Sunteți pe pagina 1din 5

Poluare

De la Wikipedia, enciclopedia libera


Question book-4.svg
Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexistenta.
Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con?
inute.
Poluarea reprezinta contaminarea mediului nconjurator cu materiale care interfere
aza cu sanatatea umana, calitatea vie?ii sau func?ia naturala a ecosistemelor (o
rganismele vii ?i mediul n care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului ncon
jurator este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi erup?iile vulcanice, ce
a mai mare parte a substan?elor poluante provine din activita?ile umane.
Exista doua categorii de poluan?i:
Poluan?ii biodegradabili - substan?e, cum ar fi cele con?inute n apa menajera, ca
re se descompun rapid prin unele procese naturale. Ace?ti poluan?i devin o probl
ema cnd se acumuleaza mai rapid dect pot sa se descompuna.
Poluan?ii nedegradabili - substan?e care nu se descompun, sau se descompun foart
e lent, n mediul natural. Odata ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imp
osibil sa se ndeparteze ace?ti poluan?i din mediu. Compu?ii nedegradabili cum ar
fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxina, bifenilii policlorura?i ?i materialele
radioactive pot sa ajunga la nivele periculoase de acumulare ?i pot sa urce n la
n?ul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compu?ilor toxic
i pot sa se depuna pe suprafa?a plantelor acvatice fara sa distruga acele plante
. Un pe?te mic care se hrane?te cu aceste plante acumuleaza o cantitate mare din
aceste toxine. Un pe?te mai mare sau alte animale carnivore care se hranesc cu
pe?ti mici pot sa acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se nume
?te bioacumulare
Cuprins [ascunde]
1
Poluarea aerului
2
Poluarea apelor
3
Poluarea solului
4
Combaterea poluarii
5
Poluarea n Romnia
6
Note
7
Bibliografie
8
Legaturi externe
9
Vezi ?i
Poluarea aerului[modificare | modificare sursa]
Ac?iunea umana asupra atmosferei Pamntului poate lua multe forme ?i a existat de
cnd oamenii au nceput sa utilizeze focul pentru agricultura, ncalzire ?i gatitul al
imentelor. n timpul revolu?iei industriale (secolele XVIII ?i XIX), poluarea aeru
lui a devenit o problema majora.
Poluarea aerului
Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog . Smogul este n gener
al un amestec de monoxid de carbon ?i compu?i organici proveni?i din combustia i
ncompleta a combustibililor fosili cum ar fi carbunii ?i de dioxid de sulf de la
impurita?ile din combustibili. n timp ce smogul reac?ioneaza cu oxigenul, acizii
organici ?i sulfurici se condenseaza sub forma de picaturi, nte?ind cea?a. Pna n s
ecolul al XX-lea smogul devenise deja un pericol major pentru sanatate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput sa reduca calitatea aerului deasupra
ora?elor mari cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combus
tia n motoarele autovehiculelor ?i ale avioanelor a combustibilului care produce
oxizi de azot ?i elibereaza hidrocarburi din combustibilii near?i. Razele solare
fac ca oxizii de azot ?i hidrocarburile sa se combine ?i sa transforme oxigenul
n ozon, un agent chimic care ataca cauciucul, rane?te plantele ?i irita plamnii.

Hidrocarburile sunt oxidate n substan?e care se condenseaza ?i formeaza o cea?a v


