5 Beletristica, sciintie, arte, reilala poua Austra see e8 porttete alte | ye ioe ea if A rete tan 6 ann prema Pontra oman aT Le | Nr. 12, 1870. | Sé fondamu teatru natiunalu ! Sub impresiunea unei bucurfi vine si sa- tisfactiuni eclatante scriemu aceste sire... »Fami Abié treeura efite-va luni, de candu in acestu organu de publicitate innaltiaramu mo- dest'a néstra_véee, propunendu natiunii reali- | sarea unei idei salutarie, unei idei generale, | unei idei romanesei; abié trecura efite-va luni, de candu pentru prim’a-ra luarimu in mana condeiulu, s@ seriemu in fruntea acestei foi : »Sé fondamn teatru natiunalu!* — si éta, adi suntemu in ferieit'a positiune, da poté anun- cid cu mandrfa, ef debil’a néstra véce n'a re- sunatu indesiertu, — ef ide’a emisa de noi a fostu, este si va fi, ide’a natiunii intregi Stranepoti colonicloru divului Traianu intimpinara din téte partile cu aplause acésta idea; pres'a_néstra natiupala si aredicata la inaltimea misiunii sale si a culturei moderne a salutatu en bueuria iniciativ'a luata din partea | néstra; natiunea intréga recunosed, of /eatrulu este v adecerata scéla de-cultura natiunala, si din téte partile se manifest’ dorinti'a pentra eétu | mai grabnic’a infiintiare a acestui institutu pentru | Propagarea spiritului natienalu. a‘ adi are serbatér | Dar in multe locuri entusiasmulu merse | | infiintiarea unui si mai departe. Onorab. nostru publicn_ ccti- toriu seie din f6i'a acést’a, e& inteliginti’a ro- mana in mai multe parti, nici nu asceptandu comitetu insarcinatu cu ad- ministrarea fondului, a si inceputu a contribud pentru acestu scopu comunu; a arangiatu ba- | Iuri, petreceri, a iniciata colecte — téte pentru fondulu unui teatru natiunalu, — si zelulu in privinti'a acést’a urméza totu erescandu, ‘Aceste manifestatiuni ale opiniunii pu- blice au indemnatn pe depntatii nostri din mer’a Ungariei — fara consideratiune la co- lére de partitu — sé se intrunésca in o confe- rintia, si — ca represintanti ai unei considera bile parti din natiune — sé ingrigésca de Liniciarea unui inceputu pentru realisarea do- rintiei generale. Spre acestu scopu, deputatii nostri in conferinti’a lorw aflara cu cale a convocé téta in- teliginti’a romana din Buda-Pest’a. — Acést’a conferintia, precum ¢gtitorii nostri sefu, se tientt in 28 fauru a. ¢., candu recunoseéndu-se necesitatea infiintiarii unui teatru natiunalu romanu, se decise a se Ind iniciativ’a pentru realisare,si se esmise 0 comisiune de cinei membrii, care sé compuna wi programu si sé-n presinte in conferinti a urmatéria. 12134 Acésta se tientt luni in 28 martiu, despre | care relatiimu acuma mai pe largu. Confe se incepit in presinti’a unui publiew framosu, dupa miédia-di la patrn dre, &: presiedinti’a dlui Gavrilu Mihali, jude ordinariu 1a tribunalulu supremu, — ca seeretarin functinné subscrisula. Dupa autenticarea procesului_verbalu alu | conferintici trecute, comisiunea de einci pre- sinth wrmatorfulu proiectu alu seu: | »Programu preparativu la infiintiarea unui fonda pentra teatru natiunalu romanu. Lhe va forma 0 ,Societate pentru crearea unui fondu spre a infintié unu teatru natiu- nalu romanu.4 Spre acestu seopu: IL Se esmite unu comitetu de cinei membri, care: a) va clabor& unu proiectu de statute pen- tru acea Societate, si lu-va publied in diuariele | romane, pentru a poté fi desbatutu decatra pu- blien b) im trei luni dupa publicare va conyocd o adunare generala in Deva, pentru a desbate proiectulu de statute sia se constitui Societatea ; la acésta adunare se voru convocd toti accia, cardi vorn fi contribuitu séu oferitu la fondula teatrulai natiunalu romanu, precum si accia, cari vora dorf a contribui séu oferi acolo. Si pana atunci comitetulu constituindu-se, IIL Chiamarea Lui va fir a) a emite unu apelu eatra publiculu ro- manu, in care va esplicé mai pe largu intentiu- nea acesiei intreprinderi; b)aadund dea dreptulu séu prin colec- tanti binevoitori contribuirile in bani géu ofer- | tele pentru acestu seopu; ©) a cloct sumele adunate in loeu siguru pentra fruptificare d) a publics in diuarie sumele adunate, si sub precum si numele binevoitorilora contribuit wi; | 9 si preste toa ©) a regu’ in nilora si oferteloru, IV Dup2 infiintiaven si constituirea Socie: tacii, comitetulu va depune la manile acesteia unu reportu ea téte actele si conturile relative In activitatea sa. Pesta 21 martin 1870. Comisitmea de cinei ésmisa de eatra inte- liginti'a romana din Buda-Pesta: V. Babesiu. Tosifu Hodosiu. Petru Mihalyi, Alesandru Mo- cioni. Tosifu Vuleanu. Apoi subserisulu cett acestu report alu comisiunii de inci: ssarea si administrarea ba- ! totului,e »Domnilore Comisiunea, ce ati esmisu spre a free unt programu pentru crearea unui fondu de a in- fiintié unu teatru natimalu romanu, s'a intru nitu in due siedintic, si conformu insareinavii ce i-ati datu, a luatu la desbaterenu mai multu prineipiulu séu ide’a de a infiintié unu teateu iunalu romanu, cA-ci acést'a era primita de dvéstre in unanimitate potemu, dice ew entust asmu in conferinti'a de la 28 fauru a. €.; cia desbatutu moialitatea pane in practica cestu prineipiu, acésta idea. Comisiunea, condusa de acca firan con vingere, c& idcile si_principiele salutarie nu- mai prin asociatiuni si-potu ajunge realisarea stabila si secura, a cugetatu, ef va afli consi tiementulu dvéstre, candu si pentru realisarea ideii de a cred unu fondu pentru infiintiare unui teatru natiunalu romanu, a adopiatu mo dalitatea insotirii, séu adeca a formivii une socictiti, De alta parte inse comisiunea n'a potutn ignord acca giurstare, ce se aréta pe déte di- Iele, e& publicula romana abié co a rea, et aici in Pest'a ar avé a se infiintia anu comitetu pentru adunarea de oferte si adminis traren Daniloru, a si grabitu a face astu-felu de oferte, fara cn sé sefa unde sé la tramtitin si cum sé le administre: comisimea a adopiatn unele dispositiuni provisorie a nuime pentrn aceste casuri, Comisinnea dreptu ac instructiune mai speeiala din partea dvéstre, a crediutu de bine a free um programn provi- soriu, in care sé provédia amenddue aceste ea i, si sé specifice punetele, ec ar fi de adop- tam’ atitu pentru infiintiarea socictatii in ge- nere, eat si pentru administrarea contribiri loru in specie. Tnefitn pentra pmnetuln yp linta néstra dea. primi in prograau ide’ loraiicii unei societiti pentru erearea fondului tentralui natiunalu, — si ew