Sunteți pe pagina 1din 8

A XII-a Conferin Naional de Geotehnic i Fundaii - Iai, 20-22 septembrie 2012

Fundarea obiectelor tehnologice din staia de epurare a localitii


Tulcea pe teren mbuntit
E. Olinic, Sanda Manea, C. Burlacu
Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti, Facultatea de Hidrotehnic, Departamentul de Geotehnic i Fundaii

Cuvinte cheie: pern compactat, coloane de material granular, poligon experimental.


REZUMAT: Articolul se refer la posibilitatea mbuntirii terenului de fundare prin soluii difereniate n
funcie de dimensiunile i ncrcrile aduse de obiectele tehnologice dintr-o staie de epurare, respectiv, cu
pern sau coloane de material granular compactat. Este detaliat realizarea fundrii pe pern de piatr spart.
1 CONDIII GEOTEHNICE ALE AMPLASAMENTULUI

Noua staie de epurare a municipiului Tulcea este situat n partea de est a localitii, pe malul
braului Sf. Gheorghe al fluviului Dunrea.
Perimetrul cercetat este un teren intravilan, situat n partea de est a municipiului Tulcea, pe malul
braului Sf. Gheorghe al fluviului Dunrea. Are form poligonal, cu suprafaa total a
amplasamentului fiind de cca. 2,9 ha.
Suprafaa terenului este relativ plan pe ntregul amplasament, cotele terenului variind ntre 2,4
i 3,1 m. Din observaii directe rezult c amplasamentul nu este afectat de fenomene geologice
care s pun n pericol stabilitatea i exploatarea n siguran a acestuia.
1.1 Cercetri geotehnice n amplasament

Cercetarea geotehnic a terenului de fundare aferent viitoarei staii de epurare s-a realizat n trei
etape distincte.
La nivelul fazei studiu de fezabilitate s-a ntocmit un studiu geotehnic pe baza unui foraj cu
adncimea de 6 m. Recomandrile de fundare din acest studiu sunt de mbuntire a terenului de
fundare (coloane de material granular, soilmixing) sau execuia unei perne de material granular.
n faza de proiectare a fost ntocmit un studiu geotehnic efectuat pe baza a trei foraje geotehnice
cu adncimea de 5,40...10 m, a unui foraj de arhiv (executat n 1974) cu adncimea de 20 m i a
patru penetrri dinamice medii de 13 m adncime. Recomandrile de fundare din acest studiu sunt
de fundare direct pe teren mbuntit cu coloane de balast sau fundare indirect pe piloi
prefabricai din beton armat cu seciune de 30 x 30 m i lungime de 10 m.
n etapa de proiectare, premergtoare execuiei, a fost realizat un studiu geotehnic de detaliere.
n cadrul limitelor amplasamentului s-au realizat, 5 foraje geotehnice dintre care 4 cu adncimea de
20 m i unul de 27 m [1].
Pe baza observaiilor i cercetrilor de teren i laborator efectuate, se constat c n cadrul
amplasamentului, terenul de fundare este alctuit, sub un strat de pmnt vegetal cu grosimea de 30
cm, dintr-un pachet de materiale coezive de tip argil argil prfoas cafenie, aflat n stare plastic
vrtoas deasupra nivelului apei subterane i plastic consistent sub acest nivel. Acest pachet a fost
interceptat pn la adncimea de 2...3,50 m. Pn la adncimea de maxim 8 m, cu excepia forajului
F4 a fost interceptat un strat slab coeziv de nisip prfos - nisip argilos, plastic curgtor. Sub acest
strat exist un pachet de nisip fin cenuiu foarte uniform aflat n stare de ndesare afnat n
suprafa i mediu ndesat n baz. n baza forajelor a fost ntlnit un pachet coeziv de argil
prfoas cenuie plastic consistent plastic moale. Forajul F3, executat pn la adncimea de 27

481

m, a relevat ntre cotele -24.00 i -27.00 m prezena unui strat de argil cenuie cu resturi vegetale
(stuf).
Terenul de fundare a fost ncadrat conform NP074/2007 ca teren dificil, astfel nct soluiile de
fundare direct pot fi aplicate numai dup mbuntirea terenului
Apa subteran a fost ntlnit n toate forajele, la adncimi de 1,402,40 m cu un uor caracter
ascensional, nivelul apei subterane stabilizndu-se la adncimi de 0.70...1.80. Avnd n vedere
natura terenului (nisip fin, permeabil) i prezena fluviului Dunrea n imediata vecintate a
amplasamentului, nivelul apei subterane este n concordan cu nivelul Dunrii.
2 SOLUII DE FUNDARE

