Facultatea de Teologie Ortodox

,,Justinian Patriarhuldin Bucuteti

Lucrare de seminar la Patrologie

Teologia harului divin n perspectiva
Sfntului Grigorie Palama

Coordonator: Asist.Dr.Eugen Maftei

Student: Vlaicu Eusebiu Damian, anul II Pastoral, gr X

Bucureti
2016

I. Introducere-Biografie
Sfntul Grigorie Palama s-a nscut n anul 1296 la Constantinopol dintr-o
familie cu origini n Asia Mic. Tatl su , Constantin, era unul dintre membrii
Senatului n care s-a ocupat i de educaia viitorului mprat Andronic al 2-lea. n
1303 este tuns n monahism i moare pe cnd Grigorie avea apte ani, iar educa ia sa
este lsat n grija mpratului. Studiile primite la palatul imperial i originea lui nalt,
l-au fcut cunoscut n lumea Constantinopolului.
Tnrul Grigorie fiind atras de viaa monahal n 1316 pleacmpreun cu cei
doi frai spre Athos, unde devine ucenic al isihastului Nicodim.
n 1323 moare clugrul Nicodim, iar Sfntul Grigorie intra n Marea Lavra sub
povuireaSfntului Grigorie cel Mare n schitul Glossia. ns datorita incursiunilor
pirailor turci produc refugierea isihastilor din schiturile lipsite de aprare. Sfntul
Grigorie se retrage n Tesalonic unde este hirotonit preot i tot aici se stabile te cu un
grup de monahi ntr-un schit lng Veria.
n 1337 se retrage nsihstriaSfntului Sava unde va redacta primele sale scrieri:
Cuvntul despre Petru Athonitul i Cuvntul despre intrarean templu a Maicii
Domnului.
n 1325 soseten Grecia teologul Varlaam de Calabria fiind chemat la
Constantinopol de Ioan Cantacuzino. Intrn contact cu clugri isihasti ntr-o serie de
scrieri polemice unde pune n cauz autenticitatea experienei isihaste a rugciunii lui
Iisus i a vederii Luminii Dumnezeieti. Grigorie este chemat de clugrul Isidor unde
ii rspunde lui Varlaam scriind doua Triade naprarea isihastilor.
n 1341 are loc n catedrala Sfnta Sofia un sinod prezidat de Patriarhul Ioan
Calecas care hotrte excomunicarea lui Varlaam pentru nv tura sa despre Lumina
taboric i criticele la adresa rugciunii lui Iisus, iar n cea de a doua edin ,sinodull
excomunica i pe Grigorie Achindinos, adversar teologic al Sfntului Grigorie Palama.
Din cauza unor nenelegeri Palama intra n conflict cu Patriarhul Ioan Calecas,
unde este nchis n temnia palatului imperial. n aceast perioadSfntul Grigorie scrie
cele VII Antiretice mpotriva lui Achindinos. n 1344 ntr-oedin prezidata de Ioan
Calecas hotrte excomunicarea lui Palama, acuzndu-l de erezie.
n 1347 Ioan Cantacuzino este ncoronatmpratireuete sa intre n
Constantinopol, eliberndu-l pe Sfntul Grigorie care va fi numit mai trziu Mitropolit
al Tesalonicului.
n 1354 Palama ntreprindere o cltorie spre Constantinopol pe mare, ns nava
cu care cltorea este capturat de turci. Timp de un an de zile va petrece n captivitate
fiind eliberat de nitesrbi care au pltit suma cerut de turci ca pre de rscumprare.
Revenit n capital va intra ntr-o noua disputa cu Nichifor Gregoras pe tema
energiilor necreate, unde Palama iese triumfator.

n 1357 Sfntul Grigorie moare la 63 de ani, iar n 1368 printr-un sinod inut la
Constantinopol prezidat de Filotei Kokkinos este trecut nrndulsfinilor.

