulu repausatului imperatu Nicolac alu Rusiei, siare titlu de Altetia Imperiala. De aici rudeni’a fa- miliei de Wied cu curtea Rusici si anume ou matusi‘a imperatului actualu, marea ducesa Elena, care afectionéza atitu de multw pe prin- cipes'a Blisabet'a, Asta rudenia mai esista inca prin a déwa socia a ducelui de Nassau, Guillau- me, care er principes'a Paulin'a de Wartemberg. sora cu mares ducesa Hlen’a a Rusiei. Asié in catu rudeni’a cu curtea Rusiei este indoita. Apoi marea dueesa Elen‘a, matusi’a prinei- pesei Elisabet’a, nascuta principes'a de Wiirtem- berg, este fliic'a repausatului principe Paul de Witrtemberg, unchiulu regelui actualu. De aici rudeni'a cu famili’a regala de Wiirtemberg. Oadéu'a sora mumei principesei Elisabe- t'a, este prineipes’a Sof'a casatorita cu principele Oseat de Sveti’a, duce de Ostrogoti'a, fratele re- gelui actualu alu Svetiei si Norwegiei, si moste- nitoriu presumtive alu troaului O a trei’a sora, principes'a Elen’a, este ma- ritata. eu Georges, prinoipele domnitoriu de Wal- deck-Pyrmont, Rudenia esista si ou Bavaria; cf-ci regin'a Bavariei, soci'a repausatului rege Louis, era ma- tusia a prineipesei Mara. * Cas'a de Wied mai este inea legata si cu famili’a imperiala a Austriei. In adeveru, par tele prineipesei Mari’a er frate cu soci'a archidu- celui Carolu alu Austriei, celebrulu generalu in resbelulu cu Napoleonu I. Archidue'a Carola fiindw frate eu imperatulu Francison I. alu Aus- trici, mum’a prineipesei Elisabet’a se afla astfelin véra buna en archiducii Albrecht si Guillaume, verii imperatului actualu. Negligéndu alte rudenie mai departate si ou alte case suverane, potemu numai mentiond, cf au s6 se creeze legature de sange si mai apropiate eu Oland’a si Prusi’a, prin viit6ri’a ca- satoria a fratelui_principesei Elisabet'a. In ade- vert, principele Guillaume este deja logoditu ou principes’a Maria de Oland’a, nepét'aregelui Olandei, si nepéta in accla-si timpu, despre mu- ma, a regelui Prusiei. Asié dar vedemu, ef prin easatori’a sa, su- veranulu romanu se mai inrudesce, séu mai adauge rudeni’a cu curtile din Olandi’a, Rusi’a, 556 Prusi'a, Wurtemberg, Nassau, Bavari’a, Austti'a si Sveti’a, La cele dise pana acuma, numai pucine mai avemu sé adaugemu inca. ‘Vomu insemné dara numai ceca ce dvéstre seiti deja, & cuuuni’a miriloru princiari sa tie- nutu in castelula de Neu-Wied in ¥/,, noemvre. La acestu actu serbatorescu mai téte poterile au fostu represintate prin tramisi estraordinari. A d6u'a dé jun'a parechia a plecatu la Co- blenti’a, pentru’ visitaren reginei Prussici, — Gra de acolo a pornita prin Vien’a si Pest'acatra Bueuresci. Nu convine in angustulu cadru_ alu unei Diograffe s@ descriemu aci receptiunile facute mirelui si miresei Romaniei in téte locurile unde numai se afla Romani. Caletori’a Loru pe pamentulu Romaniei li- bere, pana Ia Bucuresei, a fostu caletori’a erou- lui, carele se ‘ntérce vietoriosu in patri’a sa. Despre acést’a, precum si despre primirea cea grandiésa facuta la Bucuresei publiciimu mai la vale reporturi speciale. Tnsemnfmu acf numai atft'a, cf diu’a ine travii Loru in Buenresei va formé 0 epoca in istor’a Romaniei. Fifa, ca acésta epoca sé se numésca de ea- tra posteritate cea mai frumésa, si mai gloriésa, in istori’a Romaniloru! Si acuma amu poté sé depunemucondeiulu din man’a néstra; dar o simtire, de care se agita anim’a néstra in momentulu presinte, ne indém- na sé mai dicemu cfte-va cuvinte. Vomu esplicé in accste cAte-va cuvinte si causa, pentru care amu insiratu in decursulu, acestei biografie asié pucine date din viéti'a pro- ia a junei principese, si ne-amu ocupatu mai multu de geneolog'a ilustrei sale familie. Dar ce sé serii despre o fire, carea abié a inceputu sé imbobocésca? Ce sé dici despre o stea, care abié s'a ivitu pe bolt’a ceriului? Ce biografia sé faci unei fiintie, carea in viéti’a pu- blica n’a avatu inoa nici unu rolu? Tun’a suyerana a Romaniei are numai vii- toriu. Biografulu numai de acuma inainte va fi in positiunea d'a-i face o deseriere a vietii sale, Cele petreeute pan'acuma, pana Ia actulu cu- nuniei, se tient numai de domeniulu vietii private. Si noi suntemn convinsi, e@ biografalu vii- toriu va fi fericitu a insemné in biografi'a In- naltimii Sale multe fapte framése si gloriése, Principes's Elisabet'a, Domn'a Romaniloru, cari téte voru tinde la innaltiarea tronului Ro- maniei, — si cari tote vorn concurge la recas- tigarea strabunci mariri a natiunij romane. La conyingerea acésta ne autorisédia ct nosout’a amabilitate si bunetate de anima a ji nei prineipese; ne autorisédia eminentele sale calitati intelectuale; si in fine mai multudecftu tte ne indémna impregiurarea, cf alés’a prin pelui Carolu, nu péte posede alte dorintie si as- piratiuni, decatu ale augustului seu consorte, Si principele Carolu, candua pasitu pentru prima-6ra pe pamentulu Romanfei, a rostitu mai ant&iu aceste cuvinte: ,Eu sum Romanu!