Soluia de fundare pe pern de piatr spart compactat a fost aleas pentru obiectele tehnologice
care au dimensiuni relativ reduse, transmit ncrcri reduse la terenul de fundare i ale cror tasri
relativ mari nu influeneaz fluxul tehnologic al staiei de epurare [2].
2.1 Valori de calcul

Stratificaia terenului de fundare relevat de studiul geotehnic a fost sintetizata n dou foraje de
calcul (FC1 aferent forajelor geotehnice F4 si F5, FC2 aferent forajelor geotehnice F1, F2 si F3)
prezentate in Tabelul 1 si Tabelul 2.
Tabelul 1. Valori de calcul pentru FC1

Nivel hidrostatic: -2.40 m


Tabelul 2. Valori de calcul pentru FC2

Nivel hidrostatic: -2.00 m

482

2.2 Predimensionarea pernelor de material granular compactat

Pentru stabilirea grosimii pernei de material granular compactat au fost efectuate calcule de tasare
dup ce, n prealabil, au fost determinate presiunile la nivelul limitei inferioare a pernei, inndu-se
cont i de suprasarcina dat de umplutura care se va realiza pentru atingerea cotei platformei
amenajate. Grosimea pernei este limitat de prezena apei la cote foarte reduse, ntr-un material
foarte permeabil, n care n urma lucrrilor de epuizment ar rezulta debite de ap semnificative. Au
rezultat tasri estimate medii ntre 1,5 i 20 cm n urma crora s-a fcut selecia privind alegerea
soluiei de fundare.
Pentru evaluarea ct mai corect a caracteristicilor de compresibilitate s-au realizat mai multe
poligoane experimentale.
2.3 Poligoanele experimentale

Poligonul experimental a constat n msurarea tasrilor terenului de fundare sub o plac rigid cu
dimensiunile n plan de 2 x 3 m ncrcat pn la o presiune de cca. 84 kPa, pentru poligoanele 1, 2
i 3, i cca. 143 kPa, pentru poligoanele 4 i 5.
Poligoanele 1, 3 i 5 s-au realizat pe pern de piatr spart compactat controlat cu grosimea de
1 m, baza pernei aflndu-se la cota -1 m, iar cota superioar a acesteia la nivelul terenului natural.
Poligoanele 2 i 4 s-au executat pe terenul natural, n excavaii cu adncimea de 1 m.
ncrcarea terenului a fost asigurat de plci de beton de diferite grosimi i dimensiuni (Figura
1). Dup aezarea primei plci de beton s-au fcut msurtorile iniiale de nivel (nivelul zero).
Dup aternerea fiecrui element prefabricat s-au reluat msurtori de nivel la trei reperi situai n
trei coluri ale plcii de baz. Dup finalizarea ncrcrii s-au fcut citiri la diferite intervale de timp
pn la stabilizarea tasrilor.
Prin dispunerea cat mai simetric a elementelor prefabricate s-a asigurat o ncrcare centric a
plcii de baz.
Msurtorile de nivel au fost efectuate cu nivela Leika Sprinter 50.

Figura 1. Lesturi aplicate

483

2.4 Poligonul experimental 1

S-a realizat pe amplasamentul obiectului tehnologic digestor 1, pe pern de material granular


compactat cu grosimea de 1 m. S-au efectuat msurtori de tasare timp de 70 de ore, de la
finalizarea lestrii pn la momentul considerat final al testului, nregistrndu-se tasri de maxim un
milimetru.
Tasrile finale au fost de 11 mm la reperul 1, 9 mm la reperul 2 i 11 mm la reperul 3. Tasarea
medie este de 10 mm.
Prin aceleai calcule de tasare utilizate i n etapa de predimensionare a pernelor, s-au efectuat
calcule de tasare n condiiile poligonului experimental realizat, respectiv, fundaie cu dimensiunile
de 2 x 3 m, cu o presiune uniform distribuit de 84 kPa, pe pern de material granular compactat cu
grosimea de 1 m.
Calculul unei perne compactate presupune reducerea ncrcrilor la baza pernei considernd o
disipare a presiunii ca urmare a distribuirii acesteia sub un unghi, considerat de 45. n aceste
condiii dimensiunile fundaiei devin 4 x 5 m iar presiunea la baza pernei este de:

p perna =

p fundatie L fundatie B fundatie


L perna B perna

84 3 2
= 25.2 kPa
54

(1)

