CURS 1 INSTALAIA DE ANCORARE

Cerinte generale:
asigura legatura dintre nava si fundul apei, in locuri neamenajate
Instalatia de ancorare trebuie sa prezinte o siguranta deosebita in functionare si
sa permita actionarea mecanica de la distanta
Elemente componente:
1-ancora ; 2- lantul de ancora ; 3- nara de ancora ; 4- stopa de lant ; 5- ghidajele de
lant ;
6- vinciul de ancora ; 7- nara de punte ; 8- tubul de ghidare ; 9- putul de lant ;
10- dispozitiv de fixare lant fata de corpul navei

O caracteristic general a ancorelor dup care se apreciaz eficiena lor, este factorul
de smulgere: Ks= Fs /G Fs -fora orizontal de smulgere;G -fora de greutate a ancorei
Cerinte impuse ancorelor

- constructie simpla
rezistenta mecanica mare
comoditate de manevrare si intretinere
forta maxima de fixare
fixare rapida de fund
actionata numai prin lant si parama
Rezistenta la coroziunea apei de mare
Factorul de smulgere:ks= Fs/ ma.g Ks= 912
ANCORA
Elemente componente
1. Fus: - articulat;
- nearticulat.
2. Cheie dreapta de fixare a lantului
3. Brate de infigere
4. Gheare
ANCORA
Elementele componente ale ancorei:

1 . capul cu brae ; 2 fusul cu seciune dreptunghiular D sau circular C ; 3 . bolul de

asamblare,
4 . bolul de susinere ; 5. cheia dreapt (desen ancora de tip D ).
Tipuri de ancore cu fus nearticulat:
- amiralitate;
- ancora cu 4 gheare;
- ancora cu gheare de pisica;
- ancora cu un singur brat;Ks= 912( sa fie cat mai mare)
- ancora de gheata.
Tipuri de ancore cu fus articulat (care se fixeaz de fund cu ambele brae):
1. Hall 2. Gruson 3. Union 4. Byers 5. Taylor
Ks= 611
Fusul ancorei:
- cu sectiune dreapta
- cu sectiune circular d = calibrul ( za lant ) ; za= 3.6 calibre ; l = 6 calibre
LANURILE DE ANCORA
Lanurile de ancor sunt executate prin sudare electric sau prin forjare fiind
confecionate din chei de lan, mbinate ntre ele cu zale de mpreunare (Kenter) sau
cu chei de mpreunare.
Lanurile pot fi fr punte sau cu punte pentru diferite diametre nominale. Astfel,
lanurile fr punte cu diametrul nominal sub 14 mm se execut fr a fi mprite n
chei de lan . Lanturile se caracterizeaza prin calibrul d diametrul sarmei de otel din
care se confectioneaza zaua.In functie de tehnologia de executie: zale sudate electric
(fara punte d= 5 37 mm, cu punte 13 62 mm) si zale sudate prin forjare (f.p. 7
37 mm, cu punte 13 100 mm).
Lantul de ancora este format din mai multe tronsoane chei de lant (chei de lant
ancora intermediare 25 27,5 m numar zale impar, chei de lant de capat).Legatura
cu ancora se efectueaza in urmatoarea structura: cheie dreapta a ancorei cheie
terminala za terminala za intarita za cu vartej za intarita za obisnuita za de
cuplare(kenter).
DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA LANURILOR I A
ANCORELOR

Stopele sunt dispozitive care asigur meninerea ancorei la postul de mar,

intrnd n dotarea fiecrui lan a ancorelor principale. Stopele de lant sunt
dispozitive de blocare a lantului de ancora fata de corpul navei, pentru situatiile de
mars sau de ancorare. Navele care nu au instalaie de ancorare sunt dotate n mod
special cu stope pentru a asigura staionarea lor la ancor. Lanul stopei trebuie s
aibe o rezisten egal cu cea a lanului de ancor pentru care este destinat.
Alegerea tipizat a stopelor se face n funcie de fora de ncercare de prob care
depinde de masa ancorei, de masa specific a lanului , de lungimea lanului tribord,
de calibrul lanului i de viteza de rulare a lanului. Stopele standardizate pot fi cu
rol sau cu cuit sudat.

Nara de ancor este locul prin care trece lanul de ancor. De aceea conform
R.N.R. grosimea pereilor tubului nrii nu trebuie s fie mai mic de 0,4 din
calibrul lanului de ancor. Diametrul nrii se adopt funcie de masa ancorei.
Narile de punte sunt elemente ale instalatiei de ancorare prin care lantul aflat pe
barbotina mecanismului de ancorare este introdus in putul lantului.
Tipuri de babale: Sunt coloane cilindrice verticale, amplasate pe punte in locuri
convenabile, pentru a servi la legare paramelor; executate prin turnare sau sudare din
otel sau fonta, simple sau in cruce si se intalnesc : simple si duble ; cu cuce si fara
cruce ; turnate din fonta sau otel si sudate. Paramele se fixeaza de baba prin voltare.In
dreptul babalelor, sub punte, se executa intarituri suplimentare.
STOPA DE LANT : 1 cheie dreapt de mpreunare; 2 za ntrit; 3 za cu punte;
4 za triunghiular; 5 corpul stopei; 6 flcile stopei; 7 manivel; 8 bra
articulat
Putul Lantului se calculeaza in functie de calibrul lantului si lungimea lantului

Puturile de lant au rol de depozitare a lanturilor de ancora virate partial sau total la
bord. Amplasarea lor infuenteaza pozitia centrului de masa al navei ( pe verticala, cat
mai jos; in plan orizontal cat mai aproape de P.D.).

