Obiectiv SMART : obiectivul acestei sedinte este organizarea eficienta a timpului.

La finalul acestei sedinte participantul va :

1.
2.
3.

ti s valorifice timpul i importana lui.

ti s stabileasc obiective clare pentru o mai buna organizare a timpului.
ti s stabileasc o strategie pentru eficientizarea timpului (stabilirea prioritilor,
delegare).
4.
ti s gestioneze sarcinile, timpul i situaiile de criz pentru o mai bun
organizare.
Cui se adreseaza?

Managerilor i viitorilor manageri

Profesionitilor din companiile publice sau private
Profesionistilor din mediul eduational
Oricrui profesionist al crui post presupune o bun organizare, planificare i
prioritizare a sarcinilor
Durata : 1 h
Loc de desfasurare: Online
Data: 23 Mai 2015
Agenda curs se bazeaza pe modelul Grow si vizeaza strict obiectivele mentionate
anterior.
GOAL definirea scopurilor
REALITY explorarea realitatii
OPTIONS noile optiuni pentru atingerea scopului
WHAT/WHO/WHEN Planul concret de actiune

Cele 4 cadrane ale sarcinilor

Richard Branson un preedinte de companii pentru care sarcinile sunt:

Importante, Urgente, Neimportante sau Neurgente. Participanii vor nva s
implementeze acest procedeu pentru sarcinile lor zilnice de la birou dar i din
viaa privat invatand unul din cele 7 Obiceiuri ale Oamenilor de Succes, un
volum scris de Stephen Covey si devenind foarte popular.

Cine ne mananca timpul

n timpul unei zile, exist o serie de factori i sarcini care ne rpesc timpul.
Participanii vor nva s identifice aceti factori i s i elimine din programul
zilnic.

Principiul Pareto 80-20

Pentru a evidenia ct de important este s-i stabileti prioritile, Vilfred Pareto

a enunat urmtoarea teorie: 80% din tot ceea ce se realizeaz pe Pmnt se
face cu doar 20% din efortul omenirii. Mai mult, el a aplicat legea fiecrui
domeniu n parte i i-a dovedit universalitatea. Cursanii vor nva s aplice
acest procedeu n sarcinile zilnice pentru c, n final, 20% din sarcini s le aduc
80% din beneficii.
Transcript Sesiune Coaching

Coach 1: Alexandra Foarfa

Coach 2: Mircea Ghiunea
Coachee: Alexandru Manescu
Locatie: Apel online Skype
Inregistrare realizata cu Amolto Call Recorder for Skype
Durata totala: 47:55

Inceput transcript:
C2: Buna ziua!
C1: Buna ziua!
AM: Buna ziua!
C1: Am primit emailul dvs pentru progrmarea acestei sedinte de coaching.
Dumneavoastra ne-ati contactat, nu?
AM: Da. Am aflat de voi de la cineva care a lucrat cu voi si as fi vrut sa vad daca
ma puteti ajuta. Am si eu un issue pe care as vrea sa il discutam sa vedem daca il
putem rezolva.
C2: Am inteles.
C1: Cum sa nu?
C2: Inainte de a incepe orice discutie tin sa mentionez ca aceasta
discutie online este inregistrata. Vrem ulterior sa o folosim pentru a
evalua sedinta si dorim sa primim acceptul dumneavoastra inainte.
AM: Sigur. Dar in conditiile astea trbuie sa intelegeti ca s-ar putea sa fie intrebari
la care s-ar putea sa nu raspund pentru ca nu pot sa raspund.
C2: Sigur ca da! N-ar fi nici o problema.
C1: Este vorba despre obiectivele si scopurile dvs, nu de ale noastre.