La aceast presiune s-a mai adugat diferena de greutate volumic ntre cea a terenului natural
(18,4 kN/mc) care a fost nlocuit cu piatr spart compactat pentru care s-a considerat greutatea
volumic de 21 kN/mc.
n ipotezele menionate anterior s-a obinut o tasare de 7,1 mm. Prin acest calcul se consider c
perna este incompresibil, n realitate aceasta avnd o oarecare deformabilitate estimat printr-un
modul de deformaie de 30000 kPa. Un calcul mai detaliat implic considerarea fundaiei reale de 2
x 3 m, ncrcat cu o presiune de 84 kPa, fundat ntr-un strat de piatr spart cu grosimea de 1 m,
urmat de stratificaia terenului natural. n aceste condiii s-a obinut o tasare de 11,9 mm, foarte
apropiat de rezultatele msurtorilor poligonului experimental.
Se remarc faptul c adncimea pn la care se resimte efectul ncrcrii terenului de fundare
(zona activ) este de 3 m msurai de la nivelul tlpii fundaiei (n cazul de fa, de la nivelul
terenului natural).
2.5 Poligonul experimental 2

S-a efectuat pe amplasamentul staie de ngroare nmol, n excavaie cu adncimea de 1 m, pe


terenul natural. S-au efectuat msurtori de tasare timp de 70 de ore, de la finalizarea lestrii pn la
momentul considerat final al testului, nregistrndu-se tasri de maxim un milimetru. Tasrile finale
au fost de 46 mm la reperul 1; 43 mm la reperul 2 i 11 mm la reperul 18. Tasarea medie este de 36
mm.
Calculele de tasare efectuate pentru acest poligon, respectiv, fundaie cu dimensiunile n plan de
2 x 3 m, ncrcat la o presiune medie de 84 kPa i o presiune net de 66 kPa, n condiiile
stratificaiei terenului de fundare considerat conform forajului de calcul FC1, au condus la o tasare
estimat de doar 10 mm. Avnd n vedere aceast diferen ntre tasarea msurat i cea estimat,
rezult c modulii de deformaie estimai pentru straturile care alctuiesc terenul de fundare au fost
supraestimai, n realitate materialul fiind mai compresibil.
Pentru obinerea prin calcul a unei tasri comparabile cu cea msurat s-au considerat moduli de
deformaie mai mici (3000 kPa pentru stratul de praf argilos - argila prfoas plastic consistent la
vrtoas i 5000 kPa pentru stratul de nisip - nisip prfos, afnat) i s-a considerat c presiunea net
este egal cu presiunea medie avnd n vedere posibila destindere a terenului de fundare n urma
realizrii excavaiei de 1 m.
Valoare de 3000 kPa pentru modulul de deformaie al stratului de praf argilos argil prfoas
plastic consistent a fost adoptat pe baza modulilor de deformaie edometrici obinui pe treptele
484

50-100 kPa, corespunztori presiunilor reale: F4-2.00 m / M50-100 = 3215 kPa i F5-2.00 m / M50-100
= 2538 kPa.
2.6 Poligonul experimental 3

S-a efectuat pe amplasamentul parcrii corpului administrativ, pe pern de material granular


compactat cu grosimea de 1 m. S-au efectuat msurtori de tasare timp de 48 de ore, de la
finalizarea lestrii pn la momentul considerat final al testului, nregistrndu-se tasri de maxim un
milimetru. Tasrile finale au fost de 11 mm la reperul 1; 9 mm la reperul 2 i 5 mm la reperul 3.
Tasarea medie este de 8 mm.
n momentul executrii excavaiei s-au observat umeziri locale are terenului, iar pe perioada
executrii pernei de material granular compactat s-au observat vluriri ale pernei sub cilindrul
compactor.
Simularea prin calcul a tasrilor msurate este identic cu cea pentru poligonul experimental 1,
dat fiind schematizarea terenului de fundare prin forajul de calcul FC1 care acoper att zona
poligonului 1 ct i cea a poligonului 3.
Se remarc faptul c s-au nregistrat tasri difereniate semnificative, posibil datorare
problemelor ntmpinate n momentul executrii pernei. Tasarea relativ calculat ntre punctele 2
i 3 este 0,0148 n timp ce STAS 3300/2-85 admite valori maxime de 0,006 pentru construcii n
structura crora nu apar eforturi suplimentare datorit tasrilor neuniforme.
2.7 Poligonul experimental 4

S-a efectuat pe amplasamentul bazinului c-tech (n zona forajului F1), n excavaie cu adncimea de
1 m, pe terenul natural. S-au efectuat msurtori de tasare pn la finalizarea lestrii, la scurt timp
nregistrndu-se prbuirea (rsturnarea) lestului.

