Sunteți pe pagina 1din 31

- - - ~

NCICLOPEDIE COMPLETA DE MEDICINA SI INVESTIGATIE CLINlcA



• BYPASSUL $1 CHIRURGIA CARDIAcA:

Etapele operatiei

• ECZEMA: Identificarea si tratarea acestei neplacute boli de piele

INFERTILITATEA MASCULINA:

Cauze si tratamente

NOV - NAsCUTUL: Cele mai importante examene medicale la nastere

• CRANIUL: Exphcarea oase1or fetei MENINGITA: Diagnostic si tratament

DtaGOSTINI

NuMARUL 1 CUPRlNS

CAZURIIN URGENTA: Barbat injunghiat in piept Cand un barbat de 65 de ani este ~rav ranit cu un cutit de buditarie, evaluarea precisii a rami este vitalli, Personalul de pe ambulanpl joadi un rol cheie In salvarea unei fernei in varsta dizuta in strada,

DERMATOLOGIE: Informatii generaLe

in prim a pa rte a exp u n e rii este ana liza 111 pielea. Pie lea e ste organ, unl~ alcorpului: d,ermatologii trateazli ,de pes,le zoqo de am bollle de piele - dlntre care unele 'lor fl exammale In numerele urmatoare, De Catherine Hardman

DERMATOLOGIE: Tratamentul eczemei

Eczema este una dintre cele mai frecvente afecliuni ale pielii. ce afecteaza atal copiii cat sl adul!ii, Nu exists 0 metoda de eradicate, dar tratamenlele pot ameliora aceasta inflamalie dureroasa si inestetica.

CARDIOVASCULARA: Greta coro.nara de bypass Aproximaliv 30.000 de operatii de bypass au lee In liecare an in Manea Brilanie. Un chirurg eandiolog ne conduce pas CIS pas prin aceasta procadura chirurgical~ majora,

De Stephen Large

Aceasta publlcalle coniine InformaW generale ~i nu inlocU[e~e nlclun manual medical sau 0 publica!ie simlla.rii. Conlinulul acestei publicaJii nu !fellule consultat in vederea stablliril vreunui diagnost.ic sau !ralamen!, indlferent de slmplome. Dacii prezentali orice fel de simptome, oonsulla!i medicul euraot.

A~orii §i ~ltorli nu sunt respgnsablll penlru nlcl un 'lei de pre]udlcll suferite de orice peJso"ana a carel acllun.e se bazeaza peinfcirmaliile conlinute de acea 91a pu b I leali e.

PEDIATRlE NEDNATOLDGIE: Examinarea nou-nascutetul

Toli nou-nascu!ii tree printr-o examinare de Mina. Moa~a sau medicul vor face 0 serie de teste pentru a se asigura ca nou-nascutol este sanatos ~i normal

De David Harvey

PATOLOGIE PARAZITOLOGIE: Invesligarea ma.lariei

Ma taria are patru spedi de purtlltori ~i este una dintre bolile posibilletale, pentru eli simptomele ei pot Ii u~or confundate cu cele ale gripei. Un diagnostic corect se pune numai de catre parazitolog, prin axaminaraa ,angelui,

De Chris Whitty

lMAGISTICA ENDOSCOPIA: De La gura catre stomac

Folosirea endoscopului, inlnodus prin cavitatea bucala, in [es, pe gat, spre stomac, perrnite rnedicului exarninarea mlerna ~i diagnosticarea afsctiunilor tractului digestiv, de la arsuri qastrice pani3 la cancer. De Paul Brookes

Partea trontala a craniuLui

Craniul esle cea mai complexi3 parte a corpului ornenesc, oferind prntsctie vitalli creierului ~i unor organe de sirnt 'irnportante. Aid esle e.xpLicata structure par!ii anterioare a craniului. De Pippa Keech

MEDICI

Cauzele infertilitaUi masculine

Unul din tre! cazuri de irnpcsibilitata de procreere este ceuzat de infertilitatea barbatului, lnfertilitalea rnascullna asts prezentli inca de la nastere sau poate aparea pe parcursul ~ie!ii, ca rezultat al unui accident sau at unei boli. De Paulelle Pratt

Fecundarea

Raportul sexual este doar inceputut procesului de creare

a unei noi vie!i. Numai ca!iva sperrnatozoizi supravietuiesc dilatoriei extenuante pana la ovul ~i dear unut va reusi,

in rete din urma sa 71 lerlilizeze. De Rick; Dstrov

• INDEXUL BOUlOR Meningita

CATALOG DE MEDICAMENTE; acictovir, acid folic, acid gamolenic

EDITOR CONSULTANT

Professor Peter Abrahams MS, as, FRCS(Ed), FRCR

Profesor Peter Abrahams, MB, as, FRCS (Ed), FRCR, Profesorul AbIiIhams este specialist i'n anatomie oIinica, membru in i<JgelJ IntematJonaJ School of Medicine, iii cadrul Progremvlvf Intemap'ofl!l/ de Medicine din Cambridge, SpeciaJisl in medic.m gene rata, Memb/ll eJ Colegiu/vi Girton, Cambridge, examina/or Ja ColegiIJI RegaJ eJ Ch./rurgifor din Edinblfl'9h. A scris o selie de Ivcrori de Iflfelinpi 1n ana/ornle.

ThaDdo, Weith MB, BS, FRCS

Dl We.'ch prd de §BPI9 ani c~ • .., Tilaf1arIda A lost Nmp de 181Jf1i consu/!anl aI De{J8II8merIW!ui ~ 1 AtXJcJen:a fa Spilalul N<xth.!4ck Patk, 1Iamlv1. In pmzmI pn!da anmomre cliflic§ Ja C8mb1fdge.

T' .... or Silwr MB. BS, DA, FRCGP

Dl Sil"" es/e medI\:: geoo<al'3l, p<YJ$i0lllH, proiocor cI!l 0"00113 III Dojl\YllimonM r:Je M<Nficillii GMem.ii! II! ~oIii da M~ 1kl/iJ. SpiraJuI St. GIl"'lJ1' din Loodta. A sctis daspm tIlfJ1Il8Iologie ~ a prodgI daspra eceIa§J h1cru

ClIlhorlne liardmon MB, BS, MRCP

Dr. Hotdmim osto cIo<miltolog, specWll8lti ir> a.'ec/JUnII InlIamaroII ate pielii, ps_ ¥ atsrgII cut:lnaJa

COLABORATORI

o.~ Cottman MBCH, FRCGP

Dr. Coffman est" merflC gmeraHs, 8 sctis IDtlJIe m~Jt pCiniIU diI_ puolbjiJ do modlcm gaINI"'~, 8 los! coauIor.1 c:Jj""", titJrJri, A O1':li ... ! "" jlJnWaJe de nann;I/h S.c~. r:Je Gilsltoem.,.,,'ag,'c a SpitJiuitJ! 51. M8Jy, din Loodfll.

Rick; Ostrov

Rlckl OsIlOV, de origlne ametlcan,;l. SIab/lil1i7 Matea BriIJJnie, a pul)li(;allUC!ari medical. 'ii de sanatate limp de pe.s1D '10 ani. A s<:ris 0 sene de chli t;J a co/abatiJ! Ia numeroa.se pub/ical'J.

AcJJveazafa DepaI1ilnrfkrlnl de De/lllOJo/agkl aI SpilaJuJlJI 51. ,Yaty, din LClIlrJIil.

Paul.lle Prall

RepUla, serinor §i ecflfor pe rome medical., CU 0 experien(A de peste 20 de "ni, IUGrWilo IllI Paul_ PnIlt a ap.iivt 1i7 nu",""""", revlste, fliitII t;J encIcIopedli din /IIIaroa BrIt8nIe ~

Sta,e/<> Un/leo

David H.""'~ FRCp, FRCPCH

Pro/9soluI HIJIVeya lost n"",it In uno perJiaJIu "MSUirJvl! /a Matl3ll>laJM Quoo7 Grodol!!l" din LotrdIa. DIn 1995 &Ste pratesCl' d. pOOi.ui<> §I Il9On.loIogie t. Spita!ul HammetSlIIlfiI,

Chrl.s Whllty MA,MS<:, BI.I, Beh, MRCp, Dm Dr. Whilly esrn cadru superlCl' /. SpiIaJu/ do Boll TropicaJe din Land"" I.~ ,'a Iicoa.'a de Igien8 §I Medicinii Tropicaki din Loodra. Est. imp.¥calln _oetarea §i rtaIameIltlJ/ mafaJiei din loG'll _

Monlque Aurora MRCGp, OCH

Origfnanl din Bema, ENefIa, Dr. AUIOIa proc6ca in Pfl'ZIlnt mad/elm /a Londra ESte intere.salil de sanararea fern",1 §i a cop/lului.

Slephen Large MS, FRCP, FRCS

DI LaJpe !!SIS r~ {Jfazenl Chill1lfl ~ in ClrlrorWs ".ff.t:oo tMa.'Ca dil1JCJilf pentro lIanSp.~mul de inima ia Sp.t1!r.JJ I:'apwodlr din Canrbtlr1~re.

BiblioO<lft

Nu "'tali bib/iortlilurile specia/a in care puteti co/eolian" serla tqtariorul ebrptnui Umarr. Blb/lMflurile sunt

. disp<miblle

Ia clllO§Cr,Jrile d. zJare iIJ fWjul c/e ~ 99 I.E.lf45 MaL.

DMgosUnl "" SfI"1lJ!' d;Jleie do ptJvJicaro'a IJib/li;mif!\!rilor in selia de ~re.

Pippa Keech MaChB, MACGO. DACOG

D, Keech est. /r.~dic~, CU fltlfm8 rad1,l$8/a L!"fO'htir.ll, New Forest. In Ia!<:<Jli s .. u publl",,/ IuCIiiJi in BMJ, MOOica' Monitor §i Pulsa.

EDIllE s},pfi\l.!iINALIi

EllllUllk O. AGOSTINI HElL~S SRL eDriOR::: PI;!trtt:s R"ilvrus(O$-

MANAGCR ECohloMIC, Foils Folio.

MAN"GER DE RED"'PJIE ~ P~ODIJCJ'lG V1rvin' K.Ulf"ub •• ADRESi\~ Vu1,ag~el'ti5 Ur.-'4. 166 13 Alen,.

MARKETING ~AG£R: Mk:ha)~ Kout$cultos p~oucr MANAGER ~ •• lt. <.n""" COORDONATOR OEPRODtI_C11E:. Clro\IM Poulfdou "IIJ,NAGER OISTRISIJ[!E, ." eo,"

MANAGER LllIilSllcA 01 OPERAJ'lI' Oim",;.P"",.kolldJ. OOORCONATOR LllG1Sllc.l.~ OFERATlh ,'nIP'" u,'""~

~1lAP.TARE PENl'RU UMBA ROMANI ~'I DTP, leV,,1 Y Line SRL TIi>ARlllE ~r lEGARE, "'.' Ei~'I'"

01 RECTUR DE PROOUG'[lE TIPOaRAFIE, SIOII .. Kfi"olO~' DlP, RAY

IMPORJATOR.: t.iledi;!l Sl&ilficl! Z::a'N~i!la S.R,l CoUIlUY Manag@tr t.tariafiij MiOAl~a~ M.e:rketing Ninag~r: AdIB; Bojfe~ Rcd<lctar~ ~bri~~ Mtllltean

Consul.tinl d':e-sp«iaU1;a!1I:..0r. SlmorJAl NlinManu

AORESA~ !iitf_ laLJis P.itShH..Ir I'Ir. 38.el.1 r 1lIp.5. ~e~cr S. Bu(ure,ti, Romiinlii1i

rO 2009 lktAjlClstrfll Hetlae

o t 998 MI~m(l'ler Books Ltd

ISSN 1191 -6011

pretul numerelcr

Pre!ut prlmutul nUmar: 2,90 lEli'l,90 MOL Preiut celui de-al dollea l1umar

~i at tuturcr colert.lto n"me'e, 0,90 LEJ/19,90 MDL

Dreptun'" Mum< li;x\efDr sa ~tli sub copyright Este mlerzisli repo;odu<:e",",~.I,""""lte rea salJ ulim rea comerual8 a m,\erialew, sub on'" 1Ilm)li, lOr.> occrdul scris aloottoruluf. Eli""rul ~ ",.toM ""'pWi d.e a "'himbo ordine3 pobIicMi ~bieclolor sau in1oaJ;"", lor.

Credit. Few,

Nr, Ci1IjJil-aliNl";rmlie./Fal.1 SaLJ .spa re

'lI'JIF, I'ITMPl: 'l11lS, Rab.rl Har\jj"'l Piel U 1'0 Library. Tony S\onelGill>ert Lund t. TolI"/ St • .,./Jon 6""1. Sf'LI8A: W11F, SPI1Astrid & flonns·Fricdo, MkhlE" sM, ~ 1oI."'l'lI. SPL/C .. I"" Me~ical Sled< Phol.; 12/1/5: BA, WTM?L; 12/2/F, SPL/St B.rtholom .. "s Hospital, SPL/Or P Ma,azzi, WTMPL: I'JI'J./S, Bubbles/lan Wesl5Pl}S1 Barth.lem •• ", HO'Pita, wrMP~SPLID' P Mo .... ,;: 26/'llF, At! Di!l'otori; Z6/2JS, SPl./Cardio- Thoracic Contro. Freeman H""""" N<W<aSile-upon.Tyn e. 5I?lJtunagranx, SPLIBsIP Ducle.x: 26/3JF, T.ny 5IOno/D.,nd l-I.n<M!r. SL: 26jJ/s, 51.. SPlJ).1ichaellloo",,: 26!lt,IF,SPUo.,.p Light PO'Odu<1i..,.. Sl: 26161S:

SPL1D..,p Light Pnrduetions. SPllMidl,<1 Oonn.; 401'l1S: SP\., SPU John Walsh. SPUJ.m"" Klng.Hol""", SPljOr P Ma razii. SPL/Aslrid &. H.nns-Fried'r Wc.lll<>~ 1,/J12IF, Lupe Cunha, C.Uocti./lOJAntllOa Sie>\!,ing; t.$I2JS, <:o&cl",,,,,rs.,nd,. I,a ... do, a"bb~j.nni. Woodcodc; 6Io/"UF" SPIiEye oj Sde_ WIM PI. SPLfcI,ire Paxl", & Jaequi FafTt1W' Ii4/iIS, SA, WTMl'L, l1f11F, SPUd, Boel"Gal>et/CNRI, 5Pl/IJr XIa us Sdli1l~, 11M SPl./CNR, SPUDr K!aus ~~IlI~r 7'I11/F, Rililih T ~ulchill'J" 7911/5: R.lph T Huloliiog" airllF, SPU.hrhn walsh, SPiJoon F.wc'lI, SI/11S, SPl/IJ Ph~tips. SPur.lil Rlrma IICSI. SPURi<hard G Ra;.Iings/l;uSlom 101""".\ 51ad< Phol", 8'li89tr', National Meningitis Tru,t: rtlf?,9/S, Pu'b~< 1I e .,1h t..bo",tory Se"';o., aA; 1JI./1I5, SPUSt B.rtholom ....... ·s HospfuI, SJ'l/P>ul Biddt. {It Tim Malyo., WTMPl SPL -Sci..,.,. J'l\oIagI'opOi: l.>'bra'Y

WTMPl = WeLLe.",e his! fAedkaL PIlolo9"'P.ic Li~ ... ry, SL aSt@phen La~~. BA .. Binp1)oIO.A!iso.eiates

HUSlral;;:

12/1. 26/3. 26/~. 71/2. fJ/Jl/F: Amanda WllUams 40{2: Sandre Hill; Slo/lIF. 82/89: mane Kinion

I P"-'Iuru n m~ll hLlm\ lll''''iltn ir,,· :<riuUd1,ll' .mo nJ!:"-1u nn pu III it: .11\ tu ttil.." hi Ilnd;;;l'.:' I pUlid .1" ,i"lol~lt .. • ~i Inf.urlUuli

~ i-ln.l.~\Ulru! ,ISUp.·" 11I1.:'II,id tit'"

:1 ('umplLJ'a~. ul)~ld\Uh.· urlll:llu.Ir-I . .'.