Puul lanului trebuie s asigure, prin form, capacitatea i adncimea sa,

trecerea liber a lanului prin nar, aezarea de la sine i filarea lui nestingherit la
lansarea ancorei. Construcia puului de lan i a capacelor gurilor de vizitare
trebuie s asigure etaneitatea acestora. n structura puului se disting 3 zone : 1
zona umplut complet, 2 zona de taluzare, 3 zona liber.
L=n lz ;unde L este lungimrea lantului
Vz=pi 2 lp/4
lp=lungimea perimetrala
V=V1+V2+V3
MECANISME DE ANCORARE VINCIURILE
Sunt mecanisme care satisfac anumite cerine R.N.R.:
-pentru fundarisirea i virarea ancorelor principale cu masa mai mare de 35 kg,
precum si pentru asigurarea ancorajului, pe puntea navei navei la prova se instaleaz
mecanisme de ancorare;
- la nave cu Na < 205 se admit mecanisme de ancorare acionate manual i alte
mecanisme de punte apte pentru fundarisirea virarea ancorelor;---caracteristica de
dotare - Na
Vinciul de ancor este mecanismul de punte avnd axele barbotinelor i tamburelor n
poziie orizontal. Rolul lantului este de amortizare a ancorei.
Vinciul de ancor :

Vinciurile de ancor se execut n 4 variante tip: V, VT, 2V, 2VT avnd una
sau dou barbotine pentru lanul de ancor si 1, 2 sau deloc, tamburi pentru parme
de legare.

Vinciurile de ancor pot fi cu comand local sau de la distan cu acionare

electric, hidraulic

Vinciul de ancora
Functionarea vinciului de ancora :

Motorul electric actioneaza sistemul melc roat melcat si mai departe inca una sau
mai multe trepte de multiplicare.Barbotinele 4 pot fi decuplate cu ajutorul cuplajului
cu gheare 7 si apoi asigurate cu frana cu panglica 2.conform Registrului naval vinciul
este prevazut cu sistem de actionare manuala de avarie 6
BARBOTINELE
-La navele maritime prefereniale sunt barbotinele pentagonale care se aleg n funcie
de pasul i calibrul lanului.
-Momentul la barbotin este dependent de diametrul barbotinei i de fora de traciune
la barbotin.
BARBOTINA PENTAGONALA
1 - lanul de ancor; 2 barbotin; 3 - nara de punte.
Barbotinele sunt de regul pentagonale, avnd cinci perechi de alveole, fiecrei
perechi corespunzndu-i cte un pas de lan.
;
Viteza de virare a ancorei, pentru o barbotin de turaie nb [rot/min] este:
Cabestan cu acionare hidrostatic Cabestan cu acionare cu electromotor
1- tambur de manevr ;1- electromotor;
2- arbore principal ;2- reductor;
3- hidromotor rotativ ;3- puntea navei;
4- punte ;4- cuplaj cu gheare;
5- conducte de acionare hidrostatic 5- barbotin;
6- arbore principal;
7- tambur de capt pentru manevr.
Cabestanul e vertical iar vinciul de este orizontal.
Functionare cabestan este ca la vinciul de ancora .
INSTALAIA DE ACOSTARE-LEGARE
-Instalaia de acostare i legare asigur legtura de contact a navei cu malul amenajat
sau nu, ori cu alte nave staionate sau n mar. Legarea se face cu ajutorul parmelor
fixate de babale, ghidate prin urechi de ghidare sau nri de parapet.
Cerinele unei astfel de instalaii sunt :

- s asigure apropierea lin a navei de cheu;

- s asigure manevre comode de legare;
- s menin constant tensiunea din parmele de legare prin reglarea lungimii
acestora .

ACOSTAREA LATERALA
1 9 longitudinale babord, pupa i prova;
2 8 longitudinale tribord, pupa i prova;
3-5-7 parme transversale pupa, centru, prova;
4-6 springuri pupa i prova;
Springurile se pot folosi pentru deplasarea pe distante de ordinul metrilor a navei fara
a mai utiliza motorul principal.

ACOSTAREA TRANSVERSALA
1-2 longitudinale pupa;3- parma pupa centru;4- lan de ancorare;
INSTALAII DE REMORCARE
-Asigur legtura dintre nava remorcher i navele remorcate, cu ajutorul parmelor de
remorcare, legate de babalele de remorcare .
- Navele pentru remorcare sunt dotate cu: crlige de remorcare, vinciuri de remorcare,
curbe de remorc i blocuri de ghidare a parmelor .
- Orice nav trebuie s poat asigura remorcarea altei nave sau s poat fi remorcat.
ECHILIBRUL DINAMIC AL ANSAMBLULUI REMORCHERCONVOI
Traciunea la crlig T a unui remorcher este fora care se aplic parmei de
remorcare , innd cont c mpingerea propulsorului P este diminuat de rezistena
la naintare a remorcherului Rr :
T=P-Rr

Traciunea la crlig variaz parabolic n funcie de viteza remorcherului:

T=To-a v2 unde

T0 mpingerea la punct fix;

v viteza convoiului;
a constanta dimensional [ kg/m ] caracteristic propulsorului i
remorcherului.
Variaia traciunii la crlig dependent de viteza convoiului
ECHILIBRUL DINAMIC AL ANSAMBLULUI REMORCHER- CONVOI
(rezistenta convoiului este data de legea lui Bernouli)

Rezultanta forelor exterioare care acioneaz asupra unui convoi este

rezistena la naintare care variaz cu viteza:
Rc =k v2
unde:
k-constanta dimensional caracteristic convoiului [kg/m ].