* Si elu e Romanu! Socf'a principelui romanu, nu péte fi dara si ea dec&tu numai — Romana. Numai astfelu principele Carolu va poté impling innalt'a sa misiune; numai_astfelu va poté innaltié splendérea tronului, la care Ta chiamatu increderea unci natiuni, Despre fabule in genere ‘in specialu despre Cichindealu. (uimare) Séu of cela: Cu trei femei barbatu De roulu loru sa spénzuratn, Si de atunci in acon tiéra, Cu trei mai nimeni nu se inséra, Séu cf: Déca ar fi si in Iumea mare Vediuta urm’a Ia talb: Atunei, me joru, fara mustrare, C4 sar ved si in eurti mari, Séu c&: Cine tare si mare, Dar minto nu pré are, Nui bine, eatu de bunu la anima sé fiat Séu cf judecat’a otaresce lupiloru: De die o peleica Si nici una pera mai moltu, nimieas Séu ef: Domnediew sé ne ferésca Do judecat’a magarésca, 558 E de mirare! Dar asié fu! Negruzzi fu esi- atu, ér fabul’'a, apologulu lui Doniei si Gr. Ale- sandrescu le cetl judecatoralu si slujbasiulu si, cine scie, de nu si insu-si Domnitoriulu! -Apoi candu in elegia, destulu nu potu s6 vorbeseu, Si s’aretu fara sfidla t6te cate socotescu, ‘Vre-unu dobitocu indata vine inaintes moa, Si-mi ou lesniro sarcin’a veri c&tu de grea. Lupii, ursii, mi-facu slujba, leii chiar mi so supunu, Adeveruri d'unu protia mare, candu le poruncescu, ei spunu, Socotescu of potemu dice, fara sé ne indoimu, Cée pré bunu pentru fabuli véculu in care traimu! Versurile aceste ale Diui G. A completa totu ceea ce potemu dice despre importanti'a fabulei la Romani din timpulu din urma, Pe candu censur’a cu plumbulu ei multicolora ver- g& spatele autoriloru séu chiar i chiamé la tri- Dunaluri, 486 dé cuventu...... 4 986 spuna in buna proza — (vai! prozacu sagalafce sinuruita si scripisita si buna e cu ne- potintia).... ,S@ spuna in buna proza, de ce umbla dupa véntu? Sé le dica judecat’a: -Fiindu c'am aflatu of serii, Fiindu-ef vorbesei eu norii, si pui slove pe hartii, Ada vorsurile tale, avemu pofta s@ cetimu Si de n'ai atinsu pro nime, noi osand’a-ti marginim Pe candu censur’a facea d’asemene pacoste clegiaciloru nostri de t6ta man’a, aceea-si cen- sura, candu poctulu Alesandreseu strigé cf: Ura no’mpacata, .. Si-a reversatu veninulu, a vrutu sé-si resplatésca Si fabulilo mele spre rou s6 talouidscaY, a disu: Cé lupii, urs, leii vorboseu do stapanire. .. Aceea-si censura, dicemu, vine sé apere pre fabulistu: Ela apora in lume, le spune c'au gresiéla Acésta ouriésa favére a censurei pentru fa Dulistii nostri, faci pre D. Gr. Alesandresou sé dica regretatului nostru Donici, c& déca con sur’a nu tiar fi datu pace: La atdtea dobitéce suffetu dre ai fi datu? Ai fi disu cu indrasnéla do-unu vulpoiu judecatoriu, C4 lu-vedi cate odata eu pafua albu pe botisiory, Ca in cumpen’a droptatii casiula clu I'a cumponitu, Papa co prigonitorii cu nimicu s'au pomenita? Ast-felu nu ¢ ironia in gur'a fabulistului munteanu, candu cu spiritu multiumesce acestei consure: ‘Maltiumeseu asta-data si stapanirii néstre, Care nu vru s'asculte la vorbe asié prosto. Alt-felu de nu, mi-e téma e@’n locu de multiumire, ‘War fi facuta prietenu cu vre-o monastire, Unde spelandu-mi vin’s prin postu si nemancare, ‘Mergemu in rain d’a dreptulu si fara coreetare, (Episto’a catra Maiora Voineseu II.) Nimene nu ni demustra mai bine marea potere a fabulei decitu Sooratu. In adeveru, Platon ni-lu aréta la cfte-va dre nainte de a bé cicut'a, facendu-si cea mai placuta ocupatiune din versificatiunea de fabule esopiene, Marele dascalu ale nemoririi sufletului, se pare oft re- cunoseii ast-felu, ce arma potinte au neglegiatu, neintrebuindu fabul’a in propagarea sublime- loru sale adeveruri. .. Ix. Léganulu apologului e Orientulu, prim'a tierina ce calcd omulu si primulu ceriu sub care coréne lucira pe frunte de despotu. Bidpai este celu mai vechiu apologistu din Asia, In Europ’a apologulu ven) eu Esiodu mai antdiu si apoi cu Bibli’a evreésca, Architon si Stesichoru (16-le seclu) au fostu inse dupa noi, adeveratii direpti parinti ai fabulei in Europ’a. Esopu (550 Frigia) este érasi adeveratulu perfectionatoriu asi continuatoriu fabuleloru lui Bidpai, Fedru apoi este celu care dadi fabulei far- meculu vesificatiunii si de multe ori caracte- rulu gravu si mesuratu alu Romanului, Fedru este catra Esopu, ceea ce fu Virgile catra Omeru. Lasfimu de a vorbi de Avinius, Aphtonius, Gabrius séu Babrius ete., spre a ne reintérce la fabul’a romana. Celu d'antaiu pasu mai mareatu alu alego- riei, alu metaforei, alu parabolei catra apologu, in literele romane, nu-In aflamu decatu cu finea seclului trecutu si inceputulu celui de facia. In cei dupa urma cronicari, de la Neculcea la Bel- dimanu, sub domnfile fanariote, aflimu prese- rate ca o suma de adfabulatiuni, de si téte ne- demne de preceptele moralei, dar demne de ca- techismulu omului decadiutu in cea dupa urma prostratiune. Copulu plecatu nu-lu taie sabia, Atcean indi- vidii cari nu mai meritau sé-lu pérte pe umere! 