Pentru orice informatie, lamw'ire ~U comenzi de nomen aparn1:e anterior, snnap-ne la tel.

(}J Romilda: (021) 40 10 888 ~ Ioldova: (0022) 93 07 42

I)e_ tling); pretul J'e'\;.stdor o:utHItl.d.nte nil treblli si tu:.bil'.A'fi ramblJ£'5:p ooot'ra'f'aloarea tru;:ttlor JIO;$1nle.

ORAR DE SERVICm LlUli· Vi"<ri.10:OO.IS:0II

Vizilajl 5lte·ul nostru La adresa www.deagostini.ro e-mail: Inforadeagostini.ro

Barbat injunghiat in piept

5.00 a.m.

Locul crime;

La prirnele ore ate Anului Nou, Stan, in I/arsla de 6!'l de ani, a fast injunghiat in piept eu un cutit de ditre chiriasul lui. Sangerarea a lost midi, dar eL era stabi! !?i respira cu diticultate. A sunat La ambulan!ii, care L-a dus urqent la spital. La Camera de Garda de la U~gen~e. Stan a fost preluat lntr-o rezerva, pentru evaLuare. De!?i era eonstient inca, asistenta i-a gasi! cu greu pulsut 'iii i-a determina! tensiunea. Starea lui se deteriora deja rapid - era foarte palid. transpira abundent ~i veneLe gatului erau dilatale .. Sian dadea semne de disconfort extrem, cerand ajulor, spunand personalului medicaL di are senzapa di va muri (deznodamanl de altfel posibltl. Starea lui a lost monitorizata pana Ia sosirea unui medic.

6.05 a.m.

Diagnostic

Ddata dezbraeat, rana lui era dar vizibila. In stanga stermJlui. Avand in vedere pulsul rapid ~i de abia palpabil, tensiunea arterials sd'izuti3 ~i venete dilatate, medicul a diagnoslicat un tamponament cardiac, sange acumulat in sacul pericardic, ce inconjoara inima.

Gand are IDe 0 sanqerare in sacul pericardic, sar1gele urnple spafict in care, ill mod normal, inima se diLala intre doua contractii, Ca urmare, doar 0 cantitate midi de sange patrunde in inima, 'iii contractia inimii, ;;i ded !?i pulsul, sLabese.

6.10 a.m.

Tratament

Medieul a introdus un ac gros chiar sub sternul lui Stan, cu traiectorie spre stanga ~i spre spate, in sacul pericerdic. Sa ngele a fast tras in seringa permitar:ld asttel inirnii sa sa dilate. in cazul lui Stan au fost seosi eu seringa aproxirnativ 70 rnt de sange.ln cele din urma, pulsul.lui a revanit La. normal ~i tensiunea a crescut La valori norrnale, masurabile,

8.00 a.m.

Probleme

E1e~i aeest tratament este a modalitate excelenta rile salvare a vietii in urgenta, pe termen lung, este necesars rezolvarea afecfilJnii de fond a miocarduLui.ln caaul lul Stan, cand starea lui s-a stabilizat, astfel incat sa i se permits depLasarea .. el a fost repartizat caIre 0 unitate spe.cializata In cardiolo~ie, din alt spital, in interval de doua are, Ehirurgii l-au operat, eliminand cheagurile 9i sangete inexees din sacul pericardie. Apoj au facut dOLla suturi ell tire sepafiate pe inima 'iii au cusut rana din piept.

In aceasta rad/agraffe, se v~ lama cllt/WIIII fnfiptJi in pieptulilli Stan.

MeiJicii au falosit aC8astil Imagine pentru

a conflrma exact 10cIII pe unde a trecut lama 'ii leziuni/e produse.

FOAIA2

La Urgenta, lui stan i s-a admlnistrat oxIgen. I $-!IU tillat halnele, tarcutital a fast merit/nllt In paz/tie fix,}, pentru a evila marirea ranI'! din plept

Deznodamant

Evolu~ja pacientului a fast excelenta ~i reeuperarea buna, Prezenta sangelui in sacuL pericardlc este 0 5 ituati e neobi!?f1uila, dar diagnosticalil la limp 'iii tratata ccrespunzstor; n-ar trebui sa fie fatala. Totusi, dad eulitul ar fi i'mpuns ventriculul stang - compartirnent al inimii in care este cea mai mare presiune - este p uti n pro babil ca Sta n s.!i Ii supraviatu it suficierrt de mult dit sa poata f tratat.

,~ ~U~R~G~E~~NTE:Cazuri7nurg~e~n~ta~ ---------4

Medicii ajuta 0 femeie cazuta La pamant

In limp ce iesise la cumpsratur], Gladys. in 'Iarst:! de 78 de ani. a cazut pe strada, lovindu-se cu capul de asfalt ;;i julindu-si genunchii. Avea 0 taietu~ii la cap. ca re sanqera pu ternie. In caleva minute. adminisiratorul magazinului din apropiere a chema! 0 ambulanta.

Arnbulantele sunt echipate complet !?i eehipa paramedicaUi este instruits sa trateze pacientii La locul accldentarll ~i pe drumul catre spital.

Sarcini cheie

Echipajul arnbulantei trebuie sa fadi imediat 0 serie de verificari esentials, spoi se ccupa de rani le lui Gladys. In primul rand, echipa s-aasigurat di:

• Gladys are diile respiratorii libere. astfel incal aerul sa ajunga iR plamani;

• resplratia lui Gladys e norrnala,

• sangerarea de la cap este con-

trcleta prin banda] cornprssiv:

• genunchii zgaria!i sun! bandajatr. Deoarece eeh:ipajul a m bula n~e i a considerat di e posibil sa existe fraeturi ale oaselor solaului sau

ale piciorului, Ie-au imobilizat in atele.

De ce a cazut?

Urmatoarea sarcina pentru membrii echipejolui a fost saincerce sa af'le de ce a cazut Gladys. Apoi au putut sa ii administreze irnediat tratamentul corespuozater ~i sa Tn~tiinteze corect cea mai apropiat1i unitate medicala U Ptl I u n itate primiri urgen~eJ despre nevoile pacientei lor. Echipajil ambulantei era censtient de faptul d\ ar putea exista numeroase motive pentru caderea lui Gladys. Acestea au fost luate Tn considsrare, a laturi de impiieatiile asupra tratamentului, inainte de a ajunge la spital.

• A alunecat Gladys pe asia It?

• A avut un atac de cord sau un atae cerebral. aoeasta fiind cauza c3zaturii?

• Sufera de alte bali. care au cauzat caderea?

• Este sub un tratament medicamentes, care a F putea deterrnina Gaaerea?

Dupa ee au exeminat-o alent pe Gladys ~i i-au pansat dlni!e, au considerat ca. eel mal prabahil, ea

a alunecat pu r !?i sim plu pe asfalt. Apoi au Iransmis prin radio caire eel msi apropiat spital inforrnatiile des pre pacierna, pentru a preveni personalul medical. Cu Gladys culcata Tn arnbulanta. s-au indreptat caire UPU. pentru 0 evaluare cornpleta,

Echlpa de pe ambufan/8 comunica cu paclentuf pentru a preciza gravitatea feziunilor ~i a s.tabifl starea lui genera/If.

Ambulanta

Ambulantele au echipament de resuscitare, cafe permite tratarea pacientilor inainte de a ajunge la spital. ACeSt fapt este essntial, In special etunoi clind eel mai apropialspital se afla la 0 eerecare d istal11ii. Amli ula nta ca re a transIlOna! 0 peG ta dys era dotatii e u echipament important, cum ar fl:

• Tuburl §i dispezitive pentru a asigura resl'lif8~a,

• Echipament de ventilatie ~i oxigen pentru respirajia asisfata • Echipament pentru 00nttolarea biiliiil0r inimii ~i pehtrlel depistarj;la un ui eve nlu a I alae de cora.

• Echipament pentru perfuzi9'.

• Pansemente. ilt~le§i aile eel1lpamente pentru tratarsa rani lor.

Echiparea buns a I1mbulantelor poste setv« viet~ tn spec/a/f'" zanete rurate, afunci cand eel mal l1propiat spiW este

18 kl/ornel.rl distai!l'$.

MEDICINA GENERALA: Dermatolo re

Intcrmatll generate

FOAIA 1

DermatoLogia este a rarnura a medicinei care studiaza pieLea si boliLe ei. Se cunasc cel putin 2000 de afectiuni ale pielii. care pot afecta pe aricine, La arice varsta.

Pielea kutis! este Invelisu; extern el corpului st. de ase(~enea. eel mei mare organ al ecestuie. Pielea nu numai ca protejeszs corpul de accidentari $; parazl!i. dar actioneaza ca organ de simt chell.' !ji pastreaza temperatura normala a corpului. Sanatatea pieli; este de multe or; un indicator al sana/iiI;; intregului corp. Cand ceva nu merge bine ts nivelui pietii, este important ce padentul sa fie viizut de un speeislist, '!ji snume de un dermstoloq.

Cete. petru streturt ate pielii eunt:

Is suprsfa/I epidermul, campus din celule moarte (1); mai los, partes vie a epidermulu; (2); aermut, format din tesut I'mpanzit cu vase de sange (3), §i griisime subcutsnata (4).

Corpuscul Meissner Receptor factil

Stratutile epidermului

Stratul comas

Trunchl al !Irului de par

Glanda aebacee

[Stratul

tucldum

Stratul

granulos

LStratul spinas

~

Siratul bazal

I

~l ~::~~eermUI

~="''''~:;'J subeutanata

Fibril

par sa se ridice

Fa tleu I pilos

Radacina nrului de par sau bulb

Glanda sudoripara

Capi I a re a rterla Ie § I venoase

~~ ~~R_o __ Lu_L_d __ ermatoLogului

CAND SE AJUNGE LA UN DERMATOLOG?

Persoanele cu boli de piele pot Ii trimise la dermatolog de ditre medicul de familie. 0 alternativa este, dad sunt deja In spital pentru alta afectiune. sa fie consultate acolo. de caire specialistul dermatolog.

in ciuda nurnarului mare de probleme ale pielii, majoritatea cazurilor vazuts de medicul specialist se constituie intr-un grup mic de afectiuni, ce cuprinde:

• eczema

• dermatita

• acneea

• ca ncerul de pi ele

• psoriazisul

Ac e stea vor fi desc rise Tn ed i!ii viitoare ale revistei.

PICIOR DE ATLET - FORMA U~QARA: Poare fi vlndecatii de oblce! totostna preparate de la tsrmecte. dar daciJ problema pers/slii. trebuie consuttet un medic.

PIC/OR DE A TLET - FORMA SEVERA:

Comparativ, acesl picior de atler a aluns Intr-un steat« sever 'ii va neceeit» trstsment dermatologic specializat.

Dermatolo ie

CUM SUNT DIAGNOSTICATE BOLILE DE PIELE?

~i ca re analizeaza fungii lciuparcile]. este un all instrument util.FLuorescenta anumitor fungi in lumin~ ultr avicleta, intr-o camera i'ntunecata, reprezinIa un mod rapid de diagnosticare, Tn clinica.

• Pentru teslarea alerg iilor la nivelul pielii, se pol tolosi teste cutanate, Acestea prssupun aplicarea pe piele a unei mari varietali de substante chimice - de obicei diluate - con\inute de cosmetice, produse de !oaleta ~i de curafire domestica.

Substantele chimice sun! aplicate pe zone mici, delimitate, acoperlte cu pansament izotant, care mai tarziu este indepa rtat. Se a preciaza, ulterior, resctia pielii La substantele chimice.

Tralamenlele dermalologice pol Ii medicamenloase sau chirurgicale.

tolose!?te 0 gama variats de procedee.

Pentru evitarea durerii in !impul interventiilor, se aplica, in general, aneslezie [ocala. Dadi insa procedure chirurqlcala este mai laboricasase practica anestezie generala .

• Lumina ultraviolata esle toarte ulila, in special in tratamentul formelor acute de eczema sau psoriazis.

• Biopsia reprezinta recoltarea de probe de lesut viu pentru examinare La micros cop. Un asanncn de piele are un diametru de aproximativ 3 mm !?i este extras, fa ra du re re, su banes tezie locala.

• Micologia. care se ccupa de boUle unghiilor. parului !?i pielii

TRATAMENTUL CHIRURGICAL Pentru lndepartarea afectlunllor maligne ~i benigne ale pielii se

Echipament de specialitate:

r----

Echipamente pentiu tratament

• Chi u reta a re un i nstrurnenj il1 forma de Ilngufilii, GU 0 ma~gine ascu~m, care peste fi folosilil pernru riizuirea anumitor pete ~i form!l1iuni tumorale ale pielii.

• Bisturiul este falosit frecvent pentru 7ndepiirtarea forma~unilor tumorale ale pielii, in special cille canceroase. • Cabinele cu lumina ultravieleta sun! tolosile pe ntru tratameritul cu ultr<iviolete. Exism numeroase aparats, inclusiv pentru tratamentul general corporal, ca §i pentru mllini sau picioare. Lu m ina ultravio l.e13 esle radiata pe piele in ceae eontrolate, 'In special pentru tratamentul eczemei ii al psoriazisu lui.

Echipamente ~i metode de diag nostic

• 0 lupa este util~ pentru a mari imaginea multor pete sau tumori aflate pe suprafata pielll,

• Histologia (examinarea microseepica a unui fragment de piele ssts eSElnpala pentru confirmarea dlagn@sticului §i evidenJierea modifjoarilor in stranrile profunde ale pielii.

• Microscopia electronies a pielii esie folesita oeazional psntru confirmares diagnosticul ii permite observarea modificiirilor pielii cu 0 rezolu~e extrem de mare. Este, de asemenl un eohipament foerte uti I in cercetarel

• 0 biepsie colorata CI:J substanJ:§ fluorescentii, pentru a evidel11la a~ticorpii din piela. Aceasta este 0 tehni· ~ utila pentru €onfirmarea unei boli

: dermatoloqice imune, cauzata de anticorpii prezenti In piele. Poate fi observer ii pul de a nnee rpi §i locul ae origine exact.