Figura 2. Poligonul experimental 4 dup prbuire

Prbuirea structurii se poate explica prin depirea capacitii portante a terenului de fundare.
Conform forajului de calcul FC2 pentru stratul de argil prfoas, plastic consistent-vrtoas,
ntlnit la nivelul excavaiei (-1 m) s-a estimat =12, c = 25 kPa. Cu aceste valori, i pentru o
fundaie de 2 x 3 m se obine o capacitate portant, pcr = 310 kPa, mai mare dect presiunea
aplicat, de 143 kPa. Rezult c i aceti parametrii au fost supraevaluai.

485

Tasarea estimat prin calcul a rezultat de 40 mm, mult mai mic dect tasrile msurate pe
perioada lestrii, fapt care din nou indic valori supraestimate ale modulului de deformaie pentru
straturile care alctuiesc terenul de fundare.
Pe baza modulilor de deformaie edometric ntre treptele de 50 i 100 kPa (F1-2.00 m / M50-100
= 1613 kPa, F2-3.00 m / M50-100 = 1412 kPa, F3-3.00 m / M50-100 = 1835 kPa) se estimeaz pentru
stratul de argil prfoas plastic consistent un modul de deformaie de 2000 kPa. n aceste condiii
tasarea poligonului experimental 4 este de 99 mm.
2.8 Poligonul experimental 5

S-a efectuat n vecintatea poligonului experimental 4, pe pern de material granular compactat cu


grosimea de 1 m. Dup 167 ore de la nceperea lestrii tasrile nu erau nc integral stabilizate,
diferena fa de citirile fcute cu 24 de ore nainte fiind de 1 mm. Tasrile dup 167 de ore au fost
de 49 mm la reperul 1, 43 mm la reperul 2 i 47 mm la reperul 3. Tasarea medie este de 46 mm.
Tasarea estimat prin calcul, considernd E = 2000 kPa pentru stratul de argil prfoas, a
rezultat de 57 mm valoare destul de apropiat de rezultatele experimentale.
2.9 Concluzii privind poligoanele experimentale

n urma efecturii celor 5 poligoane experimentale i a comparrii msurtorilor directe de tasare cu


cele obinute pe cale teoretic, se desprind urmtoarele concluzii:
Tasrile msurate au rezultat mai mari dect cele estimate iniial prin calcul, rezultnd c
modulii de deformaie ai straturilor care alctuiesc terenul de fundare, au fost supraevaluai prin
luarea n considerare a valorilor M200-300, n situaia n care solicitrile se afl n domeniul
50100150 kPa;
Chiar n condiiile unor ncrcri centrice s-au nregistrat tasri difereniate, uneori
semnificative;
Efectul pernei a reieit semnificativ n cazul poligoanelor 1 i 3 unde au rezultat tasri de
810 mm, n timp ce, pe teren natural a rezultat o tasare de 36 mm;
Referitor la poligonului 5, n comparaie cu poligonul 4, prezena pernei reduce semnificativ
tasrile i nu se mai ating depiri de capacitate portant dar, cu toate acestea, se obin tasri
importante sub sarcina de 140 kPa, principalul motiv fiind acela c se mrete zona activ pn la
straturile foarte compresibile (adncimea pn la care se resimte efectul ncrcrii terenului de
fundare).
Calculele de tasare ale obiectelor tehnologice din staia de epurare care au fost propuse a se
executa pe pern de material granular compactat, se vor relua considerndu-se presiunea net egal
cu presiunea medie (datorit descrcrii terenului n urma excavrii). Calculul de tasare se va
efectua de sub nivelul tlpii fundaiei (nu de sub nivelul cotei inferioare a pernei, aa cum s-a fcut
n etapa de predimensionare), inclusiv pe grosimea pernei pentru care se va considera un modul de
deformaie de 30000 kPa.
3 DIMENSIONAREA PERNELOR DE MATERIAL GRANULAR (PIATR SPART)