izibila ?i patrunzatoare.
Majoritatea poluan?ilor sunt eventual spala?i de catre ploaie, zapada sau cea?a, d
ar dupa ce au parcurs distan?e mari, uneori chiar continente. n timp ce poluan?ii
se aduna n atmosfera, oxizii de sulf ?i de azot sunt transforma?i n acizi care se
combina cu ploaia. Aceasta ploaie acida cade peste lacuri ?i paduri unde poate
duce la moartea pe?tilor sau plantelor ?i poate sa afecteze ntregi ecosisteme. n c
ele din urma, lacurile ?i padurile contaminate pot ajunge sa fie lipsite de via?
a. Regiunile care sunt n drumul vntului care bate dinspre zone industrializate, cu
m ar fi Europa ?i estul Statelor Unite ?i Canadei, sunt cele mai afectate de plo
i acide. Ploile acide pot sa afecteze ?i sanatatea umana ?i obiecte create de oa
meni; ele dizolva ncet statui istorice din piatra ?i fa?ade din Roma, Atena ?i Lo
ndra.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este ncalzirea globala
, o cre?tere a temperaturii Pamntului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice
cum ar fi dioxidul de carbon. Odata cu folosirea intensiva a combustibililor fo
sili n secolul XX, concentra?ia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut drama
tic. Dioxidul de carbon ?i alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de sera, r
educ caldura disipata de Pamnt dar nu blocheaza radia?iile Soarelui. Din cauza ef
ectului de sera se asteapta ca temperatura globala sa creasca cu 1,4 C pna la 5,8 C
pna n anul 2100. Chiar daca aceasta tendin?a pare a fi o schimbare minora, cre?te
rea ar face ca Pamntul sa fie mai cald dect a fost n ultimii 125.000 ani, schimbnd p
robabil tiparul climatic, afectnd produc?ia agricola, modificnd distribu?ia animal
elor ?i plantelor ?i crescnd nivelul marii.
Poluarea aerului poate sa afecteze zona superioara a atmosferei, numita stratosf
era. Produc?ia excesiva a compu?ilor care con?in clor cum ar fi clorofluorocarbo
na?ii (CFC) (compu?i folosi?i pna recent n frigidere, aparate de aer condi?ionat ?
i n fabricarea produselor pe baza de polistiren) a redus stratul de ozon stratosf
eric, crend o gaura deasupra Antarcticii care dureaza mai multe saptamni n fiecare
an. Ca rezultat, expunerea directa la razele solare a afectat via?a acvatica ?i
terestra ?i amenin?a sanatatea oamenilor din zonele sudice ale planetei.
Conform OMS (2009), circa 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluarii
aerului, majoritatea n Asia.[1]
Poluarea apelor[modificare | modificare sursa]
Canal-pollution.jpg
Articol principal: Poluarea apei.
Cererea de apa potabila este n cre?tere continua odata cu cre?terea popula?iei gl
obului. Din anul 1942 pna n anul 1990 preluarea apei potabile din ruri, lacuri, rez
ervoare ?i surse subterane a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate n S
tatele Unite n 1995, 39% a fost pentru iriga?ie, 39% a fost pentru generarea de c
urent electric, 12% a fost folosita pentru alte utilita?i; industria ?i mineritu
l au folosit 7% ?i restul a fost folosita pentru animalele domestice ?i n scopuri
comerciale.
Apa menajera, apa industriala ?i produsele chimice folosite n agricultura, cum ar
fi ngra?amintele ?i pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor. n Statel
e Unite, 37% din lacuri ?i estuare ?i 36% din ruri sunt prea poluate pentru pract
icarea pescuitului sau notului n cea mai mare parte a anului. n ?arile n curs de dez
voltare, mai mult de 95% din apa menajera este aruncata n ruri ?i golfuri, crend un
risc major pentru sanatatea umana.
ngra?amintele chimice cum ar fi fosfa?ii ?i nitra?ii folosi?i n agricultura sunt v
arsate n lacuri ?i ruri. Acestea se combina cu fosfa?ii ?i nitra?ii din apa menaje
ra ?i maresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajunga sufocanta din cau
za algelor care sunt n descompunere ?i care epuizeaza oxigenul din ea. Acest proc