II. Tratarea
1. Teologia harului divin
n teologia ortodoxa nu s-a simitniciodat nevoia unei doctrine speciale despre
har. nvturaortodox despre har este de fapt doctrina energiilor necreate.
Aceasta doctrina a fost dezvoltata n secolul X de Prini filocalici i apoi
formulate clasic in scrierile patristice ale secolului XIV de ctreSfntul Grigorie
Sinaitul, Sfntul Teolipt al Filadelfiei i mai ales de ctreSfntul Grigorie Palama in
cadrul curentului isihast. n urma controversei isihaste la sinoadele inute la
Constantinopol in secolul XIV, aceastnvtur a fost recunoscut i decretat oficial
ca dogm a Bisericii.
nvtura teologica a Sfntului Grigorie nu este altceva dect o expresie a
spiritualitii aghioritice, o mrturie vie a tririi isihaste rsritene.
Potrivit nvturiiSfntului Grigorie, harul nu este desprit de Dumnezeu, e
chiar viata divinmprtit omului. Harul divin nu este altceva dect energia,
lucrarea sau puterea prin care Dumnezeu mprtete oamenilor ajutorul,
viaaisfinirea Sa, adic energiile Sale necreate. Harul divin izvor te din fiin a celor
trei Persoane Divine, aparinentregii Sfintei Treimi. El este comunicat oamenilor i de
Fiul i de Duhul Sfnt. n virtutea apropieri ns, se atribuie in mod deosebit Duhului
Sfntaciunea de mprtire a harului. De aceea, spunem ca dup Cincizecime,
sfinirea sau lucrarea harului divin in lume o face Duhul Sfnt.1
Sfntul Grigorie Palama spune ca sunt trei lucruri deosebite pe care trebuie sa le avem
in vedere cnd vorbim despre Dumnezeu. E mai nti Dumnezeu n Sine, ca fiin ,
apoi Dumnezeu n Persoanele Sfintei Treimi i energiile necreate a le lui Dumnezeu.
Credem n Tatl, n Fiul i n Duhul Sfnt, o Dumnezeire n trei ipostasuri , o
singur fire, simpl, necompus, necreat, nevzut , mai presus de cugetare . Tot cel
zice ca numai fiina lui Dumnezeu este necreat, dar nu ilucrrile lui ve nice, pe care
le depete pe toate, ca ceea ce lucreaz pe ce le lucreaz, sa aud pe Sfntul Maxim
care spune << Toate cele nemuritoare insi nemurirea, toate cele vii ins ivia a,
toate cele sfinte insisfinenia, toate cele virtuoaseinsi virtutea, toate cele bune
insibuntatea, toate cele ce sunt insi existenta sunt un chip vdit lucruri ale lui

11Pr. Prof. Dr. Dumitru Stniloae, Teologia Dogmatic Ortodox, Vol. II , ediia a
III-a, Ed. IBMBOR, Bucureti 2003, pp. 311-312
3

Dumnezeu. Dar unele au nceput sa existe in timp, iar altele nu au nceputsa existe n
timp. Caci nu a fost vreodatcnd n-a fost virtute, buntate, sfineniei nemurire.>> 2
n natura Sa , Dumnezeu este necunoscut, inaccesibil i incomunicabil. La fel i in
persoanele Sale, Dumnezeu e inaccesibil i incomunicabil. Ceea ce se comunica lumii
nu este nici natura divin, nici Persoanele Sfintei Treimi , ci energiile necreate
iDumnezeieti.
Lucrarea necreat a lui Dumnezeu, mpritnemprit, e nf iat la plural
de purttorii de Dumnezeu, cum a artat mai naintei marele Vasile. Deci fiindc nici
iluminarea i harul dumnezeiesc nu sunt fiin, ci lucrare a lui Dumnezeu, de aceea i
ea e comunicata nu numai n timp, ci i la plural, fiind druit pe msura celor ce se
mprtesc de ea iaducnd cu ea, dup vrednicia celor ce primesc, mai mult sau mai
puinstrlucirea ndumnezeitoare.3
Deci prin aceste energii participm la viaa divin, lcunoatem pe Dumnezeu i
ne ndumnezeim. Pe cele care au luat viaaraionalinelegtoare de la El, le-a voit
ca prin inclinarea de buna voie spre El sa ajung la unirea cu El i astfel sa
vieuiascdumnezeiete i mai presus de fire, nvrednicindu-se de harul i lucrarea
ndumnezeitoare.4Relaiile divine in contemplaie nu sunt natura divinnsi care e
inaccesibil, ci energiile necreate prin care se manifest.

