CALEA INTRE TRADITIE SI

MODERNISM
Propuntori: eleva Gapar Andreea, prof. Drgan Ileana

Portul popular de atunci si de acum!!!

Traditiile locale se mai pastreaza cu unele adaptari la viata actuala. Portul popular aproape
a disparut. Numai femeile batrne mai poarta straie taranesti, nsa confectionate din materiale
industriale. Numai poalele purtate pe sub "sumne" mai sunt confectionate din pnza de cnepa.
Portul specific cu "spacel", "laibar cu fir" sau "cojoc cu bumbi", "crpe de matase" si "poale cu
pui" mai este mbracat uneori de femeile batrne n ziua de Rusalii. Tot n aceasta zi barbatii se
mbracau cu "izmene largi", "camasa cu pumnari" si "laibar cu fir", "cojoc cu zbici" sau "ceptar".
Astfel de straie se mai gasesc n fiecare casa, numai ca portul lor se face tot mai rar.
Traditile locale!!!

Ct privete srbtorile de peste an, att cele legate de evenimentele cele mai importante
din viaa omului, precum naterea, nunta, ct i srbtorile cretineti, precum pantele, rusaliile i
manifestrile care au loc cu ocazia srbtorilor de iarn, acestea nc se mai fac simite an de an
n comuna Vrdia de Mure.
Dintre traditile locale amintim urmatoarele: Botezul, Nunta , obiceiurile de iarna care
sunt:Dubasii, Stelasii, Colindatorii, Sorcova.
Nuntile ramn manifestarile principale la care obiceiurile rituale s-au pastrat foarte bine,
fara a se mai mbraca portul popular. Obiceiurile de nunta sunt specifice zonelor de interferenta
dintre Banat si Crisana.Randul nuntii il poarta un barbat ales de miri fiind ruda cu unu dintre ei
acesta se numeste givar care are rolul principal de la inceperea nuntii pana la terminarea ei sa
se ocupe de nunta. nainte de nceperea nuntii are loc facutul " steagului ", care se face din
baticuri de casmir si panglici ( " steag de crpe si primuri " )si a " doliei" care este o plosca
mpodobita cu panglici si flori artificiale cu care " dolesii " cheama la nunta.Dolesii sunt doi
feciori alesi de catre miri pentru a merge sa cheme nuntasii la nunta acestia invitand nuntasii
printr-o poezie speciala apartinand zonei noastre:
Eu sunt catana imbracata,

De mireasa manata,
Ca ea nu poate manca, nu poate bea
Pana pe dumnevoastra va chema:
La un pahar de bautura,
La un pranz de mancare,
La mai multa voie buna.
Pe un ceas pe doua,bata si noua
Bata si zece,
Noi cu potii ne-om petrece.
Pentru cine se inchina acest pahar de bautura
Dumnezeu sa le dea noroc si mintea cea buna.
Nunta are mai multe momente importante. Primul moment important al nuntii este
plecarea dupa nasii a mirelui insotit de givar, dolesi, stegar si o parte din nuntasi. Ajungand la
nasi acasa ei sunt omeniti cu tuica, suc si prajituri, dupa care se iau nasii acompaniati de niste
muzicanti si pleaca dupa mireasa. Al doilea moment este scoaterea miresei la ciubar care se
manifesta astfel: inainte de a pleca la biserica se scoate mireasa la ciubar, ciubarul este
impodobit cu o coronita de flori, langa ciubar este facut un buchet de busuioc apoi givarul merge
si scoate mireasa la ciubar, se intoarce cu ea de 3 ori pe langa masa apoi mireasa stropeste cu
busuiocul in semnu crucii nuntasii dupa care fiecare nuntas vine cu bani si pune pe masa sau in
ciubar iar mireasa ii stropeste mana cu busuiocul. Dupa ce toti nuntasii au venit la spalat pe
maini, givarul cu mireasa iau ciubarul si se duc cu el varsand apa din el la radacina unui pom.
Dupa care vin se se canta cantecul miresei Ei na si daina mireasa, in timpul cantecului se
invarte basmaua miresei de 3 ori pe langa steag si apoi se pleaca la biserica. Dupa venirea de la
biserica se spala din nou pe maini, dupa care se incepe nunta, se pune masa dupa aceea la o
anumita ora stabilita de catre miri se striga cinstiile incepand cu cadourile nasilor si a rudelor
mai apropiate urmand restu nuntasiilor. In timpul nuntii se presupune ca mirele nu trebuie sa
aiba ochi decat pentru mireasa lui, dar unii glumeti profita de neatentia mirelui si fura miresa.
Persoanele care fura mireasa cer mirelui sau nasului ( de multe ori ambilor) o rascumparare
pentru mireasa, aceasta constant in bani, bautura sau diferite provocari.
Din batrani era un obicei jocul miresei pe bani care incepea cu nasii, apoi rudele mai
apropiate urmand de nuntasii care bine-voiau sa joace. Fiecare joc avea o taxa care era diferita de