• Testele cutanate lecale sunt folosite pentru diagnosticarea aJerglilor. Fiecare disc cil1llllar co. tiline 0 substanY§ diferim, iar nurnarul de pe el identifiea respeetiva substan~.

Psoriszlsul pielii este caracterizst de pete rOf/{ ecopertte de crusts alb-srglntil. Acests zone de piele rngro~Bti sunt localizate, in mod tiptc, pe coste, genunchi, pe partea de jos /J spstelul ,i pe pie/ea capulul, der pot avea fi a riispind/re mal/srg6.

TRATAMENTUL MEDICAL

Trata mentele· folosite sun t curioscute sub denumirea de topice ~i se gasesc sub numeroase forme: creme, unguente ~i lotiuni, De ob icei. pacient!i i~i ap lica sing uri aceste Iratamente, acasa, dar cateodata este necesar ajutorul specializat din centrele de tratamenl ambulator lcabinete de dermatologiel. Anumite tratamente locale, cum ar fi aplicarea azotului lichid pe negi, se tac numai de caire medicul specialist. in clinidi.

• Alte tratamente, de exemplu cele cu steroizi, se acmlnistreaza oral.

Aceste tnstrumente sunt chlurete, asemiiniftoare blsturiului, dar care se diferen{lazii prin capiitul ascutlt ill forma de IingurifiJ. Marginile ascUfite sunt Ideale pentru 'riizulrea punctelor ;;i a umfllturllor de pe plele.

Eczema este a intlarnatie iritativa a pielli, ce afeeteaza 5-15 % dintre copiii mici ~i 2-10 % dintre adulti, Simptomele in cI ud ro~eaVi, eseo ri a~ii §i exudate ale pie Iii. Existii doua tipuri de eczema: exogana si endogena.

Den u m ita fre eve nt § i derrnatita de contact, este 0 reactie la a substants ce vine

in contact cu pielea, prscurn detergentii, inelele de metal sau care conlin substants chi mice (ca in imagine). Tratamantul presupune evitarea contactului

cu materialul sau substanta generatoare.

r;::=-==::::ZZC=~--':===::I!Iii~1J Termenul este dertvat din cuv€intul grecesc .acme" sa u .II ea rea vie!i in. Apa re in majoritatea cazurilor

in adolescenta, dar po ate debuta la orice varsta. Afwliunea se manifests, in general, din cauza unei produclii crescute

de grasimi naturale ale tegumantelor §i prezentei unor bacterii.

Aceasta este a turners

a celulelor din piele, care produc pigmentul nurnlt rnelanlna. Majoritatea petelor pigmentare de pe piele, cum ar fi alunitele. sunt inofensive, dar orice modifrcare de marims, forma sau culoare poate indica dezvoltarea unui melanom. Tratamentul poa ts presu pun e interven!ie chlrurgicala.

Tratamentul eczemei

FOAIA 2

Eczema este a beals frecventa a pielii, ce atectaaza aproximatfv un copil din ~ase ~i circa unul din zece adult! Desi nu exists tratarnent specific, numeroase metode pot fi folosite pentru ameliorarea simptomelor neplacute.

Cuvantul .. eczema" vine din termenul grecesc ce Inseamna .,a fierbe", referindu-se La basicuteIe care pot sa apara In ~tadiile incipiente ale acestei afec!.iuni dermatologice iritante, Sunt multi factori care pot cauza sau agrava eczema, inclusiv schirnbarile de clima, fndilzirea centrala, insectele din praf, stresul emotional si alergiile alirnentare. Ca urrnare a acestor aspects, eczema este des TntiHnita in randul copiilor,

TRATAREA BOLNAVULUI

Eczema poate atinge multi oameni, afectand aproape loata viats ceLui bolnav, indusiv relatiile de 'prietenie, munca sau sornnul. De aceea, dermatologii considera important sa trateze persoana, ca rntreg, ~i sa Ii olere sprijin ~i inj.eLegere. De obicei ssts 0 mare usurare pentru pacient sa auda cji boala se va vindeca, de cele mai multe en cornplet, sau, eel putin, se va ameliora cu timpuL

mari tipuri de

eczema

Eczema el(ogenii

e ste e a uzata de factori exte rn i, precum alergiile sau substantele iritente, Testele alergologice trebuie facute ori de c§te orl se suspecteaza 0 alergie. D.a eaea e conf rmala, con taco tul cu substan!a implicata va f evitat, pentru a psrrnlte vindeearea eczemei,

Eczema cu sfuprie Ifi!ativi! ,o~'e a aceste' femel a fast cauzatil de a mafc4 snume cfe.spums de (as. Aceastii afectlune este cunoscutii'li sub numet« de dermst/tii de contact,

Eczema endogenii este cea care vine din interior ~i iml'llica factori genetici. ~apt'eleci la slUm din persoanele care au eczema prezinta asffel de cazuri tn familie, sau altele, precurn, astm ssu febra fflnu· lui. Aeeste trei afeetiuni sunt cupnnse in termenUI de atopie, Atopia apare cilnd I!lrganismul reactloneaza laalergeni din aer, cum ar fi acarienil din praful de cas a, ia~ba, poien sau par de caine ori de pisica, ee €Ietermin.\i producerea de anticorpi in exces, Eczema atapica este principalul tip de eczema endagenii, Aile forme includ: eczema dishidrotica, discoisif (nurnulara), seboreiea §i astealozica (vezi pagina urmiitoarel.

Eczema ato~idi

SIMPTOMATOLOGI E

INFECJIILE TRATAMENT

Principalul simptom este mancarirnea, dar msi apar cruste, ro~ea!a, uscaciune, ingro!?area pielii ~i uneori mici vezicule. Eczema atcpics apare in generi;ll pan'a la varsta de doi ani. mal ales 1n pericada dou a -~ase lu n i, dar poate sa apara orlcand in cursul vietii. La copii, afecteaza in special fa!a ~i sea lpu I.

Dupa implinirea va rstei de 18 luni, eczema isi modifica localizarea ~i aparein special in plica bratelor ~j in spatele genunchilor. La cei rnai muLli copii se observa 0 ameliorare a eczemei in jurul varstei de cine! ani, astfel incat majoritatea se regasesc vindecat: in adotescents. 0 parte au in continuare eczema, dar ea devine tot rnai putin severa odala eu inaintarea in varsta.

Uneori eczema apare, pentru prima data, La varsta aduita. Cauzele sunt necunoscute.

Eczema ir/tantals cop/rae trateazs adesea cu a cremil co/manta, cere sa reduca tentsria de a se sciirp/ns,

Eliminarea infectiei sste un aspect important in tratamentul eczemei. Cei cu eczema atopies au tendinta sa dezvolts mai multe ba cterii pe piele decat cei neafectati de boa la, Cele mai treevente' bacterii implicate sunt stafiLocoeii ~i streptoeocii, care pot aqrava eczema. Virusul herpes simplex, responsabil de aparitia mieiLor eruptii veziculare lla niveluL buzelorl. poate ~i el sa i'nrautiiteasdi evolupa eczernei.

Recomandarile de tratament in cazul eczemei incLud evilarea folosirii sapunului, Poate Ii folosit, in schimb, un produs emolient, care hidrateaza si calmeaza zona arectata, prin apticare pe pielea uscata de trei, patru ori pe zi, Este util ~i un antiseptic, a lotiune de bale bazata pe uleiuri, a carei folosire, 0 data sau de doua ori pe zi, reduce numarul de bacterii ce se dezvolta pe piele. Antihistaminicele pot ajuta la ellminarea mancarimilor; astfeL, o treime din cei alectati de eczema beneficiaza de tratamentul cu ulei de primula.

Pentru eczemele mai active se aplics. in strat subtire. pe zonele afectate, un unguent sau 0 crema ce contine steroizi sau alte substante antlinftametoare.

5e folosesc steroizii cu puterea cea mal mica, In special pentru zona fe~ei. Folosirea unor steroiz: puternici poate duce, in timp. la subtierea pielii, dar aceasta problema nu mai apare in cazuL folosirii unor compusi mai blanzi. Aceste tratamente se pot face a ~asa, de r ~i in peri oa dele de spitalizare.

Scilrp/natii, eczema se poate Infecta §i (nlinde, ceee ce rnrautifte~te steree genera/ii.

In tJmp, eczema atopics tlnde ss se mute in spare/e genunchllor; zona ee rnro;;e.~te, se descuomeaZa

Acest tip de eczema a tost numilii dupii forms eruptiviI: pete mici, blne conturste, discoidsle sSU oVEI/e. Apare doer la adult' !pI se poate riisptindifn mutte parJl sle corpului.

Eczema seboreica

------

SIMPTOME TRATAMENT

Aceasta forma de eczema este rar IntaLnita i'nainte de adoLescenla, dar apare la 3-5% dintre adulli, precum ;;i La 1/3 dinlre adulrii cu infectie H IV. Afecteazii lala ITn special zona de implantare a parului, zona din jurul sprancenelor, a gurii si a nasuluil, pietea capului [scalpull ;;i partes supericara a pieptulu i In zona pieHi capului poate apsrea matreata, ce evolueaza, dand aspectul tipic de ro~ea!a, descuama re lcrustel lii mancarime a scalpului.

Eczema seboreica este asociata cu Pityrosporum ovate, 0 infec~ie fungica, traiabilll cu sampoane antimicotic€. Zonele felei ~i ale pieptuLui sunt tratate cu 0 crerna antirnicotica, de multe ori ln cornbinatie cu un steroid slab. Aceste tratarnente amelioreaza 5 ta rea, dar n u rep r ezi nta un tratarnant definitiv. asa ea repetarea tratamentului este necesera de-a lungul mai rnultor ani.

Denumita dupa termenul grecesc pentru ba~idi lbalonl. datorita erupjiilor vezrculare, apare, de obicsi, la adultii cu vars!e cuprinse intre 20 si 30 de ani ~i se caracterizea zi3 pri ntr-o erup ~ie vezi culara care da mandirimi in palma si, frecvent, in UHpi.

Sczema dishidrot/CD csuzea:zil frecvent enxiemte ~i pierderee increderii in sine, din ceuze aspectului nep/scur ~i manifesmrilor subjective.

TRATAMENT

Aceasta forma de eczema lcunoscuta ~i ca forma veziculara] tin de sa se agraveze in sezonul cald lii este impunand folosirea unor steroizi destul de puterruci in aplicatii Locale, pe zonete afectate. Pe masura ce eczema se linisteste, sleroizii pot fi foLoSi!; din ce in ce mai rar, pana la intreruperea totala a tratamentuLui. Este yorba de 0 afectiune recurenta, a carei vindecare nu este perman enta, astlel incat, In general, sunt necesare repetari ale tratamentutui.

SIMPTOME

Acest tip de eczema este caracterizat prin aparitis unor formatiuni rosii, descuamante. cu margini bine conturate, care pot Ii destu 1 de intin se pe pi ele si rap id progresive. De cele rnai multe ori atecleaza bratele, picioarele, pieptul sl spatele ~i tind sa dispara dupa cateva luni, de;;i in unele cazuri pot pe rsista a ni de zile.

.... Eczema numulara erupe, in general, slmetric cu {ezjun; de marimea unei monede. De cete mal mutt« on,

Este caracterizatf printr-o piele uscata, dascuarnata, care linde sa se agraveze in sezonul rece. Este 0 atecliune tipi (a pentru persoanelein varsta sau eel allali in convalescents.

TRATAMENT

Se recornands lolosirea unor substante emoliente ~i aplicarea locala a unui steroid slab, de obicei suficiente pentru a controla eczema. AparateLe de umidificare a aerului sunt ~i ele, de obicei, utile.

TRATAMENT

Tratamentul ccnsta Tn aplicarea LocaUi a unor steroizi puternici ~i substants emoliente. Pe masura ce eruptis este tin uta sub controL, se poa te red uce frec.venta apticarilor lii se pot fnlosi steroizi mar putin puternici.

La fel ca ~i in cazul altor eczeme, nu exista un tratament definitiv.

... in csaurtte grave,

teziuntte pot supura. Acest Up de eczema epere, in general, la pacientif f<ira esttet de

Eczema asteatozicii spare, In general. la persoeneu» in viirstii, ce la scest pacient de 69 de ani. Ple/ea este USC<lttl !il crApatii. Poate apares

din caUZ8 mafnulriliei.

CHIRURGIE

FOAIA 2

8ypassul coronarian: prin grefarea unui vas La niveLuL arterei

Blocarea arterelor coronare este 0 cauza frecventa de deces in aproape intreaga lume.

Atunci d3nd tratamentul profiLactic nu mai este suficient, un chirurg - specialist in afectiuni cardiovasculare - poate face 0 operatic de bypass, grefand sectiuni din artere sau vene sanatoase in Locul zoneLor blocate.

Grefa pen tru bypass de a rteri! coronara (CABGI salveal~ viata celor cu afectiunl coronariene.

MOTIVELE OPERATIEI

Aproape jumatate dintre noi, pana la varsta de 65 de ani, rnanifestam simptomele unei afeqiuni coronariene. 0 depunere sau 0 placa de griisime Icolesterol si acizi gra~i saturatil sub invelisul intern al vaselor de sange mi~~oreaza diametrul arterelor, reducand fl.uxul sangelui.

Aceasts limitare a fluxului de sange este cea care produce atal simptomeLe severe, dit ~i problemele asociate bo Iii coronariene. CoronareLe bolnavs se pot obtura brusc, printr-un proces numit .. patologia mo r\ii subite", Endoteliul (Tnvelisul intern al vasalor de sange!' se rupe in dreptuL pladi formate prin depunere de grasime. Aceasta duce La forma rea unui cheag de sange, care blocheaza in scurt timp vasul de sange. Blccaraa unei artere duce la rnoartea !esutului irigat. La nivelul inimil. acest fapt paate fi fata I.

Chirurgul specialist pregifte,te pacientul pentru operatia de bypass coroner/an.

SIMPTOME

'oata artere or coronare

o sscnune printr-o artera coronara Depo~itele de gfasime restriC!i0neaz~ trecerea sangelui ~i exista riscul ca endoteliul sa sa rupa ~i sa sa Iormezs cheag uri de sange.

• Durerea in piept: 0 stare de disconfort cu a apasare in piept, ulterioare unui exercitiu tizic, unei plimbari in vanl, intr-un moment de anxietate sau La sxpu nerea la frig. Uneori, durerea peste sa apara ~iin repaus S8U dlnd persoana sUI cutcata.

• lndiqestla: durerea dupa masa poale fi confundata cu indiqestia. • Durerea cu alta locali zare: oursrile anginoase pot iradia sau apa· rea in alte zone In afara de piept. Un disconfort In umar s~u bra! apars frecvent. is r durerea in maxilar sau din!i este mai rara.

• Dispneea: a respiratie scurtii paate sa apara singurii, sau In50- lind durerea.

• Palpitatiile: Biiliii repezi sau neregulate.