2. Distincia dintre fiintilucrrile lui Dumnezeu

Sfntul Grigorie Palama, elaborndnvtura despre distincia dintre fiint ilucrrile
lui Dumnezeu, nu a fcutaltcevadect sa valorifice nv tura patristicmo tenit,
oferind astfel o baza doctrinarexperienei mistice a Prin ilor isihasti sa
fundamenteze realitatea acestei experienei pe o dogma privind modul de existent a
lui Dumnezeu.5
n scrierile sale, el evit, de cele mai multe ori, termenul de fiin (ousia),
considerndu-l insuficient pentru ceea ce este Dumnezeu prin natura sa, el prefer
termenul de suprafiin (iperousiotis),mprumutat din teologia Sfntului Dionisie. A

2Sfntul Grigorie Palama, Tomul aghioritic, n Filocalia , Vol. VII, p. 412, p. 419
3Sfntul Grigorie Palama, 150 de capete despre cunotina natural, despre
cunoaterea lui Dumnezeu , despre viaa moral i despre fptuire, 68, Filocalia,
Vol. VII, p. 472
4Sfntul Grigorie Palama, 150 de capete despre cunotina natural, despre
cunoaterea lui Dumnezeu , despre viaa moral i despre fptuire,91,
Filocalia ,p.489
5Georgios Mantzaridis , Teologie moral, Vol.II, p. 537
4

fost nevoie sa se disting n Dumnezeu fiinai ceea ce nu este fiin a tocmai pentru c
Dumnezeu nu este limitate de fiina Sa.6
Sfntul Grigorie afirm ca Dumnezeu dupfiina Sa, este imposibil de a-L cunoa te,
acesta rmnnd incognoscibila i incomunicabila. El expunea dreapta nv tur
despre raportul dintre fiina lui Dumnezeu i energiile Sale necreate.
Acesta aprnd pe Prinii isihasti, care erau acuza i ca l vad pe Dumnezeu,
explicnd lui Varlaam c acetia vd fiina lui Dumnezeu, el a rspuns i faptul
cisihatii nu vd fiina lui Dumnezeu,ci energiile care se revars de fiin a Acestuia.
Caci nu a definit nimeni dintre ai notri pe vztor ca pe acela ce vede fiin a lui
Dumnezeu. Daca aadar, vztorul nu vede fiina lui Dumnezeu, iar pe de alta parte
aceia numesc, dup tine, vztor pe acela care vede vreo lumin oarecare, e vdit ca
acela nu cred ca lumina aceea pe care o afirma ca o vede vztorul e fiin a lui
Dumnezeu.7
Aceasta lumina despre care vorbeteSfntul Grigorie Palama nu reprezint altceva
dect energiile necreate ale lui Dumnezeu . De aceea cuvnttorii de Dumnezeu
numesc nesfriti lumina aceasta. Prin ea , cndnceteaz orice putere de cunoa tere ,
Dumnezeu se face vzutsfinitor , unindu-se prin puterea Duhului ca Dumnezeu cu
dumnezei i fiind vzut de acetia. Caci prin mprt irea de Cel mai nalt se
preschimba i el spre ceea ce e mai inalt. 8 Pentru a rspunde acestei acuzaii de
meselianism , lansata de Varlaam9, care reproa isihastilor ca vad fiina lui Dumnezeu
cu ochii trupeti, sinoadele bizantine din secolul al XIV-lea ratifica distinc ia palamit
dintre fiina divina i energii.