La echilibru dinamic al ansamblului remorcher convoi traciunea

remorcherului este egal cu rezistena convoiului (punctul A din fig. A se gsete la
intersecia lui T cu Rc ,TA traciunea la crlig v0 ).Puterea util necesar
remorcrii este :
Nr=TA.v0=ariaOBAC

CURS 2 INSTALAII DE STINS INCENDIUL

Dup modul de stingere a incendiilor, aceste instalaii pot fi de dou categorii :

de suprafa;
volumice.
Instalaiile de suprafa funcioneaz n felul urmtor: trimit la suprafaa focarului de
incendiu substana stingtoare care are rolul de a rci sau de a opri alimentarea cu
oxigenul din aer din zona unde are loc arderea, mpedicnd astfel ieirea aburului. n
baza principiului rcirii focarului de incendiu are loc funcionarea instalaiei de
stingere cu ap.

INSTALAIILE DE STINS INCENDIUL CU APA

Instalaiile din aceasta grup asigur stingerea cu ap srat sau dulce, prin rcirea
substanelor arznde pn sub temperatura de aprindere.
Dup modul n care acioneaz asupra focarului de incendiu pot fi mprite n:

instalaii de stins incendiul cu apa pulverizat (sprinkler, pulverizare brut,

stropire, pulverizare fin);

instalaii cu jet cinetic de ap, ndreptat asupra focarului de incendiu;

instalaii care inund complet ntregul volum liber al ncperilor (inundare).

Instalaiile de stingere cu spum

la acest tip de instalaie, spuma reprezint agentul principal de stingere a lichidelor
mai uoare dect apa, lichide care sunt depozitate n tancuri sau sunt scurse i
acumulate n strat.
Acest tip de instalaii se folosete pentru prevenirea i respectiv stingerea acestor
acumulri n strat, acoperindu-le cu un strat izolant, mpedicnd astfel ntinderea
incendiului.
Aceast instalaie se folosete numai n cazul n care este interzis prezena apei
( sodiu sau potasiu metalic , pentaoxidul de fosfor, trioxidul de alluminiu, etc ).

Aplicarea spumelor de stingere este extins la o gam de produse inflamabile,

crescndu-se n acest scop eficienta substanelor spumante.
Instalaiile de stingere volumic n aceast grup intr cele care umplu volumul
liber al ncperilor cu substane care nu ntrein arderea, precum aburul sau gazele
inerte.
Instalaiile cu abur - stingerea incendiilor cu ajutorul aburului se bazeaz pe
reducerea volumului aerului din spaiul n care are loc arderea.
Instalaiile cu gaz inert - pe navele petroliere se remarc folosirea acestui tip de
instalaii, agentul de stingere fiind gazele de ardere ale combustibilului lichid al
motoarelor. Aceste instalaii se folosesc pentru stingerea incendiilor n magaziile de
mrfuri generale sau ca mijloc de prevenire a incendiilor n tancurile petroliere.
Protecia compartimentelor i instalaiilor aferente
Protecia se realizeaz din faza de proiectare si construcie.
Dintre msurile ce se pot lua amintim:
-mprirea navei n zone izolate de foc prin perei etani;
material lemnos, ignifugat;
-posibilitatea izolrii unor trasee, oprind astfel propagarea incendiului n alte zone;
-toate pompele pentru transfer combustibil , ulei i separarea combustibilului s aib
posibilitatea opririi de la distan;
-aerisirile tancurilor de ulei i combustibil s fie protejate mpotriva ptrunderii
scnteilor, iar evacuarea gazelor motorului s aib parascntei .
Toate aceste instalaii de stins incendii trebuie s corespund urmtoarelor cerine
principale:
-s fie oricnd gata de funcionare, indiferent dac nava se afl n staionare sau n
mar;
-s nu intensifice prin funcionare lor procedeul de ardere;
-s fie sigure n funcionare i s aib fiabilitate ridicat;
-s acioneze asupra focarului de incendiu, astfel, nct s exclud posibilitatea
reaprinderii;
-s aib mijloace de actionare local dar i de la distan, precum si posibiliti de
control.
1. INSTALAIILE DE STINS INCENDIUL CU JET DE
AP(CINETIC )
Presiunea la ciocul de baza min 25-32col.apa(2.5-3.2 bari).Orice punct de pe
nava sa fie batut simultan de 2 manici.Doua pompe identice actionate in C.M.
si una de avarie in afara C.M.(actonate electric din DG de avarie sau
motopompa).Cele 3 pompe pot avea debite i magistralele inelare din castel sau
in cele liniare care merg spre prova,asigurand si spalarea lantului de ancora.
1. INSTALAII DE STINS INCENDIUL CU AP PULVERIZAT