Endoteliu (fnveli~ imem)

FACTORI CARE NU POT FI TRATATI

FACTORI CARE POT FI TRATATI

Perele ------:<'" arterial

• Hip erten si unea a rteriala

• Nivelul crescut din sange al colesterolului ~i al acizilor grao;;i satu r ali

• Fumatul .Obezilatea

• Traiul In zone eu climil dura .Sedentarismul

Aterom (depozit de grasime)

• lstoricul unor boli coronariene In familie

• Sexul masculin

Cea mai buna modalitate de tratamen! este preventia. Altlel spus, asenta tratamentului consts In Incercarea de a imbunatati afluxul de sange catre rniccard. Pana la un punct, acest lucru se poate rea liza cu medicatie Itrala men! antianginosi.

Dadl aceasta nu este eficienta, se poate incerca dilatarea vasului pe dinauntru, cu ajutorul unui balon, intervantie care poarta numele de .. anqioplastie coronariana".

Dadl si acsasta procedure este neadecvat1i sau nu duce La disparitia simptomelor,este necesars interventia chirurqicala, Rolul acesteia este sa 'imbunata!easdl radical

afluxul de sange, prin crearea unor cai alternative de circulatie a sangelui ditre rnuschiul cardiac. Aceste ea i alternative sunt _ bypassuri" ale sectiunilcr de arter~ corona ra ingustate.

Pentru constituirea bypassurilorse foloseste una dintre numeroasele yen e superficiale a le piciorului. Exista unele dovezi care arata ca, Tn limp, bypassul din artera ar f mai rezistent la cbstrucjis. De aceea, folosirea a rterelor in aceasts procedure a crescut in ultimii zece ani. Din pscate. 0 artera sau 0 venii. luate de oriunde din alta pa rte decsr organismul pacientului, se blocheaza toarte repede dupa opsratle.

Se poate folosi 0 artera din perets-

Ie toracic [artera toracica rnarnars Arters coronarii este internal acolo unde fluxul sanquin fngustatii fn ciiteva puncte. este mare. Se mai lolosesc arts-

rele din peretele abdominal si.cele

din jurul stomacului.

in aceastii inim3 siiniitoasii, depozitele normate de grasime (galben) inconjoarii zonete striibiitute de vasele coronare, pe supratata inimil. Cele mal multe dintre vasele de sange care iriga inima sunt vizibile la suprafata.

Aceasta angiograma color arata eete douii artere coronare ~i re~eaua lor de va StU la riza1ie.

RATA DE 5UCCES

Oper atia de CABG este surprinzstor de sigura Un procent de doa r unu la suta din pacien\i decedeaza In timpul opsratiei sau Tn urmatoar ete 30 de zlls. Ulterior s-a demonslrat eli pacienj!i se simt la fel de bine ca ~i cei care nu au suferit de 0 boaUl de inima, eel putin pe parcursul unui nurnar mare de ani,

Artera corcnara descendent.!i anterlcara st(ing8

Ramurii obtuzA marglnalil

Atriul stingurech lu~a stling ii

Ventrlculul --.311:--

drept

Angorul poate sa reapar a. de obicei, unul din cinci pacienti se intoarce pentru ingrijiri suplimen1are. dupa zece ani. Evident, rezultatele bune ale oparatiei S9 rnentin prin (ontrolul atent al factorilor de rise ce pot lnftuenja, Riscul vital cauzat de boal'a este, cu siguranta, mai mare decst riscul operatiei Tn sine. Daell sun! Tngustate, alaI ambele

Segment bolnav

Arters coronar! descendentil. posterloarii

Ramurtl velltri'culari!ii-__:"~~~

stii ng.!i a arterel coronare d repte

ramuri ale arlerei coronare stangi, cat ~i artera coronars dreapta, csea ce reduce funetia cnntractiva a inimii, sau daca tru n chiul princi pal a I arterei coronare stangi este semnificativ Tngustat, atunei, pentru a supravietul, se reeomanda operatla.

NECESARA PE VIITOR

in Romania. bolile cardio-

ingustare a arterei coronare. Arterele coronare (albastru) striibat supratata inimii, furniziind slinge miocardului. Compartimentul intunecat areta 0 sectiune prin artera ingustatii, care reduce f1uxul slingelui eatre zona urmiitoare 8 arterel (verde), Reducerea flullului de slinge ce ajunge 18 miocard provoaca durere in piept ~i poate duee Is un atac de cord (infarct miocardic). Chirurgul va face 0 greta de-a lungul unei artere sau vene care va scurtcircuita practie portiunea ingustata a arterei coronare.

vas culare reprezinUi principala cauza de mortalitate. Mortalitatea specifica din c au z·a card i 0 pal ie i i seh e mice situe az s tara no astr s pe primulloc Tn Europa; Ingrijcr at or este Iaptul di ea se afla in continua cr e s tar e, in limp ce n urnaru l cardiologilor lnterve ntionistl esle mult mai mic decal in multe alte jari europene.

CHIRURGIE: Cardlovasculara

STUDIU DE CAZ

Domnul Thomas, in varsta de 59 de ani, este ~ofer pe 0 autocisterna, casaloril, lata[ a doi copii mario El a suterit de zona zoster, care i-a sfectat partea dreaptsa gatului. Ulterior, a manifestat discontort in gat, asocial cu transpiralii ~i greapi. A obssrvat prima data aeeste simplome in limp ce urea scara autocisternei sale. Ele s-au rnentinut, asa ca a decis sa ceara sfatul medicului de familie, i'ngrijoral fiind de fapluL ca zona zoster ar putea recidiva.

MedicuJ, specisffst fh chfrvrgie cardlovascu/arS ii apl/cil domnuiut Thomas ce urmeazii sit faea.

Hipertensiunea arteriata, obezitatea si antecedentele de lumi!tor ale dlui Thomas l-eu dsterrninat pe rnedkul de familie sa fadl un EKG (un traseu electric al inirniil, care a evidential schirnbari ce ridicau suspiciuni privind 0 posibiUi boaLs coronariana Icardiopatie ischemidi cronica - CIC). Dl Thomas a fost trimis pentru un consult de specialitate La un cardiolog. Durerea s-a rnentinut, in ciuda tralamentului medicamen- 105 administrat.

Tesiele au confirmat prezenta CIC, angiografia lun procedeu prin care 0 substanla de contrast este injeciata in arterele inirnii pentru a vedea orice ingustarel a confirmat reducerea lumenului trunchiului principal aL arterei co ronare stangi, cu afectarea rarniricatutor din partea dreapta ~i stanga. Cum tratamentul medicamentos FlU era eficient ~i angioplastia nu era indicata. domnului Thomas i s-a recornandat intervenjia chirurqicala.

loUNI

DI Thomas este intern at. Este reviizut tot istoricul medical, exarninarite fizice ~i toate testele fa cute. Sunt pregatite doua unitali de sange compatibil ~i se obtine consimlamantul scris pentru opers]i e.

MARTI

La prima or~, dl Thomas este preqatit pentru operatie, In blocui operator.

Operatia .OAIA3

In ziua interventiei, domnul Thomas este preqatit pentru sala de operatii si echipa operatorie este pregatita pentru 0 dirnineata lunga de rnunca. Operatia de grefa pentru bypass coronarian este 0 operatie laborioass, in timpul careia cutia toracica se deschide -?i inima se expune pentru grefa.

7:05 a.m.Premedicatia ~i anestezia

8:15 a.m. Domnul Thomas a primit premedieafia in urma cu 70 de minute §i are deja instalat un tub de ven tiliIfie pe eiile respiratorii. Acum (esp/ra cu ajutorul de Yen tilalie artificia/Ii r cordplimiin) dupii ce is-au admini51rat anestezicele fi medicalia relaxantii. 8:20 a.m. inainte de operafie, se vor prinde linll venoase §i arteriale, de citre medicul anesrezi51.

8;16 a.m. Sala de opera!;; este pregatiti. Pe partea stiingii, instrumentele, iar pe partea dreaptii este apafatui de venti/arie artifleial5 (aparatu/ cord-pUman), gata de folosire.

8:25 a.m. Pacientul este in sala de opersfii §f pe piele i se aplica 0 substan!ii antibscterianii, pentru a reduce riscul de infectare, la incizarea cutie! torscice §i a zonel membrului inferior.

8:'0 a.m. Deschiderea cutiei toracice

Odata ee pielea este pregatita §i pacientul acoperit cu camp uri sterile, un chirurg incizeszi membrut inferior pent,u a preleva vena, in timp ee a dollea chirurg face 0 incizie in piept Dupi 0 taietura in;,ialii, {acutii eu bisturiul, el folosefle un electroceuter: cu care taie §i leag5 vasele de sange.

8:48a.m. Chirurgul desparte stemul eu un fier/istriiu ehirurgical electric leu ael comprimat).

CHI

CardiovascuL ta

Im~ginea chirorgulul asupra arterei toracice (mamarej interne, iI§iJ cum se vede ea in og/ind/i, in centru zonei luminate. Aceastii artern

este foarte elasticii. Capiitul ei superior (limfine ata!jat !ji va Ii tiiia· ta mai jos, pentru a Ii intinsa !ji sutufata la 0 artela cOfonarii.

Un departiito( a lost plesst pentru a ridica panea stanga a sternulu], pentru a permite eccesut ts etters toracica (mamariij intemi, ce trece prin interiarul pieptulu;, paralel cu marginea sternului.

In ace/a!j; timp, una din dintre venete plincipale ale pic/olului, vena sa/ena mare, a fast plelevatii pentru greta, pentn: a se construi un lumen. Este aproape complet despJinsii din coapsii.

Apalatul cord-plaman trebuie sa fie conectat la pac/ent. Una dintre cele cinci pompe va asigura clrculatia siingelui in organism, ier celelette vor fi folosite cs pompe seeundare pentru aspirarea siingelui, astfel

Ineat sa se piardi cit mai pufin sAnge In timpul op8ratiei. Pacientul are nevoie de hepariniJ, un agent anticoagulant, care previne coagularea sangelui in timpul trecetii prin tuburile de plastic.

Aparatul de oxigenare GU membrana, plin cu sange. Dioxidul de carbon este sc os § i sa ng el e e ste rs oxig en at, ina inte de a fi reintrodus in vasele pacientului. Acesta este 0 parte a aparatului cordplamiln, in limp ce pompeazii sange oxigenal in organism, atunci cand activitataa inimii este lntrerupts.

9:05 a.m. Conectarea La aparatul cord-plaman

Aorta

Relu. arterial

A rtera c oro na ra stanga descendenta anterioarli

Tuburile aparatufui cord-plamiin.

La extremitatea stanga, un tub cu sange care se lntosrce In aorta pacientului; in panea dreapla, doua tubur; dreneaz8 siingele din organism, prin vene/e cave, superioara !jf inferioara. Sangele curge datorita gravitaTiei, ta!jnind din aceste vene. Tiletura din stern este menlinutli deschisa cu un departator,

cava superioara

Tub de dren venos DepArtalo, -----r--~~~~~M7

Tub de dren venos Artera

coronara dreaptii

Vena cava------------J-------inferioar~

Tubu/ de retur arterial, plasat in aorta (principala arterii a corpului) !ji douii drenuri venoese, In venele cave (principa/ele vene ale eorpului),

CHI

U R G I E

9:25 a.m. Oprirea inimii

Pe ertere principali a inimii a fost plasati ° pensa, izo/and inima de circulsti« asistata. in aorta izolati s-a imrodus ° sd'utie racita, care opre§te inima. Chirurgul ioloseste /upe,

care msresc de 2,5 ori; pentru operafia de microchirurqie, vesete de singe pe cere /eVii grelil au diametru/ de 2-3 mm §i eusiturile sum de gfos/mea unui fir de pir.

Ora 10:00 a.m. Primul bypass

Imagine de aproape a inimii. Artera torac/cs (mamarii) intemii - formafiunea eimoasa, stinga sus - a lost cusutii Ja artera descendenta

anterioara, sstie! incit fluxul ssnguin sii fie restabilit pe tata snterioari a inimli. Arterete sunt ecoperite de grisimea pericardiei.

FOAIA. 4

Se inspeeteazii

atent inime, peatru a confirma aspectul de pe allgiogralie.

Se face un plan precis, care ceronsrs va Ii gre/atii. Se decide eli vor Ii

doui grefe.

Odatli ce s-a oprit curgerea sftngelui prill arlera desc9lldent~ ilnterioa,a, cu ligaturi, se face o incizie lunga de circa 1 em, tn locul unde va [I atafatii greta.

Se incepe suturarea erterei toracice (mamare) interne, capir pe perete tetersl.]« artera descendentii anterioaril stanga, pennu a forma primul bypass.

Arter;; prelevatil

Pozi'fa primel grefe eiectuete eomplet. Capitu/ (de jos} al srterei torscice (mamale) interne stangi - un vas de sange cu diametrul de aproximativ 3 mm - a fost a(a§at eomplet la srter» coronara descendenta anterioari stanga.

Imaginea grefel

'------,7""-- Artera descendenta anterioarii stingll

GIE

I AI dollea bypass, in cazu/ de fal$, la artera descendenta posterioari dreaptii, a fost electuat prin suturarea capitului grelei la

artera principali, aorta, a lost epoi indepiirrati pensa, permi1lind slinge/ui sa l~i reia circu/alia prin miocard.

10:22 a.m. At doilea bypass

Capiitul superior

al grelel venoase prins la aorta. Pensa arterialii laterafii a kolat

o portiune de aorta §i

a lost format un oriliciu in ea, la care va Ii suturati vena.

Ansamblul celor douii bypassuri. A doua greli, in plan departat stanga, este f()fmati din vena safeni, prelevatii de

la c08psi.

11 :18 a.m. Inchiderea toraceLui

Circu/alia a lost restabilitii. Inlma bate ecum, dupii ce s-a administrat un §oc electric direct, pentru a 0 face sa treacii din fibrilalie ventricularii in ritm sinusel.

Doua tuburi de dren au fost plasate, ;n

spate/e §i in lalil inimi;, iar electul heparinet a fast anu/at cu protamina. Chirurgul uneste cele douB piirti ale stemului. Apoi va coase pielea ou un lir care va fi absorbit de tesututi.

o asistenti pune un bandaj peste pieptu/ cusut §i peste tuburile de dren ce ies din pieptul pacientu/ui. Pacientul va Ii dus;n cUfand in seqiil de Terapie Intensivii, unde recuperarea lui va Ii monitor;z8ta.

I-- _____;M....;,.=.ED;;;;..,.ICIN.A REPRODUCERII: Ap-aratuL reeroducator mascuLin

Cauzele mfertititatii masculine



FOAIA 2

Infertilitatea e definita ca incapacitatea de a can cepe un fat viu, dupa ceL putin un an de Incerciiri. Infertilitatea rnasculina, care atinge circa 30-40 % dintre cazuri, paate fi prezenta de la nastere sau dobandita de-a Lungul vietii.