3.Lucrarea harului divin n om prin Biseric

Omul primete harul necreat i se unete cu Dumnezeu, prin mprt irea cu Sfintele
Taine. Aceastlegtur personali imediat a fiecruia dintre credincioi cu
Mntuitorul Iisus Hristos are ca rezultat unitatea i comunitatea real a credincio ilor
ntre ei.
Chipul sau icoana lui Dumnezeu este Biserica . In ea se nfptuie te unificarea
ntregii lumi iasemnarea ei cu Dumnezeu. 10ndumnezeirea nu este un fapt
6Vladimir Lossky, Dupa chipul si asemnarea lui Dumnezeu, p. 45
7Vladimir Lossky, Dupa chipul si asemnarea lui Dumnezeu, p. 47
8Sfntul Grigorie Palama , Despre sfnta lumin, n FR, Vol. VII, p. 256
9Sfntul Grigorie Palama , Despre sfnta lumin,31, n FR, pp. 278-279
10David Bradshaw, Metafizica energiilor necreate i schisma Bisericilor, p. 244
5

individual , ci eclesiologic. Este rodul desvririicredincioilor ca membri ai

Bisericii , numit de Sfntul Grigorie Palama comuniunea ndumnezeirii.
n snul Bisericii , credinciosul este chemat sa devindup har ceea ce este Dumnezeu
dup fire. Desvrirea aceasta se face prin iubire, care l face pe om persoana
adevratai reface unitatea firii sale i comuniunea lui cu Dumnezeu.
Sfntul Grigorie concepe ndumnezeirea omului numai n i prin Biseric , ca Trup a
lui Hristos. n concluzie, Biserica, ca Trup al Mntuitorului , este rodul unei comuniuni
personale cu harul necreat ndumnezeitor. Prin Taina Botezului i al Sfintei Euharisti,
omul este nnoiti devine fiu a lui Dumnezeu dup har.

III. Concluzie
Prin sinoadele constantinopolitane din secolul al XIV-lea , nvturaSfntului
Grigorie Palama este reprezentativa pentru ntreaga spiritualitate athonita i a fost
recunoscut ca motenire patristica autentica i astfel oficiala pentru ntreaga Biserica
rsritean. Semnatarii Tomosului aghioritic confirma aceste lucruri , spunnd :
Acestea le-am nvat din Scripturi, acestea le-am primit de la Prin iino tri , acestea
le-am cunoscut prin putina noastr cercare. Acestea tim ca le-a scris i preacinstitul
intre ieromonahi Cuviosul Grigorie Palama pentru cei ce triesc cu sfinenie o viat de
linite .Urmndntocmai predaniile sfinilor.11

11Tomosul aghioritic, n FR, Vol. VII, p.386

6

Bibliografie
1.Pr. Prof. Dr. Dumitru StniloaeTeologia Dogmatic Ortodox, Vol. II, ediia a IIIa, Ed. IBMBOR, Bucureti 2003
2.Sfntul Grigorie Palama, Tomul aghioritic, n Filocalia , Vol. VII
3.Sfntul Grigorie Palama, 150 de capete despre cunotina natural, despre
cunoaterea lui Dumnezeu , despre viaa moral i despre fptuire, 68, Filocalia, Vol.
VII
4.Georgios Mantzaridis , Teologie moral, Vol.II
5.Vladimir Lossky, Dupa chipul si asemnarea lui Dumnezeu
6.Sfntul Grigorie Palama , Despre sfnta lumin, n FR, Vol. VII
7.David Bradshaw, Metafizica energiilor necreate i schisma Bisericilor
8.Emanoil Bbu, Istoria i spiritualitatea Bizanului