preparativele pentra reali- sarea acestei idei de a csmite unu comitetu dc eclu pueina einei membri; pentru ci ma ere diutu, e& 0 astu-feln de sovietate star poté rea- list numai ds . — Sra de alta parte a voitu ex acested socfetfti s6-i deie 0 es dindere eitu se péte de mare, ecen ev nmmai dupa ee publicnlu va fi vediutu proiectula de statute, se va poté realist eu efectu. Pentru necea comisiunea a specialisatn numai in ge neralitate agendele, ee s'aru ineredinti@ comi- » s'ar esmite pentru preparativele la in- dea 4, in Tips'a deo su jmu, comisiune cA e destulu pentru conferinti ftw de o par135 fiintiarea societatii, sin’a aflatu de trebuintia a, se dice mai multa in privinti'a acestui comi- tetu, decdtu ca clu sé faea proicetulu de statute, sé-Iu publice, si in trei lui dupa publicare s¢ convéce o adunare generala de toti aceia, earii aru voi sé fia membri societétii séu voru fi contribuitu deja Ia fondulu teatrului natiunali roman, Comisiunen a crediutu asisdere de necesa~ rina defige inea de pe acum loculu adunarii; parte pentru ea sé-lu sefa publieulu de banu fimpu, side alta parte s@ uu-lu lasati arbi- iriului su tfa chiar si buneivointie a comitetu- Ini ec veti esmite, Comisiunea a erediutu de bine a ye recomanda orasiulu Deva de loculu adunarii generale, pentru e& considerandu municatituica ediloru ferate si publice, — con siderandu orasicle de prin pregiura, ear’ mare parte sunt locuite de Romani,— conside- randu si localitatile ce acolo s’aru aflé mai_co- méda dacatu in alte orasie, — dar mai alesu considerandu, e& acestu orasin s‘ar poté dtee,a fi mai in centrulu Romaniloru,decatu alte ora- sie: m_ potea s@ vi recomande unm altu locu nai adaptata pentru o adunare, In care se spera, e& vor grabi a participa edtu se pote de multi Romani iubitori de artea si eultur'a natinnala romana. Ce se tiene de dispositiunile din programa yelative la primirea si adunarea de colecte si pana la infiintiarea societttii, comisiunea 1 potutu sé am le prevéda si aceste in progra- mulu scu, chiar din motivuln cos’ memoratu mai susu. A erediutu inse a le preeisA in vr'o te-va punete, dar destulu de esauriente; pre- cisandu adeca activitaten comtetulni in inter- valulu pana la infiintiarea socfetatii numai la primirea de bani si oferte, si la administrarea si asigurarea loru; si in fine a-i impune a pu- blick in dinarie o dare de sama conseiintidsa despre Ineraren sa in acésta privintia, — pen- tru justificare inainten publicului, ear singu- ruli este chiamatu a control administrarea oferteloru sale. Celclilte puncte specialisate in programu, motivéza cle prin sine inse-si, — pentru cee, comisiunca ma aflatu de necesarin a le motivé mai pe largu. Dreptu accea, comisiunea vine in totu re spectulu a recomand4 programulu alutarutn atentiunii dvdstre, si ve réga a-lu primi! Dupa aceste primindu-se programulu in generalu, se Iud Ja desbatere speciala si se fa cura munai wrmatériele modificatiuni. La punetu If dupa cuventulu ,membrité | tiunii la apelulu ce i se va face, si se prim) amandamentuln cu resicdintifa in Buda-Pesta totu la acostu puncta in loculu cuventului care se accept amandamentuly peestt comitetn ; si in fine la punetul ILL in aline’a a, cuvintele ,in locu siguru! se inlo- cnira prin aceste: ,intr’o eassa de patrare din Pesta. Tncheiandu-se desbaterile, conferinti'a es- primendu-si recunoseinti’a fatia en membrii comisiunii de cinei, i aclam’ totu-odata si de membrii ai comitetulul indieatu in punctulu TI. din ,Programulu preparativu. Siew aceste siedinti’a se siepte ére in midiloculu nerale. Ca agestu actu inteliginti’a romana din Buda-Pesta sia terminatw rolul, regulanda inceputulu pentru erearea wini fondu teatrakt intr’'uau modu cftn se pdte de corectu, care suntemu convinsi — va fi apliudatu de in- irég'a natiune. Urméza acuma retivitaten co- mitetului, urméza respunsulu caldurosu aluna- atime’ redied, sé"a la insefletiri_ge- nei Templulu Thaliei romane se va innaltid, si va re spandi schinteile sale de cultura natiu- nala intre toti fiii natiuniii Si in acestu momentu, noi carii prin fia acést'a indegetaramu pentru prim’a dra necesi- tatea unui teatru natiunalu, la vederea fului ideii, simtimu o mandrfa in internal nostra, e@ ide’a co amu esprimatun'a fostu mm mai_a’ néstra particularia, ci este espresiunea opiniunii public, — simtimu o alinare con triuum- seiintici néstre, ed ne-aumm implinita deto- rinti’a. In acest. momentu Famili’ are sex- baton Si serbatdrca ci este serbatérea natinnii. icsife Vuleans, teatrula Contribuiri si oferte pent natinnalu. Tn momentulu, candu eramu sé punemn | fi’ sub presa, dlu deputatulu Vasilin Bu- teanu ni predede urmatéri’a lista de oferte fa- cute prin midilociren dsale in fayorulu teatru- Jui nostra natiunalu: Dr. Tosifu Hodosiu,cafundatinne 50 #. Lazaru Ionescu de obliga in adu- narea generala din Deva a depune 100 A. odata pentru totu-de-uma. 12*Petru Mihilyi, ca fundatiune. . Vasiliu Buteanu, ca fundatiune . Basilin Iurea, ca fundatiune .. Sigismundu Borlea, ca fundatiune E. B. Stanescu, ca fundatiune Josifu Hosszu, in obligatiuni de desdaunare transilvana ~ 200 FL Tosifu Popu, in obligatiuni de des- \ daunare transilvana 100 fl. | Dr. Aureliu Maniu +. 3008.) Sigismundu Victoru Popu, in ob- | ligatiuni de statu Se. 1008 Toanu Motin a0 50 fl. | Gavrilu Mihélyi, ca funda Toanu Danila Dr. Nicolau Stoia Suma Care suna adausa la cele publicate in mu- merii 1. 2, 3. 4. 10 resulta, ef la redactiunea seostei foi s’au insinuntu pan’ acuma in favo- | rulu teatralui natiunalu 2330 1.78 cr. si 6 galb. Atiitu list'a acést'a, cit si cele de pan’ | acuma, dimpreuna ex bani ineursi, se voru presinté in cea mai de aprépe siedintia a co- mitetului Rug’a Romanalui, | strabuniloru mei tiéra, Mandra, duleo si framésa, Pu co-ai fostu odinisra, Noli Vai! co dora, ce sérto-amara, Co destinu to mai astépta ! Démne, seapa a mea tiéra De ursit'a oi nedrépta!... 7 Ast pamentu co-lu ealei, Romane E rositu @alu nosteu sange, Asto . betrane, Unde tidr'a néstra plange Fata ei d’odinisra, Asta-di éra ae destépta Déume, seapa a mea ti Diorice role o astépta! Nu last 66 eadi Credintiosu in umilintia, adan in droptulu Care-a aperatn en poptula A\ parintilora eredintia ; Cf-ci restristen sa amara N’a potutu fi a ta fapta .. Domne, seapa a mea tigra De ursit'a ef nodrépta ! Tatrigele-o desbinara, De unu secolu si mai bine, Ca ’ntr'a lui Mihaiu-Bravu tira Au paseutu tot ginti straine, Si din sange-i s'adapara ; Dar vointi’a ta ¢ drépta Dénmne seapa a mon tidra De ursit'a ci nodrépta. Speculantii omenirii Nu voru 36 no recundsea, Cra fost serisu o data, sbirii ! Po tarif’a ostasiésen : Ori co ¢ Romanu 86 pidra Si in dreptu procum si’n fapta...