Instalaiile de stins incendiul cu ap pulverizat se bazeaz pe principiul rcirii

suprafeei carburante, coeficiena sporit de pulverizare a apei i crearea concomitenta
a unui strat protector de vapori ce ntrerupe alimentarea cu oxigen a
flcrii.Instalaiile pot fi dotate cu sprinklere (care realizeaz pornirea automata a
instalaiei) sau cu pulverizatoare comandate centralizat (de drencere cu declanare
manual).
Elemente componente sprinkler:
Cu lichide volatile
Cu placute lipite cu rasina
Functionarea :
La atingerea temperaturii prescrise,fiola cu lichid volatil se sparge iar
presiunea lichidului din conducta indeparteaza ventilul 2 eliberand apa sub
presiune.Jetul de apa este pulverizat de dispersorul 7.La declansarea
instalatiei,releul de presiune comanda pornirea pompei de incendiu si
alarmarea personalului ,in timonerie se semnalizeaza pe tabelul sinoptic al
instalatiei,incaperea in care s-a declansat.

INSTALAII DE STROPIRE I INUNDARE

La sprgtoarele de ghea, navele de expediie i la baleniere, pentru pstrarea
substanelor explozive exist ncperi speciale, amplasate departe de
compartimentele maini i cldri, de echipamentul electric, de tancurile de
combustibil etc. Substanele explozive se pstreaz n ambalaje antiscnteie
aezate n rafturi. Temperatura lor de pstrare este minim 5C i maxim +25C.
In scopul prevenirii incendiilor sau exploziilor, la creterea temperaturii n
ncpere peste 30 oC intr automat n funciune o instalaie de stropire cu debit
specific de 24 l/min. pentru fiecare m2 de podea de ncpere. De asemenea, n
caz de incendiu se prevede stropirea din ncperile vecine a pereilor interiori,
a pereilor exteriori i a bordajelor. Pentru stropirea pereilor se folosesc tuburi
perforate cu debit specific de minim 30 l/min. pentru fiecare metru al
perimetrului ncperii.
INSTALAIA DE STINGERE CU SPUM

Spuma este o structur alveolar pelicular dispersat, format printr-o

aglomerare de bule de gaz, separate ntre ele prin pelicule relativ subiri de lichid i
poate fi considerat ca o emulsie concentrat de gaz ntr-un lichid. Ea poate fi
obinut n urma unei reacii chimice sau prin introducerea mecanic a unui gaz
ntr-un lichid. Pentru obinerea unei structuri alveolar peliculare stabilit n timp
n lichid se introduc n cantiti mici substane spumogene.
Spuma aeromecanic este un amestec de ap dulce sau ap de mare, substana
spumogen i aer. Substanele spumogene trebuie s asigure obinerea spumelor cu
anumite caliti.
1. INSTALAII DE STINS INCENDIUL CU FORMAREA INT.A
SPUMEI

Pentru obinerea spumei aeromecanice n instalaia cu formare interioar, n staiile

stingtoare se amplaseaz tancul 1 n care se gsete amestecul de substan
spumogen cu ap n proporia necesar.Pentru evacuarea emulsiei din tanc i
formarea spumei, n staie este montat o butelie cu aer comprimat 2 , racordat la
magistral de aer comprimat a navei.
Functionarea :
La deschiderea robinetului buteliei de aer, o cantitate de aer intra in butelie si impinge
emulsia prin teava sifon in exterior iar restul de aer ajunge prin teava superioara in
conducta cu emulsie si se produce spumarea in interiorul conductei.
1. Instalatia cu formare exterioara a spumei
Se utilizeaz n special pentru stingerea incendiilor n tancurile de marf ale
petrolierelor i compartimentele de maini- cldri de dimensiuni mari.
1. Magistrala;2. Sita de linistire ;3.Butelie de spumogen;4.piston lichid ;
2. Amestecator/dozator
Functionarea :
O parte din apa creaza presiune in butelia 3 pentru a impinge spumogenul in afara pe
teava sifon.Rolul sitei 2 si a pistonului lichid 4 este de a nu permite amestecarea
spumogenului cu apa in butelie .O alta parte din apa ajunge direct la dozator.In tun se
produce spumarea prin aspirarea aerului prin gaurile preaplicate pe suprafata laterala a
cilindrului.
INSTALAII DE STINGERE VOLUMIC A INCENDIULUI
Instalaiile din aceasta categorie reduc coninutul de oxigen din ncperea protejat
pn sub limita de 15% de la care nceteaz procesul de ardere. Ca ageni de stingere
sunt folosii vapori sau gaze inerte la ardere: abur, vapori de lichide uor volatile sau
pulberi sublimabile, bioxid de carbon, gaze de ardere rcite. Funcionarea tuturor
instalaiilor de stingere volumic este periculoas pentru oameni. Ele nu se utilizeaz
n ncperile de locuit i de serviciu, iar n celelalte ncperi pornirea este precedat de
semnalizri de avertizare optic i acustic.
Proprietile fizico-chimice ale agenilor de stingere sunt diferite, ceea ce face ca
domeniile de utilizare, precum i soluiile constructive de realizare s fie diferite.
5. INSTALAII DE STINS INCENDIUL CU CO2

Se folosesc pentru stingerea incendiilor n ncperile diesel-generatoarelor de

avarie, n magazii de substane explozive sau uor inflamabile, magazii de pituri,
magaziile de marf i compartimentele de maini ale cargourilor, tobele de
eapament, etc. Instalaia de stins incendiu cu bioxid de carbon nu este admis ca
sistem de baz pentru magaziile de petrol, ntruct n cazul exploziilor tubulatura
sub presiune ridicat, poate fi uor avariat i scoas din funciune, iar rezervoarele
de gaz sunt mult limitate la bordul navei.

pistonul de lichid este realizat din substane insolubile n ap.