la persoana la persoana. Si cu acest obicei se termina nunta, dar din pacate acum nu se mai
practica la nunti acest obicei.
A doua zi dupa nunta se merge cu un carut dupa nasi in care se pune nasu si se duce din
nou la nunta. La nunta sunt asteptati de anumite persoana care sunt mascate in anumite persoane
mascate. Unul dintre aceste persoane este numit popa, acesta are rolul de a nu lasa nici un
nuntas sa intre fara a fi cuminecat de el. Cuminicatura este facuta din : apa, sare multa si ardei
iute. Dupa aceea se reia nunta.
Foarte frumoase sunt si obiceiurile legate de sarbatorile de iarna, n special cele de
Craciun. n ajunul Craciunului aproape tot satul se aduna la biserica, unde se savrseste o slujba
speciala de pomenire a mortilor. Dupa serviciul religios ncepe colindatul. Primii sunt copii
foarte mici carora li se da " pizarai' ( colaci), mere sau nuci.
"Buna dimineata lui Ajun,
Ca-i mai bun a lui Craciun,
Ca-i cu miei si cu purcei,
Fuge baba dupa ei,
Cu batute de tulei.
Da-ne nuci, ca-s mai dulci,
Da-ne alune ca-s mai bune,
Da-ne un carnat sa ne ungem pe grumaz,
Da-ne un covrig sa ne treaca defrig,
Da-ne un pizarau sa ne treaca de rau. "
Dupa acestia urmeaza adolescentii care vestesc Nasterea Domnului Isus, acestia fiind
numiti "stelasii", ei interpreteaza o sceneta prin care se arata cum cei trei crai de la rasarit au adus
daruri pruncului Isus.
Ultimii fiind dubasii. Dubasii" sunt un grup de colidatori care-si incep "misiunea" in
dimineata de Ajun si si-o incheie in seara zilei de 26 decembrie, ora 12.
Grupul cuprinde feciori necasatoriti ("juni tineri") si e condus de un "Caprari" - persoana
cu 2 dungi tricolore si cu batuzul cu care tine ritmul, da tonul sau incheie un "mar".
O alta persoana importanta este "Casiriul" - persoana cu o diagonala tricolora, cel care
colecteaza banii primiti de la gazde.
Grupul mai cuprinde si o "iap" - persoana putin mai in varsta care aduna in sacul sau
bucatele oferite de gazde: carnati, tuica, colaci.
"urca" este cea care distreaza/sperie persoanele intalnite in calea dubasilor, imbracata
multicolor, cu bot de capra si coarne.
Muzicantii - saxafonisti si acordeonisti care acompaniaza dubasii.
Ceilalti membrii ai grupului sunt insasi "Dubaii", incolonati militareste (cate 3/rand).

Dubasul este imbracat in port popular de iarna:

- "Cripinul sau uba" pe corp;
- "Cioarecii" - pantalonii;
- Cizme de piele, militaresti;
- Caciula de blana, impodobita cu un tricolor, beteala si o floare in mijloc;
- "Duba" este defapt toba pe care bat dubasii, de obicei cu fata de piele, frumos impodobita cu
"fonfiu" (planta verde si iarna, asemanatoare gardului viu) si flori.
In functie de momentul zilei, dubasii bat diferite ritmuri - "maruri". Exista astfel: 3-ul, 7le, 3-ul lung, Zorile, Cerbul si Vanatorul.
Misiunea dubasilor incepe in dimineata de ajun, cand se strang cu totii la casa Caprariului, bat
toate marsurile si pornesc spre Primaria, locul de unde se incepe colinda. Se tine tot asa pana la
ora 1:00 dimineata, cand fiecare dubas merge la masa. La 2:00 se intalnesc din nou si continua
drumul pana dimineata pe la 5. Acolo, la ultima casa se bat din nou toate marsurile si ziua de
colidat se incheie. De remarcat ca exista un traseu stabilit si respectat din mosi stramosi, fiecare
gazda stiind ziua si ora la care dubasii vor sosi cu colinda.
In ziua de Craciun, deci a doua de zi colidat, dubasii se aduna la casa "Casiriului" de unde
se pleaca la biserica. Acolo se colinda si se pleca cu marsul 7. Se reia colindatul de unde s-a
ramas in seara de ajun. Se continua pana a doua zi dimmineata pe la 4-5. Se canta din nou toate
marsurile. Acum tot satul a fost colindat.
Urmeaza "Balul dubasilor", in a doua seara de Craciun. Aici, la Caminul Cultural se aduna
tot satul (cei care au primit dubasii) si se petrece pana a doua zi dimineata. Muzica este
"cprit" si platita cu banii adunati din sat. La ora 00:00 se bat toate marsurile, moment in care
misiunea de dubas este considerata incheiata. Abia atunci se pot schimba dubasii in haine "de
port".
Exista numeroase colinde, pentru fiecare om din casa: pentru primar, pentru Domn (Ce
stai Domnu?), pentru Doamna (Ce stai doamna?), pentru tineri casatoriti (Cere-mi-se cere),
pentru nou nascut (Cam din dostrovel de mare), pentru vaduva (Pe tarmul de dunarita), pentru
cioban ('Ntorcumi-se 'ntorcu), tanara necasatorita (Dalba'i ficiori), tanar necasatorit-june (La
cist mru din dioru), vanator/militar, colinde care se canta doar in ziua de ajun sau doar in
noaptea de Craciun (Buna sara lui Craciunu) sau doar in dimineata de Craciun (Dimineata lui
Craciunu') etc.
In fiecare casa se canta cate o colinda pentru fiecare membru al familie, se joaca etc. A nu
juca intr-o casa in care sunt fete tinere este considerata de familie o ofensa, dubasii riscand sa nu
mai fie primiti anul viitor.

Pastile sunt o alta sarbatoare de care sunt legate obiceiuri specifice. Unul dintre acestea
are loc n Joia Mare, n cimitir, unde la lasarea ntunericului se aprind lumnari si se da de
pomana copiilor, dulciuri.

Un element specific satului este baterea tocii tot postul Pastilor de catre copii, la fiecare
casa fiind atrnata o toaca de un pom n gradina. Tot n Joia Mare are loc aducerea pastilor n
biserica de la casa "nasului satului" familia care pregateste toate cele necesare praznuirii la
biserica (colacul si vinul). Acestea sunt aduse la biserica de catre tinerii din sat n cosuri din
nuiele si ciubere din lemn, n frunte cu podoabele bisericesti ("prapuri" si "rapite"), nsotiti de
bataia clopotelor.
In noaptea de Inviere la ora 00:00 toti credinciosii merg la biserica fiind Invierea
Domnului unde se tine o slujba speciala, dupa care toti credinciosii ies din biserica cu
lumanari in mana, fiecare credincios aprinzand lumanarea de la preot pentru a inconjura biserica
de 3 ori.In timpul inconjurarii bisericii un fecior din sat bate toaca pe tot parcursul inconjurari.
Dupa terminarea iconjurari se intar in biserica si se dau Pastele. A doua zi se face din nou
slujba la biserica, dupa terminarea slujbei femeile din sat aduc oua rosii si dau la copiii care sunt
in acea zi la biserica. Copiii pe parcursul anilor si-au facut un obicei la pasti jucand un joc cu
ouale primite .Jocul se manifesta astfel: se pune o ou rosu in mijloc si pe langa acel ou sunt
adunati in cerc mai multi copii, iar fiecare copil are monede si fiecare da cu cate o moneda pana
ce nimereste oul infigand-o in el. Acel copil care a nimerit oul ia toti banii care sunt jos pe langa
ou.
Aceste traditii inca se mai practica folosind obiceiurile din batrini dar odata cu trecerea
timpuluise tot modernizeaza.Acum pot fi pastrate exact ca si momentul respectiv in realitate, prin
intermediul camerelor video sau aparaturilor digitale, dar mai demult nu existau astefel de aparte
performante existau doar aparate foto alb-negru.
Comuna Varadia de Mures pot spune ca este o comuna destul de norocoasa pentru ca nu sau uitat obiceiurile din batrani doar fiind modernizate putin.