AM: OK.
C2: Bun
AM: Deci in principiu vrei sa va spun de ce v-am sunat. Sau de ce v-am dat mail
de fapt. De cativa ani de zilede fapt de cand ma stiu dar de cativa ani de zile sa accentuat gratie pozitiei pe care o ocup in companie, am foarte multe
probleme in a reusi sa gasesc timp la sfarsitul unei zile de lucru si
pentru altceva care nu este legat de job.
Adica nu prea mia am timp sa fac absolut nimic. Nici in weekend si in timpul
saptamanii este exclus sa mai pot face si altceva pe plan professional mai ales. Si
chiar devine iritanta situatia asta pentru ca nu mai pot sa-mi trasez nici un fel de
obiectiv personal pentru ca nu am cand sa le duc la bun sfarsit. Nu stiu daca
este chestie de timp dar cert este ca de ceva vreme a inceput sa devina bugging
faptul ca ziua mea lumina graviteaza numai in jurul activitatii profesionale.
C2: Am inteles.
C1: Despre ce activitate profesionala vorbim?
AM: Eu ca formare si profesie sunt psiholog iar de 4 ani de zile am acceptat sa fiu
director clinic la o companie multi-nationala si asa ca...vine cu toate prerogativele
activitatii manageriale de senior-management care nu ma asteptam niciodata sa
fie easy sau sa dea foarte mult timp liber. Insa mi se pare totusi ca e un pic cam
prea mult.
C2: Inteleg ca de 4 ani de zile resimtit aceasta problema cu timpul?
AM: Da, niciodata nu am stat foarte bine cu obiectivele profesionale. Am acceptat
ca sunt a bit of an workahollic dar pana acum 4 ani eram ok. Adica inca reuseam
sa am si alte obiective dar de cand mi-am asumat aceasta pozitie, efectiv nu mai
am timp sa fac absolut nimic pe plan profesional.
C1: Adica ati pune problema pe seama locului de munca.
AM: Da...nu stiu daca e vina locului de munca sau si a altui factor sa daca si altii
reusesc sa faca ce fac si eu si sa isi atinga obiectivele in mai putin timp sau aibe
timp si seara acasa pentru altceva. NU stiu daca e job-ul in sine. Job-ul este mai
mult decat satisfacator pentru mine. Ci faptul ca imi consuma foarte mult din
zi...mai mult decat as fi confortabil sa accept. Nu este un loc de munca la care sa
plec la ora 5 de la munca. Ca sa va faceti o idee, programul meu incepe la ora 9
dimineata si se termina de cele mai multe ori dupa ora 10 seara.
C1: Asta inseamna ca e destul de mult.
AM: Da. Si va dati seama ca dupa 10 seara nu mai pot sa fac destul de mult pe
plan personal. Si mai ales social pentru ca la 10 seara, greu sa mai intretii relatii
sociale.
C2: Ati spus ca resimiti problema asta si in weekend?

AM: Da. Sambata este zi integral lucratoare, iar duminica, uneori, cel putin 2-3
ore. Atunci activitatile mele personale au loc incepand cu duminica la ora 12
pana seara.
C2: Ok. Ca sa rezumam putin ce ati spus pana acum, inteleg ca problema dvs
este legata de timpul dvs vis-a-vis de proiectele personale?
AM: DA! Nu exista proiecte personale si atunci as vrea sa...devine destul de
frustrant.
C2: Si ca sa existe ati avea nevoie de timpul acela pentur a-l aloca.
AM: Sau poate...nu stiu daca workload-ul este devina sau poate nu stiu eu sa-mi
manageriez timpul sau poate imi setez obiectivele prea sus sau poate nu stiu.
Daca stiam imi era mai usor sa ma organizez dar asa am nevoie de specialised
support. Nu stiu care este problema, cert este ca la sfarsitul zilei nu mai am timp
sa fac nimic altceva.
.....
C2: Cred ca ne-ar ajuta putin sa aflam mai multe despre ziua dvs. Ati putea sa ne
descrieti in mare cum decurge ziua dvs?
AM: Ok.
C1: O zi oarecare deci nu care implica poate ceva iesit din comun.
AM: OK. Uhm... nu stiu. Ma trezesc la 8:15. M-am mutat special in imediata
vecinatate a office-ului ca sa fac putin pana la birou, fac 5 minute. Sunt in birou la
9:15. De la 9:15 incepe ziua de munca. E greu sa o divizez ca nu seamana nici
una cu alta la nivelul la care...pana pe la 21:30, uneori 22:00 si ceva, ma ridic de
pe scaun de putine ori. La 21:30 plec de la birou. Ajung la 21:40 acasa. Si de
atunci fac si eu ce se poate face prin casa pana la 2-2:30, uneori 3 cand ma culc.
C2: Am inteles. Deci dvs, de cand va asezati in fata calculatorului pana cand se
termina programul de lucru la ora 10, nu aveti pauze? Nu gasiti timp liber pentru
a aloca la nimic altceva?
AM: Defineste-mi o pauza.
C1: O cafea, o pauza de masa.
AM: O pauza de masa nu, pauza de cafea...mai sunt dar 10-15 minute ca
amortesc. Nu sunt pauza controlate pentru ca apar tot soiul de lucru care nu-mi
permit sa ma tin de o agenda fixa si atunci in momentul in care gasesc un gap in
prog meu zilnic, ma ridic de pe scaun.
...
C1: Ati putea spune ca aveti cel putin o pauza sau doua pe zi de acest gen?