* Démne scapa a mea tiéra, De cadorea oi nedrépta ! Romania w Astu-folu anora lo place, Cé-ci in timpulu ealu de facia ‘Timpu de scandaldsa pace Ei se paro 08 uitara Palosiulu dintr’a loru arépta Démne, seapa a mea tidra Do witarea ei nedrépta, Georgiu Baronzi, ro viétin, Despre eultur’a Basa: Romai biva, loru din TL. Preeum doi arbori verdi si stufosi, para siti_séu uitati de Dommedien si émeni pe tinderea cea nemarginita a unui desiertu ar nosu, represinta singur’a vegetatiune din par- tea locului, acon podéba cerésca daruita de Domnedien globului nostru, de asemene aces! doi Romani, singurii péte, co’n acele parti per dute, nu se da de ceca ce sunt, represinta viet intelectuala romana intre Basarabieni Vai! dorerosu Iuern este marturisf aceste, dara adeveralu asié este si nimeni nu-lu pote tagadut! Dommulu Alesandrn Hajdew a facutn multu pentrn literatura néstra, Peeatu namai c& dsa a serisu in limb'a rusésca, Si cum po- tea serie altu-felin candu presa romanésea in Basarabi'a nu esiste ? Domnulu cavalera Costachi Stamati, este canoseuta publicului cetitorin, mai cu deose- bire prin frumés'a poesia stejarulu taberei, poesia, care s'a primitu de Romani cu entusi-| Modistulu muntiloru.138, asmu; si-apoi prin Elegi’a: Gafitia blastemata de parinti, publicata pentru antiia-si_ data in Dacia Literara din 1840. Domnulu Stamati, a inchinatu Hiteraturei cea maimare si mai fru- mésa parte a vietii sale, Afara de poesi'a dra- matica, ma remasu genu de poesia pe care se nulu fi imbratisatu. Este autorulu mai mul- tora ode, cantece elegii, sonete, multe fabule si satire in versuri si prosa, efite-va balade si romanuri, si autorulu unei poeme comice inti- tulata,Ciubera Voda.“ A facutu mai multe traduceri si imitatiuni din Lamartine, Cha- teaubriand, Byron, si din cei mai buni autori rusesci. C loru Dumisale, dice D. Constantinu Hurmu- zachi intr’o interesanta serisére a supra operi- Toru dui Stamati, este nationalitatea Tora. Mus'a Dlui Stamati fiindu patriotica, iubesce a culege sujeturile sale din istoria patrici, sia raconté intémplari si obiceiuri nationale. Una din cele mai néue si mai frumése poesii este acea prin care patriotismula Ds. a urata man- tuitérele prefaccri_politice care facu epoca in istori’a Moldaviei. Si stilulu Dlui Stamati este nationalu, cfei ne avata ca intro oglinda go- niulu si idiotismurile limbei néstre.., Bine venita dara trebuic de literatura aratarea ea Diu Stamati prega- tesce publicarea serisoriloru sale, care inscurta vreme voru esi la lumina in trei’ tomuri.") Iv. Cu parere de reu trebuie sé marturisima, | c& de multu numai audimu glasulu domnului Stamati, atatu de dragalasiu si de iubitu in- tregel patric romane... Ce e dreptu, in anulu 1854 au mai aparutu, sub numele seu, in Al- nianaculu Bueiumulai Romanu, o scurta dar forte interesanta disertatiune a supra Sucevei, vechi’a eapitala a Moldaviei. In acelasi Alma nacn au'maiaparuta 0 poesia din cele mai bine serise intitulata: .,Stejarulu.* Pentru cei ce cu- noseu starea Basarabiei, devotamentulu cu re poetulu st@ In postulu seu de romanu n coruptu, impresurata de oceanulu panslavis- mului, bueat’a acdsta este descriptiunea mets forica a adeveratului traiu de chinu si abne- gatine a Romaniloru culti de preste Prutu; ceva mai multn: este plangerea Basarabiei simulsn de la sinulu mumei si condamnata Ia *) Dacia Literara pag. 160. Acolo este tiparita si epistol’a D.C, Hurmuzachi, despre care mentionamu in tocstu. ea mai de capetenia insusire a poesii- | s¢ fia toturoru jubitorilorn | singuratate, la mérte. Precum metafor'a, inte- meiandu-se pe o comparatiune, schimba intiele- sula naturalu alu vorbeloru, déndu-leunu alta simtiu, de asemenemus'a dlui Stamati, sfiindu- sede lancea Casacului a vorbi pe dintregulu, substitua unu individu, generalititii nationale | patric sfarsite, si cu’ gandulu la Romania, muna comuna, si la Basarabi’a esclam ‘Oh! si copaciulu are rea sérta Se erésea singurn, singuru sub ceru, Apoi dar omulu ce suflotu pérta Amaru traicsee fiindu singureln, i Pe unu si-su netedu so desvelesco Pajiste via cu mii de flori, Pe care cresce si inverdiesce Una stojara mandra mai pan’ la nori Dar cla e singuru, tovarasia n'a:e Nonorocosulu ca vai de clu! Chiar ca reerutulu co ewntristare singurelu, Pasindu la stréja st Eu sum acel Co gonosen Ce stringu avere, a Dar aura, slava nu’su de plaerre Ne-avendu eu cine &6 le ianpartu.s va, title inalt | v. — Romani! cctiti aceste versuri si le spe- lati eu lacramile véstre; cle sunt gemetulu doiosu venitu pe aripele ventului de la unu adeveratu frate, de la unn milion de frati ee portu lantiulu servitutii de o diumetate secolu Cititi-le cu bucuri’a unui frate iubitu. Numcle lui Stamati va trait cu aceste versuri si in cle in eternitat | Tn 1855 se publica in foiletonulu Zimbrulué déue productiuni néue a dui Stamati sub nume: ,Grda’a de la 1822" si .Dorintia séu »Vedenia. Rara bucata in limb'a Romanésea va poté siedé alature cu acésta din wma i judecatoriulu literaturei romanesei. De atunci wamu mai vediuin nimicu serisu si publicatu de dsa, Mari servieii, mare inavutirear aduee literaturei Romane publicarea scrierilora com- plete a dlui Hajdeu si Stamati, Ar fi de da- toria guvernului sé intervie intru acésta cu midilécele sale.*) Noi aicea avemu unu statu Romanescu, 0 ésistinta politica intre natiuni. 