559 Miclulu blandu suge la déue oi, diceau cei ce sugeau tiér’a si dommi'a, cei ce faceau cruce cu Rasii si salamalekime cu Turcii. Man’a ce n'o poti mused, linge-o..... Si au insu, in adeveru man’a gadilora tierei lora, in locu de ao mused si apoi a sci sé méra! O! Departe, departe de noi amintiria timpu de ingenuchiare si de doliu! Primele ineerefri de fabule mai demne se reporta catra anii 1800 Tdeile si miscaren elena incepeaa ferbe. Ju- ne lire romane incepeau a innodé eérderomane. Dar Domnii straini apesau inca tiér’a; inca poe- tulu n'a venitu s@ strige: Frati, uniti nu ea télhari, Ci ca Romani, meni mari, Aidoti e6 ne efatuima Ce-aru trebui, cum 8 fim Aidi Romane, aidi voinice Lasa ripe, vai, colnice, Aidi mosnéna de vitejia Lenea nu tive data tie. **) In lips’a acestoru apeluri france, desfideri natiunale aruneate strainului apesatoriu, pe candu 61’a inca nu sunase, Cichindealu compune primele salo fabule, 1814, in Transilvani’a, acelu focariu santu alu simtiriloru Romane, acelu pamentu dospitu cu sangele Romanulut sateanu, mortu pentru libertate si egalitate! Fabul'a carea in Ardealu, primului ei in- terpretatore, Cichindealu mai susu numitu, nu servi, eum vom vedé, decittu de tema, de pre- testu, pentru digresiuni morale si natiunale, treci, fara multa prefacere, deoatu déra in lim- ba, sub penile DD. Sealeseu si G. Asachi ete. si e opri la culmea sa, sub pincelula DD. Donici si Gr. Alesandreseu, Bassarab?a, ingenunchiata in durere si in- strainare se cerca si ca: Affoctus proprios in fabellas transtuli cere’ si ea a-si susping in fabulele pasurile sale, canteculu de mérte alu Lebedei. Poetulu Sarbu, unu sufletu in care coleaid sange Romanu, im- primA fabulele sale la Chisinau in 1858. Ele sunt lacrimele apesatului, de si in privirea lite- raria sunt pré in urm’s literiloru romane de la dat’a imprimarei. V. A. Urechia, (Wann *) Rugatiunea de Vacarescu in 1821. **) Cant. Rom. 1821 Vac. SALONU. »Midantiat’a Imperatalut. V. A. Urechia, ce s'a Acest’a ¢ titlulu piesei di jocatu cu oeasiunea repr onérea sosirii Domnitoriului si Domnit Ja Bucuresci in */qy noemvre. Reproducemu, din acésta piesa dupa ,Aduuarea “ finca scone prime din actulu antaiu. nntatiunii de gala, ‘data in (Teatrulu represinta unu sata, piatia de biserica pe ma- lula Dunarei, — poporulu eso din biserica la redicaren cortinei.) Onufiie. Apoi Smoni buni, amu unu gandu. .. De candu Ddiew ni-a datu imperatu, asié c ¢ bine de noi? Asié e& dusmavii nu ne mai incalea, nu mai dau pe la ‘Turnulu lui Severa si Tatarii nu ne mai ardu ogérole? Asié cd noi ne scimu do republica si de ale néstre? si avemu droptate si aflaimu ocrotire si indurare? . .. Corulu de barbati. Asi, asi¢, C. de femei. Bine graesce. Iftime, Tacere meni buni! Onufrie, Apoi, émeni buni, dea femeia. Ha! hal... ce para vechia! ., Hftime, N'o 36 taceti voi? Onufrie (femeii). Prostula judeca vorb'a omului, dapa mesur'a prostiei lui. . (barbatilora) Bunu e impe- ratulu, a6-i deie Ddien ani multi, ca va sei pana in ca- petu deosebi neghin’a de gritu, pre dusmani de prieteni, Pre pamenteni de straini, numai mosiu Iftime, ,Omulu ca iérb’a, cum dice mosiu Popa, dilelo lui ea florea, campului.* Coruln. Adeveratu, Onufrie. Asié gandeseu eu cu mintea mea cea présta, ed déca imperatulu are 30 de ani, ar face bine 8@-si caute o démna, ca sé nu remana odata, peste multi ani, tiga éra fara imporatia. . . Femeile. Adevorata, Barbatii. Adeveratu gracsee carturariulu, Femeile., Da, sé se iusdre. Fetele. Ore pre cine va lud Mosiu Iftime. Ba bine ef dintte voi! din poyeste nu pote lua deeatu féta de smea! Onnfrie, Dreptu gracsci, mosiu Iftime. .. Numai sé deie Ddieu gandu de insuratéria M, Sale Dommito- riului nostra, M, Iftime. $¢ dé Ddiow eugetu de insuratéria M. Sale. ... Ca insuratori’a Domnului bunu, este proptéla ndua pusa easei poporului, este intarirea viitoriului ace- Jui popora | | Barbatii, Sé-i deic Duiew cugets de insuratéria! Fetele, $@ ia mirésa frumésa, Ja fomeia, Feta ca cornulu de prescure. Smeula 2-a fomeia. Sé tiena tiér'a cu bine, belsiugu si Aragoste, __. La femeia, Mama care 36 deie semintia do dom- ni viteji! Onufrie. Mirésa dupa anim’a lui. MM. Hfrime. Asié, mirésa dupa auim'a lui, e@ mi- dupa anim’a omului, bogata ori seraca, mare ori mica, accea umple cas'a de drogoste si dragostea din ici Romaniloru | s'a imperatului este dragosten dintre popora si Dai, sicandu o plina de fapte de anima cas’a imperatalui, curge fapta buna peste capulu poporului, cum so pre- linge mierea po buzele eupei ce o cuprinde. Barbatit, Margaritaru o vorb's lui... Onufrie (a parte) Acum e veemea — "(repode in cate o ramura verdo si o dé fis-caruia) Haide, eato o ramura fia-caruia si, dupa betranulu obiesiu, s'o arun- cima in dalb'a néstra Danare, 86 facemu punte de dra- gosto intre ursit'a si iubitulu nostra imperata. Femeile. Farmece ? AM. Iftime, Parmeci? Nu! A iegi timpulu de fa- ciacu trecutulu, a spune cugetarea néstra in limb'a stra- buniloru, nu este a face farmece, ci a trai ca neamu Fomanescu, este a face acoporementu po temelin, dra nu casa pe nisipu. Onuftie. Asié cate! Sé traidsca tradani’a némuului, 8 tradani’a némului este temeli’a virtorului.... Oment buni la tierma!.. Cu ramur'a la drépta, ou iubirea in sufleta. Imnu , Démne pré maritu, Protege-a ndstra tiéra Si Domnulu ei iubitu! FA vidti'a loi intréga, Ca di de prima-véra, ‘ampu veselu si ‘pfloritu ! , Démne ‘ntreitu santa Spre tronulu nostru cauta Si spre alu sou pamentu! Da-i pace, foricire, Campiei rourata De spice da-i vestmenta! 