Sunteți pe pagina 1din 8

A XII-a Conferin Naional de Geotehnic i Fundaii - Iai, 20-22 septembrie 2012

O metod analitic dedicat, de considerare a efectului


hidrodinamic asupra stratelor permeabile din pmnt, inclusiv din
versani
I. Ha, I. D. Popa
Academia Forelor Terestre N. Blcescu Sibiu, Catedra tiine tehnice

A. Ha
Universitataea C-tin Brncoveanu, Rm. Vlcea, Catedra tiine economice

Cuvinte cheie: for hidrodinamic, for arhimedic, mediu poros, fore vscoase, fore de frecare, analiza
infinitezimal.
REZUMAT: Apa liber se poate deplasa prin porii unui mediu permeabil, inclusiv prin stratele de pmnt ale
versanilor, producnd i efecte mecanice de antrenare. n metodele clasice efectul de antrenare
hidrodinamic este considerat printr-o analiz de ansamblu a stratelor la o scar macro fr a se considera
sensul fizic real a forelor ce intervin. ns efectul de antrenare hidrodinamic se datoreaz proprietilor
vscoase ale fluidului, n spe ale apei. De aceea considerarea acestei proprieti a apei n cadrul unei
metode de calcul este soluia corect din punct de vedere fizic. n comunicare se aplic o metod analitic de
calcul la scara micro a particulelor componente ale mediului permeabil, pentru determinarea expresiilor
forelor de antrenare hidrodinamic n diferite componente posibile. Se obine astfel un rezultat ce este corect
din punct de vedere al semnificaiei fizice a forelor i care este comparabil cu cel din metoda clasic, dar
totodat are la baz fenomenul fizic real din pmnt
1 INTRODUCERE

Apa liber ce se poate deplasa prin porii ori crui mediu permeabil, cum ar fi pmntul, rocile,
betonul poros, crmida, asfaltul, etc., se manifest ca un fluid real avnd vscozitate. Ca urmare, n
apa n micare, n zona de contact cu scheletul solid va apare o stare de eforturi diferit de cea
hidrostatic. Pentru simplificare n textul urmtor, vectorii vor fi notai fr bara vectorial utilizat
n formulele ce urmeaz.
n acest fel pe lng eforturile normale care produc asupra particulelor scufundate efectul de
submersare, va apare i o component deviatoric de efort, deci eforturi tangeniale , care vor
produce asupra particulelor scufundate un efect de antrenare similar unor fore de frecare, crend
astfel o for efectiv de antrenare hidrodinamic a particulelor submersate.

Fig.1. Eforturile de interaciune fluid-mediu poros

795

n general se consider n hidraulica subteran i n geotehnic c fora de submersare este


calculabil cu ajutorul principiului binecunoscut al lui Arhimede. Totodat se consider c fora de
antrenare hidrodinamic unitar j asupra unui mediu poros n care se creeaz gradientul hidraulic i,
indiferent de porozitatea n este dat de relaia [1] [2]:
j=w.i
(1)
ns aceast for j este determinat n mod obinuit n prezent, dintr-o condiie de echilibru
global al unui volum de pmnt-ap, dar se va dovedi mai jos, ea a nu fi rezultanta eforturilor ci o
for convenional de antrenare hidrodinamic a ansamblului ap-pmnt.
Pornind de la sensul comun al noiunii, fora de antrenare hidrodinamic a unei particule
submersate, trebuie s fie rezultanta exclusiv a eforturilor tangeniale avnd orientarea , ce
acioneaz pe suprafaa de separaie ap-particul (Fig. 1). Eforturile n ori ce punct pot fi
determinate utiliznd legea vscozitii a lui Newton, cunoscnd gradientul de vitez normal la
planul , pe baza spectrului hidrodinamic care poate fi cunoscut. n modul corect clasic, aceast
for de antrenare hidrodinamic Ff va fi dat de integrala pe suprafaa a forelor elementare :

= d

(2)