I nfertiUtalea dobandiUi poate avea rnai multe cauze, printre care: stresuL prelungit, diverse boli, obezitatea, efeclele alcoolului sau drogurilor, distrugerea sau alectarea testicutelor, problemein formarea sau eliberarea spermei.

Vez.lcula seminals.

poate sa IIpseasca sau sa fie botnava, ceea ce duce la llpsa tructozei, un

9 I u cil! p rezent in lichidul seminal

Vasele delerente

se pot btoca, fnlrerupand eliberarea sperm si

P rostata (glan dii) !ertlma!ea poate fj

afeclala de operarea acestela

Uretra

Epidldimul

se poate bloca, oprind eliberarea spermel

Testiculele

Fert ilitatea este tn pertco I dac1i testi cu I ele n u co bom, sunt torsionate sau inllamate (orhitii).

Canal delereni1-----___4

Blocsj

Epidldim

Tuburlle seminale

SeefiUlIB prtn testtcu). Orice blor;aj al epididlmulul, scoto una« sperrnatozolzl/ aevtn rnaturi, 01'/ a canale/or deferente, paste apr! ;e~irea spermei.

\-----~- Serotul CaJdura excesiva poare !letermirJa., sci!iclerea numirului spermatozelzller: etistellta unor vene dilatate (yaricocel) poate Ii 0 9jluza de lnfertilHale. Scoaterea sau iradierea testicolalorcdistruge fer1tilili!lteal,~~

UPSA SPERMEI

Pentru ca lertilizarea sa aiba loe, esre necesar ca 0 cantitaIe suficienta de sperma sa ajunga Tn vaginul femeii. Lipsa totaUi a spermei [azoosperrnie] ests destul de rara. Sa intampla cand tuburile seminale nu pot produce sperma, din cauza unor factori traumatici, bo li, testicu le necoborate sau hipoqonadlsmului (vezi pagina urrnateare, Tn care se prszinta Infertilitalea congenitalal. 0 binecunoscuta cornplicatie. in cazul or elonu lu i la ad ult, este orhita. 0 lnllarnatie dureroasa a testiculelor, care poate

ejacularea e pe eats sa sa I'lroduca, spermatozoizii sunt Ira nsteratl citre canaleJe deferente §ci clU(e canalul ejaculator. Aiei se adauga 0 cantitate de lichid pentru a forma lichidul seminal, un mediu nutritiv p entru s pe rrnatozoi zi, care re p rezinta principalul compenent al lichidu.lui de ejaculare. Sperma este astfel propulsata de-a lun@ul uretrei, in varful penisului (gland).

Pre ducerea de sperrna

Testiculsle, formapuni ovate aflate in scrot, au I) functie dubla: slnteza testosteronului (principalul hormon sexual masculin) §i producerea de spermatezoiz]. La adult, forinarea sperrnatezeizilor este un proces co ntinu u. Dl n testi cui B; sp e r marcmilii tree prin epididirn, un tub infa§urat, de aproape 6 metri lungi. me, pentru a fi depozitatl,

Sub efectul stlrnularii, atunei cand

afec!a permanent capacitatea de a produce sper ms.

o biopsie lseoateraa u nui mie fragment de [e sut pentru analizal. poate Ii necesa ra pentru a preciza cauza azoospermiei. Absenla spermatozoizilor din lich id u I semina l poate Ii daterata btocar li epididimului. Chirurgii urologi au coneeput 0

tehnica speciala pentru a crea un bypass in jurul unei obstrucIii de aeest tel, care se nu mesIe epididimovasectomie.

Lipsa fructozei din lichidul seminal, pr odusa de veziculeLe sem inale, i ndid laptut ca. o ri canalele dele rente llpsesc, ori caile de ejaeulare sunt blocate.

F!rea putina sperms

Cea mai frecventli anomslis asociatli infertilitli~i este varicooelul, o alta cauza a supratnciilzirii. Un varicoce! esta 0 masa de vene lungi, groase, cu aspect de vance venoase, din scrot. Varic0ce!ul, ce spare mai freevent pe partea st.§ngll, poole trace neobservat, cu excepna unai banale durerl ocazionale.

Cu toate acestea, atamand in partea de jos a scrotu!u i ea 0 strucru ra inc01ac ira de forma~uni plir1e, varicocelul peats lmpiedica drenaju! sang el u i de la testicule; acest fap! le creste temperatura §i submineazii fertilitatea.

Oligospermia -prea putini spermatozoizi - esre mai freeventa decat azoospermia. Oligospermia este definita ca prezenta unui nurnar mai mic de 20 de milioane de spsrmatozolzi pe mllilitru de spermii, cu mobilha te sc iizutii ~i m u Ite forme anormale,

Testarea spermei este analiza prlncipala Care se face in cazul infertilitii~ii masculine. Numarul constant rnic de spermatozoizi poate 11 atrlburt unei serii de factori de mediu, p r i ntre e a ~e d istruge ri Ie p recuse de radiatii, expunerea la substante toxrcs sau foJosirea anurnitor droguri, unele bolii fiziee or! leziuni.

Supraincalzirea

Un factor vital in fertllitate este microclimatul scrotului. sacul care invele~le testiculele. Temperatura propice dezvoltaril unor sperrnatozolzi sanato§i ests 33,6 grade C, care ests puti n sub tern pe ra tu ra normals a corpului. De aceea, testiculele sunt localizate in scrot, care <llama In afara corpului.

Oriee crestere a temperaturii testiculelor, de obicei cauzate de febrii sau de expunerea la cald ura exeesiva, duee la 0 scsdere a num~nJlui spermetozoizilor, Ie reduce rnobilltatea ~i creste numiirul de spsrmarezolzl anormali.

Mlcroscopia in lum/nil arata jos un spermatozoid detormet, cu douB cozt. Un numar mare de spermBtozolzl enormett, posibil din cauza unei boli sexuale, pot csuz« inferlilitate.

Un numar sciizut de epermstozotei, in jur de 60-70 de miuoene de spermatozolz/ pemllllitru de spermif. Fertilitatea este pas;bilif /a ecest nivel; probtemet« reste apaf la rna; putin de 20 de m/Hoane.

Un numlfr normal de spermst020;Z;. Ecranul in cereuri ajutif la namarere. Un numiir normal de spermatozolzi este tn fur de

110 milioane de spermatozolzl

pe milimetru de lichid ejaculat.

Testicule necobodHe

~----------------

in crip!orhidism. unul sau arnandoua testiculele nu reusesc sa coboare din cavitatea abdominala in scrot, inainte de nastera. Situatia irnpllca un rise ereseut de torsiune 10 rasucirs dureroasa a testiculului. in jurul canaLului spermatic} ~i de cancer testicular la vars!e avansate,

Ejacula rea retrograda apare atunci csnd spe rrna calatore!?te pe drurnul gre~i!,fiind transportata in vezica uri n aFa, in lac sa se descarce in penis. Aeeastii problema apare eeL rnai freevent la barbatii cu diabet sau la cet care au facut 0 operajie in regiunea bazinului, in special prostatectomie iscoaterea prostatail,

Proslata secreta un fluid care !ormeaza 0 parte a spermet. scoaterea 131 poete cauza probleme.

o Imagine mtcroscoptce in lum;na a hipofizei, un organ de miirimen bobutu! de mazare, /a baza crenlutut. Glenda pituitarA secreta o serie de hormoni, cu rot tn ~eglarea activitillii corputut; are Inf/uentil sl asupra test/culelor.

Infertilitatea congenitala Hipogonadismul este datorat fie unor probLeme eu testiculele, fie esecului qlandei hipofizare din creier de a secreta harmoni care sa stimuleze testiculele. lnsuficienta testicula ra este .!ii 0 c a racteristica a bolii care slabe$te rnuschil - distrofia miotonidi. Sindromul de disgenezie testicuLara lanorhidie bilateraUil ia unui barbat din 20.000 orice sansa la fertililate. in sceasta sltuatie, lesticulele. care 5e presupune ea ar exista in stadiile fetale tirnpurii, sunt reabsorbite mai tarziu de corp.

Tratamentul infertiliUi1ii

------

in limp ce cauzele reversibile ale infertilitatii pot fi tratate, unele cazuri de subfertilitate pot fi ajutate prifl inseminare artificiali'i. Acsasta se face pentru a creste probabllltatea de sarcina, prin folosirea pentru inseminare numai a primei par):i a lichidului de eja-

cu lare, care are cea mai mare concentratie de spermatozolzl. Dadi un barbat nu produce deloe sperms. sa poate recornanda inseminarea artificiala de la donator (aeeasta 'lnseamna fcloslrea spermei altui biirbat), pentru a psrrntte cuplului sa aiba copii.

Scrotul unul blfiat fn varsts de petru tont. se vede C8 testiculul sting nu a coborst.

Capitolul

48

PEDIATRIE: Neonatologie ~i puericultura

Examinarea nou-nascutului

FOAIA 2

Fiecare nou-nascut este examinat in primele minute de la nastere, pentru a identifica eventuate probleme care i-ar pune viata In pericol, pentru a stabiLi dad) este sanatos ~i pentru a linisti parintii. Patru seturi de invsstiqatii

i se fac in prima. sapUlmana de viata,

PrimeLe controale ale nou-nsscutului sun! efectuate de rnoass sau de medicul care asista nastersa Respiratia trebuie sa fie normals. :j>i aceasta, laolalta cu alte functii, este arlalizatli prin metode standard.

CopiHor Ii se da a nota, Apgar, la un minut !?i La cinci minute de la nastere,

S_CORUL APGAR

CeLe cinci elemente ccntrolate sunt: respiratia, baUliLe inimii. culoarea pielii, tonusul muscular ~i reflexeLe. Fiecare prirneste a nota de 0, 1 sau 2. Scorul Apgar maxim este 10, -?i, 'incepand de La 7in sus, este normal. Bebelu~ii ell 0 nota de 5 sau mai mica au nevoie de oxigen, pentru a-i ajuta sa i~i regLeze respiratia.

Cand bebelusul nu are suticlent oxigen, respiratia este nereguLata sau absents. bataile inimii sunt sub 1 DO pe mi nut ~i piel.ea este albsstrs sau paLida.

MAsURATORI

La scurt limp de La nastera, toti bebelu ~ii sunl di nta rili, Ie este masurata circurnferlnta capului ~i Lungimea corpului, iar rnoasa face o trecere in revista rapida pentru a depista eventuale maLformajii

Sccrul Apgar

Scorul Apgar a fost conceput de un pediatru american, dr, Virginia Apgar, pentru a furniza 0 modalitate ste ndard de rnonttoneare a starii bebelusllor,

Resplratla

Regulata, tipele LentS., neregulatii Absenta

2 1 o

Bataile inimii Peste 100 lncetinlts, sub 100 Absente

2 1 o

Culoarea

Roz 2

Trunchiul roz, extremiliitila al~astre 1

Albastru, palid 0

Tonusul muscular Mi§cari vioaie 2

Mi§cari numai ale extremita\ilor 1

M0ale, nemlscat 0

Prin introduceree de_getului mie in gura bebelu{jului, medieul if testeazii tonusul muscular.

Reflexele

(coolrol.,. pr~ Inrroducerea UIMJI caleter rn oMi)

Tuse §i stranut Grimasa

Nimic

2 1 o

conqanitale evidente.

Greutalea bebelusului este un indicator al eventualelor probleme de sanatate. ValoriLe cuprinse intre 2.500 $i 4.000 de grame sunl considerate normale. Copiii subponderali au nevoi e de ing riji ri specia le, Un bebelus toarte ma re poate fi Uri semn eli mama suter a de diabet.

Miisurarea circumferintei ceputui. Mar/mea capu/ui depinde de marimea bebelu{julul, dar un eopiJ ee are in medle 3 kg ar avea cam 35 em. Un cap anormal de mie sau de mare poete indica probleme ale creierutut.

TOfl bebe/uri;; sunt eiintiiriti la nar;tere. Astfel se stabiler;le un punet de referinfii, lata de care se raporteaza crestere« norma/a in greutale.

in prirnele 24 de ore se face un examen alent at fied:irui sugar. De obicei. acesta esteefectuat de catre un rnernbrual echi,pei pediatrice, dar poate fi facul ~i de a moasa, in special daca mama va Ii externata in urrnatoarele 6 ore.

!;?TO_BIC _M_tDJfl"_L

Se urmsresc inregistrarile legate de controalele mamei in timpuL 5 arcinii, pentru a descop eri eventuate anomalii iar mama este intrebatii de boUle din familie .. Sugaru L este deibracat ~i cercetst din ca.p panii in plcioars,

INIM~

Cu ajutorut unui stetoscop.este cercetata intai inirna, inainte ca sugarul sa. devina nelinistit ~i sa inceapa sa ptanga. - reac] ie ca re rnodifica hala.ile inimii.

PEDIATRIE: Neonatoloqlesi puerlcultura

Cl RG._U LAllA S.ANGElUI

Pulsul este palparln zona inghinata., penlru a avea siqoranta eli aorta - prine ipala ertera a inirnii - nu are nici un blocaj, siltJa!,i e cunoscuta ~i sub denurnirea de coarctatie de aorta.

ICTERUL

lcterul - loarte comun - poate afecta creierul, a~a' di se ceresteaza albu I ochilor la sugar.

M_AlFOBMfl, Til

D parte din rnatforrnatiile congenltsle sun! evidente. cum ar Ii lipsa unui degel, dar alte'le, mai .grave. nv sunt, Buza de iepure este asociata .. de obicei, cu ex! stsnta unei lante palatine. dar 0 fanta palatina silualii in spatele bol!ii palatine, poate trece usor neobservata. Pentru a putea ·exa-

Exarnenul la externare

S e face sugaruluicare va Ii ex lernat, in a inte ce acesta sa pad;" sea sd spitalul, dar poale Ii fa.cut ~i la domlclliu, de catre medicul de familie .. Se controleaza sa nu fi sdipal nici un aspect ;;i sa nu Ii aparul nic! a boala. lcterul, de exemplu,cauzat de bllirubinf [pig m e nt al bilei) in exces, este loarte comun Ia copiii hraniti la san ~ i la prernaturi. Ar putea fi· necesar untest din sar1ge. pentru a determina nivelul bilirubinei.

CORDONUL OMBIUCAL Bantul ornblticat se separf de copil crlcand inlre ztua a Ireia ;;i primele daua saptaman,i de via!a. Dadi buricul [ombilicul] se infecteaza, devine faa rle r osu ~i se urnple eu 0 secretie,

AUMENTATIA

Este toarte important pentru sugar ca lactatia s"1I fie instalata ~i acsst lucru se verifidi in tirnput exsmina rli.

diptra copif al) 1)'1 defeCl morto/egiq dar doar: o treime din ace!jUa liecesltfi trstement:

mina corset. medicul trebuie sa apese limba sugarului cu 0 spatula de Lemn.

m~OG.A)E

Ori ce b locaj pe tractut intestinal ssts 0 problsrna. Atrezia intestinelor [blocajut i ntestinelor] este 0 compUcatie ~i necesitil interventie chiru rgica Iii de u rgen!i3. Atr·ezia esofa.gului Iblocajul traiectuluil cauzeazji regurg i talia salivei, Dad, un sugar are acest simplom, se introduce un tub de-a lu nguL esofaqului, In stornac. pentru a vedea dad acesta nu este biotal. Atrezia aparu 111 mai jos de asotaq, cum ar !i cea La nivelul duodenului [chiar sub stomacl. tace casu g:a,rul sa verse bila verde .. Un blocaj ~i rnai jos determina. distensia abdomenului. Este cercetat anusul, pen IrU a Ii sigur ca exista ~i este deschis.