0, Démne ’aduratorin, Pro Démn'a tu protege Cu santula ten amor! Divi vietia ai potere, C’a tierei plagi s8 tege Cu bunulu Domnitoriu! (Rostindu ultim’a strofa se apropia de tiermu spre a aruneé ramurile = M. Iftime. La tiermu! s’araneamu. . . Poporula, S'srancéma! 1-Barbatu. Incepe Carturariule! Onufrie. Ramuri verde, verde ramuri, Ravasiu duceti voi la némari, Presto mari si preste munti, Presto apa fara punti, Si-aretati cum verde sunt Romani p'acestu pamentu ! (arunea ram) MM. Iftime. Spuneti voi némuriloru, Ca din nému nemuritori, ‘Au Romanii imperatu, Juno, mandra, laudatd, (arunea ram.) t-a femeia. Ramuri verde, verde ramuri ! De-ti aflé voi po Ja némuri, 561 Feta mandra de 'mperatu, Vrednica la noi de statu, Facoti punte inflorita Pana-'n tiér'a mea iubita, Facoti punte sub piciére, Prindoti flére langa fibre, Si-o aduceti desmerdata, De-a sa mama, de-alu seu tata! (arunca ra- mur'a.) 1-2 féta. $6 2imbésea dulce dora La iubitula Domnitoria, Liala ei juno sotioru, 2-a fomeia. Si sé fia mangaiere, La colt co geme ’n durere, Si s8 fia balsamu duleo La tot cola ce pasuri duce! Vidra. Ramari verde do rachita ‘Aflati Domnului ursita, Sotiéra multu iubita, Flére mandra la domnia, Isvort scumpu de barbatia, Isvoru draga do voinicia, Pentra Domnu sétia s6 fia, Popolulu mama s'o sci 1 Barbatu, Si s@ fia docrotira La ori-ce nenorocire ! Onufrei. Si s6 fia lueratéria La a tierei naintare, Si cu fili sei, odata; S6 ro'nsghege tidra téta, Romanimea laudota! (Poyorulu arunea ultimele ramuri, Coriulu se ro- siesee — fulgere. — Valurile so agita. — Apare Ge- niulu Tierei, Poporulu se prostorne). Geniulu. Rug’a vostra-i ascultata : De Domnu mare e 0 féta Dulce, blanda, invotiata, Cu simtiri buno ’ndiestrata: Bursts Domnalai Domnulai Romanului ! (dispare. Fomeile. Ce minune! ee Barbatii. Naluca! M. Iftime, La biserica copii! Sé ne rugamu lui Daiow sé povetinésca anim’a imporatorelai nostra Toni- tiu, la alegeroa miresei sal, dupa glasulu tierei! ‘Toti, La biserica! la biserica! V. A. Urechia, Scrisori de la Bucurese! jy, noemvre. — Onorate amice si frate ! Foile publice, si anunciurile gnvernamentale van adusa deja scirea de serbatorile co so preparau aci ponte zeceptionoa M.S, Domoitoriaat si Domnitériei ‘omaniloru. Programulu, co ati publicatu in diuaviulu .Fami- Wa, a fostu esccutatu intoemai, si delicids’a di de 12 Doemvre, in care a intrata prineipele Carola 1 in Bucu- resel, @ permis ca miile de spectatori, eari sicdeau gramaditi po Ia tote localitatile situate in parcursulu evremonialului, 88 ascepte intocmai ea in Iun’a lui au- gust sosirea Donmulai sia Diimnei Sorbarea sa terminatu cu represintatiunea de ga- Ja, data ln teatru, — si nici odata framosula nostru tea tru nu fusese adornatu cu mai multu gusta si cu mai mare pompa, decatu intr'acea séra, Nimono nu-si aduce a minte s@ fi vediutu Ia tea- trulu natiunalu una publicn mai numerosu, mai bine alesu, si o picsa, care sé intre mai bino in situatiunes pontri care fusese data. Biletele pontru logia si pentra stale ajansora ca cupénele de banca; de si fusera vindute la eassa eft 4, galboni o logia, totusi am vediutu o perséna, care ofvrid diece galbeni, ca s@ aiba o logia ori, unde ar fi, Comitetulu luase mesur’a d’a se vinde locurile, ér na da se di gratis, — nu atitu spro a acoperd enor- melo spose, ee se facuse pentru acésta represintatiune, — eft cao mesura mai practicn spre a seapa din ine cureatur’a, in care 'ar fi pusu d’a face invitatiuni unui publicu atita de numerosu , intr’o sala, care — de si mare pentra ropresintatiunile ordinarie ,’ dar — e forte neineapetéria pentru asemenca cireumstantia, Sal’a teatrulai era decorata chiar de la intraro eu arbori verdi, cu flori, eu panglice tricolére, si eu initfa- lole augustilora casatoriti La optu ére fiesa ML. Domnulu si Démo’a s intovarasiti de adjutante, de maresiala , si alto persine, si fura primiti la scar’a d’afara de comitetulu teatreloru, si indata ce fura introdusi in sala, in logi’a din midilocn, acea de parada, fura salutati de masic'a orsiestrului si de Tmoulu natiunala intonatu de téta trup'a romana. Tncepit apoi pies'a, despre care ve Voiu fave 0 dos- criptiune detalinta eu 0 ocasiune viitéria, sidéea aplau- dele nu continuara neintreruptu.caus’a erd pentru resp tula unei ropresintatiuni de 0 asemenea natura. Dupa finea primalai actu, dlu Urechia, autorialu piesci, fa chiamatu in logi’a prinefaria, caruia MIL. bi- ‘oira a-i foco mai multe complimente. Mane se va repeti acel’a-si spoctacolu, dimpreuna, si cu ingeniés'a comedia .Od’a In Elis'a“, care repotata acum cite-va dile avi: unu succesu indoitu de acelu de aut. Pucine comedie originale se sustionn ew unu sue- eesu crese@adu ea Oda In Elis'a.