4) Redactiunea crede a sei, c& ministrula Rosetti s'a ginditu mai dinainto la publicarca Unciclopediei toturora Romaniloru pana la 1848,13 Fi acolo n’au nici unumidilocu de csistintia po- Titiea, de si an téta bun'a vointa, Haituiti, pri- yiti reu, persecutati, ce potu face decitu a-si intéree ochii in spre noi Romani liberi? in interesulu literaturei romane ar trebuf ea gu- vernulu s@ ia mesuri spre aseadund si publied. in Romanesce t6te sericrile dlui Stamati ori pre unde ar fi si ori cu ec saerificin. De asemenea ar trebui sé se faea si in privirea serierilorn dlui Hajdeu sia toturora Romanilorn de peste hotara, Ci-ei pentru unu asi crificia indestulu de mare. Ar trebuf s¢ inee- pemu a merge pe calea natiunilorn civili- sate, déen voimu a avé o literatura nationala care s¢ ne cultive si sé ne recomande ; si ee dicen noi ? Acést’a trebuid sé se fi facutn de mula... fesaurn mm este sa- VL In 1852, D. Loanu Sirbu tipard in Chisi- new o fabula apoi in 1852 0 colectinne de mai multe poesii romanesei eu slove, Coa mai inte- resanta din téte bueatile ce imbraciséz eolee- fiunes din urma, este poesia intitulata: ,,Mol: dova,# veprodusa in Ny. 1 alu foiletonului Zim- brului, Autorulu chiar dupa pronume se vede cine romanu, dara are simticmente roma- uesei.’) Astla-i faec ondre: reeunoscinti’a este | cca mai frumésa din virtuti. A fircennoseatory, | cfitra o tiéra in eare eine-va a vediutu lumin’a dilei, sia facutu o caricra, sua gustatu dul cctile victii omenesci, este a se fice demnn de jubiren acei teri, Pucini straini calea pe urmele (lui Sirbu. | Jn cftu pentru notiunile ce ne voru fi seapatu néuc, a supra scéleloru sia culture’ ilora basarabieni, remane sé Te plinésca cci din literati nostri ce sunt competinti in rusésea; ef-ci, de sigura, isvére nu vorn THipsf in aeésta Himba, 1 nui, ue potendu adaug e ninien peste ecle disc, repetanm eu D. Felice Colson: In Basarabi’a, instructinnea publica este intro tare tenguibila si se péte dice, ef nici esista. Limb‘a romana este isgonita si din scoli si din locurile public, Sc afla numai o singura ti pografia In Chisincu, unde nu este inveitu a se tipart deettu cartile de rugaciuno, neaperatu trebuitére servieiului biseriecseu, in care to- tusi se facu téte incerearile, t6te, chipurile, | spre al se introduce limb'a rusé ici *) Crodi mu a sei o@ osto Romanu, (Redactiunea,) Veri-eine vede e@acest'a-iultimula stadiu de periciune morala, in care se afla ajunsu ele mentulu romanu din Basarabi'a entropita de rusi, Ceca ce au mai remasu, este elementulu brutu, stofa materiala a natiunii, Inea un past... si totulu ar fi. sfirsttu: pentru clemen- tulu romanu de peste Prutu... déca insusirele cele particularie a Je gintei romane n’arn fi ti cut’o mai forte decitu cremenea ee resista in contra dintelui de oticht alu timpului... De wa peritu Romanuly, in cursulu eclora 17 s¢- coli treeuti, eandu neguri de barbari In-cople- sise de pretutinende, apoi astadi, — e@ndusum- temu in ajunulu acei dile eare vadeclaré prin- cipiulu nationalitatilora de basa a unui now dreptu curopeanu, — nici atata nu va pert. Cu téte aceste, nu seimu pentru ec, ver de efite ori cugetarea néstra se popresee ew doru si tristétin a supra Basarabiei slave, ne adueemu a minte de acele clasice strofe a lo poe- tului, G. Cretiann, mnértaa, nici desgustuln, nici plansula mei aNiei ura, noe nici voninu, >Nimicu nui triste ea tide eo perde alu sen nume, Ca poporula ec cade, en wht mu-i suspinu ! G, Mis, veilinti’a, nici lantinei ail Coralele si margaritariele. (Fine) M’amu abatutu putienclu de la titula ar- ticlului, numai ca s@ sterneseu wnu interesu mai viu cftra animalele ce se numeseu Dar revenindu a vorbi despre corale si mar- garitare, opulu se va incorond, in cituon. ¢ ‘titérie nm voru poté dindestulu admira insusirea viermiloru! 2) Corarele. Aceste margele frumdse ce in- za manele si grumazii multoru dame Polipii_ sunt viermni fi romane, le eapatiina de la pol nisce viermi de o substantia calfeotordgele, de forma séu rotunda séu_popiedsa, si in proju- rulu gurei cw nis pipaitu provediuti, din launtru séu au o tieve rotunda, séu si ran- dia, din care se resfira uncle canale ca maticle prin trupu, Prasivea loru e feliurita, uncle prin Suc, altele prin lastare, Cele mai nmlte sunt animale de mare. Din trupulu lora cclu balosu se desvélta séu in Iaintra séu in_afara o mate- ria vardsa, si acést'a ¢ lastarintu de corale. Polipii se sporescu preste mesura si forméza demulte ori insule de mai multe miluri. E de séu ce fire duo insemnatu inca coralulu rosiu, séu polipulu no- bilu. Lastariulu acestui polipu de coralee pana laourma de lungu, crengurosu, si dinlaintru c rosin frumosu, Din afara are o picle carnésa, in carea siedu nisce animale albe in forma de stele, cari intindiendu-si opt fire pipaitdrie ca frundiele in afara, se asemana cu flori albe steldse, Acestu polipu ¢ erescutu si lipitu de | fundulu marei. Coralulu rosiu se afla mai ver- | tosu_ pe malurile marci mediterane, de unde scotiendu-se se transportéza la Marseille, Ge- nwa, Livorne si in alte fabrice, unde apoi las- tarii cei rosii se taia eu forficele, se cioplese poliescu si apoi se foloseseu de decoratiuni si alte Ineruri arteficidse. Prinderea acestoru po- | lipi_se midilocesce prin grindi de lemnu legate cu funic, intre cari funie se impleticeseu poli- pii. Scotiendu-i la aeru liberu, delocu se us b) Margaritariele Aceste ni le di scoic’a de margitare.Scoicele sunt viermi de substanti’a cotordgeloru, capu nu au, trupulw lie trasu cu piele, si_pe de a supra se inchidu in déue gfoci de diferite forme, cari le potu inchide si deschide dupa placn. Scoie’a de margaritare | are g@toci rotunde intr’o forma grésa,din afara | de colérea verde inchisa, dinlauntra albe. Acésta scoica e de 5-6 policari de lunga, Se afla in marile Indiei orientale si apusane. Se afla si in apele Schvedici, Norveghiei, Anglici, Germaniei, inse nu asié multe. Venatorii de avesté scoice se eufunda cu eampana anumit te 40 urme pana in fundulu mari cu peri- cululu vietici, pentru margaritare ce se afla creseute pe gaudcele ei din laintru, si care margele se nu a fi unu morbu a scoicei. Mar- garitarcle se distingu atétu dupa marime, eftn si dupa colére. Cele albe sunt mai pretidse. Si intre téte cele orientale ocupa rangulu dintaiu Margitarele ca coralele serveseu spre decoratiuni. Din gaudcele scoicei se pregatesen bumbi de camesi, maniere la cutite si alte lu- cruri mai de josu. In apele indice se afla scoica gigantica de + talpi_lunga si grea de mai multe sute de pundi! Una suta de perséne se potu saturé din carnea ei. Acésta scoica s'a aflatu petri a pe stanci, si de acolo i s'a disu: scoie’a lui oc. si Traila, SALON WU. CUBTENT A, Unde éste loculu mai competinte pentrua xe ob- serv téte regulelo curtenici, galantomiei, complosan+ tici, gentiletiei, decétu in salonu? Unu omu de buna erescere pururea complesantu ; nioairi inse nu. are s se acoméde cu mai multa strictétia cerinticloru eurte- nici, decdtu intr’anu salonu. Devi findu ed in loculu acesta si noi ne aflamu in salonu, si inca inala ,Fami- Hiei, permiteti-ni, onorabile cetitérie, «@ eénversAma despre — curteni’a. Care este acea insustro a néstra, eu care ne po- tern castigi mai multi amici si in lips’a eaveia no im- preséra mai multi inimici ? Asié credemu e@ nime nu va denogi, c& acésta insnsire a néstra este — curtoni’a, Déea inso sar af cine-va care sé dubiteze despre adeverulu asertiunii néstro nu avemu alt'adecitu a-i recomenda, ca 6 ia | de-a ronduln pe toti cunoseutii soi si «8 decida, pe care ‘intre dinsii i iubesco eéu i urc-ce mai multu, si 80 va convinge de locu, e@ accia, cu cari converséza mai bu- euros, pre cari i primeseo mai bine la cas’a sa — | pana la unulu, toti sunt curteneti | Pre unu ow necomplesantu [u-potemu stima | ma ne potemu si increde in earacterult cea ; lu-po- temu considera si de omu invetiatu; dar totu-de-un'a vomu aflé intr'insulu unu co respingatoria, um ce, ee ne face s@ sitntimn cova neplacere candu ne pasicsce pragulu, camlu neaflainu in societate ev din ulu séu candu suntemu in neplacut’a positiune de trebuio +@ | conversimu eu dinsulu, Unu astu-felu de oma — in tocmai ca nebunula —nu-si cundsce marea sa scadere —siin cole mai multe casuri erode, e@ elu este unt geniala, Una astu-fela de omu, fia eétu de avutu, 38-31 traga orig nea din ori co familia stralucita, fia catu de mare domnu si aiba ori cata influintia, vori ce alta péte e fia, numai gentleman, adcca omu complesantu, onmu curtenetin — nu. Asié cova nu va fi nici odata, nici odata, — o repetima, — nici chiar atunci, candi ar avé titlu de principe! Déca aceste se potu dice despre barbati, — intie- legemu act pre cei necomplesanti — co vomu dive despre atari femei, cari sunt necomplesante, — sa chiar dure? Vai! Nu este mai neplacutu, mai respingatoriu, decttu candu_o femeia — fia ea unu angeru de fru mdsa — aro astu-felu de slabitiuni ! Noi suntemu de parerea: cf nimicumai_usioru, docatu a fi complesanti, pentru ef comple anti’a o in- susime numai prin datina, Oita deingraba ne dedmu eu complesanti’a; la acca ne invetia esperinti’a de tate dilelo, Déea parintii, séu invotiatorii, nostri na s’an ni- suitu ane ded& Ia complesantia, acdsta} lacuna 0 po- temu supling cu pneina ustendla, numai sé voimu. Tito cele ce voimu a spuno, le potema preda en complesantia chiar cu aceea usioretate, cu care le-am poté predé eu necomplesantia, cw euvinto grosolane, Tnea si lneruri neplaente, pre eum de esemplaneinvoirea, neaprobarca s. a. inca le potemn predé, si pote cu mai multa efectn, decdta spunendu-le intr’unu tonu contrarit, De unde provine dre, ed unu articla, 0 critica séu ori-co lucru, déca este scrisu ew dresi-caro finétia, produce mai maro eectu, deettn unu articlu serisu mai taiatoriv, mai fara crutiare, precum si o critica scrisa en espresitini mai grosolane ? De acolo, ef im casulu prim nu aflamu nici o constructitne, care sé vateme inadinsn pro persén’a rospectiva, ér dolicateti’a cctitoriului ne atingendu-se do loc, este cetitu cu multa atentiune, atatn pentra cuprinsula, etn si pentru scopulu serierei, In casula alu doile, asié ne simtimn de reu, asié une place totu cuprinsuln, imeatu, in cele mai multe castri ne disgustamu a coti pana in fine, ‘Unu om intra adevora culty — cf-ci dorere, in dilele néstre a dese intalniniu pseadoeulti — intru atta simte necesitatsa eurteniei, — inedta si eu ser- vitorii sei ¢ dedain a vorbi en ecmplesantia, si eu ast’a la ori ce cas si-castiga mai multa autoritate, mai multa védia, decatu e@ ar vorbi dura si inginfaia eu spusii sci. Dar unij atétu de pueina cumoseintia au despre adoverat'a curtoasia, incatn 0 confunda cn lingusirea, ceea co apoi este caus'a, ef ratacoson si se abatn asi¢ de mult de I seopu. ‘Asié 0! Precitu esto do frumosu curteni’a si pro cata este ca de conveniabila cu earacterulu barbateseu, pre atatu esto de neplacntu, si dejositorin lingusfrea, coea co nbmai la Smeni puciau exit afl resunetu, Fia care parinto esto indetoratu a da copiiloru sei dresicare erescero, imicn mai usiora, decétu a edues copii in cur- tenia, Nu trebuio concesu copiilora, la nici unu easu, ea sé pronuneo envinto grosolane si necuviin- tidse, — a6 deie respunsuri dure si vatametérie ; aéu sé tractoze duru eu sorvitorii ori alte peraéno subordinate. Déea vomu eduedi astu-felu copiii nostri, nu po- temu fi ingrigiti, e@ voru fi necomplesanti, pentru cA de miei so voru dodd, — si datin’a oste a déu’a na tura, Copiii astu-felu crescuti vorn avé portare buna si ori unde voru fi, ne yoru face ondre. Nimicu nu ne alteréza asié de tare ca si candu audimu cuvinte necuviintidee din gar’a unoru copii necreseuti. Dorere, sunt forte multi parinti, cari in adinsu invétia copiii lora la euvinte necuviintidse si si placere audindu-lo din gur'a loru, Co potema a6 astoptimu do Ia astu-felu de edu- ationo? Do comunu catia sunt émeni ect mai ne- Omula necomplocantu, do si se nisiesce a-si cunde scaderea, remane co!a, co a fostu mai denainte, Romano! invetiati dar copiii si copilele vistre Ja ‘curtenia, c@-ci astu-folu i seutiti de multe rele, si ve voru binecuventd tota-de-una ! Letiti'a, 141 Curierialu modei, — Post’a 31 martin, — Ne aflamu in pragulu primaverei, ma dupa ca- lindariu, am si intraty deja in frumosula sesonu, Tim- pulu din co in co devine mai placutn si mai caldurosu, Tncepemu a parasi cereurile co ne restringeau mai mulit intre pareti, Asié esto de plicutu Ia liberu! De sine urméza dar, cA sosindu acestn sesonu, moda inca este espusa motamorfusirii. Credemu a nu fi fara interesn pentru on. néstre cotitérie, déca vom faco o scurta revista preste mod’a de adi. Vestmintele in aestu sesonu, precum amu ob- servatu noi, si procum dovedeseu semnele, se voru crui mai multa scwrte si voru fi provediute eu paloténe nalte large, ér din dereptn croitedupa corpu, si aceste paletone apoi yoru avé mancei largi si cuptusite eu metasa, Aceste paletone se gatoseu din Gros-Grain séu si din Terneau, decorate en dintele, ruche si euptusite eu motasa sén atlasn dupa placu, Vestmintele de strade cele mai multe se gatesou din materie netedo si de diverse colori sou si din ma- terio deosebite prin colori. Amn vedinta unu vestmentu in care mai tote co- lorile crau represintate, dar colérea predominanta to- tusi a fostu cea inchisa. Altu-cam oste sciutu, e& vestmintele de colori deschise se pérta in sesonuln de véra si nwt acum. Mai téte vestmintele de adi se decoréza edu et ineretture. mai anguste, eéu cu mai late séu chiar si cuambele. La garniturele de ineretiture