Instalaiile de stins incendiu cu bioxid de carbon sunt:
de nalt presiune, pentru care se utilizeaz butelii de 40 litri la presiune
ridicata (12,515) MPa, pentru aceste instalaii depozitarea buteliilor trebuie
fcut n ncperi izolate, ventilate i chiar stropite cu ap, pentru ca temperatura n
interiorul lor s nu depeasc +45 grade C;
de joas presiune, la care cantitatea necesar de bioxid de carbon se pstreaz
ntr-un singur rezervor, la presiunea de lucru de 2 MPa.
Functionarea :
Cele 2 butelii pilot de la partea superioara imping pistonul cilindrului care actioneaza
toata bacteria de butelii printr-un sistem de parghii sau cabluri.La fiecare butelie
exista un blind care este perforat de percutorul buteliei si elibereaza tot gazul pe
magistrala comuna spre magazia respectiva.
Inainte de lansare Co2 se inchide ventilatia si se evacueaza personalul.
1. Instalatia de prevenire a incendiilor cu gaze de ardere
In ultimul timp sunt utilizate pe nave instalaiile cu gaze de ardere a combustibilului
lichid, ca principal mijloc de prevenire a incendiilor n magaziile de marfa.
Se foloseste la tancurile petroliere .Se utilizeaza gazul de evacuare de la motorul
principal sau caldarina.Acest gaz contine sub 5%oxigen(la 5% suna alarma).Gazul
este racit si spalat de funingire(prin stropire cu apa de mare) apoi preluat de 2
ventilatoare si trecut printr-un inchizator hidraulic spre tancurile de marfa.
INSTALAII DE STINS INCENDIUL CU LICHIDE VOLATILE

Anexa 6 Marpol = nu mai sunt acceptate

Acest tip de instalaie utilizeaz derivai halogenai i hidrocarburilor aromate
(freoni),

Cei mai utilizai sunt:

H 2402 tetra-fluor- dibrom- metan, cunoscut i sub denumirea de R11B1

H 1202 difluor-clor- brom- metan, cunoscut i sub denumirea de R12B12

INSTALAII DE STINS INCENDIUL CU PULBERI I GAZ

INERT

Gazul inert necesar stingerii incendiului se obine prin sublimarea pulberilor.

Transportul pulberilor se face tot cu gaz inert N2 sau CO2, din buteliile 8 la
presiunea de (1,01,5) MPa.
Declanarea buteliilor se face cu aer comprimat din butelia 6, aflat la panoul
10 din zona incendiului. Instalaia se proiecteaz astfel nct cu ajutorul aerului
comprimat din butelia 6, prin declanarea acesteia, s se comande toate valvulele de
pe traseu, permind deschiderea acestuia.
CURS 3 INSTALATIA DE BALAST-SNTINA
Destinatie:

Realizeaz corectarea poziiei centrului de mas al navei prin ambarcarea, transferarea

i evacuarea peste bord a balastului lichid, precum si evacuarea peste bord a apelor
colectate n santin n limitele admise de lege.
Instalaiile de balast- santin sunt compuse din tancuri de balast- santin unite prin
tubulaturi, circuite de drenare independente, pompe comune, sorburi si valvule de
izolare, de direcionare sau de evacuare peste bord. Avnd poriuni comune de
conducte, n exploatarea acestor instalaii se utilizeaz un numr mai mic de pompe si
tubulaturi, ceea ce implic reducerea gabaritului instalaiei.Conform amendamentelor
MARPOL 73/78, se interzice utilizarea tancurilor de balast ca tancuri mixte balast
combustibil. Este obligatorie separarea stricta a celor doua instalatii din considerente
de poluare.
Cerinele impuse instalaiilor de balast santin sunt:

s asigure corectarea poziiei centrului de mas al navei;

s dreneze sau s umple complet tancurile astfel nct s asigure asieta dreapt
a navei (nclinarea transversal maxim de 150 i longitudinal maxim de 50);
s funcioneze astfel nct s se exclud posibilitatea inundrii arbitrare a
navei i degradarea mrfurilor;
s nu polueze acvatoriile cu reziduuri petroliere;
s corespund cerinelor si regulilor internaionale privind poluarea
(MARPOL 1973 i PROTOCOLUL 1978);
elementele instalaiilor s fie executate din materiale anticorozive.
Prin descrcarea mrfii nlimea metacentric a navei se reduce, nrutind
stabilitatea. Pentru a ameliora stabilitatea se ambarc ap de mare cu greutatea B ,
care se adaug deplasamentului navei goale :
deplasamentul navei balastate

g - deplasamentul navei goale;

T - pescajul;
h - nlimea metacentric;
r - raza metacentric;
zC,zG- cotele centrelor de caren i de greutate.