* ; 3. Stancescu, Curieriulu modei, Pest'a 2 dec. Noutaten cea mai importanta, re- lativu In moda 0, e vostmintele din aceatu sesonu, sunt multu mai gustudse si mai frumése; decdta cele de pa- na acuma, Vestmintole de baluri si scrate téte so facu mai alesu din metasa, de diferite colori, asié, ea spacelulu naltit sé fia provedintu cu flastaratorin si tainty; e6d’a, caro do unu timpua fostuesilata, éra a apueutu la dom: nia, adi éraodominanta. Participanda si noi, dilele frente, lao sorata improunata eu joca. ni-a atrasa atentiunea deosebitu déue vostminte moderne. — Ne Iugimu voin a descriso acelo vestminte, implininda prin asta o detorintia placuta fatia cu on néstre cetitirie. Primula vestmentu er gatitu din motasa grea, de coléron ros'a. De nainte ord ssurtn inefitu se poten zari virfuln micuticloru pitidre, — éx dinapoi se gat inte’o eéda langa. Decoratiunile rochiei de desubtu, erau troi sire de ineretiture late; ér naltula si taiatulu spacelu cork decoratn cu doi flusturatori, éra manecile ni se pa- reau préscurte. Rovhi’a de 2 supra er gatita din Chambery-give albu, caro din deropin se intindea pro poreiunai en cod’a rochiei de desubtu, éra de nainte eri sufuleata de d i in form'a eatrintio a Spacclulu inaltu erg taiatn, ér camesi’a spacela- Jui decorata cu 0 rosa noimbobocita, Manecile scurte si large erau infrumsctinte cu dintelo albe, ér brancile erat gole. — Frisur’a ou vucle si intre ele cu flori, in- tregiau toalet Alu doile vestmontn ord gatitu din metasa alba; rochi'a de desuptu er infrumsetiata cu pufari do tall albu, ér tanie’a din metasa verde, cu vergi negro de catifea, co decorau mult acestu vestmentu. Rochi’a de a supra asemeno erd cu céda lunga, si infrumsetiata cu ineretiture de dintele. Spacelulu eré taiata ér eamosi’a oré gatita din dintelo late. ‘Voru fi maltu portato in acesta sesonu vestmin- tele de motasa ou coldre stralucitéria, de coléres eucur- beului si materielo cu colori vargate. Nica placutu de unui vestmentu gatitu din materia intunecésa rosia, cu tuniea si pe din josu cu efte-va sire do ineretiture. Paris 4 dee. S6 aruncimn o priviro peste espo- sitiunile pravaliclora. Ah! damele au diverse capricie — prin urmare si mod’a © forte diferita. — Ne sim- timu pré debili, dea vo poté desorie tite imbracamintcle damelora, — Amo ayé s6 scriemu o carte intréga, sin- guru numai despre vestminte, palarie, paleténo «i cate si mai eate objecto, ce intregescu toalet’a loru. — No ‘vomu margin’ a aminti numai unele mai insemnat De nu ne i creatérielo modei au incetatu do a mai decoré vostmin- tole cn atate infrumsctiari, si sc paru a porté vestminte cfitu mai simple, Numerulu sireloru de incretiture a seadiutu, Infrumsotiarile nu se pré faeu, decétu din ca- tifoa, inse ctu mai pucine si netede. ‘Manacile se porta mai multu scurte pana la este, nici strimte niet large, si so decoréza cu ineretiture de intele, séu se porta fara decoratiuni, Frisur’a de peru inca a’ suferita mari stramutéti, — Perulu se porta in chico mari, si asié zacu po eapu in diferite frisure. Palariele, contra frigului, nu mai au de cugetu a eresco, Sunt provediute cu veluri mari si lungi care se nina si po Tanga gramadi. Vostmintele de strada sunt de matorie caldurdse si do coliro inchisa. csperinti’a, cutezAmu a dice, e& | | | | | { | | | i Cu ocasiunea céa mai de aprépe vomu aminti | despre vestmintele, co se gateseu pentru Carnevalu. Pana la revedere! . GH E NOD? a*s (Wihaiu Eroulu in batali’a de la Calugareni.) Acest’a ¢ titluln pomposului tablou natiunalu, care s0 premin pe acestu somestra prenumerantilora ~Familici.* Tabloulu ni infatisiédia pe marele erou in midilocula scelei batalie teribile si gloriése, in care sioso-spre-dieco mii_do Romani au batutu pe ddue sute do mii de tarci, Penclulu artistului a etornisatu in acestu tablou momentulu, in caro Mihaiu Eroalu vru s@ stinga viéti'a lui Sinan pasi’a. Atta compositiunea, grupares perséneloru, citi si esecutarea, ni atestéza do unu penelu artistien, Intregula opu ni’ ascita admi- ratiunea, si pote 86 decoreze eu demnitate ori co salonu stralucitu, — si suntemu convinsi, cf dintre téte tablou- rile néstre do pan’acuma nici unulu nu si-a eluptatu placerea publicului in mesura atatu de mare, eum si-va 562 clupté acest’a. Tabloulu, despre care vorbiramu acuma, s’a terminatu in dilele trecute, si espodarea se va in- cepe in septeman’a viitéria. Prenumerantii nostri