Fora de antrenare hidrodinamic a apei Ff este aadar un vector a crui mrime i direcie sunt
determinate de cmpul vectorilor ai forelor de frecare datorit vscozitii fluidului, ce
acioneaz pe suprafaa particulei. Se poate constata c determinarea lui Ff prin integrarea direct
din (2) pentru o particul de form arbitrar, este grea i practic imposibil de realizat, i cu att mai
mult, n cazul unui numr mare de particule ca n cazul pmnturilor reale. Acesta este i un motiv
pentru care se utilizeaz n prezent relaia simpl (1).
Dar n ori ce punct M din ap mai acioneaz i eforturi normale sau presiuni, pe care le vom
nota cu p provenind din componenta hidrostatic a strii de efort. i mrimea acestor eforturi se
poate determina n ori ce punct dac se cunoate spectrul hidrodinamic al micrii apei. Sumarea
tuturor forelor elementare create de presiunile p pe aceeai suprafa conduce la fora Fp de
submersare sau de subpresiune ce va fi dat de relaia:

F p = p d

(3)

Forele Ff i Fp sunt singurele fore efective, reale, date de ap sau de alt fluid, care pot aciona
asupra unei particule solide imersate i au semnificaiile de mai sus. Este posibil ns s se
considere efectul cumulat al acestora, printr-o for rezultant R care ar corespunde cel mai bine
noiunii de for hidrodinamic total, dat de relaia:
(4)
R = F f + Fp
2 DETERMINAREA FOREI DE ANTRENARE HIDRODINAMIC CU AJUTORUL

TEOREMEI IMPULSULUI
Procedeul analitic urmtor a fost elaborat special n scopul evitrii efecturii integralei din (2).
Acest procedeu dedicat, se bazeaz pe un model fizic imaginat, al fenomenului real de curgere
vscoas a unui fluid, care s respecte condiiile limit de vitez ale micrii reale a apei dar, la o
scar infinitezimal considerarea vitezelor va fi modificat prin detalierea discontinuitii ei reale.
n conceperea modelului fizic urmtor s-a plecat de la ideea general, verificabil n tiinele
naturii, i n special n fizic, conform creia ori ce mrime fizic real considerat continu, cum
este viteza, poate fi privit ca un ir de mrimi discontinue, infinitezimal mici care prin cumularea
efectelor recompun i redau mrimea continu considerat la scar macro. Astfel, debitul unei
scurgeri de fluid poate fi privit ca o serie de eliberri de mici cantiti discrete de fluid, eforturile
796

variabile continuu ntr-un corp pot fi privite ca avnd salturi discrete ntre atomi, sau chiar cazul
transferului continuu de energie care trebuie privit ca eliberri n serie a unor cuante de energie.
n mod analog cu exemplele artate, se poate considera c viteza deplasrii unor corpuri, inclusiv
a curgerii unui fluid considerat n sens clasic un proces continuu n timp, poate fi modelat ca un
fenomen discontinuu n care peste proprietatea permanent, continu n timp, de fluid perfect,
cealalt proprietate de fluid real, vscos, se suprapune n mod discret pe intervale discontinui de
timp. Modelul acesta fizic, este reprezentat n Fig. 2 pentru cazul general al unei curgeri ntr-un
punct M din spaiu a crei vitez v crete monoton pe dou sau mai multe intervale infinitezimale
de timp dt.
Fiecare interval de timp se consider compus din dou subintervale: dt1 cnd nu se manifest
proprietatea de vscozitate ci doar cea de fluid perfect i dt2 cnd peste proprietatea de fluid perfect
se manifest i vscozitate dar la o intensitate sporit fa de cea real, astfel ca efectul ei asupra
vitezei la sfritul fiecrui interval dt s fie echivalent cu situaia cnd viscozitatea ar aciona
continuu n timp. n acest caz viteza va trebui sa varieze dup curba A1-B1-B2-C1-C2(punctul A1
nu apare n figur) sub forma de dini de fierstru.
Se observ din figur c deoarece pe intervalul dt2 se suprapun cele dou proprieti ale
fluidului, creterea efectiv a vitezei datorit proprietii de fluid perfect se va manifesta numai pe
intervalul dt1 i va avea valoarea dv1< dv1.
Din condiia de echivalen a modelului cu viteza sub form de dini de ferestru cu modelul
observabil continuu, rezult c dreptele A-B-C , A1-B1-C1 i A2-B2-C2 trebuie s fie paralele ntre
ele iar creterea vitezei reale (observabile) v din curba A-B-C pe intervalul dt s se regseasc i
pe curba A1-A2-B1-B2-C1-C2astfel cum s-a reprezentat n Fig.2. De asemenea micorarea de
vitez datorat vscozitii pe intervalul dt2 va trebui s fie dv2=-dv1.
Acum se observ n Fig.2 c dac n intervalul dt vom considera dt1 infinit mic de ordin superior
n raport cu dt se va regsi micarea real a apei.
S considerm acum dt2 ca fiind infinit mic de ordin superior n raport cu dt. Acesta este cazul la
limit al modelului propus, n care forele de frecare din vscozitate f acioneaz asupra unei
particule n mod discret. Fora ce va aciona asupra fluidului ca reaciune a particulei, va fi -Ff.

