80.

FORMAREA LEMNISCURILOR TRUNCHIULUI CEREBRAL

Lemniscul medial
Fibrele acestuia includ cele mai imo tracturi ale sensib exteroceptive de la niv
maduvei si trunchilui.
El este divizat in lemniscul spinal si trigeminal.
Lemniscul spinal este format din tracturile nervoase care culeg informatiile
exteroceptive de la niv trucnh si membreleor , respectiv fasciculele: bulbotalamice(Goll si Burdach), fasc spinotalamice(anter si laterale), fasc spino-tectale.
Lemniscul trigemnianl este format din fibrele sensitive provenite de la niv niv
nucleului senzitiv principal al nervului trigemn si culege informatiile exteroceptive
de la niv capului.
Modul de formare al lemniscului medial: la niv bulbuluii, extensia fasciculilor
posteriori ai maduvei (Goll si Buradach0 care conduc sensib epicritica, se
incruciseaza sub forma FIBRELOR ARCIFORME BULBARE INTERNE(decusatia
lemniscala)dupa care se grupeaza si vor forma o parte din elem lemniscului.
Fasc spinotalamice anter si laterl care conduc sensib protopatica, la niv bulbului
se vor uni si vor forma lemniscul spinal care se va asaza in portiunea dorsala a
lemniscului medial. La fasc spinotalamic lateral se alipeste si fasc spinotectal.
La niv putnii, lemniscul spinal se alatura lemniscului trigeminal si fibrelor bulbotalamice formand lemnisucl emdial(bandeleta lui Reil)
Lemniscul lateral
Se formeaza din axonii deutoneuronilor caii acustice astfel:
Fibrele groase ale reg ventrale a nucleului ventral formeaza stria acustica
vantrala , ale carei fibre e la niv jonctiunii ponto-bulbare se incruciseaza , pe linia
mediana , cu cele de parte opusa formand corpul trapezoid. Latareal de oliva
superioara, fibrle devin asc alc lemniscul lataral. Unele fibre se termina in
formatiunea reticulata si nucleii corpului trapezoid, altere intra direct in lemniscul
lateral contralateral, pentru a se termina in nucleii lemniscului lat si coliculilor
inferiori.
Fibrele din reg dorsala a nucleului cohlear ventral decuseaza ventral de fasc
longit medial, formeaza stria intermediara ce intra in lemniscul lat contralateral ,
distribuindu-se nucleilor formatiunii reticulare contralat, nucleilor lemniscului lat
si celor ai colic infer. Ele constitiuie calea cohleoreticulara.
Fibrele reg dorsale a nucleului cohlear dorsal inconjoara gara dorsala a
pedunculului cerebelos inferior, incruciseaza pe linia mediana alc stria acustica
dorsala care intra in lemniscul lateral contralateral si se termina in nucleii
lemnisuclui lat si cei ai colicululi infer.

81.FASCICULUL LONGITUDINAL MEDIAL

Are orginea in reg mezencefalo-diencefalica in dreptul nucleului interstitial
si se termina in maduva, situndu-se la niv trunchiului amter de subs cenusie
centrala , de o parte si de alta a rafeului. In mezencefal, este situat antero-lateral
de nucleul nervului oculomotor, iar in punte se gaseste ventral de planseul
ventric 4. In bulb, este situat ventral de nucleul nervului hipoglos , iar in maduva
ocupa reg dorsala a zonei marginale.
Este format din fibre asc si desc bifurcate ipsi si contralaterale a caror
mielinizare este timpurie. El conduce influxuri provenite de la niv vestibular pre
nucleii oculomotoi si cei ai muschiului cefei.
Fibrele desc sunt reprezentate de: fasc vestibulospinal medial cu origina in
nucleii vestibulari mediali de ambele parti; tractul intestitio-spinal si fibre de la
nucleul comisural care conduc spre nucleii oculomotori impulsuri striate , de la
articulatii si cerebeloase pe calea pedunculului cerebelos superior provenite de la
nucleii dintat, globos si emboliform; fasc reticulo-spinal medial ; fibre
tectobulbare si tectospinale
Fibrele asc au originea in nucleii vestibulari si nucleul interstitial al nervului
vestibular, fiind destinate in cea mai mare parte nucleilor oculomotori.
Din punct de vedere functional, fasc longit medial mediaza miscarile
conjugate ale globilor oculari , ale capului, combinatia dintre ele ca rasp la
stimulii vestibulari. Coordoneaza miscarile buzelor si limbii in timpul vorbirii,
intervine in mentinerea echilibrului. Mediaza reflexele vegetative cu punct de
plecare vestibular precum: voma, palpitatii, transpiratii.
82. FASC LONGIT DORSAL( bandeleta longit dorsala)
Este un fasc de asociatie care strabate calota trunchiului cerebral fiind cel
mai median si cel mai posterior. Contine fibre asc si desc grupate sub forma a 2
fasc:
Fasc mamilotegmental- are originea in nucleii corpului mamilar si terminatia in
nucleii tegmenului mezencefalic mediind reflexele olfactive.
Fasc lui Scultze- fasc parasimpatic ce uneste nucleii simaptici din hipotalamus u
nucleii parasimaptici ai nervilor cranieni precum si nucleilor solitati, ambiguu,
hipoglo.
Fibrele asc au originea in maduva spinarii si trunchiul cerebral si conduc
spre hipotalamis semsib gustativa si viscerala.
83.TRACTUL CENTRAL AL TEGMENTULUI(tractul talamo-rubro-olivar)
Este situat in mezencefal, lat de fasc longit dorsal. In punte si in bulb este usor
lateralizat. La niv bulbului inferior se termina in complexul olivar ipsilateral
formand amiculum. Contine fibre asc si desc.
Fibrele asc: fibrele lungi iau parte la formarea sis activator asc reticualr,
imprastiindu-se in formatiunea reticulara talamica, in reg subtalamica si prin
intermediul acestora activeaza hipotalamusul si cortexul cerebral. Fibrle scurte
servesc pt coducerea intrareticulara.