Iu- pot procuré ou 80 cr. ‘ets (Consiliulu judetianu de Oltu, in Romani’a,) ani- matu de cele mai caldurdse simtieminte si innaliu re- spectu pentru tronu si dinastia, a votatu cumperarea, unui locu, po care sé 0 infiintiezo piatia publica sub numire de ,Elisabet’a-Démn’a‘, o fantana eu gradina sio statua marétia. ats (Diet’a Ungariei.) In siedinti’a din 25 noemvre dla ministru de interno a respunsa 1a intorpelatiunea dlai Alesandru Romanu in caus'a celebra a Tofaleni- Toru. Diu ministra a disu intro altelo, o& esposcsiunatii, nu sunt 300, ci 120. Dintre cele 26 do fami, dise mi- nistrulu, troi s’au impaciuitu, trei au capetatu de now in aronda fondurile avato, trot s'au mutatu in alte sate vecine, asié dara numai siopte-spre-dioce au iesttu din satu, undo preste di petrocu in colibe do scandure, éra pesto népte so rentoreu coa mai mare parte 1s locuin- ticle loru; ei nu voioscu a se mised nici decatn dinain- tea satului, pana co doi individi, unu soldatu licentiat si altulu veteran, tramisi la Majestatea Sa, na so vor rentéree din misianes loru, Diu ministra mai adause, cf in 1 noemvre unu anumitn individ a impartitu in- tre Tofaleni 200 do Napoleon d’or-i; cu acdsta ocasiune individula din costiune i facit atenti, 6 bage bine de aéma, cf unu guvernu strainu li d@ acesta ajutorin, — dupa co inse guvernulu magiaru are cunoscintia sigura, cf acésta afirmatiune esto cu totulu nebasata, si ci din caus’a roporturiloru subsistinte, unu guvernn strainu nu pte 86 faca acésta, guvernulu si-a tionatu de detorin~ tia a ordina cereetare. Deci — incheia ministrulu —con- siderandu numai chiar si unic’a impartire de bani, nu | potemu 28 numimn in acesta momentu starea lorv de desperata, si guvernulu crede a fi cu atétu mai pucinu necesariu de a li dé unu ajutoriu materialu, eu cata — indata ce vora veni la minte, ei potu s6-si reeapeto. in arenda la ori ce momentu, eu conditiun’ ecuitabile, fon- durile co le-a avutu pan’acuma. Apoi dlu ministru do jjustitia respunse si dinsulu, o& Apora se declard a fi gata de a concede amenarea esecutiunii, si de a lasé gratis pe esposesiunati in posesiunile lora pana la pri- mayéra, Du Romanu fiindu impedeeatu prin o bila re- pentina a veni la acésta siedintia, nu pot s6 faca ob- servatiunile sale la respunsurile ministerisle, si camer’a Iu’ spro sciintia respunsurile, nelasandu pedlu Babesiu. 88 vorbésea. ‘ee (Stipendie de ta Aradu.) Diroctiunea Asociatiu- nii natiunale din Aradu a votatu stipendie urmatoriloru juni Romani : Traianu Samboteana politechnieu in View n'a 300 fl., Tonu Popu jur. 120 fl,, Potra Mibailoviciu jur. 120 ff, Mihaiu Veliciu stud. gimn. 80 fl., Constan- ‘inu Gligorescu stud, gimn. 80 fl., Alesandru Petrovicia stud. gimn. 80 fl, Ion Martineseu stud. gimn. 60 f., Geergin Louc’a sind. gimn. 60 fl. v. a — ‘e's (Despre Barbara Ubryk) diuaricle nu mai seriu nimica, Acésta causa s’a suprimata, intocmai procum s0 sper la inceputu. Acuma cotimu, ef tribunalulu a de- cisa sistarea investigatiunilora, din — lipsa de probe, ts (Rescol'a din Dalmat?'a) nu esto numai 0 mis- care nensemnata,, precum se dicea la ineeputu. Situa- tiunea devine din di in d¥ mai soridsa. Scirile mai nbue spunu, cA in septeman’a din urma insurgentii au elup- tatu o invingaro stralucita Se dice, e@ din eaus'a tem- stétii armat’a austro-magiara va suspinde operati nile sale militario, pana la — primavér'a viitoria, ‘es (Un dont originalu.) Posesorii din Galici’a au donata ‘deputatulai Rogawsky 0 ticnatéria de tu- tunu, caren contienea o suta de ,regalie* din cele mai fine, si fia-care tigara er invelita in o banca de dieco florini. a*s (Corpurite legiuitdrie ate Romaniei s'au deschisu in "/, noemvre et o pompa mare. Curtea de casatiune a coupatu autai’a tribuna din stang’a tronului, langa | cea diplomatica; curtea de compturi a déu'a tribuna, | | érasi in stang’a tronului; curtile, tribunalele, si autori- title administrative si comunalo au asistatu in tribun’a oficiala in fat’a tronului; senatorii au siediutu pe ban- cile prime ale Adanarii, in drépt'a tronului si contrulu, La pornirea cortogiului domneseu de la palatu s’a data o sata si una lovittire do tunu. Domnitoriula a luatu locu pe estrad’a prosiedintiei Adunarii, — Démn'a a coupati locu in tribun’a din drépt'a tronului, Literatura si arte ate (,Amiculu poporului*,) calindariu pe anuly 1870 de'V. Romana a esitu de sub tipariu si contion Continuaros istorioi Ardélului ; — Continuaroa inveti turilora agronomice ; — Magi’a ai Magii (de Dr. Mario- nescu); — Biserie’a si sedl'a romana din Lipov'a (eu itustratiune) ; — Calindariulu preste totu si in doosebi Ia noi (do Dr. Marieneseu); — Turnu rosiu (cu ilustra- tiuno); — Déca fumému tutunu, s6-lu scimu si evltivé (de prof. Busitia); — Ce a patita sanctatea po pa- meatu; — Gaseo eretie (eu ilustratiuno); — Popora- tiunea’monarchiei austriace dupa natiunalitati; — Déue documento antico romane; — Omenii groai slabi; — Poesii, varietati etc. oa mai multe alte ilu: tratiuni. Pentru procurarea acostui calindariu doritorii | se voru adresi: ,CAtra tipografi'a $. Filtsch (W. Krafft) in Sibiiu.