5.0 lJl. URI LE

$olduleste 0 articuLatie care paate Ii distocats. Aceasta problema esle user de tratat La varste fragede ~i apare in spedalla fete, maiales la cele cu istoric familial de asemenea cazuri, preeum ~i dupa nastarea in prezentatie pelvina. Acum exlsta metode de aexa mine soldul cu ultrasunete, dad exisH susptclunea ell ar Ii vreo problema',

ORGANELE GENITALE

-----

Orga.nele genitale sunt examinale atant, pentrtl a conlirma exi stenta vagi n ulu i. ts feli ~e ~i faptul ca penisul este normal ~i testicuIeLecoborate, la baieti. Or i c'ea norm a Li ta Ie ar p urea irnpune inlerventia chirurqicala pe ntruco re qi e.

Tes tu I Gut h rie

Tuturor suqarilor Ii se face un test la tmplini· rea vars!eil de 6 zlla, Se numeste restut Guthrie. Se prinde 'calciliul sugarului §i se ra calteaza cateva p ic~tu ri de s § ng:e p e· un card detest special. Testul urmare~te depis." ta rea, afecti u ni lor mental e hand i cepa nte tratabile. AbsfJn!a tlroidel delerminii se~relja. in sxces a bormormlui de stimularaa tiroldei (T S H) in s~ nge. 0 alta alec ,.iu ne este Ie nil eetonuria, In care apare un blocaj al rnetabollsmulultenllalenlnel, careeste unul din aminoacizii din corp. Se poateevita atectarea crelerului printr-un regim alimentar special'.

PATOLOGIE: Parazitologie

Capito tul

64

Cercetarea malariei

FOAIA 2

in fiecare an, peste 100 de miLioane de oameni se Imbotnavesc de maLarie si peste un milion mar din aceasta cauza. Prima manifestare a bolii este febra, ca La gripa, astfeL ineat provocarea principals pentru medic este sa determine dacs are de tratat un caz

de gripa sau a boala mortals.

CE ESTE MALARIA Malaria este 0 beals infectioasa, transmisa de t~ntari, I'n zorrele trop i cale si su btropi cale. ea n d I iilO la ri i se hra nesc cu sangeLe unor persoane infectale, ei ingereaza ;;i parazitl! ce traiesc in sange. Ace~ti parazi]i se muLtiplica in liintari ~i migreaza. catre glandeLe lor salivate. Cand jan\aruL in}eapa 0 alta psrsoana. parazitii sun! transtsratl in sangele a~esteia. Aeolo, ei aladl globulele rosii ale sangelui, cauzand transpiratie, febra. dureri de cap ~i, in cete din urma, coma ?i deces.

ROLUL MEDICULUI

Dacs cineva cu febra se lntoarce dintr-o dilatorie din zonele trcpicale si nu se simle bine, medicul trsbuie sa se gandeasca imedial la malarie.

Istoricul caUitoriei este asenjial. Loeu L in care persoana a ea Lalorit este important pentru a determina daea malaria este de lual in catcul, ce forma de malarie este mai probabila 9i dadi exisla posibiLitatea ca parazilii sa fie rezisten]i La rnadicatia clasica .. Acest uLtim aspect este important, deoareee ambele tipuri de maLarie sun! acum rezi.stente la rnedicatie. Medicamentele La care malaria este

Hematiile sanatoase sunt ro~jj, in timp ee cete tntectat« de malaria tatctparum sunt brune.

rezistenta depind de aria geografid in care a fast contactata. Sirnptornele malarial sunl toarta nespecifice. Orice persoana cu febri:'i, care prezinta 0 stare gripaUl sau 0 stare de rau, poate suferi de malarie. Examinarea fizidi aduce putine inforrnarii - nici chiar eel rnai experimentat specialist in rnalarie nu poate preciza diagnostieul numai PI" baza exarninsrii fizice si a istoricului bolii. Esentiala eSle 0 probs de sanqe, anaLi~ata de parazitclog sau de hematoLog.

Dac5 un medic suspecteaza malaria, el va extrage 0 probti de slinge de la pac/ent, pe care

o ve trimlte parazitologului pentru analiza.

Cele mal lmportante modalit61i de prevenire sunt: admlnlstrarsa de medieamente Irnpotrrva malariei. aplicarea pe piele a uncr substante impotriVa inssctelar ~i dormitul sub piasa tratate eu inseeticid. Odala contactata boala, cheia tratamentulul este diagnosticul preecce. Ea este u~or de tratat in primele zlle, Daea diagnosticul esta arnanat, paciantul este in perieol de a mud chiar §i in secliile de terapie intensiva.

Diagnosticul deplnde de trei persoane:

Pacientul bolnav de malarie trebuie sa se prezinte din vreme la medic.

Medicul trabuie sa banuiasca malaria ca posibil dlaqnosttc §i sa recolteze 0 proM de slinge

Para<:it919gul sau hematotogul trsbuie sa cltaasca corect lama de s8nge (0 pieatiJrli de sange intinsa pe 0 lama pentru examinare microscopical.

PATOLOGIE: Parazitologie

Rolul parazitologului

Parazitologii exarnineaza un frotiu de sanqe ca sa afle trei lucruri: daca pacientul are malarie, daca da, ce specie este implicata !?i stadiul intectiei. Tratamentul !?i supravietuirea depi nd de exactitatea celor trei rezuttate.

Este pacientul bolnav de malarie?

Sangele este pregatit 7n doua feluri: o pelicula fina de film Ifrotiul, care este fermata din sange cblsnult, intins astfel incat sa se evidentieze microscopic cat mai bine mala~ia !_;i o pelicula groasa [picstura groasal. din sange concentrat, de asemeni lntins pe lama. Cea de-a doua este lolosita pentru diagnesticarea infec~iilor usoare.

Azi exista un nurnar mare de metode de dia 9 nostie pentru mala rie. 1010- sind tehnici imunoLogice. biologia rnoleculara ~i microscopia in fluorescenta, dar, pana La urrna, niei una nu este La fel de bun a ca analiza cu un microscop cu Lumina cirecta, a unei lame frotiu sau piditura groasa.

Odatii stabiLi! diaqnosticul, parazitologuL trebuie sa determine tipul boliL

Exista patru tipuri de malarie - toate cu parazi]i Plasmodium - care intecteaza ernul, iar tratamentul este diferit.

o varlanta, malaria cu Plasmodium fa icipa rum, este cea care a provocat cele mai multe decese din lume. Este mult mai grava decal celelalts ~i a proa pe toti cei infectati c u acest tip vo r avea nevoie de spilalizare. Cazuri Le de rna la rie di n Africa sunt, in rnajoritate, intectii cu Plasmodium falciparum. Aces! tip de maLarie este rezistent la medicatia cu care se trateaza celelal!e 'forme de malarie.

A treia sarcina ca importanta, in speciaL in cazul infectarii cu talciparum, este de a determina cat de grava este infectia, Acesta se realizeaza prin nurnararsa procentuala a hematiilor infestate. in plus, un parazitolog cu experien!a poate deterrninasl varsta para ziti lor. Aces! lucru este important, de vreme ce parazitii maturi sunt cei care dau simptomalologia cea mai grava. Numai microscopia cu lumina directa poale furniza aceasta infermalie; metodeLe mai moderne pot Ii tclosite numai pentru a determina daca i nlectia este prezenta, nu ~i

Acea$M imagine microscopicii a anul stratsublire de siinge aratii hematii umene pertect normeie, neintectete.

Malaria falciparum se poate vedee pe 0 probii de siinge din ctrcutett« sangulns 8 unul botnsv. Ce/u/e/e estompete sunt hematii normele. Cele cu pete intene purpurii sunt tnteotste cu malarie.

Ce forma de malarie are pacientul?

Celelalte trei tipuri de malarie sunt vivax, malariae ~1 ovalae. Ca grup. sunt considerate ..forme benigne de rnalarie". eLe ducand rareori La decese.

Cu toate acestea, pacientii se pot simi; cu adevarat loarte rau - ce; infectati nu au senzatia de benign. in general, pacientil cu aceste forme pot fi tretati lara spitalizare. Doua din aceste forme, vivax~i ovalae, pot rec idiva peste luni de zile, deoarece ele produc celule care hiberneaza, numite gametocite_ GamelociteLe nu sunt distruse de medicatia standard pentru malaria. astfel inca! parazitoLogul va preserie un medicament sup limen tar. in cazul diaqnnsticarii acestor forme de rnalarie.

Cat de grava e ste intectia?

dlt este de severs, Cand se evidenliaza 0 inrectie severa, sau rnatura, p e rsonalu I medical ce I rateaza bolnavul va avea in vedere un tratarne nt ad itional. fnarma I cu in forma Pi privind locul i ntectarii. speeia implicata !_;' gravitatea inlectiei, medicul poate alege tratamentul eel mai lndicat.

Exista eel pUlin !_;ase- medica mente, ce pot Ii administrate oral sau injectabi!. Aproape toate cazurite de malaria depistate din vreme sl tratate corespunzator se vi ndedl in cal eva zile, Ami! nares este cauza cea mal !rec'Ienia a deceselor.

Aeest trottu aratii hematii normafe ~i evo/utia parazitulul Plasmodium vlvax, cotorat purpuriu. Este a miirlre

de 500 de orl.

Aceste hematii umane sunt grav tntectet« cu Plasmodium ovalae. Culoarea purpurle aratii ca toate cetulete sunt tntectete. Forma pe care a lau este cunoscuta ca stsdiu de "Inel cu pecete".

Hemeragia este o eomp_licatie relatlv rara a ulcerulul .• de~i un grad de sanger<lrs spare in orice ulceralie tisulara. Un ulcer adane psate a:mda psretele §i ppate atinge 0 anera adiacentil din stomac sau din duoden. Acest tap! se va evidentia In viirsatura §i. ulterior, in fecale, [n 8.ceastasituat:ie este necesara interven!ia medical1i de ufgen\il .•

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ATLASUL CORPULUI

Partea frontala a craniului

Craniul este casca naturals de protectie a capului, care protejeazs de accidentari creierul

si organele de sirnt. Este alcatuit din 28 de case separate si este partea cea mai cornplexa a scheletului uman.

Craniul este scheietul fe\ei ~i al capului. Rolul principal este de a proteja creierul. organele de sirn], precum ochii ~i partile craniene ale sistemului respirator ~i diges\iv. Furnizeaza. de asemeni. un suport pentru rnuschii schelatiei ai ga.tulu i ?i capului.

De~i considerat frecvent ca un os unic, el aste constituil din 28 de oase aparte. Din motive practice. este 1'mpartit in doua parti rnsri. craniul 5; rnandibula. Motivul esle ca. Tn tirnp ce majoritatea oaselor craniului se unesc prin articulatii fixe. mandibula !maxilarul inferior! se detaseaza eu usurints. Craniul, la rand~llui. este s~bdivizatTn\r-un numsr de zone mal mici, ce cuprind:

• balta craniului

• baza craniului

• scheletu I facial

• maxilarulsupertor

• conductul auditiv extern lurechilel

• cutia craniana Ice adaposteste creierull.

Osul frontal

form eaz ~ fru nte a §i parte a superloara a eavitii.Vlor orbitals.

Bolta crantulul

sau calota este partea superioarii. a. eraniului care adapostesta crelerul.

~ Glabela

IJfI une~te oasele nasului eu apafi23 fro nlal Ii a maxilarului superior.

Nazion

pu nct de articu la~EI pennu oasels nazale l?i osui frontal.

r---- G tnclzura (orificiul)

supraorbitall'i incizura pe arcada o(bilalll, prin care tree nervii ~I vasele de S<l n9E1.

FOAIA 2

Orblta

cavitate ce oontine 910bii cculari ~I mu~chii

aeestora, nervi ~i vase; sa mal numasts cavitate

oculara, .

05ul temporal unul dintre cele douaoase ce tormeaza partjle lalerale Iii baza craniulul.

~-----+ Aripa mica a osulul stenold

una di n cele d<lua aripi ce ljn de corput osulul slenoid.

Osul zigomatic este structu ra osoasa a pome(ilor ~i partea lateralS. a cavitii.tii oculare.

;.c----f---''''-- Gaura rotunda

esta un amici u prln care tree vase de sange Ili nervi.

Important:

~ """asia zon!!. paate n "i!II user slm\Hll sub p'ete,

Osul nazal

OS pereche ca torrneaza piramida nazala,

~ Marglnea 'iII7 infraorbitalii marginea inferioara ee delimiteadi orb Ita.

Corpul mandlbulei

os fn torma de potcoava, ee tormeaza partea Inlerioara a eavita~i bucala (rnaxllarul inferior).

'-,\;7'-----:---- Maxilarul unul din casele pereche ce tormeaza partea superioarii. a cavitatil bucale (maxilarul superior),

}f--"""""r- Orifieiul rnentonler

gauTia prin care nervi i ~i vase led e la radaeina dintilor Irsc spre buza lntenoara \Ii barbie.

Cornet nazal inferior mare!jte suprala\a cavita~i nazale.

Septul nazal

p arts s u btl re a cavitlllti i nazaje, ce separa narlle.

In gerieral, sinusurile sunt cavitap sau _!'one din organismlipsite de cenlrnut

In culiC! craniana se -afla patru slnusurl, ccneseute sblil denumirea de sinu8uri paranazale. ~Ie se denurnesc dUl1lli osul in care se gaseSC:

• 'fro Fl'ta Ie

.etmoidale

• maxilare

• sfenoidale

Aeeastii' see/lune T!rin sran/u aratii tre! din slnusurile'pafsnazple:

1 frontal, 2 etmoidBI !il 3 mexusr. Al patrutea, cet sfenolaat,.nu este viz/bit clar pe aceastif seel/une, filnd fniiuntrul crsntutot, tn s~Btele octtitor: Toate sinusurile pSQln8zsle sunt coneetste fa cBYitstea nszafii.

Sinusurile paranazale sunt sacule~i ce COf)~ n a.er, C onectafi eu caVitatea O<jzala prin cai de cornuaicare iflguste §i de aeeea usor de bloeat. Utilitatea lor esle de a adauf!la rezeman!a veoii §i, posibil, de a usura craniul. Acelll§i tesut cafe tapeteazii Jlavitii~ile n!!Z3Je imbraca §i sinusurile la interior. a.§_a ea infe()tiil~ apaf eu UliuriA!a IrezultaM sio\.lzita) .