AM: Da, cred vreo 3-4. Dar repet, pauza de a ma ridica sunt. Dar pauza de odihna
nu sunt. Ma ridic de la birou.
C2: Acesta este programul care se repeta zilnic sau sunt si exceptii?
AM: De 4 ani.
C2: De 4 ani de zile acelasi program.
AM: Exista exceptiile cand sunt plecat din tara dar atunci arata la fel, doar ca in
alta parte.
...
C2: Care credeti ca este factorul principal acestor putine pauze? Ce considerati
dvs?
AM: pfff...uhm...sincer n-am o idee clara. Am presupus pana acum ca din cauza
workload-ului si apar multe lucruri si ca obiectivele mele zilnice sunt foarte des
intrerupte de obiective care apar in aceeasi zi.
Daca am de realizat un obiectiv de cercetare nu ma pot dedica, desi as vrea sa
ma dedic sa lucrez la acel proiect de cercetare pentru ca apar pe parcurs requesturi de la directori din lume care sunt in imediata mea subordonare. Eu coordonez
activitatea clinica din 24 de tari cu diferente de fus orar intre ele. Si atunci
activitatea mea trebuie sa se plieze si pe orele lor pentru ca ei ivn si pleaca la
alte ore decat sunt eu in birou.
C1: Ne puteti spune ce lipseste din prog de lucru?
AM: Nu mi-as dori sa am un prog de lucru de 8 ore. Acum are 12 ore si mi-as dori
sa plec dupa 10 ore. Deci daca as plecala 19:30 din birou, ar fi un
improvement considerabil. -> OBIECTIVUL ESTE DE A SCURTA TIMPUL
ALOCAT LUCRULUI CU 2 ORE PE CARE AR PUTEA SA LE ALOCE
PROIECTELOR PERSONALE.
C1: Ati incercat ceva in privinta asta? Ati incercat macar sa va ridicati la 19:30 de
la birou sa vedeti ce se intampla?
AM: Da. Nu se poate. Am eu un discomfort de a nu termina ce mi-am propus
si...am incercat timp de 3 zile, iar in a 4-a zi, volumul de munca adunat era atat
de mare incat nu mi-am mai permis.
C1: Deci asta este principalul obstacol...workload-ul
AM: Da, si obiectivele care raman neatinse daca ma ridic la o anuamita ora.
C1: Ati incercat sa prioritizati activitatea? Va permite stilul sau ob pe care le
aveti? Sau apar mereu pe parcurs?