*” — Pretiulu unui esemplariu 60 er. tramisu franeatu pro posta 56 er. Din strainetate, A (Rengn,) In téta Iumea literaria e cunoscutu numele acestiui barbatu si scriitoria vestitu, caro serisu despre Mantuitoriulu nostra, ér acum mai de aprépe, despre viéti'a apostoliloru. — Dinsulu dilelo trecuto a avatu o noplacere. Fu insiclatu in sporanti’a sa, — Cu miértea lui St. Beuve a devenitu vacantu una postu de colaboratorn Ia diuariula , Journal des Savantes.* Acestu postu e pretiosu nu numai pentru plat’s do trei | mii do franci pe anu, ci si pentru ondrea cc se da co- Tuia, care ocups acelu postu. Renan inea a concurs pentru acelu posta, si ord mai siguru, o8 olu va fi de- numita. — Comitefulu, compusu din ati va_membrii ai academiei a acordatu acalu postu lui Saint-Mare Gi- rardin, ér Renan fu delaturatu. So vorbesce, ef pre Renanu numai pentru aceea I'au reiciatu, pentra ed in diuariula Revue des doux Mondes* a laudatu pré multu a déu’a imperatia, — Tota Parisulu vorbesce despre acést’a delaturaro, ér multi sunt do parere, cf Renan éra va fi numitu profesora la Colége de Fran- co, unde a mai fostu odata profesora. A (Une deputatu din Frusi’a,) dilele trecute intro altele dise urmatériele: .Domniloru! eredo-ti-mi, c& nici ideia n’aveti, edtu de tardiu so céce mintea omu- Ini.* — Pe somne dlu acela a vorbita dupa esperin- tiele sale. A (Regele Italici si preotit) Dvéstre on. cotitdrie ati cotitu, e@ regele Ttalici nu de multa a fostu: morbosu. Audindu do ast’a preotii din Turinu, se svatuira si de- cisera unanimu, 4 ori caro dintre ei va fi chiamatu, s@ caminece pre morbosulu rege, déea dinsulu nu va pro- mite si nu va da in scrisu: cd ordinatiunile sale date contra preotiloru le retrage* atunci sé nu faca distin— gere intre dinsulu si ori eare poporeant — prin urmare sé-idenege impartasirea santeloru daruri. Asié dara regele so veditt constrinsu a abdice de bunurile Iuate de la preoti; — dar pre catu fi de morbosu — nu s'a Jasatu a fi sedusit, .Fric’a indului* mu V'a clatinatu in credinti’s si detorinii’a sa eatra supusii sei. In fine preo- tulu, vediondu, & eu de acele nu-o s6 duca In cale, i-a datu maslulu, fora ea 26 se pita ajunge seopula. Regelo contra nenumerateloru amenintiari, — din partea san- tilora parinti — traiesee si adi. Credu ef se va ingrigi, ca acelu preotu 98 nn faca mari naintari. ‘A Domnisiér'a Cristin’a Nilson) placut’a actritia de la teatrulu de opera din Paris, dilele trocuts eapeth unu donu ouriosu do la contele Dubinski. Acestu dona © unu manuseriptu vechiu, serisu do unu episcopu Goth cu litore de argintu, si care manuscripta mai nainte a fostu proprictatea reginei Cristin’a. Regin'a inca a ca- potatu acelu manuseriptu ea donu de la cont. Konigs- mark, pe timpulu candu s'a ocupatu Prag'a, ‘A (In Americ’a) do una timpu se porta mult pe- rulu falsu , — se intiolege ct numai din partea dame- Joru, = Acést’a moda apoi a avutu acelu resultatu, ef vuelole devenira peste mesuza scumpe. Friserii toti so inavutieseu de minune. ~ Dar si ei si-au contrariiloru. ‘Vomu encré unu fapta co avi locu in New-York, — Dilele trecute o démn’a fiindu forto morbésa, medicii i consultara s¢-i taio perulu, dar pe cAtus’a poté do sourtu, — Morbés’a a ascultnty, sia lasatu s@-i taie pe- rulu, — Barbatalu s'a folositu de acést’a ocasiune, sia publicatu prin foi e@ dinsulu aro o chica férte frumésa si ed e gata so venda la care i-a da siepte-dieci sicinet de dolari, Perulu e de patru-dicci de policari de lungu, — Barbatii din Europ’a inca nu sunt asié de practic’ in astfelu do comereiu, dar credu e& nici femeiloru europene nu li-ar plaeé, 86 aiba astfelu do barbati. A, (Cadavrutu betranului Kinck) s'a afatu. Uciga toriula de la Pantina dupa mai multe cereetiri a spusa unde a ueisu pre betranulu Kinck. Indata tramisera ‘un comisaria ca s@ caute intro Watwiller si Staffelfel- den aprépe de ectatea Herronfluch. Inso numai dupa a Aéu'a corcaro i aflara cadavrulu, datu deja taro spre pu- tredire, si numai de po vestminte lu-cunoseura. Dupa cum ni spane dinariulu ,Gaulois* eu oeasiunen desgro- pari cadavrului lui Kinck sapatorii mai descoperira ‘una cadavru astupata cu pietre, incatu numai pitidrele i se vodeau, si erd inceputu de corbi, — Acést'a impro- gitrare servesco do causa, ca pertractorea 86 50 mai amano pana la finea lunei séu pre anulu venitoriu. A (Juratii englesi.) O scena comica s avutu locu decurendu la tribunalalu din Wales. — Unu cutare Peyton fu acusatu de erima de leso majostate. Candu prosiedintele, dupa datina, i-a pusu infrebarea, o@ re- cunésce-si pecatulu ? acusatulu respunse ,da‘, dar totu de odata s'a rogatu de judecatori, ca s6_ fia induratori cétra dinsulu, Juratii e indopartara, si dupa efite-va minute de consultare se rentornara cu acelu resultatu, 5 cf ,acusatulu nu ¢ vinovatu.