Cel mal afectat sinus eme eel rnaxilar . CanGl are roc infeepa. rnuceasa sinusului devine inflamata, nasul se infunda, se pierde .simtul miresului Ji dirl nas Gurge 0 seeretie formata din puroi §i mucus. Tra\af:l1entul pJincipal este e:1renajul, cu sau lara ajut0rul antibiC)tioolor.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

Craniul iluminat

ATLASUL CORPULUI

Majoritatea oaselor craniuLui sunt legate prin suturi - articulatii imobile. Acestea, La tel ca si oaseLe din interiorul craniului, se vad c~L rnai bine folosind un craniu intens ilurninat,

Crista galli

o apofiza ce prosmina

din osul etmold. denurruta ~ 1 creasta de COOO~_

Locurile in care se unesc oasele craniului sa numesc suturi. Sutur a din Ire oasele parietale ~i cele frontale se numeste sutura coronara, iar cea care uneste cele douil case parietale este sutura sagitaLa. Esle importanta cunoasteres suturilor, pentru a nu Ii confundate pe radiografie CI,J fracturile. La cop i i exists, in general. spa [ii destul de mari intre oasele craniului, perrnitand capului sa se strecoare prin canalut vaginal, La nastere, lara sa se fractureze. Spa!iile sun! acoperile de membr ane fibroase, numite fontanele. In majorilatea cazurilor, La nasterile Tn prezentslie craniana. lontanela poate f palpats prin examen vaginal [1010- sind varful degetelorl. pentru a stabili pozitla capului.

Sinus etmoldal format d in opt pana

I a zece ealu Ie pi in e cu aer, situate fn masa osului a!moidal.

Cornet nazal

os m forma de scoica, ca prcsrnina fnl cavltatea nazala.

SCHIMBARILE FETEI

Deoarece copiii au dinti provizorii !?i sinusuri rudimentare, lata lor este proportional mai mica deeM tea a ad u lti lor leu loate a ceslea, craniul un~i nou-nascut reprszinta 0 pstrtme din corpuL saul. Cu cat Inaintarn in varsta, cu alai dimensi u n ea relati va a fete i scad e, pe masura ce gingiile se retrag ~i ne pierdem dintii ~i alveoLele.

Imaginea frontalii a craniului evidentiazil no va din oa sele ca pu lui. Craniul colorat ldreapta] arata dar acesre zone:

1. osul frontal

2. osul parieta I

3. osul temporal

4. osul nazal

5. osul slenoid

6. osullacrimal

7. osul zigomatic 8_ maxilarul

9, mandibula

Celelalte par!i componente importante ale craniului sunt orbitele Icavitatiile oculsrsl, cavitatea nazala ~i din!ii.

Unele oase din craniu. cum ar fi cele ce inconjuril orbita, sunt relativ subtiri ~i predispuse la fracluri. Oricum, nurnaru! mare de case superpozabile face dificila depistarea unei Iracturi la acest nivel.

Sinusurile frontale

pungi cu aer ce eomunlca cu narile; nu se §tie precis rolul lor, dar sa crede ca ajuta I a torm area orbltelor ~i vecsrea blnoculara,

Arlpa mare a sfenoldului una c!intre eels douil prelungiri a osului stenoid.

Fisura orbitals superloara

loc silva! mire peretsle superior §T eel lateral al orbitei, prin care tree vasele §i nervii.

Arcada zigomatica

o p vnte 050a5a s'ubUre, intra osul temporal

§i eel zlgomatic_

'----- Ramuri a mandibulei structura osoasa ce porneste m su s, din mandibula, m spatate din~lor; asigura suportul pentru rnuschil mandibuleL

11:'.------- Slnu$ul maxliar fn forma de piramlda, ocupa cavitatea maxilarii.

Culorlle fac mal u§oarilldentific:aree oesetor arsruutu! pe imaginea vilzutii dIn tata, Pe BCBastif imagine,

a vedere anterioarif, 0 parte din oas9, cum ar fi osut occipital (Ia spetet« caputui) §i osul palatin (partea super/oaril a cav/tiltH bucele} nu pot fi vssut»:

Radiografia evidenliaziI cter suturite dintre oeee. Aceste suturt tee fnsii dlflcllif dil!gnosticarea unor fracturi la ntvetu! cran/ului. Pentru a identifica trecturtte, medtcut cautlf linfi fine, negre, in meea albii a oeului, Dacii insii apare o zone alba lh interiorut unui stnus, scest aspect sugereazii prezenla unullichid, cum sr 'I slinge SEW purol.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ETAPELE VIETII

Fecundarea

FOAIA 1

Fecundarea este primul moment al viet!i. Este procesuL prin care materialul genetic din spermatozoidul barbatului se uneste cu cel din ovulul femeii, pentru a crea viata, Tn conditii normale, acest lucru se 'InHlmpla La 12 ore de La contactuLsexual.

Spermatozoiduf amen este format din eap ~f eosds. Coada impinge spermetozotdut tnetnt« [cu 0 mle de "riisue/,;'· pentru fleesre centtmetru de depJasare), lar espul contin« eefufs sexualil maseulfnii.

PRIMA ETAPA

ln timpul unui act sexual. ba rbatul ejaculeaza sperrna continand intr e 200 si 400 de milioane de sperrnatczoizi. Dintre ace stia, cateva milioane se scurg din vagin, aproape imediat, .;;i multi sun! distrusi de mediul acid din vaqin. Numai dHeva sute de mii ajung io utero in utero spermatozoizii sunt supusi unor ccntractii uterine puternice. care ajuta La raspandirea lor in cavitatea uterins. unde atte cilteva mii sunl distruse de 0 forma de leucocite, prezente normal in organism,

Tn cele din urma, dear cateva rnii, deseori doar cateva sute, a] u ng in trom pa uteri n 13, pen tru a inHilni ovulul, tn drumul lui catre utsr,

CAPACITAREA

Pentru ca aces! lucru sa reu~easca" spermatozoizii sun! echipati cu 0 coads lunga, ce Ie permite sa inoate catre ovul, Tnlr-o clliatorie ce poate dura peste 10 ore, In aces! tirnp, spermatozoidul !rece prinlr-un proces numit capacitare. pentru a Ii ca pabil sa fecundeze ovulul. De~i procesut de capacitare nu este pe deplin rntetes.

5e apreciaz s cii implica producerea de catre uler a unor subst anta, care sa indepar teze anumite substance de pe suprafa la spermatozoidului.

Acest lapt duce la sl ablr ea stratului protector (membraneil de pe corpul fiecarui spermatozoid, Membrana Irebuie sa devina slaba !?i fragila, penIru a putea ajunge ta continutul ei. nu mit acrozom. Pana cand acest strat protector nu este indepartat, spermatozoidul nu este ca pabil sa fecundeze ovulul. Capacitarea permite spermalozoizilor sa devina ma i activi, sa aju nga mai repede la ovul ~i sa fie rna i eticienti.

LA OVUL

trebuie sa treaca prin ea pentru a ajunqe la ovul.

Aces! tucru este posibil datorita enzimelor prod use de ditre s p erma tozuid, c are imp r a~ tie corona.

Spermatozoidut trebuie sa strabala atat corona cat ~i zona pellucida, inainte de a putea sa palrunda in ovul.

Odata ajunsi la ovul. spermatozoizii trebuie sa seapropie foarte mull pentru ca etapa urrnatoare sa aiba loco 1n aceasta etapa, ovulul este lnconjura! de corona radiata lccroana radislal. 0 rnasf de celule ~i de gelatina din ovare. Spermatozoidul

Cand se poate produce fecundarea

Sperrnatozcizii sunt capabili de fecundare to intervalul de 12-48 de ere de la ejaculare. Ovulele sun! capabile de a Ii fecundate 1n intervaluI12·i24 de are dupa ce au lost eliberate de ovar. Pentru ca fecundarea sa S8 pWducii, acfiJl sexual trebuie sa aii)a toe nu mai devreme de 72 de ore tnainte de ovulatie §i nu mai tllrz.iu de 24 de ore dupa, moment in care ovulul se gase§te in l'Irima trejme a rrompei uterine.

CONTACTUL CU OVUlUL

Primul spermatozoid care strapunge zona pellucida ia contact cu ovulul lcunoscut ca ovocitl. Cand acesl lucru se intiiimpla, inveLi~ul exterio r a l ovululu i in chi de spermatozoidul. Apoi, pentru ca fertilizarea sa aiba loc, nici un alt spermatozoid nu mal poate intra. Pentru a impiedica pstrunderea. are loc 0 reactie in zona pellucida. In rnornentul in care spermatozoidul ajunge cu succes la ovocit, anumite particule din ovul etibereazs 0 substanta sub zona pellucida care ingroa~a membrana protectoare. Aceasta face ca toti ceilalti sper rnatozuizl sa cada, ceea ce-i impiedid sa ia contact cu ovulul.

Penetrarea ovulului de catre mai multi spermatozoizi are loc La unele animale, dar nu in mod obisnuil la om. Pentru 0 fertilizare reu~iUi, unui singur spermatozoid i se permite intrarea. Dad totusi doi spermatozoizi reusesc sa patrundii in ovul, este prea mult material genetic in interior, ceea ce, din nefericire, va duce la rnoartea embrionului intr-un stadiu incipient de dezvoltare.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ETAPELE VIETII

Cu cspeteie inainte,

o mu1lime de spermetozotzi fnconJoariJ ovutut (albaslruj. Suprafata ihgro!jatii a ovulutui Ie per mile sa se afaljeZe de ea. Doar un singur spermatozoid va trece §II va tuzton« cu ovocttut.

ovul

D Aces! spermatozoid se alia intr-o etapa timpurie a fertilizarii. EI rncepe sa traverseze corona radiata, un strat celular protector, ce fnconjoara celula sexuala feminina (ovocitul), Multi alV spermatozoizi vor intra in competi!ie, atacand acest inveli~ protector ~i multi dintre ei vor reusi,

m lntr-o etapa ultertoara a IIiiI calatoriei lor, spermatozoizii

se vor afta In spa\iul dintre corona radiata ~i zona pellucida. Spermatozoizil ataca membrana dense. a zonei peHucida ~i fncearca sa strabata bariera ciitre fnveli~ul extern al ovululuL Numai unul va reu~i.

R Odata ce a depa~it zona IiII pellucida, unicul

spermatozoid care a reuslt, patnmde in ovocit. Acest fapt declanseeza modificari chimice in ovul, determlnand fngroiJarea membranei, pentru a preveni patruncerea anul spermatozoid, alia! in cornpetltie. Acesta din urma, inca ataset de zona pellucida, se desprinde ~i moare .

.. Ovocltul este acum penetrat .. in fntregime de

spermatozoidul fnvingator.

Goada spermatozoidului se desprinde ~i capul in forma de sageata, care contlns 23 de cromozomi masculini, se ataseaza nucleului ovulului, cu al carui material genetic se va unl, Momentul produceril acestei uniri! reprezinta inceputul unel noi vielj.

Momentul fertilizarii

La scurt limp dupa ce membrana ovulului este stnipunsa, sperrnatozoidul I~i plerde coada, iar corpul, cere se dela~ealil de cap, devine mai mare inmigra!ia lui clltre centrul ovulului. N ueleele sperrnatoaoldului ~1 ovulului, care connn materialul genetic [crornozornii), se intalnesc in centrul 0vulului §i se contepssc. Acesta este considarat, de oblcei, momentul tecu ndarii, atuncl

cand materialul rnatern ~j eel patsrn se cornbina pentru a produce ziqotul - celula care connne materialul genetic al unei noi Ii i n te. i ntre 9 proc esu I, din momentul in care spermatozoidul patrunde in ovul, paoa la momentul contcpirii nucteelor, dureaza 30 de minute.

Acesta eete un ovut fecundat recent. ;nauntru sunt

c()mbinate materi;ilele genet/ce, mescuttn ;;1 femlnin, Cel

23 de cromozomi, maecuttm ~i feminlnl se fmperecheaza, pentru"ll forma un total de 46 de cromozomt, care se reglisesc fiJ !lecare celulii umana.

ENCICLOPEOIA MEOICAL.2i.

INDEXUL BOLILOR

Meningita

FOAIA 93

~ ~ ~S~im~ptom_ .. _e __

Meningita - inftarnatie a meningelui. membrana celrnbraca scheletul coloanei si rnaduva - sste, de obieei, o bosla 'a copi Ui riel. Exi 5 ta dcua forme: viralll sl, mai grava, cea bacterlaria. Semnul eel mai evident al bol iieste a paritia un ei eruptii vinetii, cauzata de sangerarea micilor vase (capitareJ din piele. Eruptia in men i ngila a pa re brU5C ~i se raspande~te rapid, acoperind membrele si corpul (ntreg. Tn cazuri extreme, copilul poate intra In eolaps La dlteva are de la aparltia acestei eruptii, asa Incat tratamentul trebuie instituit rapid.

Fontanela Iporiiunea maale de pe crestetul capului copilu tui mid poate fi turqescenta ~i tare la atingere.

• U neopil iritabil ce varsa rep etat -;;i are un liplH ascutit, trebuie consultat fara intarziere de catre medicul de farnilie sau de caire eel din Sectia de Urgenle.

• La copiii mai mad se observa 0 sensibilitate la lumina [Iotofoblel, ei Tnchid ochii

sau si-i accpera.

• Apare durerea de cap, varsaturile ~i irnposibilitatea de a apleca in fata caput, sau, din pozltia

'iiezand, de a atinge genunchi.i cu buzels. Aceasta esle cauzats de rigiditatea spatelui ~i gatului.

Aparftfa eruptiai in pete este semnul cel mai amenintiitor tn menlngitii. Daca eceste pete nu palese clind se apllcii presiune asupra lor, eooet lucru poate fI festal prin apasare cu un pahar de sticl4,

Pentru a confirma diaqncsticul de rneninqita, se practica 0 punctle tombars. Procedura implica introduce rea unui ac In canalul rnedular, pentru extragerea lichidului ceralorahidian tLCRJ. Lichidul, care tnconjoar s maduva ?i creierul, ?i care confine bacterii sau virusi, este trimis la la bor ala r p entru an ali ze,

Daca lichidul este tulbure la examinarea cu achiul liber, suqereazs 0 inlectie cauzata de meninqita. Examenul microscopic este eel care va pune diagnosticul final, precizand nurnsrul ~i tipul celulelor. precum ~i microbul responsabil de infec!ie .. Microbii care cauzeaza meningiUi sunt de tip bacterian sau viral ~i identificarea lor exact a permite a terapie co recta. Astlel, anlibioticele sun! utile numai in meningitele baeteriene.

Cel mai periculos tip de inlectie este eel eu Meningococcus, bacterie ce intra in fluxul sanguin ~i cauzeaza septicemie severa tinfec\ie a sangelui]. Alte bacterii care cauzeaza !recvent rneninqita sunt. Haemophilus Influenzae tip B ?i Streptococcus Pneumoniae.

Diagnostic

-----

Prin punctia 'ombarilf se axtrage Iiehid cetstorehidien (LCR) din cenetu! meautsr, totoetna un ac de puner/e lombara, eu un dlspozltlv de scurgere. Liehldul cefalorahidian tulbure sugereazii prezenta meningitei, {apt ee poete fi conflrmat prin analiza microscopies.