se mai potu numeré ca decoratinni a vostminteloru inca si casa. querele anguste. Spacelulu adosu se docoréza cn flusturatori, ce ne revéea in memoria peptariele portate pe timpulu lui Ludoview alu XV. Presto totu ecle mai multe vestminte sunt deco rate cu flusturatori acum mai Iungi acum mai scurte. ‘Se mai decoréza vestmintolo si cx rucheuri deco- rate cu garniture de metasa si acesto apoi dan unu as- pectu de tot gustnosu vestmintelor In dile mai reci se intrebuintiéza echarpoin formo de beduine, Acesto se gatescu mai alesu din cachemir cn decoratiuni de colori deschise. Long-schawlo-urile fracese é:a incepn a veni in moda. Déuo vestminte moderne ni-au mai placutu, Celu prima eré gatitu din {metas cenusia. Par- tea de nainte erd in forma tablier, docorata cu untt siru de ineretituro mai merunts in forma de somiluna, é subu acest ceren trei pente late de catifea négra’ numai sub aste se vedea pueintolu sucn’a de metasa négra. Tunie'a, ce formé totu deodata si. slepuln era decorata pe de margini eu incetiture mai late; ér spa- celulu erd tainty si eu deschisatura lingurétia, Din- apoi o chocharda si doi flusturatori Alu doile vestmentu cra gatitu din popeline de coldrea cafe Suen’a din josu era decorata eu déno sire de i cretituro si presto aceste incretiture er aninatu una siru de eatifea do colérea vestmentului. Asemene de- cortiuni erau si pre sucn’a do a supra. Nainte avea © tunica in forma do catrintia si decorata ca ai 12142 suencle, Spacelulu notaiatu, ci in locule taiaturei efite-va siro de ineretiture de dintolo merunte de co- orca eafoi, Braulu angustu cra dim catifea, din dreptu cit o eoearda mica, Dar s¢ amintimu cova ei dospro paloriele mo- dere, Paloriclo moderno in forma nu s'au straformatu inea, dar cu atatu s’au motamorfosatu prin docora- tiuni. Mai uainte ne vomu ocupé de palericle rotunde, Acosto palorie, déea go gatesen din dintele, de comunu, se decoréza cu catifoa si flori morunte, ér cole gatite din eatifea nu so mai pérta doja, Intro paleriole francoss mai frumése sunt cole din erépe albu eu docoratiuni albo ai vélu férte lunge eu co se invalescu grumadii. Umbrelele inca incopu a s0 porté. Aceste sunt do multe plose. Mai fruméso sunt inse cele rotundo si ga- tite din metasa alba, Crinolinulu este in mare decadintia, ef-ci nu nu- mai din baluri ei mare parte si de la yestmintole de strado este alungatu, CE E NOU? x (Cestiunea teatralui nostru natiunald) — gra- tia nobilet initiative a intoligintici r Sanu Balas Pest'a — a ajunsu deja in acolu stadi,in cara re yea ideii sdepindo nimai do la simtiulu natiunalu ala filorw si ficelora natiunii, Si fiindu ef moi suntomu convinsi, e@ mu osisto una singurn individe carele s@ nu fia potransu de’ nocesitatoa a promu institatu do cultura natianala: nu dubitamu, ¢@ natiunea va respande cu domnitats la apolulu, co i se va faco de catra comitotula esmisu din conferinti’a, inteligintiei romano concentrata acuma in Buda-Pest’a, ‘Do éra-eo inso ide’a infiintifrii unui teatru natiunala romantt se ivi si fu desbatuta pontru prim‘a-dra in Ibncle acestei foi, apelimu si noi cu deosebire la natix- nalismalt onorab, nostra publica eotitoviu, si mai alesu la zelulustimabiloloru ndstre eotitérie, rogandu pe toti si po této cu stima fratiésca, sé vina a sustioné eu coneursulu ora matoriala ide’n propusa de fdi'a ce se sustiono asisdoro numa cointi'a dlorn. Vora primi eu bucuria ori edt do mici contriduiri séu oferto, si publicandu-le in fii’a néstra, lo vomu depune eu promptitedie in manile comitstului instituity. La Iscru dar fratilorw si sororforu! $8 ne grapiimu en totii sub marotiulu stindardw alu eivili-atiunii si cultu- rei moderne! Veniti s0 inaltiimu eu potori unite una tomplu alu limboi si untianalitétii néstre, — ea in acoste tomplu limb’a nostra sonéra si strabuna sé vo pita ured la demnitatea co i compete in concertulu po- poreloru civilisate, Acést’a va fi o lucrare sublima, o opera salvardria, de la caro nici amu Romanu adeve- ratu nit-i péte donegd coneursulu seu; ef-ci toti sun- tomu indotoritia iubf pe mam‘a néstra comuna,toti tre- buie 6 emlucrdm la innaltiarea ei, si toti suntomu deoblegati a sacrifiet dupa potintia pentru infor limbei néstro, unic’a ndstra croditate stramosidsea ! «*x(Démn'a Romaniei) — precum scria wnele foi — se afla in stare binecuventata %4 (Parastasuri.) Divectiunea Asociatinnii natiu- lo din Aradu ai a deseistta so serbé parastasulu J anualu petru aternisarea memorie! -repausntului Goor- giu Popa, sambet’a in 2 aprile la diecs re inainte do middia-di, in biscric’a romana catedrala gr. or. Aradu, Astsdero a dispusu a so tioné parastasu si po tru ropausatula Toy’a Crosticin in 16 aprile, in biseric’ gt. or, romana din opidlulu Siri’a. a%5 (Profesorulu dr. Eckardt) do eate-va sopte= mani potrece in Pesta, si tiene pré interesante confe- inti ‘literarie, Intr’un'a din dilele trocute a vor- bitu despre marea femeia a scclului, adeca despre Gorges Sand. Eckardt a vorbitu cu ealdura despre Sand. Dicea, c@ dins'a ¢ profet’a timpului presinte, Py- thi'a Ii ai pe terenulu romanurilora poporale unt Auerbach’ alu frane'silorn, A enaratu multe dat relative la biografi’a ei, incopondu de la oducatitmea ci in claustra, pana Ia eastolulu de Nohant, unde si acuma pastrédia spiritula seu viu din tineretie. Dins'a ¢ do origine ilustra. N. familiariu ¢ Auror’a Due pon, S’a maritatu dupa Danevant, inse fara amoru, I'a siparasitu, mergéndut la Paris spro a-si crod renumlo, si acolo in compania ea Tuli Sandeaw a serisa primult, sew romanu, Alu doilo opafu numai productuld sou, si apart sub numele fictiva do Goorges Sand. Cum sia ales acostu nume, ni-o spaso Eckardt, De éra mili’a Dunevant a protostatu in contra_intrebuintif numolui seu, si nici Sandeau n’a mai voitu a-i impra- muti numele, oa fu silita a invonté unu nums non. Link dar din numele Sando eslo patra liters prime, apoi se uiti in calindariu, ea in co di a aparutu primulu ci opn, si lo dra-eo primi. ay (Statu'a lui Traianu,) Con mai renumita sta- tua de marmura a imporatului ‘Traiann, ropresintandu de déue ori natur'a, tionendn Ia man’a drépta sabi'a si in man’a stanga wnu volumenn ; euirisatusi cu to’ a drapata pre bratiula stangu; statu’a cea mai frumésa a imperatului Traian, din musoulu Piorentici, Inata prin fotografia s| apo ftografinta eu norocitn sce se afla do vandiare Ia administrationca ,Trompetei Carpatiloru.