Fig. 2. Modelul grafic al vitezei cu considerarea discontinu a vscozitii

n intervalul dt2 putem aplica acum teorema impulsului, asupra masei m de fluid care acioneaz
asupra particulei solide, obinnd:
m.dv 2 = F f dt 2
(5)

797

Se observ c n acest fel a fost evitat efectuarea integralei din relaia (2). Dar intervine n (5)
masa fluidului m care ns se poate determina uor cunoscnd porozitatea volumului de mediu
poros. Mai intervine n (5) viteza v care i ea se poate determina uor din spectrul hidrodinamic ce
se presupune cunoscut, utiliznd teorema lui Bernoulli pentru curgerea nepermanent rezultnd [3]:
1
1 dv
d +
d (v) 2 +
ds = 0
(6)
2g
g dt
n (6) este funcia de potenial al micrii, care pentru un spectru hidrodinamic de potenial
dat, are expresia:
= z+ p w
(7)
Mrimea termenului n dv/dt din (6) prezent ntr-o micare nepermanent se poate calcula pe un
arc ds de traiectorie a unei particule ce trece prin punctul de observaie M, astfel aleas nct s fie
parcurs de o particul de ap chiar n timpul dt (Fig.2),:
(8)
dt = dt1 +dt2
Expresia termenului n dv/dt descompus pe cele dou subintervale de timp i neglijnd infiniii mici
de ordin superior se scrie:
1 dv
1 dv
1 dv
ds = ds1 + ds 2
(9)
g dt
g dt 1
g dt 2
Din Fig.2 se obin relaiile geometrice:
dv
dv1
dv
dv
;........ = tg = 2
(10)
= tg = +
dt 2
dt1
dt 2
dt 1
Din ecuaia spaiului pe aceleai intervale avem:
ds1=v.dt1
ds2=v.dt2
(11)
nlocuind (10) i (11) n (9) obinem:
1 dv
1
1
ds = v (dv1 dv 2 ) = vv
g dt
g
g
(12)
n (12) mrimea v este variaia de vitez real n intervalul dt datorit micrii nepermanente. Se
observ c n cazul unei micri permanente v=0 iar termenul calculat n (12) este nul i ecuaia
(6) se scrie:
1
2
d +
d (v ) = 0
2g
(13)
gd
Sau vectorial: dv =
v
(14)
Aceasta este expresia oscilaiei vitezei n micarea din modelul fizic propus pe intervalul dt n
care apa parcurge spaiul ds ntre extremitile cruia exist diferena de potenial d.
Pentru obinerea expresiei vitezei dv n cazul micrii nepermanente se nlocuiete (12) n (6) i
dup efectuarea calculelor se obine:
gd
dv =
v
v
(15)
Deci expresiile (14) i (15) dau mrimea oscilaiei vitezei n modelul fizic pe un interval mic de
timp dt cnd pe intervalul dt1 creterea vitezei se datorete comportrii mediului ca fluid ideal iar
scderea ei pe intervalul dt2 este cauzat de comportarea vscoas a fluidului, nsoit de apariia
798