AM: Apar multe pe parcurs si din punct de vedere al prioritatilor, mi se mai

intampla sa le asez dar oricum trebuie sa le termin deci oricum ar fi, nu pot pleca
fara sa le termin.
C2: Spuneati dvs ca obiectivele dvs zilnice sunt des intrerupte de alte obiective
care trebuiesc rez atunci pe loc.
AM: Da.
C2: Sub ce forma sunt aceste intreruperi?
AM: Telefoane, dar mai mult mailuri. Ca sa va faceti o idee, (...) intr-o ora de
refresh, primestc intre 25-30 de mailuri. Din acestea, 10 din ele au nevoie de
atentia mea imediata.
C1: Si cam cat va ia sa raspundeti la un asemenea mail?
AM: 3-4 minute. Dar 3min x 10 mailuri=30 de min excluzand obiectivele mele
zilnice.
C2: Ati spus ca aveti si ob de genul...cercetari.
AM: My main objective este sa tin conferinte, prelegeri (descrie activitatea care
inseamna cercetare si coordonare activitati). Iar mie imi este greu sa revin la
creatie dupa atatea intreruperi intelectuale.
C2: Asadar dvs treceti printr-un proces continuu de creatie.
AM: Da. Intr-o zi, am cel putin 1-2 lucruri care necesita mult timp implicat in
creatie.
C2: As vrea sa ma leg putin de aceste intreruperi. Dvs ati spus ca primiti 25-30 de
mailuri si alocati aprox 30 de minute acestora.
AM: Da.
C2: Pe care le considerati urgente.
AM: Da
C2: Ar ramane inca 30 de minute.
AM: Pt obiectivele zilei, da.
C2: Deci una din problemele principale pe care dvs le regasiti sunt intreruperile?
AM: Nu stiu, dar poate sa fie. Dar pe de alta parte trebuiesc rezolvate.
C2: Trebuiesc rezolvate pentru ca sunt urgente sau trebuiesc rezolvate atunci in
ziua respectiva?
C1: Adica e ceva ce va impuneti dvs sau activitatea muncii? Pot astepta acele
mailuri?

AM: Good question. Ar putea sa astepte, dar nu mai tarziu de sfarsitul zilei. Dar
multe dintre ele au nevoie de un raspuns repede dar nu imediat. Dar as putea sa
le aman 2-3 ore dar in aceeasi zi.
C1: Deci ar putea fi structurate altfel daca nu sunt atat de urgente. Nu?
AM: Da, corect. Ar putea fi...
C1: Si ati spus ca e si diferetna de fus orar. Ati putea sa le grupati in functie de
fusul orar?
AM: Da, nu m-am gandit sa le asez geografic. Ma pot gandi la asta. Totusi ele se
adauga ca timp chiar daca il fac mai tarziu.
C2: Considerand ca dvs le vedeti ca fiind niste intreruperi si avand in
vedere faptul ca ne-ati descris activitatea ca fiind una de creatie, v-ar fi
mai usor ca acest proces sa fie unul continuu decat unul intrerupt?
AM: Da, este o intrebare buna. Trebuie sa reiau ideea si cand ma intorc dupa
intrerupere, nu pot sa reintru in starea aia si trebuie alte minute ca sa reintru in
starea aia. Dar nu stiu cat ar ajuta aceasta solutie.
C2: Ca si comparatie: Dvs cand aveti un mesaj urgent de transmis, ce
mijloc de comunicatie folositi?
AM: Eu personal, telefonul.
C2: Asadar, ati fi de acord cu afirmatia ca un mesaj urgent si trebuie
procesat atunci va veni prin telefon decat prin mail?
AM: M-am gandit si eu la asta si e o intrebare buna pentru ca de obieci
lumea nu-ti transmite informatii care ard in secunda aia, ci o sa dea un
telefon. Poate sa fie fezabila ideea asta sa nu raspund atunci, ci mai
tarziu dar in aceeasi zi.
(...)
C2: Ati spus ca primiti 25-30 de mailuri pe ora si trebuie sa raspundeti cel putin in
aceeasi zi. Dar din acestea, la cate dintre el e nevoie sa raspundeti dvs in mod
direct? Si la cate e nevoie sa se primeasca un raspuns? Sau exista aceasta
situatie?
AM: Din media de 30, 6-7 nu necesita atentia mea, dar outlook-ul tot face bip-bip
cand le primesc. Si din restul de 20 de mailuri, 10 nu sunt urgente si vor fi
raspunse de altcineva candva, si 10 trebuie sa rasp cineva din dep meu.
C1: Dar nu dvs in mod direct.
AM: Mi s-a intamplat sa deleg aceste mailuri, raspunsurile au fost fie incorecte, fie
incomplete, mailurile tot la mine s-au intors necesitand un volum mai mare de
timp si a trebuit sa corectez informatia si nu stiu cat de eficient este. Ma pot