es, numit eutrofizare, poate cauza moartea pe?tilor ?i a altor forme de via?a ac
vatice. La sfr?itul anilor '90 n apele dintre Golful Delaware ?i Golful Mexic au m
urit mii de pe?ti din cauza dezvoltarii unei forme toxice de alge numita Pfister
ia piscicida. Se crede ca motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de al
ge a fost deversarea de?eurilor urbane ?i industriale n lacuri ?i ruri.
Eroziunea contribuie ?i ea la poluarea apelor. Pamntul ?i namolul duse de apa de
pe dealurile defri?ate, pamnturile arate sau de pe terenurile de construc?ie pot
sa blocheze cursul apelor ?i sa omoare vegeta?ia acvatica. Chiar ?i cantita?i mi
ci de namol pot sa elimine unele specii de pe?ti. De exemplu, cnd defri?arile ndep
arteaza nveli?ul de plante al versan?ilor dealurilor, ploaia poate sa duca pamnt ?
i namol n ruri, acoperind pietri?ul din albia unui ru unde pastravii sau somonii ?i
depun icrele.
Pescariile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursa esen?
iala de proteine, mai ales pentru oamenii din ?arile n curs de dezvoltare. Totu?i
, poluarea golfurilor amenin?a rezervele de pe?te care ?i asa sunt aproape epuiz
ate din cauza pescuitului excesiv. n 1989, 260.000 barili de petrol s-au varsat d
in petrolierul Exxon Valdez n Strmtoarea Prince William din Alaska, un vechi ?i bo
gat loc de pescuit. n 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere n apele ?i n ju
rul apelor Statelor Unite, devarsndu-se 4,4 miliarde de litri de petrol.
Poluarea solului[modificare | modificare sursa]
Trash in kampala.jpg
Solul este un amestec de materie din plante, minerale ?i animale care se formeaz
a ntr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cre
?terea majorita?ii plantelor ?i esen?ial pentru toata produc?ia agricola. Poluar
ea solului este acumularea de compu?i chimici toxici, saruri, patogeni, sau mate
riale radioactive ?i metale grele care pot afecta via?a plantelor ?i animalelor.
Metodele ira?ionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui,
au cauzat poluarea lui ?i au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ngra?aminte
chimice, pesticide ?i fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii
, fungi ?i alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau cap?uni n Cal
ifornia au dezinfectat solul cu bromura de metil pentru a ucide organismele care
ar fi putut afecta cap?unii. Acest proces omoara fara discriminare chiar ?i org
anismele benefice ?i lasa solul steril ?i dependent de ngra?aminte pentru a supor
ta cre?terea plantelor. n consecin?a, se folosesc tot mai multe ngra?aminte, ceea
ce duce la poluarea rurilor ?i lacurilor n perioadele cu inunda?ii.
Iriga?ia necorespunzatoare n zonele n care solul nu este drenat bine poate avea ca
rezultat depozite de sare care inhiba cre?terea plantelor ?i pot duce la lipsa
recoltei. n anul 2000 .e.n., ora?ele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului
?i Eufratului, n Mesopotamia, depindeau de boga?ia recoltelor. Pna n anul 1500 .e.n.
, aceste ora?e au intrat n colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinita?ii
ridicate a solului. Aceea?i problema exista azi n Valea Indusului din Pakistan, V
alea Nilului n Egipt ?i Valea Imperiala din California.
Combaterea poluarii[modificare | modificare sursa]
Din cauza poluarii mediului nconjurator, de la jumatatea secolului XX, multe na?i
uni au instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile ante
rioare ale poluarii necontrolate ?i pentru a preveni viitoarele contaminari ale
mediului. n Statele Unite a fost adoptata Legea pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1
970) prin care se impunea reducerea semnificativa a anumitor tipuri de poluare a
le aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Legea pentru Apa Curata (Clean W
ater Act - 1977) ?i Legea pentru Apa Potabila Nepericuloasa (Safe Drinking Water A
ct - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluan?ilor n ape ?i standarde pen
tru calitatea apei potabile. Legea pentru Controlul Substan?elor Toxice (Toxic Sub
stance Control Act - 1976) ?i Legea pentru Conservarea ?i Recuperarea Resurselor (
Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost promulgate pentru a supra

veghea ?i controla de?eurile periculoase. Dupa 1980 au fost create programe care
alocau fonduri pentru cura?area celor mai contaminate terenuri de depozitare a
de?eurilor. Aceste legi, precum ?i alte cteva legi federale sau statale, au ajuta
t la limitarea poluarii, dar progresele au fost lente ?i au ramas multe probleme
nerezolvate cu privire la zonele cu contaminari severe, din cauza lipsei fondur
ilor pentru cura?are ?i din cauza problemelor ivite n aplicarea legilor.
n?elegerile interna?ionale au jucat un rol important n reducerea poluarii globale.
Protocolul de la Montral cu privire la Substan?ele care Distrug Stratul de Ozon
(1987) a fixat date interna?ionale pna la care sa fie reduse emisiile de substan?
e chimice, cum ar fi CFC, despre care se ?tie ca distruge stratul de ozon. Conve
n?ia Basel pentru Controlul Transporturilor Interna?ionale ale De?eurilor Pericu
loase ?i Depozitarea Lor (1989) serve?te ca punct de reper pentru reglementarile
interna?ionale ce se ocupa de transportarea de?eurilor periculoase ?i depozitar
ea lor.
Din anul 1992 reprezentan?ii a mai mult de 160 de ?ari s-au ntlnit n mod regulat pe
ntru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substan?e poluante car
e produc efectul de sera. n 1997 a fost realizat Protocolul de la Kyto, chemnd cele
lalte ?ari sa adereze la el pentru a reduce pna n anul 2012 emisiile de gaze cu 5%
sub nivelul din 1990. Pna la sfr?itul anului 2000 Protocolul de la Kyto nu fusese n
ca ratificat de mai multe ?ari; negociatorii ncercau nca sa ajunga la un consens n
legatura cu regulile, metodele ?i penalita?ile care ar trebui sa fie folosite pe
ntru a aplica tratatul.
Regulamentul ?i legisla?ia au dus la un considerabil progres n diminuarea poluari
i aerului ?i apelor n ?arile dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai pu?ini oxiz
i de azot dect cele din 1970; centralele electrice ard acum mai pu?ini combustibi
li pe baza de sulf; co?urile industriale au acum filtre prin care se reduc emisi
ile ?i nu se mai folose?te benzina cu plumb. ?arile n curs de dezvoltare continua
sa se lupte cu poluarea fiindca nu au tehnologii pentru filtrare ?i cura?are ?i
trebuie sa ?i mareasca puterea economica, de cele mai multe ori cu costul poluar
ii mediului. Problema este ca ?arile n curs de dezvoltare atrag investitorii stra
ini prin for?a de munca mai ieftina, materiale brute mai ieftine ?i mai pu?ine r
estric?ii pentru substan?e poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare de-a lungu
l grani?ei dintre S.U.A. ?i Mexic, pe partea mexicana, creeaza industrie ?i locu
ri de munca pentru Mexic dar majoritatea lor apar?in unor corpora?ii non-mexican
e care au fost atrase de for?a de munca ieftina ?i de lipsa legilor cu privire l
a poluan?i. Ca rezultat, aceasta regiune de grani?a, incluznd Rio Grande este una
din cele mai poluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele eco
logice ?i saracia, ?arile n curs de dezvoltare necesita ajutor ?i tehnologie de l
a ?arile ?i corpora?iile straine, participarea comunita?ii n ini?iativele de dezv
oltare ?i crearea de reglementari mai aspre cu privire la poluare.
Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, na?ional ?i interna?ional
pentru a combate problemele create de poluare din toata lumea. Multe din aceste
organiza?ii raspndesc informa?ii ?i ajuta oameni ?i alte organiza?ii, care nu sun
t implicate n procesul luarii deciziilor. Re?eaua Ac?iunii Pesticidelor raspnde?te
informa?ii tehnice cu privire la efectele pesticidelor asupra agricultorilor ca
re le folosesc. O mi?care bine organizata de justi?ie pentru mediu s-a ridicat p
entru a pleda pentru protec?ia echitabila a mediului nconjurator. Greenpeace este
o organiza?ie activista care concentreaza aten?ia interna?ionala asupra industr
iilor ?i guvernelor care contamineaza terenul, apele sau atmosfera cu de?euri to
xice.
Poluarea n Romnia[modificare | modificare sursa]
n perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instala?ii din Romnia
a emita un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze cu efect
ectiv 75,9 milioane tone anual[2]. Romnia are un disponibil minim
lizarea AAU-urilor (Assigned Amount Units - Unitati ale Cantita?ii