eforturilor de frecare. Pentru a obine valoarea total a lui Ff va trebui s considerm c ea


acioneaz cu valoarea sa real pe tot intervalul dt adic la limit rezult dt2dt, iar cu aceast
condiie (5) devine:
mdv = F f dt
(16)
Introducem acum (14) i (15) n (16) i obinem:
-Pentru cazul micrii permanente: F f = mg

d
vdt

(17)
-Pentru cazul micrii nepermanente, notnd cu a acceleraia micrii nepermanente:
d
F f = mg
+ ma
vdt
(18)
Deoarece n timpul dt o particul se deplaseaz cu cantitatea ds=v.dt, fora Ff va fi rezultatul
variaiei de vitez a ntregii mase de ap de pe acest parcurs, iar relaiile din (17) i (18), utiliznd
noiunea de gradient hidraulic i, devin:
d
F f = mg
= mgi
ds
(19)
d
F f = mg
+ ma = mgi ma
ds
(20)
Volumul total de pmnt cu porozitatea n, care cuprinde masa de ap m, ce ocup volumul Vw
este:
V
mg
Vt = w =
n wn
(21)
innd cont c fora total de frecare a unei mase de fluid m asupra scheletului solid, adic fora
de antrenare hidrodinamic J, este chiar reaciunea forei Ff , introducnd expresia mg din (21) n
(19) i (20) rezult:
J = F f = n wV t i
(22)
J = F f = n wV t i n wV t a

(23)
Fora de antrenare specific (unitar) j se obine:
j = n w i
(24)

j = n w i n w a
(25)
Fora j din ultimele dou expresii este fora de antrenare hidrodinamic exercitat asupra
scheletului solid numai prin eforturi de frecare vscoase i are direcia lui i, deci este dirijat n
lungul liniilor de curent.

799

3 DETERMINAREA FOREI DE SUBMERSARE HIDRODINAMIC

Cea de a doua component a forei de interaciune dintre mediul poros i fluidul n curgere, este
cea dat exclusiv de eforturile normale (presiuni). Vectorul acestei fore Fp este dat de (3) iar
pentru a putea calcula mrimea ei se aplic teorema lui Gauss-Ostrogradski i n final se obine [4]:
F p = ( gradp )dV s
Vs

(26)
Se observ c integrala de suprafa s-a transformat ntr-una de volum, ce se poate calcula uor
pe baza porozitii. Pentru cazul ntlnit frecvent, cu grad p = constant, se obine:
F p = grad p (1 n )V t
(27)
Iar fora unitar va fi: r = grad p(1 n )
(28)
Fora r provine exclusiv din presiuni i este fora de submesare unitar iar vectorul ei va avea
direcia (-grad p) fiind deci normal la liniile echibarice cu sensul spre valorile minime ale
cmpului gradient.
Deoarece n cazul general liniile echipoteniale nu coincid cu cele echibarice i nu sunt
orizontale, fora de subpresiune nu va fi vertical n cazul general
Pentru cazul unei curgeri de ap subterane permanente, uniforme a crei suprafa liber are
nclinarea , ntr-un punct M a adncimea hM msurat pe vertical (sau hM1 msurat
perpendicular pe suprafaa apei) se poate deduce uor mrimea real a presiunii p ca fiind dat de
expresia:
p = w h M1 = w h M cos 2
(29)
4 DETERMINAREA FOREI TOTALE DE ACIUNE HIDRODINAMIC ASUPRA
MEDIULUI POROS

Pentru un volum unitar de mediu poros prin care se produce o curgere de fluid permanent se obine
ca fora rezultant f a celor dou tipuri de aciuni precedente, dat de relaia (vectorial):
f = j + r = n w i + (1 n ) grad p
(30)
Relaia (30) stabilete componentele fizice reale ale forei totale hidrodinamice, rezultanta j a
forelor de frecare care acioneaz dup o direcie paralel cu liniile de curent i rezultanta
eforturilor normale care acioneaz dup o direcie perpendicular la liniile echibarice.
Dar se tie c o for poate fi echivalent ca echilibru static, cu o infinitate de combinaii ale unor
fore n care se poate deci descompune.