gandi la asta daca imi spuneti si voi, dar de felul meu prefer sa stiu ca rasp eu din
start.
C1: Delegati unei singure persoane sau in functie de problematica?
AM: De obieci, unei singure pers.
C1: Si v-ati gandit sa schimbati persoana?
AM: Ma pot gandi dar si subalternii mei sunt fie plecati fie au alta treaba si pana
sa-mi dau seama cine e prin zona si cine poate sa raspunda, mi-e mai comod sa
raspund eu. Mi-e greu sa deleg catre div persoane. E destul de complicat.
C2: Intre dvs si subalternii dvs exista o leg directa sau mai e cineva?
AM: Am un asistent.
C2: Si credeti ca asistentul dvs v-ar putea ajuta sa delegati aceste
mesaje sau mailuri?
AM: Nu m-am gandit la asta pentur ca nu e in his job description dar as
putea sa lucrez cu el la diverse topic-uri. Ce vrei sa spui tu este sa
ajunga mailurile la el si el sa isi dea seaam cine sa raspunda. Ar fi o idee
buna sa dau fw lui la tot ce nu e nevoie sa raspund doar eu.
C1: Ar fi o idee buna ca ati raspunde doar la mailurile adresate doar dvs.
AM: Da, din 30, 4-5 sunt adresate doar mie. Dar e greu sa gasesc pe
cineva care as poata sa raspunda. Deci sa faca asta asistentul meu ar fi
o idee mai buna.
C2: Ca sa eficientizati si mai mult timpul, credeti ca asistentul dvs poate fi
adaugat in CC? Cu procedura aceea a mailurilor si delegarilor, dvs nu mai dati fw,
ci el direct ia mailul si il trimite cui poate sa raspunda. Considerati ca fiind o
solutie viabila?
AM: Deci mailurile sa ajunga la asistent si el sa trieze tot?
(...)
C1: DA
AM: Poate sa fie o varianta.
C2: Astfel nu mia intrerupeti activitatile de creatie si raspundeti la mailuri la sf
zilei.
AM: Asa e. Poate este o solutie care suna bine. Si asta cu un alt POC pentru
mailuri, poate fi folositor.
C1: Va simtiti obosit pe parcursul zilei?

AM: Eu cu oboseala stau bine. Am un job satisfaction destul de mare si conform

feedback-ului primit de la CEO este mai mult decat fericit. Nu ma simt obosit.
(...)
In continuare, s-au discutat detalii solutiilor sesiunii de coaching si a solutiilor
gasite.
S-a stabilit de comun acord un time lapse de doua saptamani pentru aplicarea
solutiilor prezentate si discutate.
Clientul a fost multumit de solutiile prezentate si se asteapta feedback-ul dupa
aplicarea solutiilor.
Strategiiile folosite:
1. Disputarea convingerilor
Pe masura ce coachee-ul isi constientizeaza congnitiile si
comportamentele, acestea se pot disputa, provoca, desfiinta, modifica
folosind ABC-ul cognitiv si terapia cognitiv comporamentala.
Terapeutii ii invata pe clienti patru strategii de baza pentru disputarea si
provocarea credintelor irationale) Beal, Kopec si DiGiuseppe,1996) motiv
pentru care si noi am ales sa folosim aceasta stratefie dupa urmatoarele
principii:

Strategia logica:
Sunt convingerile si afirmatiile interioare rezonabile, sensibile si coerente?