SCHEMA DE BALAST
FUNCTIONAREA :
DEBALASTARE TANC TIP PEAK PROVA - din sorb,conducta de la partea
superioara,valvula 6 ,valvula 4 ,aspiratia pompei de balast 3 si valvula peste bord

BALASTARE TANC TIP PEAK PROVA - din magistrala KINGSTON prin valvula
4 ,aspiratia pompei de balast 3, refularea pompei de balast,valvula 4 inferioara si
valvulele catre tancuri.
FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE BALAST prin inversare
BALASTAREA - Linia este urmatoarea : din magistrala KINGSTON 4, valvula de
inversare 7,aspiratia pompei de balast 5, refularea pompei de balast in valvula de
inversare 8,caseta
Bd-Td 6, valvula de pe tanc 9 si tancul respectiv
DEBALASTARE sorb tanc,valvula 9,caseta 6,valvula 7, aspiratia pompei de
balast ,refulare pompa de balast in valvula 8 si apoi valvula de bordaj peste bord.
CHESONUL DE FUND si BORDAJ KINGSTON
Chesonul comunica cu marea prin gratare decupate in bordaj.La infundarea gratarelor
cu diverse obiecte se inchide valvula KINGSTON 1 si se insufla pe tubul toroidal 5
aerul comprimat sau abur (ptr. Dezghetare ), ptr.desfundare.Se reumple chesonul
,deschizand valvula 4 si se deschide valvula KINGSTON.
VALVULA KINGSTON are ventilul care inchide la partea superioara.
Calculul instalatiei de balast,debitul pompelor
Debitul pompelor de balast:
B - greutatea apei de balast N;
rw - densitatea apei;
= (8 10) ore pentru toat instalaia;
= 2 ore pentru cel mai mare tanc;
Valori uzuale:Q= 100 400 m3/h.
Diametrele evilor:
viteza de circulaie a apei v = 2 m/s
deci:
Calculul instalatiei
Conform R.N.R. valoarea diametrului evii care deservete un tanc de balast trebuie s
fie superioar valorii dR dat de relaia:
mm] ;n care:V - volumul tancului m3.
CURS 4 INSTALATIA DE SANTINA
Instalaia de santin asigur evacuarea apei peste bord, apa ce se adun n santin n
condiii normale de exploatare si de asemenea, asigur evacuarea cantitilor de ap
ptrunse n caz de gaur de apa.Ea ndeplinete deci o funcie de drenaj si o funcie de
salvare
Elemente de construcie: casete de santin, sorburi cu filtre de protecie si armturi de
reinere, racorduri de drenaj, filtre de nmol, grtare, colectoare, pomp de santin

pentru CM ct si pentru magaziile de marf, separator pentru reziduuri petroliere,

armturi de bordaj, tancuri de reziduuri si tancuri de santin.
FUNCTIONARE :
Partea din dreapta = santina magazie marfa colecteaza toate scurgerile din magazii
prin casetele de valvule 8 si filtrele 2 catre aspiratiile celor 2 pompe : pompa de
santina magazie marfa 4 (centrifuga) sau pompa de balast(volumica 3).Ambele pompe
refuleaza direct peste bord.Partea din stanga cuprinde santina CM.Toate scurgerile din
CM se aduna in caseta 7 si sunt preluate prin filtrul 2 de pompa de santina 1 care
poate refula si direct peste bord,in caz de avarie,sau in separatorul de santina 11 .Apa
curata este evacuata pe la partea inferioara ,se masoara concentratia de
hidrocarburi(ppm) si prin valvula electromagnetica si valvula 12 se deverseaza peste
bord cand c mai mic de 15 ppm.Rezidul se colecteaza pe la partea superioara si se
evacueaza in tancuri de reziduri,apoi se incinereaza.Situatiile avarie din CM se
rezolva prin valvula si sorbul de avarie care permit punerea in legatura a aspiratiei
unei pompe mari (de ex. Sea water ME cooling system ) si se evacueaza peste bord.
Calculul instalatiei de santina : conform regulilor de registru debitul pompelor de
incendiu +20%
Instalaia de santin dispune de dou pompe de santin al cror debit total trebuie s
fie mai mare cu 20 30% fa de debitul pompelor de incendiu (excepie petroliere).
Cele mai utilizate pompe sunt cele duplex cu piston.
Diametrul magistralei de santin este dat de relaia:
Diametrele interioare ale racordurilor de aspiraie sunt calculate cu relaia:
mm
unde:
B limea navei; H nlimea de construcie a navei;

pentru magistrala: k=1,5 unde l=L-lungimea navei

k 1,68; l - lungimea compartiment drenat
Reguli R.N.R.

La navele autopropulsate cu P>200 Kw trebuie sa existe cel putin 2 pompe de

santina cu actionare mecanica- din care una sa fie stationara di inclusa in instalatia
de santina.

Se pot folosi ca pompe de santina pompele independente de balast, sanitare

sau pompe de serviciu. Drept una din pompele de santina se poate folosi o pompa
antrenata de M.P. sau un ejector.

Apa evacuata peste punte va fi curatata in prealabil de produse petroliere cu

ajutorul unei instalatii corespunzatoare. In caz contrar se vor prevedea tancuri de
colectare a apei ce contine hidrocarburi.

In fiecare compartiment sorburile de aspiratie trebuie amplasate astfel incat sa

asigure drenarea totala la inclinari mai mici de 50 in orice bord.

Compartimentele care au inclinari ale fundului mai mari de 50, si cele de la

extremitatile navei vor avea sorburile amplasate in planul diametral.