800

Fig. 3. Moduri de descompunere a foelor hidrodinamice

Pe aceast baz se poate considera o descompunere mai avantajoas pentru calcule, ntr-o
component de direcie vertical r0 i o a doua component dup direciile liniilor de curent j0.
Mrimile (vectoriale) ale acestor componente rezult att din construcia geometric din Fig. 3 ct
i analitic pornind de la definiia (30) astfel :
f = n w ( grad ) + (1 n ) w ( grad ( z )) = w i + (1 n ) w ( gradz ) = j 0 + r0
(31)
Se observ c fora j0=w.i este o for orientat dup direcia liniilor de curent dar diferit de
fora real de antrenare hidrodinamic j. Dar n mod uzual n geotehnic aceast for j0 este
denumit for de antrenare hidrodinamic dei ea nu este o for pur de frecare vscoas.
De asemenea fora r0=(1-n)w(-grad z)=(1-n)w este considerat uzual a fi fora de submersare,
dar ea n stare hidrodinamic nu corespunde pe de-a-ntregul acestei denumiri, deoarece aceasta este
redat corect de expresia (1-n)w(-grad z).
Pe baza rezultatelor de mai sus se poate calcula fora volumic total q ce acioneaz asupra
scheletului pmntului. Fora real q va fi obinut prin compunerea forelor hidrodinamice j i r cu
greutatea proprie a scheletului solid din volumul unitar d, rezultnd (vectorial):
q = d + f = d + j + r
(32)
Descompunerea lui q n dou componente dispuse dup direcia vertical i a liniilor de curent,
conduce la fora (greutatea n stare submersat) vertical i la fora w.i dup direcia liniilor de
curent. Se observ c n aceast descompunere se obine un rezultat simplu ce se folosete n mod
curent, pentru uurina calculelor.
Acum apare din nou fora w.i care este considerat ca fiind fora de antrenare hidrodinamic,
dei ea de fapt conine pe lng adevrata for de antrenare hidrodinamic i o alt component de
natura subpresiunii hidrostatice.
Exist i alte moduri posibile de descompunere [5] care sunt mai puin utilizate n practic.