Strategia bazata pe realitate:

Se sprijina convingerile si afirmatiile interioare pe dovezi reale si pe
observarea faptelor?

Strategia utilitatii:
Sunt convingerile si afirmatiile interioare utile si practice in atingerea
scopurilor?

Strategia alternativa rationala:

Exista alternative mai rationale de convingeri si afirmatii interioare?
Aceste strategii folosesc urmatoarele intrebari:

Intrebari pentru disputarea logica: credintele si monologurile mele

interioare despre aceasta situatie sunt juste, sensibile si coerente?

Este acest monolog interior logic si corect?

Daca aceste monologuri interioare si credinte irationale ar fi detinute

de catre altcineva, mi s-ar parea rezonabile?

Unde scrie sau unde apare documentat ca aceste credinte si

afirmatii sunt corecte?

Ar detine o persoana rationala si logica o asemenea credinta?


Este corect sa cred ca aceste lucruri vor fi intotdeauna astfel si nu se
vor schimba niciodata?

Este logic sa cred ca eu sau oricine altcineva suntem un esec total

datorita unei relatii esuate?
2. Tehnica Premack dezvoltata de David Premack a carei idei de baza este
activitatea cu frecventa ma mare poate functiona ca intarire pentru o
frecventa redusa a carei frecventa dorim sa o crestem.
Psihologul David Premack a descoperit in cursul cercetarilor sale ca, atunci
cand oamenii au posibilitatea de a alege lucrurile pe care sa le faca, ceea
ce aleg poate fi folosit drept factor intaritor pentru comportamentele care
nu au fost alese. Descoperirea lui se numeste principiul lui Premack. La
locul de munca aceasta inseamna ca, daca urmarim oamenii cum isi petrec
timpul cand au de ales, putem afla care sunt factorii intaritori pentru ei. Ea
reprezinta cea mai buna tehnica de organizare a timpului la ora actuala.
3. Tehnica ascultarii active:
Ascultarea/receptarea activ ofer suportul unei bune comunicri ntre
consilier i consiliat. Ea contribuie la ncurajarea elevului n direcia
comunicrii. Baza ascultrii active o constituie comportamentul de ateptare,
manifestat prin :
Adoptarea unui limbaj corporal adecvat :Fii expresivi, nclinai-v spre
elev. Folosii gesturi ncurajatoare!
Stabilirea unui contact vizual direct :ndreptai-v privirea ctre elev/grup
de elevi !
Adecvarea calitilor vocale :Folosii un ton, ritm potrivit !
Constana verbal :Pstrai discuia pe aspectul supus dezbaterii !
Evitarea evalurilor ;
Evitarea etichetrilor .
n ascultarea activ consilierul trebuie s evite:
A fi neatent ;
A asculta superficial ;
A reaciona la subiectele care contravin opiniei proprii ;
A asculta fr a nelege mesajul i a nu cere informaii suplimentare ;
A se simi ameninat pentru faptul c elevii au valori diferite ;
A ntrerupe clientu .
4. Parafrazarea este abilitatea de reformularea a ceea ce este esenial n
mesaj. Are ca obiectiv clarificarea aspectelor legate de subiectul sau
problema n discuie. Parafrazarea se refer la utilizarea unor fraze care
comunic elevilor c mesajul a fost neles: Ceea ce spui tu se refer
la, Cu alte cuvinte.. Totodat, parafrazarea permite i profesorului
s i clarifice dac a neles corect mesajul transmis de elevi. Este
important ca profesorul s nu utilizeze alte cuvinte sau informaii pe care
copiii nu le-au transmis n mesaj, pentru a nu da o interpretare personal a
mesajului i a nu influena direcia comunicrii
Recomandri pentru utilizarea parafrazrii :

 Evitarea definirii problemelor n locul elevilor ;