La petroliere si la navele care pompele de santina dreneaza numai C.M.,

sectiunea tubulaturii principale va fi cel putin egala cu dublul sectiunii tubulaturii
de aspiratie (k=2)

Amplasarea sorburilor:
la nave fara asieta langa peretii din pupa ai compartimentelor prova si langa
peretii din prova ai compartimentelor pupa
La nave apupate- langa peretii din pupa ai compartimentelor
In fiecare compartiment C.M. ce trebuie drenat se vor amplasa cel putin 2
sorburi. Unul din ele se va racorda direct la o pompa independenta de drenare.
Pe tubulatura de aspiratie la C.M. si tunelele de arbori se vor monta cutii de
namol usor accesibile. Sorburile se prevad cu site. La nave mai mici de 20m cutiile
de namol se pot inlocui cu site usor curatabile.
La sorbul de avarie nu se prevad site.
Instalatiile frigorifice cu freoni se pot drena cu instalatia de santina; cele cu
amoniac vor avea instalatie de drenare separata.
Drenarea tunelurilor- se face cu cate un sorb pentru fiecare tunel; sorbul se
amplaseaza in pupa compatrimentului.
Drenarea magaziilor de marfa
Drenarea coferdamurilor
Drenarea picurilor si a altor incaperi
INSTALATIA DE GUVERNARE
Destinatie:
Instalaia de guvernare realizeaz meninerea direciei de navigaie n timpul marului
si manevra navei cnd se impun schimbri de direcie.
Are rolul de a asigura fora lateral necesar giraiei navei i de a menine valoarea
acestei fore pn la urmtoarea comand.
Cerinte:

Valoarea forei laterale trebuie s fie obinut ntr-un timp impus.

Asigurarea controlului elementului de execuie la organul de comand. Este
neaprat necesar asigurarea posibilitii limitrii forei laterale n transmisia de
for i asigurarea existenei unei acionri de avarie.
Sa asigure fora lateral necesar guvernrii navei pe traiectoria dorit.

Clasificare:

organe de guvernare pasiv,

organe de guvernare activ.

- cu comand n circuit nchis;
- cu comand n circuit deschis.
Clasificare:
Instalaia de guvernare pasiv funcioneaz n dou regimuri:
navigaie pe drum drept instalaia are rolul de a corecta drumul navei
perturbat de factori externi, prin bandri ale crmei la unghiuri mici,

manevre n zone nguste, intrri n porturi, evitri de obstacole, schimbri ale

cursului cu unghiuri mari - situaii n care instalaia este solicitat la maximum.

FUNCTIONAREA INSTALATIEI CU COMANDA IN CIRCUIT DESCHIS - Pe

timona exista 2 butoane ,masina carmei functioneaza atata timp cat butonul Bd sau Td
este apasat.
FUNCTIONAREA INSTALATIEI CU COMANDA IN CIRCUIT INCHIS - de la
carma se trimite unghiul de bandare dorit, de la carma 4 se intoarce prin legatura de
reactie 7 unghiul real.Elementul de comparatie 2 opreste carma pe noua pozitie in
momentul in care se realizeaza conditia i=e. Leg. 5 este o leg. Electrica . Leg. 6
este o leg. de forta mecanica de putere mare.
SCHEMA INSTALATIEI DE GUVERNARE CU HIDROMOTOR LINIAR
FUNCTIONAREA : faza 1 Excentricul pompei este comandat de parghia 11 la
momentul 0 se roteste pompa dar debitul este 0 ptr ca e=0 (excentricul ).Cand din
timonerie se da comanda C catre C ,parghia de comanda 7 ocupa pozitia BCD
deoarce punctul B este fix, fiind legat de carma.
Faza 2 : Deplasarea parghiei 11 din D in D face ca pompa de debiteze ulei in
cilindrul din stanga,carma se roteste in sensul acelor de ceas iar B se misca incet catre
B .Punctul C fiind fix, noua pozitie a parghiei 7 este BDC,pozitie in care
excentricul redevine 0 si pompa nu mai debiteaza .carma se blocheaza in aceasta noua
pozitie.
SCHEMA INSTALATIEI DE GUVERNARE CU HIDROMOTOR OSCILANT
FUNCTIONARE :
La comanda 7 timonei 7,sistemul de cremaliere se deplaseaza in sus,uleiul hidraulic
din camera 4 este impins in afara si deoarece pistonul 3 este blocat ,uleiul intra in
pistonul din stanga al hidromotorului 8 care modifica excentricul pompei principale
de carma.pompa incepe sa debiteze masina carmei se roteste in sens orar,echea se
deplaseaza incet spre stanga.Uleiul din cilindru din stanga este impins pe conducta
catre camere din stanga a sistemului 8 ,reducand lent excentricul la 0.Pana carmei
ramane blocata in noua pozitie.
Organe de guvernare
Carma pasiva