* Pentra doi sfanti numai piteavé cino-va, acista protidva imagine, soumpa fia-carui romanu, | produsa cu arta in marimea ordinaria a tablouriloru. Nu scimu ce amu poté recomondd mai bine spre arna- mentu de muri interiori do comuna atatu urbana eatu sirurale do sod'e si do ori-ce loca unite se aduna ro- ‘mani, decttu acésta litografia a eolci mai perfocte sta- tuo a imporatuliai Traiann din cdte aw romayn a le pa- tronului nostra pana la noi, Roco:nondamu dara, si en idea si ca ornamentn, imazinca marelui Traianw totir- rorit rommnilora de ori-co opi Ls vd plitie aru fi, cum si do ori-ce stare in societate. So dopuno din acésta litografia, Ia tte biurourilo telogeafo-pos- tali, precum si la této libraricle, spre a se vine, in t6te partile Romaniei, totn pro doi sfanti osemplarali, din care protin so potu opef tacsele Joginity postali. (.Inform, buewr.*) a%y (Junimea romana de fa gimnasiula din Bai a- mare)a formatu o socictate do leetara eu scopu de a-si “ered o biblioteca din opuri si diuarie romancsei, unit coru voeala si a 86 cultiva in limb’a si Titeratir’a tiunala, Mombri ai societatii sunt toti_ studentii romani de aici in numora de 142 insi, eari an conferite pana acum 50 fl. pentru fondalu sociotétii, care s!a mai spo- vitu eu 148. dela trei binefacutori. Stan comporatu pontra biblioeea 80 tomari do earti ew 40 fl. Stan pro- Fnameratu la yAlbin’'a,* ,Famil’a® si ,Gar'a-Satului,* Jindariulu i indie& numele Georges, li-si143, ~Foderatiunea* o avemu din bunavointi’a dlui can- foru localu, Conducatoriulu societétii este Diu Toanu Popu, profesoru do limba si literatur’a romana. Comi- totuln societatii s'au constituitu asié: vpres. Ionu Giu- | la, casiora Demet. Pecurariu, controloru Iulia Popu, bibliotecariu Constant. Dasealu, vbibl, Ionu Cototia prefect. do cancolaria Aureliu Simonu, condueatorn in cantu Jonn Stefi, notariu Lon Cernescian, — Din comandawa socivtati: Paulu Demianw m. p. stud. in el. VI. Literatura si arte, ae (0 publicatiune importanta.) Dinariulu ,Co- jumn’a lui Traianu,* uniculu dintro tote diuaricle po- litico din Bucuresei, care ni desconsidera nici partea sa literaria, a ineepatn se publice in foisiér’a sa unu pré interesanti si importantt eielu de articoli de emi- nentulu nostra publicistu, dlu Georgi Misaila, Tit- uh acostoru articoli e: ,Datinele, obiceiurile si _tra- itimnile poporului romanu.* Acésta Inerare go va im- parti in 29 de parti, Eta planulu: 1. Ochire general: Elemintele indisponsabilo spre a constatj natiunal fatea si latinitatea poporulai romanu, prin teritoriu, limba, anticitati, monuminte, numismatica ote. 2, Sim- tiomentulu unirei alu rasoi si alu patriei la Romani. 3, Simtiomentalu framosului si alx bunulai ln Romani, manifestatu prin musie'a natinnala, 4, Tubiroa vit si_ur'a do straini Ia Romani, manifostata chiar prin haiduefa, candu calea glorici li's'a inchisu de odata e1 venirea fanariotilor, 5, Nascerile, namele, conumele si pronumele la Romani. 6, Nuntile In Romani, 7, Inge: patiunea la Romani. 8, Coremonte religidse, ser silo si bisericosei, 9 Cultulu icdneloru larii ote. 10, Socurile romanoseii ealusierii, horo otc, 11, Suporsti- tiuni, prejulogice, 12, Prognostico romanosei. 13, Pas- tori’ in Romani, 14,"Datine do annlu nou, 15, Calin dariala 1a Romani. 16, Poosi’a poporala, balade can- tace lumesei, doine cotinde etc, 17, Nnérimentuln la Romani. 18, Costume, portu natiunalu, arme ete. 19, Case, mobilimontu, unelto caznice si instrumento ara~ tério la Romani, '20, Rabdsic la Romani. 21, Zodie, sérte, fatalisinu, 22,’Usulu Florilora. 23, Jorife, pri- méso, colive. 24. Cualificivi. 25, Ospitalitatea Ia’ Ro- mani. 26, Manachismula, 27, Ghicitori, idiotisme, pro- verbo franturi de limba, 28, Poporulu studiatu in vid ti’a Ini intima, easnica, agricola, industriala si sociala, 29, Conclusitne, ~ Salatimn ea bacnria pe dln Mi- sail la ineoputula acestoi introprinderi, si geatulamu, -Columnei lui Traiana* pontru aedsia publicatiune Go mare insemnate, a°s (Diuariu now.) La Craiov’a a aparaty unw diuaria “now, intitulatu: .Ropublic'a* dar la numo- valu alu doile imbatu titlulu in: ,Adove~ ral Redactorulu acostai diuarin politien © “dlu De- metria P, Bancovu. inetate, | (0 istoriéra romantica) amu eetitu intr'unu diasrie din Drosda, Ea eontiono umatoriole: ,In- {runt otolu de acolo Loenid 0 familia englosa, Copil’a | englesului, abié de einci-spre-dicco ani, s'a inamoratu in servitoriulu de casa si cu totn pretiulu void ca sé convina cu dinsulu, In fine a inventatu, en 86 so pre- faca morbésa, cé-ci_asié candu va merge pe tropto in susu si in joat va trebui cine-va <é-i ajute, — Copil’a amoréea ai-a si ajunsu scopnlu in eAtu-va, pentru ef parintii ordinara ‘servitorinlai ca s6-o conduca si candu va mergo si candu so va rentornd, Ea dara in téta diu’a iosid la preamblare cu trasur’a si convinea adesu cu servitoriulu, Prin desele contingeri copii’a devoni si mai inamorata, ineatu nu a potutu mai multu 6 rosisto, ci uitandu-so do sino, infira converaari con- fidentiale cu sorvitoriulu. — Amoralu oi nu potia sé ro- mana secrotu, paritii observara morbulu fieei lora, Se inticloge e& furiosulu parinte de locu_ mediloci, ca sor- vitoriula s¢ so absolveze din sorvitiulu seu, dar nu a potutu esopora, ca tincruln Romeo #6 nu pota remané in Dresda. —Dupa efte-va dile copil’a enzlesului a perita si numai dupa multa truda o aflara la locuinti'a amantului seu, de unde apoi o transportara la cas’a pa- rintilorn neconsolati. O (Curiosu provesu de despartire) so portractéza acum naintea tribunalui din Cincinati, A nume: Unw nogutiatoria tineru, numai do déuo septomani insoratu, dilele treoute trebuid #6 calotordsca la Loiaville. Spusc sociei, e@ are sé mérga, dar se va rentérce curendu, la ce soci'a cert de la dinsulu unu earutu de adio, dar olu i denogi dicenda in glama, e& nu aro timpa, Ren- tornendu-so apoi mai tardiu afli locuinti’a incuiata si mobilelo venduto soci'alui adeca se duse la cas’a parin- tilorn sia intentatn procesn de despartire contra so- cinlui seu, pontra c@ nn a voitn sé-i deie unu sarutu de adio! A. (Principete Petru Bonaparte) dupa ce a fostu absolvatu de tribunalalu de Tours, a impartita déuc mii de franci intro soracii do acolo, si de locu a ai ea- lotoritu la Nizza. Faim’a cf prineipcle este absolv: a sositu ndptoa la Paris si a causatu marc Se dice ef insusi imperatuln ar fi consultatu pre pri cipicleea 56 