801

5. CONCLUZII
n comunicare s-a dezvoltat i s-a aplicat o nou metod analitic de calcul exact, a expresiei forei
de antrenare hidrodinamic pur, obinndu-se (pentru cazul micrii permanente) relaia j=nwi
care este diferit de expresia uzual j=wi. Metoda s-a bazat pe o analiz fizic special, dedicat
acestui scop, considernd exclusiv efectul forelor de frecare, efectuat la scara micro a particulelor
componente ale mediului permeabil. Aceast for j are direcia lui i, a liniilor de curent.
Totodat, pentru determinarea celei de a doua componente a aciunii apei, cea de submersare
(arhimedic) pur, s-a aplicat metoda analitic clasic a teoremei Gauss-Ostrogradski, rezultnd
relaia exact r = -gad p(1-n). Aceast for are direcia lui grad p care n general nu este vertical.
Plecnd de la aceste dou componente j i r de natur fizic bine definit dar diferit, s-a obinut
expresia vectorial a forei rezultante f, a acestora. Dar fora f poate fi echivalent, ca echilibru
static, cu un numr nelimitat de combinaii ale unor fore, n care se poate deci descompune.
Pe aceast baz se poate considera o descompunere mai avantajoas pentru calcule, n dou
componente, una de direcie vertical r0 i o a doua component dup direciile liniilor de curent j0,
care se utilizeaz n mod obinuit n geotehnic, dar de fapt ele nu reprezint n mod fizic real fora
de subpresiune pur i respectiv fora de antrenare hidrodinamic.
S-a obinut astfel pentru fora f de interaciune ap-pmnt, un rezultat ce este cel corect fizic i
care este echivalent static cu cel din metoda clasic, dar totodat el are la baz fenomenul fizic real
din complexul ap-pmnt.
BIBLIOGRAFIE
1. Andrei, S., Geotehnic i Fundaii, Vol. 1 Ed. I C B Bucureti, 1983.
2. Maior, N., Punescu, M., Geotehnic i Fundaii, Ed. Did. i Ped. Buc, 1967.
3. Mateescu, C., Hidraulica, Ed. Did. i Ped. Buc., 1961.
4. Pietraru, V., Stabilitatea digurilor la infiltraii. Studii ISCH vol. XI Buc, 1961.
5. Ha, I., Contribuii la studiul proprietilor pmnturilor argiloase, legate de modificrile interne ce intervin n timp
sub aciunea diferiilor ageni i n special a apei. Tez de doctorat. I.C.B., 1978.

802

S-ar putea să vă placă și

  • CNGF128
    CNGF128
    Document10 pagini
    CNGF128
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF125
    CNGF125
    Document6 pagini
    CNGF125
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12125
    CNGF12125
    Document10 pagini
    CNGF12125
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF129
    CNGF129
    Document8 pagini
    CNGF129
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12128
    CNGF12128
    Document6 pagini
    CNGF12128
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12149
    CNGF12149
    Document8 pagini
    CNGF12149
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF1270
    CNGF1270
    Document6 pagini
    CNGF1270
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • Influenta Metodelor de Prelevare Asupra Parametrilor Specifici Ai Pamanturilor Sensibile La Umezire
    Influenta Metodelor de Prelevare Asupra Parametrilor Specifici Ai Pamanturilor Sensibile La Umezire
    Document14 pagini
    Influenta Metodelor de Prelevare Asupra Parametrilor Specifici Ai Pamanturilor Sensibile La Umezire
    gbutulescu
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12123
    CNGF12123
    Document6 pagini
    CNGF12123
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12126
    CNGF12126
    Document8 pagini
    CNGF12126
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF127
    CNGF127
    Document8 pagini
    CNGF127
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12127
    CNGF12127
    Document12 pagini
    CNGF12127
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12125
    CNGF12125
    Document10 pagini
    CNGF12125
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12122
    CNGF12122
    Document10 pagini
    CNGF12122
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12124
    CNGF12124
    Document14 pagini
    CNGF12124
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12116
    CNGF12116
    Document10 pagini
    CNGF12116
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12107
    CNGF12107
    Document8 pagini
    CNGF12107
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12120
    CNGF12120
    Document10 pagini
    CNGF12120
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12118
    CNGF12118
    Document12 pagini
    CNGF12118
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12121
    CNGF12121
    Document10 pagini
    CNGF12121
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12103
    CNGF12103
    Document8 pagini
    CNGF12103
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12101
    CNGF12101
    Document6 pagini
    CNGF12101
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12108
    CNGF12108
    Document8 pagini
    CNGF12108
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12119
    CNGF12119
    Document14 pagini
    CNGF12119
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12110
    CNGF12110
    Document8 pagini
    CNGF12110
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12111
    CNGF12111
    Document6 pagini
    CNGF12111
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12106
    CNGF12106
    Document6 pagini
    CNGF12106
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12102
    CNGF12102
    Document8 pagini
    CNGF12102
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12105
    CNGF12105
    Document12 pagini
    CNGF12105
    marius1979
    Încă nu există evaluări
  • CNGF12104
    CNGF12104
    Document8 pagini
    CNGF12104
    marius1979
    Încă nu există evaluări