Este cel mai raspandit organ de guvernare pasiva

Este reprezentata de o suprafata portanta inclinabila in jurul unui ax vertical,
avand un profil simetric fata de coarda sa, plasat de regula in planul diametral al
navei sau in pupa propulsorului.
La deplasarea navei cu viteza v in apa de densitate rw , pe carma de suprafata Sw
bandata cu unghiul a, conform teoremei Jukowski, apare o forta laterala Py
(portanta)perpendiculara pe vectorul vitezei curentului:
Carma pasiva prezinta dezavantaje la viteze mici
Tipuri de crme

a) Dup poziia axului: - necompensate - la care axul crmei coincide cu muchia de

atac
- semicompensate la care axul crmelor este situat la o distana de muchia de
atac cuprins ntre 1/2 din grosimea profilului i1/4 din lungimea lui.
- crme compensate la care axul se afl la o distan de muchia de atac egal
cu 1/4 1/3 din lungimea profilului.
Dup modul de meninere pot fi:
- crme susinute de lagare sus si jos;
- crme semisuspendate un lagr sus i altul aproximativ la mijlocul nlimii
crmei;
- crme suspendate un lagr sus.
Dup

forma suprafeei safranului crmele pot avea safranul cu:

- forma dreptunghiular h/b > 1 (nave maritime);

- forma dreptunghiular h/b < 1 (nave fluviale);
- forma trapezoidal;
- forme diverse.
Dup

forma profilului crmele pot fi:

- crme plate - la ambarcaiuni mici destinate navigaiei interioare;

- crme hidrodinamice cu seciunea de forma unor profile hidrodinamice simetrice
(NEJ.; NACA; GO; TAGI).
Forele care acioneaz asupra crmei
O crm cu profil hidrodinamic izolat de nav si complet scufundat, se deplaseaz
cu o anumit vitez, v, fa de ap. Cnd crma este nclinat cu un unghi de band ,
scurgerea fluidului pe cele doua fee ale crmei se face cu viteze diferite si deci se
produc presiuni diferite pe cele dou fee ale crmei. Din aceast cauz asupra crmei
va aciona o for P care este rezultanta presiunilor pe cele dou fee ale crmei, for
care este aplicat n punctul O numit centru de presiune.
Fora P poate fi descompus n dou moduri:
Py portana profilului;
Px rezisten la naintare;
sau
Pn componenta normal;
Pt componenta tangenial;
e = distana de la muchia de atac a crmei la centrul de presiune, adic la punctul de
aplicare a lui P;
d = distana de la muchia de atac a crmei la axul crmei;
Pn = Py cos + Px sin ;
Pt = Px cos - Py sin ;
Mr = Pn (e-d) - momentul fa de axul crmei;
M = Pn e - momentul fa de muchia de atac.

Coeficientul forei portante:

coeficientul rezistenei la naintare:
coeficientul momentului:
Determinarea ariei safranului penei crmei
[m2]
sau:
[m2]
unde:
L = lungimea navei [m];
T = pescajul navei [m];
f i = coeficieni, prezentai n Tabelul 1 funcie de tipul navei. Limitele inferioare se
recomand pentru nave mari i mai rapide, iar limitele superioare pentru nave mici i
mai lente. Mrimile determinate de formulele de mai sus se verific cu relaia:
A min = p q L [m2]
In interiorul profilului carmei active este amplasat un motor iar in bordul de
fuga un propulsor suplimentar, in general carcasat.
Momentul de giratie:
Orientarea impingerii propulsorului principal se realizeaza cu:

Transmisii in Z cu coloana orientabila,

Duze orientabile,
Propulsoare cu aripioare (Voight-Schneider).
Instalatii de guvernare cu jet transversal - Tunel transversal de sectiunea S plasat
in extremitatile navei (sau numai in prova) in care se monteaza un rotor axial.
CURS 5 INSTALATII GRAVITATIONALE
Asigur deplasarea pe verticala si orizontala a unor mase:
-marfuri generale instalatii de ridicat;
-barci de salvare instalatii de salvare;
-barci de serviciu;
-capace guri magazii.
Conditii generale:
-puteri optime de actionare;

-posibilitati de actionare electromecanica si electrohidraulica;

-securitate operationala deplina; siguranta in exploatare;
-exploatare facila
BIGA USOARA (SIMPLA )
Se compune din coloana bigii 2 si biga 1 care este articulata pe coloana in punctual 18
.Cablul 8 permite ridicarea si coboraraea bratului bigii iar carligul de sarcina 13 este
actionat
printr-un sistem de palane(scripeti) de catre vinciul de sarcina 22.Rotirea bigii se face
manual sau mecanic de catre sistemele 25.
BIGA GREA CU 2 BALANSINE
FUNCTIONAREA :
Biga este prevazuta cu o cruceta 11 la partea superioara si doua cabluri de balansina 5
care trec pe la varfurile crucetei.Cand este necesara numai ridicarea bratului bigii 8 se
vireaza simultan ambele cabluri de balansina 5 .Daca dorim si rotirea bigiii ,unul
dintre cabluri se vireaza mai incet.
SISTEME DE MANEVRARE A BARCILOR DE SERVICIU
BIGA RABATABILA DREAPTA
La sistemele barcilor de salvare nu sunt necesare forte exterioare nici chiar
manual.Lansarea insemnand iesirea sistemului barcii in afara bordajului.La sistemul
cu 2 brate si 2 puncte de rotire intai coboara bratul inferior apoi bratul principal 6 si
cand acestea au ajuns pe limitatori, se continua coborarea coborarea barcii.
SISTEMUL DE LANSARE A BARCII CU TRANSLATIE
BRATUL principal in forma de S (1) este prevazut cu 2 role care lucreaza in interorul
a 2 profile U astfel incat bratul 1 executa o miscare simultana de rotatie si translatie ,
obtinandu-se iesrirea barcii in afara bordajului .