Fibrele desc: au orig in nucleul lenticular si caudat si in subst cenusie centrala din
dreptul coliculului superior si nucleului rosu . se termina in complexul olivar, care
apoi se proiecteaza pe calea peduncului cerebelos infer in cerebelul contralateral.

84. DECUSATIILE TRUNCHIULUI

Locul de incrucisare al fibrelor la niv trunchiuli.
Decusatiile fibrelor asc:
1. Decusatia lemniscala- se formeaza prin incrucisarea fibrelor arcuate interne
provenite din nucleii gracil si cuneat, care se gaseste posterior de decusatia
piramidala , la niv piramidelor bulbare.
2. Decusatia piramidala- se formeaza prin incruciarea fibrelor cortico spinale in
treimea infer a bulbului
3. Decusatia tegumentara ventrala- se formeaza prin incrucisarea fibrelor
rubrospinale. Se gaseste in partea infer a tegmentului mezencefalic.
4. Decudatia tegmentara dorsala- se formeaza prin incrucisarea fasc tectospinale la
niv coliculilor cvadrigemeni superiori.
5. Decusatia corpului trapezoid- se formeaza in calota pontina prin incrucisarea
axonilor deutoneunorlor caii acustice
6. Decusatia trohleara- se formeaza la niv valului medular super prin incrucisarea
nervilor trohleari.
85. VENTRICULUL IV( fosa romboida)
Este format din 2 triunghiuri , unul infer-bulbar si unul superior-pontin, despartite prin
striile medulare ale ventriculului 4.
Pe linia mediana prezinta un sant care o imparte in 2 jum simetrice.
De o parte si de alta a santului median se gaseste cate o proeminenta alungita numita
eminenta mediala , delimitata lateral de santul limitant.
Trigonul bulbar
Este alc din 3 arii triunghiulare:
Trigonul nervului 12- este impartit de un funicul vertical in 2 reg:
Mediala-care are in profunzime nucleul nervului 12
Laterala-contine nucleul intercalat al lui Staderini
Trigonul nervului 10- este impartit de o creasta oblica in 2 reg:
Supero-mediala care contine in pronfunzime nucleul dorsal al nervului vag
Inferioara-reprezentata de aria postrema
Aria vestibulara- situata in unghiul lateral al trigonului bulbar , are in profunzime
nucleii vestibulari.
Trigonul pontin
Prezinta dinspre medial catre lateral urm elemente:
-coliculul facialului ce corespunde nucleului nervului abducens si genuchiului intern al
facialului
-fovea superior- coresp nucleului motor al nervului trigemen
-locul coeruleus coresp nucleul coeruleus
Tavanul ventricului
Este alc din 3 parti :
-valul medular superior: se intinde intre cei 2 peduncului cerebelosi superiori si se
continua cu subst alba a cerebelului. Fata sa posterioara este acoperita de lingula
vermiana.
-fata inferioara a cerebelului:apartine vermisului cerebelos

-valul medular inferior: este format din epit ependimar si panza coroidiana a ventric 4
Pana coroidiana este formata dintr-o foita dubla a piei mater. Intre cele 2 foite se gasesc
plexurile vasculare coroidiene .