Creasta iliaca

o linie trasatA mire ~olduri, pentru a delimita zona de

pu noti e. P aclentu I este cu tear ghemuit pentru 0 flexle maximA a coloanei.

Ac de punc\ie

se insereaza normal fntre vertebra a 4-a ~i a s-a lornbara.

Evolutia infecliei depinde de reactia organismului. lnfectia virala se llrniteaza de obieei singura. In cazurile de meningita bacterlana, chela supravietuirii es Ie diagn osticu I 'iii tratam entu I precace. Diagnostiearea tardiva poate duce ta deces sau La complicajii,

Acestea po! Ii:

• paralizia nervi lor cranieni, ducan d la 5 trablsrn. su rzire 'iii paralizii ale membrelar:

stare de inccnstienta. cauzats de lichldul acumulat Tn creier;

• probleme mentale ?i de comportament; in final deces.

Prognostic

MENINGELE

Aceasta sectlune prln creniu arata maningefa, cu cete trei membrane, creierul ~i msauv» splnifrii. Maningfta cauzeaza a '"f/amelia a inveli§urilor, care, netratatii, poata fila/aliI.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

INDEXUL BOLILOR

Cauze

Bacle ria ca re produ ce meni ng ita intra in sange prin nas ~i gat. cauzand infectarea sangeLui (septicemia). care. apoi, infscteaza !}i meningeLe.

PrincipaleLe tipuri de bacterii care deterrnina meningita sunt.

• Meningococcus.

• Pneumococcus.

• Haemophilus infLuenzae.

Streptococcus,

• Staphylococcus.

-.

I"""t"

OJ

Uneori, mai sun! ~i atts cauze:

• la nou-nascutii slabi, meningita poate Ii cauzata

de E. Coli, sursa intectiei fiind crnbilicul.

• VirusuriLe !ji fungii pot Ii aLte cauze ale meningitei.

DE RET-,-,-IN.:...;:U,-,-T _

Deoarece este 0 boa La atat de grava, meningila se .. declara". Acea sta inseam na cii 0 rice caz trebuie raportat imediat ditre Autoritatea de Sanatate Publica.

Doua treimi dintre cazurile de meningita apar La copiii sub 15 ani. Dintre acestea, 80 % din cazuri sunt La copii sub 5 ani. Nou-nsscuIii lcopii pana La varsta de 3 Lunil si copiii intre sase _;;i noua Luni prezintil riscuL eel mai mare de infectare. in perioada necnatala. intectia este cauzat!! In primul rand de E. Coli. organism ce tdiie~te In intestine .;;i provine din zona ombilicals.

• Majoritatea cazurilor de meningita bactsriana incep cu septicemie; germenii intra in sa nge pri n n as.

lntectia urechii poate cauza si aa meningita.

• In cazuri rare, meningita 5<' poate dezvoLta dintr-o infeqie secundars unei fracturi cranierie deschise.

.._

I rt

Acesstli imagine microscopiciJ aratii 0 bacteria menigoeoeica, Neisseria men/ngltidis. Ests u.nul din mlcroorganlsmsls care provo.Bea men/nglta. Infectia becler/anli se r4spiinde!jfe rapid !ji produce seoticemte mentnqococtcs, caracterizata de 0 eruptie hemorBgies (cu pterder« de s5ng8), care se i'mpfs!jtie pe tot corput.

Men/nglts men/ngocociciJ se earecterizeszii prin rsspiindirea rap/da a eruptiai cu aspect de hsmorsgle, pe tnrreg corput. Oacii pac/entul nu este dlagnosticat fi tretet, paste surven! decesul, fn epectst t« copllul mic ..

Profi Laxie

Tratament

Atunci cand esta suspectats o meningita bacteriana sau o septicernie. se admlnistreaza cat mai curand penicilina [bsnzylpenicillin!. de preferat prin injectii intramusculare. Osingura injectie poate salva vista. indicele de mortalitate este intre 7·20% ~i depinde de tipul infectiei.

Odata ce a fast stabilit tipu I infectiei. sa adrninistr aazji antibioti~uL potrivit. T rata mentuL dureaza, de obicei, intre 10·14 zile.

Meningita virala necesiUi de obicei tratament cu calmante i'i odihna; antibioticele nu sun! eli ci e nte impotr iva viru 5 u ri lor.

Va ccinu L ant i hae mofilus pretejeaza acum lrnpotriva meningitei cu haemophiLus -;;i este adrninistrat de rutina La doua, trei ~i patru luni, Meningita este contagioasa. a~a incat cazurile vor Ii izolate imediat. Contactatii vor fi irnuniza]i cu vaccin, pentru a preveni 0 posibila epidemie.

Lichid rahidian reeo/tet de Is un suspect de menfngitiI, plssat sub microscop, pentru analiza. Menfngita este eonfirmati de prezen fa bacteriilor {punctet« mtct, ro§u·inchisj pe cetutete albe ale sangelui, care epsr eio! ca pete mert, rosll:

/

Informa~ii utile

Speciali~tii care pot diagnoStica ~i trata meningita:

- pediatrul

- mediClI1 de familie

• rnedicut de la camera de

urgenla

- medicul internist

Speciali§ti ce vor f consultati daca apar complicalii: medicul de boll infec~ioase §i neurologul.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

CATALOG DE MEDICAMENTE

Aciclovirul este un medicament specific imporriva virusurilor herpetici. Ace§ti viru§i cauzeaza vsrsalui de van! §i zona zoster (virusul he rp es zoster), herp e-s u I labial (virusul herpes simplex) §i herpesul genital (herpes tip II).

Du pa infactia initiala, virusurile he rp etice rama n late rile in organism. Ei se pot reactiva periodic, cu m~nifestari vizibile. Heactivarea are lee din cauza unor lactori de sires, precum 'febra, expunerea la scare, menstruatia, traumatismele sau a Ite intectii, prec u m §i SIre su I emetionat,

Persoanele in varsta, lndlvlzii eu imunitate sc1izuta (bonavii de SIDA, de exemplu) sau cei cu limfom

sunt cei mai susceptibili. Deseori Varlcela este 0 boala extrem de confagioasa, care, in

insa, nu exista 0 caUla aparenta. cazuri extreme, poate fI tratats cu ac.iclov;r. Cel cu sistem lmunltar sliib;t care au venit rn contect cu batnsv! de varicelil pot prim; ~I el ectctovtr; ca 0 masurii de prec8u(le, pentru a nu face boala.

Moduri de intrebuintare

Virusurile trebuie sa realizsze copli ale rrieterialului lor genetic (ADN) pentru a se reproduce. Medicamentul blocheaza procesul ~i, conseeutlv, lnfectia este stepats. De§i este capabil sa opreascii multilliioarea virusului in organism, nu 11 poate elimina din orgonism. gin aceasta cauz.a, infeCJ:ia poate sa reapara, ne'cesit;§nd repetarea tratamentului.

Crerna este utila daca este telosita pe iilfeclia lnstalata. ESle cel mai utila in herpesul labial, genital sau in tratamerrtul local 01 zcnel zoster. Are efsct maxim daca €Isle aplicata' irnediat ce ine'ep manearimile, inca inainle de apar~ia eruptiei veziculare ~i se indica aplicarea de einci ori pe zi.

Este mal pu~n eficace dacii esta folesita la trei zile dupa ce enupt/o a aparut. e:rema este folosita ~i pentru eruptiile din zona ochilor. dar nu sste indicata aplicarea pe mucoase (zonele urnede din interierul plesapelorj.

'Tabletele se falosese de obleei in formele severe de herpes, varicela ~i zona zoster ln special dacii pacientul are un deficit de irnunltate. Se tau cel putln cinei .• ile.

TableteJe de aciclovir se mai folosesc in prevenirea unei eruPlii la pacienJii cu deficiw (Ie imunitate. AciclfJvir nu se administreaza la cepiii cu sistern imunitar normal §i in formele u§0are de boala.

Tabletele

• Erupfie sau mancariml .Oboseala

• Tulburari gastroinlestinale

• Modificsri la nivelul fleetului, rinichilor sao al sangelui Crema

• Mict furniciituri Tratamentul lntravenos

• €Glifuzie severa

• Accese I convulsll

Zona zoster, 0 Infect/e datoratil reael/vilrll vtrusutu; ce determlna varlcela, esle Iratalil de obicet prin ap.llcares de sciclovlr crenfli, direct pe erupria de pe piele. in cazurlls severe, sctctoviru: poate fi adminislrat ca solutie, fntravenos.

vtrusut herpes simplex (VHS) eKistli tn douB tarme: tlpul ( determlnil sparilia de vezlcule In [uru! buzelor. A'costes se tr!fteaziJ cu sctctovtr cramif.

Aciclovir

NUME ORIGINAL Zovlrax

TIP DE MEDICAMENT Antiviral

PREZENTARE Crema, tablets, suspensie Lichida, lichid intravenos

LAVANZARE

IEtl

~~

(cw excaptia folosirii cremeloJ)

• al~ptarea sao sarcina

• nu .se recqmand1l la €opiii sue doi ani

• se folose~e cu prudenra

la be In avll c!Jafe c~ u ni renale • paate afecta ciclul menstrual al femeii

Vlrusul herpes simplex de tip /I afecteazii de obiesi organe!s genitals §I are transmitere sexualiI. oricum, ambele tipur/ eunt contagioase, 11 amoele pot determins herpes labial sail

al organolor genitale.

FOAtA 1

»

n

-.

n

,._

o <

~

N o

< ...,

OJ X

ENCICLOPEDIA MEDICAL.~

CATALOG DE MEDICAMENTE

»

n

_.

c..

n .........

<

-

C)

3

» n

-.

c..

to Q)

3

o

-

fl)

::l

n ......... m

- w

3

OJ lA

.;0+

m "lO o 1.0 IlJ

3

Acid folic

DENUMIRI UZUALE Vitamina 89

Precautii

• Anemiile nediapnestieate. P0a.te masea anemia pernicjoasa, cauzand le.ziuni nervoase, daea sa a,dministl'eaza fika vt1:amirna 612.

TIPUl MEDICAMENTUlUI Vitamina

DISPONIBIL SUB FORMA DE Tablets. sirop

Daca doza ziLl'1iGa nu defil.3!?e!?te 500mc~. se poate curnpara liber; pentru doze mai rnari,

se elibereaza

CU PRESCRIPTIE MEDICAL~

Acidul folic sste <:1 parte esentlala a dietei umane, deoareee este un constituent necesar permu sinteza ADN-ului.

Numels intreg al acidului fotlc este acid pter:oylglutamic §i nu se gase§te sub aceasts forma in mod obi§flUit. Este probabil punctul de plecare lDentru censtrtnlrea unui grup .de suhstante nurnite fnlati.

...---~,Efecte secundare

foarte rare:

• Respiratie §uierat0are

• Eruptii cutanate lnteractioneaza cu:

• Fenitoin - dozele mari de acid f01ic scad nivelul sanguin ae .fenitoin; In mod similar, fenitoinul poate reduce

nivelul de acid folic in sange.

• Pirimetamin - aeldul fQlie poate reduce eficienta aeestui medicament impohiva toxoplasmezei.

• Antageni§tii acidului folic - pot reduee cantitatea de acid felie, ce se transforms in add dihi0r0falic.

Efecte secundare

• in anemia megalCilblasticii - deficitul de folati peste fi datorat unei diete defieitare (fGlarte frecvent la alcocliei], sindroarnelor de malabsorbtle §i interactiunii cu aaurnlte medicamente.

• Prevenirea toxicitatii altar mediearnente, cum ar f rnetetrexatul. • Preventia dsflcitului de acid folic, in special inainte de co:neeprie §Ii In primele 16 sap¥irnani de sarcina, pentru a preveni defectele e0l'1ganitale de tub neural.

Actlune

Actiune

• Stari de verna

• Dureri de'eap Interac~ioneaza [U:

• Fenetiazinele (cum ar f €Iorpfemazlnul sau proclorperazinul) ~exista un rise erescut de aparlpe a convulsiilor la pae:iel:l1ii care iau aceste medicamente,

Date generale

Acidul gamelenic (AGL) este un acid gras esential, care se g.1iss§te in floarea (::Ie primUla. Se sintetizeaza din acidul linOleic, un acid gras din organism. Aeidul gamolenic este impertant pentru produeerea de prostaglandina - un compus similar hormonilor, care ac~ioneaza asupra sistemului gastro-intestinal §i a celui lmunitar.

Acldul Bl3molenic esle uttt pentru ame/lorarea unor simptome nep/Acute ale eczemei.

;4:ddwl gamolenic se transforma imediat fie in prostaglandina fie intr-un alt acid gras, acidwl arahidonic, care, la randul ssu, ests f01.osit pentru producsrea unsl prosta'glancline de alt tip. tn eazul anumitor afectitlni, de exemplu, eczeme, poate exista 0 inabilitate de transforrna (jeizii gra§i, IfuIpa cu eta IDa. Se pare ca exisfii 0 pmblema legata de aetiunea enzimei care transforma acidul linolei'e (precursor al acidalul gamolenie) in acid gamolenic.

Fola!ii sunt esentiali pantru sinteza ADN-ului. Acri<:1neaza irnpreuna cu alri factori la sinteza pu~inelor.

Acidul folie se absoarbe rapid din tractul gastro·intestinal.

Acid gamolenic

DENUMIRI UZUALE Etamast, Epogam

TIPUl MEDICAMENTULUI Acid gras esential

DISPONIBIL

SUB FORMA DE:

Capsule, Lichid

SE ELiBEREAZA DOAR CU RETEtA MEDICAL~.

Uleiulde pr irnula se poate curnpara din farmacis.

• Se utilizeaza eu mare atentie in eazul pacientl(or care sufera Cle epilepsie; .1nainte ~ a trata mastal@ia (durers rnamara), dOGtorul trabuls sa sa asigo· re cil. durerile de san nu sunr cauzate cia 'lfl"eoforrna de cancer mama!'.

• Eczeme - Beidul gamolenic ameiforeaz1i simp' tomele asoeiate OIJ eczemele, )!I~in cre§!erea ni.velel0r de ae izi gFa~i de la nivelu I p ielii; )!Iaej _ entii care lau AGL prezintii inf1amalii, u5Gaci(jne a pielii, exfolieri §i mandirimi slabs.

• Sindrom (sau tensiune) premenstruala - s-a depistat un defect al metabolismuJui acizilor gra§i la femeile care sufera de sini'l(om prernenstrua I; se p oate aj ung e I a 0 erestare a sens itl iIitiJtji la Aormonij implica!ii in ciclul de reproducere; (1) suplimeotare a acidului gamGlenie poate contribui la 0 normalfzare a metabclisrnuiui acestor acizi gra§i §i poate ajuta la ecliilibrarea_ hormoniler care au actlune asupra sindrornujul premenstfual.

• Mastal@ie [durar, ale sanilor, adesea oidiee) - utilizat in doze marl, poate reduce simptomeJe asociate mastalgiei.

oeAGOSTINI