« — Ve poteti_ inchipui, efitu de multa so minunara cei de fatia. ,Domnilora jurati! — dfse presiodintole ; n’ati auditu, cf insu? acasatula si-a marturisitu pecatulu, si totu-si lu-dechia- rati do nevinovatu ?* ,Dommnule presiedinte ! — res- punse unulu dintre jurati — noi eundscemu pre Peyton de canda a fostu copilu, dinsulu ¢ unulu din dmenii cei Felurite, A. (Macsime si reflesiuni de Heingd) Intve opurile reamgg de Heine al publioate numiideum, (umn dese. nia ei diumetate dupa mértea lui) sunt si céte-va sute aforisme de la dinsulu, eu titlula ,Macsimo si re- flesiuni. Acoste sunt mulin frumése si pretidse, pentru aveea ne Luamu voia, a face o placere on. ndstre eotit’- rie publicandu si noi cate-va din ele. — Cugetulue nas tur’a invisibila, si natur’a e cugetu visibila, — Ruincle numai atunei le potemu apretiut déca si noi amu deve~ nitu atari, — Anim’a omenésca e mai mare decatu pi- ramidele, decatn Himalai’a, deoatu toti codrii si téte marile; ¢ mai sublima, de eatu sérelo, lun’a si stelelo ; — in amorulu seu e fara margini, ca insusi Domnediou. — Intra adeveru nu pricepu, pentru co potu trai atit'a domnitorié nosivi; so temu a mori, so tomu e& vora con- veni in cearlalta’ lume eu Napeleonu. — Serictoriulu de drame c laudatu, ca unulu, caro olin stare sé no stérea si lacrimo din ochi. La ast’a se’ pricope si ni- mernic’a de cépa, asié dara se potu imparti pre glo- ria, — Jidauii, déea sunt buni, su-mai buni, dar déca sunt rei, eu mult sunt mai rei, decatu erestinii. Totu insalu care a'a insoratu, ¢ ca unu doge , eare se caseto- resee ou mares Adriatica; nm scia, ce ig, co zace in in- ternulu ei: tesaure, mnargele, balauri séu fortune necu- nosoute? — Daguerreotypi’a ¢ una critica stralucita, contra asertiunii false, c@ artea ar fi imitarca naturel. Insusi natur’s ne da dovéda vina despre aceea, catu de pucinu se pricepe la arte, si edt © de démna de com- patimitu, canda se da spre arte. J (Faperinté'a unui jude.) Diu Bucs jude, avendn odata mai multe afvecri in satulu Dayton, din Georgi’a, si-a dusu si soci’a cu sinc, sis’a incortelatu Ja unulu dintre radeniele sale de acolo Dapa cina dla B..., care alty cum erd unm omu férte de tréba si onostu, — a rmersu pueintelu la crism'a din satu, Ia vr'unu pooalu de whisky. Crismariula so numié Stowitt, Candu intri alu jude, sal’a era plina de éspeti, advocati, notari si altic — Se inticlege, e& dla B. ..” fu primita cu malta Ducuria si dupa intrarea lui socfetatea so factt mai vinla si potrecorea a durat pana tardiu, La despartire, una advocatt tineru yeni la aceea idea ea s8 ascunda citte- va linguri de arginta in busunariulu dlui jude. — Alta 43, candu dla B... cauti in bazunari, a observatu eu mirace e4 la elu sant nesca objecte siraine. Apoi siea diise aminte, ea nites eandu s'a rentornata — er cam togimitu..."— ,Dimne, tu socia — diso judele, — mi se pare, ef ou a séra am furatu nesee linguri. — , Ada sé ved —i dise soci’a — intru adeveru semnele spunu, 64 gii tei“ — fu rospunsulu. — ,Acum sein tite — dise elu — crismariulu Stowitt are o beutura forte rea, Inso ‘nu am presupusu, ca aceea beutura sé me prefaca apli- cabilu Ia furtu.* Lingurile se trimisera propriotariului de mai nainte, si dlu jude mai cf a si uitatu de ele. — Mai tardiu cu eate-va dile avea se judeco unu fartu, — Hotiulu se escuss, dicenda cf a fostu beatu. ,Si unde te-ai imbetatu ? lu-intrebi din jude B... La Stowitt; acolo am beutu pré multu Whisky.* Dla judeaducendu- si aminte cf si dni’a lui de acea beutura’ s'a indemnatu Ja furatu, — a absolvatu pro hotiu. — Diu jude crede si acuma, ef esperinti’a Iui a fostu forte basata, Gacitura numerica De Cornelifa Vuleanu. 5, 12. 16, 15, 24. Fara ast’a nu-i vidtia. 17, 24. 12. 9, Te-a portatu adesu pro bratio; 4. 14. 6, 3, 18. ‘aia, rumpo si oméra ; 10. 22, 23. 24. Peste munti si riuri sbéras 19, 22, 15. 24. Numai pro coriu e-alu seu loca 5 8. 11, 12. 20. 5, Pémole atunci se coou ; 2, 24. 13. 18. E regin’a stateloru ; 7. 21. 8.4. 1. 24. Locuinti’a divilora. 1-24, BH alds’a alosului, Iubit’a Romanului. Deslegarea gaciturei de siacu din nr, 44, Destéptate romane din somaulu colu de mérte, In care te-adancira barbari do tirani ; ‘Acum ori nici odata croiesce-ti alta sdrto, La eare 88 se inchine si cradii tei dusmani! Andreiu Muresianu 1861, Deslegare buna primiramu de la démnelo si dom- nisiérelo Luis’a Margun. Baleu, Teresi’a Popu n. Popu, Terosi’a Tinc’a n, Popdanu, Iu li'a Marel vi tura, Iulian’a Popu, Paulin’s Pelle, Hersili’a Magdu, Mart’ Caxpinisiana, Dragin'a Ciorogorin , Maria Bri siovann, Victori’a Bardosi; si de [a domnii Mihai ‘Tinc’a, Dimitrin Popu, Iosifa Popu, Teodoru Lutiai, 1. Munteanu, Constantina Ungureanu, Petru Sporea, Ilia Sporea, A. Frumosu, Georgin Sclagiana, Petra Mu- resiautt

    S-ar putea să vă placă și