paresésca Franci’a; ér altii sunt de parere ‘4 imperatulu I’a esilatu. A (In Paris) s'a constituitu decurendu o soete- tato, care va avé de seopu, a impeileos famarea, Mem- brii acelei socictati so deobldga a nuaai famé niei unu folu de tutuna. Intro membrii acelei societiti se anu- mera si goncralnlu Mac-Machonu si dlu Ludovien Ul bach redactorula divariului ,Clocho* s. a, multi bar- bati insenmati. Ei sunt de’ pareres, e@ fumatulu are maro influintia a supra organcloru mintii si asié tim- pirea imintii in celo mai multe casuri provine din fu- natu, si ef numaiasié se va dolaturd realu, déoa toti yoru last de frumatu, Membrii societatii dau esem plu banu, asié genoralula Mac-Machon, earo in deoursu do paten dioet dle ani a fostu fumatori pasionata, acum a abdiat ex totulu do la patim's sa. — Ne mirdmu, ef inimicii tutunului nu-si aduew a mint», e& malti_dintre barhatii genia'i, ea prineipole Eugenia, Cant, Voltaire si alti muiti au fostu famatori pasionati! 2A (Sardou si femeile.) Fomvile toti-do-na au jocatu mars rolu in visti’a lui Sardou, — Romumitula xeriotoriu de piose comico pucinn a ftraita singuru; in ori en impregiuréri avea langa sine vr’ amica. Da ci-ci dinsulu au inbié femeile, ei nu-nai pre femeia,, — pre femoia cu téte scadarile ei, In dflole Ini noferi- cite avea de socia o fomein forte frumésa, — earea iu- did multu Inesulu, pe langa tite c& seid c&tu do mica144 e-cass'a amioului seu, Sardou trebuid sé luere férte malty, ma a facutu si detorie, pentra ca sé ‘péta. rate face inclinatiunile amicei sale, Intro demingtia amic’a a disparutty lasandu de suvenire adoratoralui seu o de- toria, de veo diece mit de franei, Nefericitulupoctu a sciutu bino, e& din venitulw seu nu va poto #6 eolvésc Getor'a ai asié va A citata la tribunalus— In curids'a- positiune, primi o epistola de la foat'a Tai dragutia, ca- Tea agi’ in Rom'a on unu milioneria, — Epistoba ef conticnea urmatériele: ,lubite amico! Ce timpu fru- frumosu e adi in Rom'a, carnevalulu este vialusi forte atralucitu! Mipetreen férte bine, mo ingrasia — si nici odata nu ain fosta asié do frumdsaca in prosontn. Credu, ef ai tu ti-potrec! bine si cato-odata cugeti si la mine, Ia amic'a ta de odiniéra!* Ca a cugetatu, nm incape indoiels, — in tdta lana, la unu timpu ant- mitu, — Dar poetula nu a avatn de fuera numa tota en antu-felin de femci cochote #1 notmane. — Una ana dupa aceste, a aflatu o alta amica, caren In ingrigita in miseria lui sia suforitu ipsele impreuna cu dinsul Int’o di Sardon sorentirs.: a casa cu 0 fata voidsa si goli pe mésa o punga plina de Loisd’ors-i, gfubita mea amie! — diso elu amicel sale — mi ¥a pritnitu 0 picsa la teatrulu Odeon. Am trecutu deja proste Poult oola mai mare. Tn fine vom avé si Sre senine. Ah! ce ferice mo simtiu, c& pota #6 impariu feriiven mea eu tine!* Amie’ fui ia locu #6 se bucure dovent frista, ,Asié dara — diso om una ton dofosu — vou ayé bani? vom seapi de. grigi si doveri? In tota dina -yomu mancd? —~ ti mulljumesea — asié mu pot sé traiescn, Dupa acoste r-lugameltele af s'a indopar- tatu, fara de a se mai rentdreé-v1’o data la Sardon. Felurite. A (Wodistuta muntiloru.) Mod’a inca si-are apos- tolii sei, pre cari apoi i tramite in toto partile locuite de dmeni, ca sé propage capricicleci. — Din sinula muntilort asjadere nu potu 36 lipsdsca astu-felin do apostoli, — Eta, on. cotitéric, ve si presintamu in nu- merulu de adi figur'a unui asemo ne apostolu. — Da, elu este apostolu, — nu pentrn ef umbla sper pedes apostolorum,* — ei pentra e@ este reprosentantele unei dicitie capricidsa, — Acestu apostolu propaga cx fido- litate si inca in regiuni forte nalte, unde a nevoia ar pote strabato acca dicitia lucsuriésa en papucii ei de lacu provediute ou caledio nalte! séu chiar déca ar si strabate — mu sar afla bine pe acolo, Vitele pes , oile, regiunile simple si selbatice aru face-o po- somorita, Prostutii de pastori i-aru calcd slepulu lungu, é inocintele copilitie eu fati'a loru rumena o-aru privi cu unu dispretiu.— Démn’a moda dara romane a casa, si numai representantele seu lu-tramite pre piscuri si Ja umbr'a arborilora seculari. Acosta. representanto esto unu fetiorasiu bine intremata, frumosu si tare ca unt ursu, Esterioriula Jui insufla simpatia, ér prima- rea Ini este franca si amicabila, — Nu ve mirati oltt Ja téte frumésclo muntilora esto unu dspe bine primitu, Ast’a cundsce deja téte cararile muntilora, ca noi stradele orasiului in care no aflamu, cundsce téta stanc'u, tot pisculu, téte vaile, téte colibele — si t8to pastoritiole. — Blu éeio, caro fotisidra co prima, Proprietariu, redactoru respundiatoriu si editoriu co marama, ce rochia iubesce mai multu scie caro féta pe cine aro dragutiu, in caro coliba se gatesee mai iu, care féta canta mai sonora si care are ochi mai straluciti, Pachetulu de pre umerii lui este unu bazaru intregu. Poti s@ gasesci_intrineulu tota ce doresce o anima simpla dintre munti. — De la elu cu- pera fotiorii anclulu de eredintia si totw la dinsulu se afla de vondiare pandi’a pentru morti. — Cu unu eu vontu elu este negutitoriulu munteniloru, ma Yam poté numi si respanditoriule civilisatiunii intre mun- toni, — Astu-felin sunt modistii muntiloru ! Gacitara numerica. De Anastasi’a Leonoviciu- Ua1212111 81 8V7II 131 41V7IGIIT 3V62112011, SILI 24116 813811101 6111311 12101312V 6V. 41H sYle24V 2TTITI4’T 11V9241 SIL GIL2TL46 TAL is vs2121I0 18V 21V20I, 111010 71113V 1401 THI; 321191 121 M6610 111200 1001 111- aT sTT2010 SI 121116 isVe24I TW61a111-1N2t 1311211 TAIT! 1211 1912V 1116 3198Ti TIMI 611 1131132V 5171162V TAIL 14111811 13V 11181 71410112111 116 71V- ad 471162V! 1ONLVAIONIV 14V 1331111. * Deslegarea géciturei de siacu din nr, 8, Apoi soriér'a aduce-si a minte: Sé caute repausu prin triste morminte; Si langa movil’a parintilorn ei Conduee pe fratii, soraci mititei Asié li vorbesce cu vacea uimita: »Aici dérmo tat’a si mam’a iubita, Aici langa dinsii si noi sé dormimu Si mane pe strade de nou s@ coraimn !* Post'a Redactiuni Mértea lui Ladistau Corvinulu nw ¢ res, dar ni se pare, ed ai pré imitatu pe unu pootu strainu, pentru aceon nu 0 ‘vome publics ‘ba mormentula ‘optu stzofe dia fneepute, ‘Versurile 7 Necasula me in grading, — Catra véra, — nu so va public, iuso numai cole edalto rant ae prisosu, ‘Una eusping, — Unu view potu publicd, IOSIFU VULCAN andra Kooi i Ge tpariale hi al in Pesta, Platte Poseilora, Nr. 0.