In cea de-a 25-a Umbr, gsim fundamentul mitului rnii sacre sursa ntregii

suferinte umane, o anomalie transgenetic, efectiv nfsurat n jurul spiralei ADN-ului

uman. A 25-a umbr este marea turbin a cutarii umane. Oriunde ai merge, porti
aceast contractare cu tine. Dac te acordezi la corpul tu, o vei simti adnc n interior,
iar raspunsul, sau reactia ta la disconfortul pe care l provoac defineste imaginea vietii
tale. Dac dai inapoi n fata durerii, vei trai o viat de negare si confuzie o viata trait
pe jumatate, pierdut n palidele tramuri ale mediocritatii. Cu cat mai dificil ti este s
suprimi durerea dinauntru, cu atat mai strans ea te nghite. Dac, totusi, ai curajul de a
cinsti si asculta rana dinauntru, totul se va schimba n viata ta. Vei descoperi c, daca
exist vreun lucru ncolacit in jurul tau, care te contract, acel lucru trebuie sa aib un
scop, iar scopul sau este de a se descolci. Astfel, nfruntandu-ti durerea cu ajutorul
Darului Acceptrii, rana incepe sa se desfac si un alt destin, mai inalt, ti se deschide n
fat. Richard Rudd Cheile Genelor
De-a lungul istoriei, cultura noastr s-a miscat spre separarea spiritului de trup si a
mintii de emoii. Ca urmare, muli dintre noi manifest personaliti disociate.
Exista dou modalitati de baz prin care oamenii raspund la traumele lor disociative:
represiv si reactiv
La raspunsul represiv trauma este comprimat, recrendu-se astfel atmosfera respectivei
traume n interior, traumatizandu-se astfel singuri si ajungnd la comportamente
compulsive, vicii, co-dependent, relatii abuzive.
La rspunsul reactiv trauma este exprimat, cei traumatizati devenind ei insisi agresori
exprimand comportamente traumatizante asupra altora, ca o modalitate de eliberare din
efectele disturbatoare ale traumei.
Din resursele naturale ale unui psihic ntreg izvoraste capacitatea de armonizare si
revenire n centrul fiintei dupa orice influx perturbator de gnduri, emoii, senzaii,
viziuni, sau amintiri traumatice.
Ins atunci cand nu avem acces la sinele nostru ntreg, nu putem tolera fluxul, nu ne
putem canaliza gndurile, emoiile, senzaiile, viziunile sau amintirile traumatice si
manifestm astfel personalitati disociate.
Mitologul Michael Meade explic cele trei etape ale iniierii tribale astfel:
1. S fi izolat sau separat de lumea cunoscut
2. Treci printr-un calvar sau o sperietur de moarte
3. Esti recunoscut de trib i primit napoi ca o persoan initiata
Cunoasterea tribal spune c dac etapa a treia nu este finalizat (indiferent de motiv),
iniiatul trebuie s treac din nou prin primele dou etape ale iniierii.
ADN-ul nostru ancestral pastreaz memorii de sute de mii de ani de viat indigen
vizavi de cateva sute de ani de viat modern. Corpurile noastre rezoneaz si rspund
sezoanelor, locurilor, ritmului. Inteligenele noastre multiple nc tiu cum s traduc
simboluri i impulsuri din adncurile subcontientului. Emoiile noastre i amintesc
funcia sacr de purttori de nelepciune adnc, i la fel ca psihicul nostru caut nc
ceremonie, ritual, i iniiere n scopul de a tri i a crete n mod corespunztor.
Din pcate, n trauma vietii cotidiene nu exist etapa a treia; nu exist nici o
recunoastere si revenire primitoare pentru supravietuitorii traumei. Initierile traumatice

sunt de obicei parte integrant din umbra vieii de familie sau de cartier. n iniierile
traumatice, etapele unu i doi apar fr sens sau motiv. Lumea obisnuit se oprete,
ncepe oroarea, nu exist ceremonie de protecie, supraveghetor al procesului, i cu
siguran nici recunoasterea puterii personale si primire napoi. Prin urmare, nu exist
nici o cale pentru supravieuitorii traumei s-si ia locul ca membrii contienti i iniiati
ai societii. Cnd etapa a treia nu se produce, iniiaii (tribali sau traumatici) sunt lsati
n uitare. Acesta este motivul pentru care a treia etap a oricrui proces iniiatic este
crucial. Fr ea, iniierea i iniiatul sunt neterminate, iar tribul este incomplet.
Astfel se pare ca si n psihicul uman etapele unu si doi se repet pan cand se realizeaz
si cea de-a treia etap. Suferina nceteaz s mai fie suferin numai dup ce ne-am
format o imagine clar i precis a acesteia, i aceasta claritate apare numai n etapa a
treia.
Cnd am plecat din triburile noastre indigene, am ctigat mult n ceea ce inseamn
libertate individuala, dar ne-am pierdut mult din nelegerea necesitii de ceremonie i
iniiere, am uitat c sufletele noastre au nc nevoie de iniieri, ritualuri, i ceremonii de
vindecare, astfel nct s crestem ca ntreg i ca indivizi contienti. Am uitat regulile
profunde ale psihicului. Am uitat miturile i povetile; Prin urmare, cunoaterea noastr
despre rana sacr s-a mutat n umbr, i micrile noastre vizavi de iniiere i ritual s-au
mutat n umbr de asemenea.
Cei mai multi dintre noi, n loc de a nva cum s navigm prin fluxurile noastre, gsim
modalitati de a tri pe lang visele noastre, pe lang emotiile noastre, n ciuda
gndurilor noastre, departe de viziunea noastr, i afar din corpurile noastre. Nu este
nimeni n centrul fiintei noastre s ne ghideze sau s ne mngie; Prin urmare, ne
agm de orice form de eliberare putem gsi, evitare, distragere, dependent sunt
atitudini obisnuite n cultura noastr, deoarece dezechilibrul este absolut obinuit n
psihicul nostru.
Miscarea spre echilibru nseamn ndepartarea de la distrageri, vicii, si comportamente
de evitare.
Cnd incepem sa ne miscm constient spre etapa a treia, spre ntregire, aflm c rnile
noastre nu ne rup n bucati ci mai degrab, ne deschid darurile interioare. Prin urmare,
mai mult energie, mai multe informaii, mai multa iubire, mai multa art i mai mult
suflet pot curge prin noi.
Nu devenim supravieuitori pe jumtate vii ai traumatismelor, devenim nteleptii,
vizionarii i vindectorii triburilor noastre. Devenim altare vii care transport cunoastere
sacr pentru ntreaga noastra cultur. Devenim capabili s ocupam o poziie
semnificativ n lume, nu n ciuda rnilor noastre, ci datorit lor.
"Procesul intrarii in rana sacr este, prin urmare, un proces de dezvaluire si dezlegare a
legaturilor si snururilor karmice, care vin la pachet cu vietile si relatiile noastre. Pe
masura ce nvatm sa ne infruntam propriile rani, caltoria noastra incepe, treptat, sa
devin mai limpede si mai usoar." (Gena 25)