COMPACTAT
n etapa de dimensionare a pernelor de material granular compactat s-au calculat tasrile obiectelor
tehnologice din staia de epurare, n centrul i colurile acestora [3]. Se menioneaz faptul c aceste
tasri difereniate se obin atunci cnd rigiditatea construciei este egal cu rigiditatea pmntului.
Pentru construcii cu rigiditate mare, aceste diferene sunt mici i chiar nule n cazul structurilor
foarte rigide. Au rezultat tasri n centrul obiectelor tehnologice cuprinse ntre 3 i 26 cm, o tasare
maxim admisibil stabilindu-se de ordinul a 20 cm. Pentru obiectele tehnologice care au nregistrat
486

tasri mai mari s-a ales soluia de mbuntire a terenului cu coloane de material granular, nchise
la partea superioar de un strat de transfer.
3.1 Concluzii privind fundarea pe pern de piatr spart compactat

Avnd n vedere valorile extrem de mari ale tasrilor estimate pentru trei obiectele tehnologice cu
dimensiuni i solicitri mari, ca i riscul de a aprea tasri difereniate semnificative, pentru acestea
s-a procedat la fundarea pe teren mbuntit cu coloane de piatr spart compactat.
Pentru toate celelalte obiecte pentru care s-a studiat posibilitatea fundrii pe pern de piatr
spart compactat s-a aplicat aceast metod de mbuntire a terenului.
BIBLIOGRAFIE
1. *** SC Optimum Consulting SRL, Studiu geotehnic de detaliu n amplasamentul staiei de epurare a mun. Tulcea,
beneficiar SC Coral Construcii SRL Tulcea, 2010.
2. *** Normativ privind mbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice, C29 1985.
3. *** SC Cazan Impex 93 SRL, Staie de epurare nou n aglomerarea Tulcea, jud. Tulcea - Perna pentru fundaii,
beneficiar S.C. AQUASERV SA Tulcea.

487

S-ar putea să vă placă și

  • CNGF128
    CNGF128
    Document10 pagini
    CNGF128
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF125
    CNGF125
    Document6 pagini
    CNGF125
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12125
    CNGF12125
    Document10 pagini
    CNGF12125
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF129
    CNGF129
    Document8 pagini
    CNGF129
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • Influenta Metodelor de Prelevare Asupra Parametrilor Specifici Ai Pamanturilor Sensibile La Umezire
    Influenta Metodelor de Prelevare Asupra Parametrilor Specifici Ai Pamanturilor Sensibile La Umezire
    Document14 pagini
    Influenta Metodelor de Prelevare Asupra Parametrilor Specifici Ai Pamanturilor Sensibile La Umezire
    gbutulescu
    Încă nu există evaluări
  • CNGF127
    CNGF127
    Document8 pagini
    CNGF127
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12149
    CNGF12149
    Document8 pagini
    CNGF12149
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12128
    CNGF12128
    Document6 pagini
    CNGF12128
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12124
    CNGF12124
    Document14 pagini
    CNGF12124
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12127
    CNGF12127
    Document12 pagini
    CNGF12127
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF1270
    CNGF1270
    Document6 pagini
    CNGF1270
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12126
    CNGF12126
    Document8 pagini
    CNGF12126
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12125
    CNGF12125
    Document10 pagini
    CNGF12125
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12122
    CNGF12122
    Document10 pagini
    CNGF12122
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12123
    CNGF12123
    Document6 pagini
    CNGF12123
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12116
    CNGF12116
    Document10 pagini
    CNGF12116
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12108
    CNGF12108
    Document8 pagini
    CNGF12108
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12120
    CNGF12120
    Document10 pagini
    CNGF12120
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12118
    CNGF12118
    Document12 pagini
    CNGF12118
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12121
    CNGF12121
    Document10 pagini
    CNGF12121
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12104
    CNGF12104
    Document8 pagini
    CNGF12104
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12102
    CNGF12102
    Document8 pagini
    CNGF12102
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12106
    CNGF12106
    Document6 pagini
    CNGF12106
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12119
    CNGF12119
    Document14 pagini
    CNGF12119
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12110
    CNGF12110
    Document8 pagini
    CNGF12110
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12111
    CNGF12111
    Document6 pagini
    CNGF12111
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12101
    CNGF12101
    Document6 pagini
    CNGF12101
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12103
    CNGF12103
    Document8 pagini
    CNGF12103
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12105
    CNGF12105
    Document12 pagini
    CNGF12105
    marius1979
    Încă nu există evaluări