Evitarea minimalizrii a ceea ce transmite copilul;
Utilizarea i a comportamentului nonverbal pentru a comunica
acceptarea;
Evitarea evalurii i a interpretrii;
Evitarea sarcasmului/ironiei n feedback-ul oferit
5. Empatia
Empatia este abilitatea subiectului de a te transpune n locul altei
persoane, de a
nelege modul de gndire i simire al acesteia. Empatia se dezvolt prin
nsuirea
abilitilor de comunicare verbal i nonverbal urmrind cteva sugestii:
utilizarea foarte rar a ntrebrilor nchise care mpiedic comunicarea :
De ce ai
fcut?
utilizarea ntrebrilor deschise : Ai putea s spui mai multe despre acel
eveniment?
ascultarea activ a interocutorului ;
evitarea moralizrii consiliatului ;
evitarea ntreruperilor n timpul conversaiei : Prerea mea este c
evitarea etichetrilor de orice natur : Eti cam
neserios/distrat/superficial
utilizarea sugestiilor constructive : Va fi mai bine dac vei face
evitarea criticii sarcastice: Eti ridicol
evitarea feedback-urilor negative: Rezultatul tu este nesatisfctor
Modaliti de mbuntire a comunicrii empatice:
oferirea de rspunsuri scurte i clare ;
acordarea unui timp de gndire nainte de a da un rspuns ;
focalizarea pe mesajele transmise de consiliat ;
utilizarea unei tonaliti potrivite a vocii ;

6. Prioritizarea lucrurilor dupa principiile lui Stephen Covey

Aceasta strategie nu este o teorie oficiala in terapia cognitiv
comportamentala insa este deseori folosita ca metoda de coaching
intrucat este foarte practica si la obiect. Autorul ei recomanda
identificarea prioritatilor folosind ordinea de mai jos:

7. Tehnici de neurolingvistica
NLP provine din limba englez i semnific Neuro-Linguistic
Programming (Programare Neuro-Lingvistic). Exist o serie de ncercri
de a defini termenul. Cea mai folosit definiie este Studiul structurii
experienei subiective i a tot ceea ce poate fi derivat din ea (Robert Dilts,
1980). Fiecare om i reprezint realitatea obiectiv din jurul su folosinduse de diferite filtre (credine, valori etc.) i sisteme reprezentaionale
(vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv, gustativ). Ceea ce obine prin aceste
filtre i sisteme reprezentaionale se numete n NLP harta perceptual a
omului sau, mai simplu, experiena - care, evident, este subiectiv
pentru c nu exist doi oameni care s aib exact aceeai hart, tocmai
pentru c nu au exact acelai set de filtre i secvene de sisteme
reprezentaionale preferate. NLP este studiul structurii acestei experiene
subiective. Aceast definiie este n strns legtur cu presupoziia NLP
harta nu este teritoriul, despre care voi vorbi ulterior.
Presupuneri
Generalizari
Stereotipii
Distorsiuni
Eliminari

Batista, E. (2015) How Great Coaches Ask, Listen and Emphatize, Harvard
Business Review
Bban, Adriana (coordonator), 2001, Consilierea educaional , ClujNapoca
Connor, J. Si Seyor, J. (2013) Introducere in NLP, Editura Curta Veche
Covey, S. (1989) 7 Habits of effective people, Franklin Covey Co.
Holdevici, I., 1996, Elemente de psihoterapie, Editura All Educational,
Bucureti

Holdevici, I., Vasilescu, I.P., 1993, Psihoterapia un tratament fr

medicamente,Editura Ceres, Bucureti
Jigau, M. (2000) Consiliere si orientare, CNROP Romania
Levine, M., 1994, Effective problem solving, Englewood Cliffs, NJ: Prentice
Hall
May, Rollo, 1968, Psychology and human dilema, Princeton
Miclea, M . , 1999, Psihologie cognitiv- Modele teoretic-experimentale,
Polirom, Iai
Mitrofan, I., 1997, Psihoterapia experienial, Editura Infomedica, Bucureti
The Executive Coaching Forum (2008) The Executive Coaching Handbook Principles and Guidelines for a Successful Coaching Partnership