au avut dreptul s
de sera, resp
pentru comercia
Atribuite) de

60 milioane tone CO2 echivalent, anual, n perioada 2008-2012, pentru care ar put
ea ncasa pna la 2 miliarde euro[3] (1 miliard de euro dupa alte estimari)[4].
n anul 2010, statul romn acorda n mod gratuit aceste certificate pentru 219 compani
i poluatoare de pe teritoriul ?arii, n majoritatea lor cu capital de stat[5]. Sco
pul era de a ajuta ace?ti poluatori sa investeasca n ecologizare[5]. Aceste compa
nii au posibilitatea sa vnda certificatele direct altor poluatori, romni sau strai
ni, cu capacitate mai mare de produc?ie, sa le listeze la bursele specializate s
au sa le vnda unor intermediari[5].
Note[modificare | modificare sursa]
^ citat n 2011 New York Times Almanac, Penguin Reference, New York, 2010, p. 785
^ Derogare pentru 13 companii amendate pe probleme de mediu, 21 Iulie 2010, wall
-stret.ro, accesat la 22 august 2010
^ Romania poate vinde "certificate verzi", 19 Mai 2010, wall-street.ro, accesat
la 25 august 2010
^ Certificate de mediu in valoare de un miliard de euro, 15 Martie 2010, wall-st
ret.ro, accesat la 31 august 2010
^ a b c De ce Ministerul Mediului ?ine la secret lista trafican?ilor de certific
ate de CO2?, 05 iulie 2010, cotidianul.ro, accesat la 18 noiembrie 2010
Bibliografie[modificare | modificare sursa]
Valeria Di?oiu, Nina Holban: Modificari antropice ale mediului, Editura Orizontu
ri universitare, Timi?oara, 2005.
Engelking P. - Pollution
Tratatul de aderare Romania - Uniunea Europeana, Anexa VII - Mediul
Legaturi externe[modificare | modificare sursa]
Cele mai toxice 10 locuri de pe Pamant, 2 decembrie 2009, Mihaela Stanescu, Desc
opera
Top 10
Cele mai poluate orase din lume, 20 august 2008, Nicu Parlog, Descopera
Ora?ul care ne mbolnave?te, 29 noiembrie 2011, Mihaela Stanescu, Descopera
Cele mai curate ora?e din lume, 23 iunie 2012, Roxana Roseti, Evenimentul zilei
Universul , 8 septembrie 1940: Nu cumva s-a schimbat clima? (perioada interbelica), 2
6 iulie 2009, Oana Rusu, Ziarul Lumina
Vezi ?i[modificare | modificare sursa]
De?ertificare
Smog
Poluare acustica
Poluarea apei
Informa?ii bibliotecare
GND: 4186812-2 modificare