BABES BOLYAI

REPERTORIU
Dan-Cristian Constantin

Cuprins:

Poezii , Monoloage

Strainul - Albert
Camus.2.
Intamplari din irealitatea imediata
Blecher..3
Soarecele, cocosul si motanul Lev
Tolstoi..4
Vulpea si bursucul- Alexandru
Donici..6
Clopotele Ion
Miculescu.7
Profetul Vladimir Puskin..9
In fiecare zi Emil
Brumaru.10
Pierduta imi este pacea Francesco
Petrarca..11
Iubitei ce-si plimba pisica-n lesa Emil
Brumaru.12
Cu cat sunt mai aproape de cel din urma ceas Francesco
Petrarca14
Clipa cea lenta Emil
Brumaru.13
Spiridon din Noaptea Furtunoasa
Caragiale..5
Petya Trofimov din livata de visini
Cehov..4

Strainul
De ALBERT CAMUS
Astazi a murit mama. Sau poate ieri, nu stiu. Am primit o telegram de la azil:
,,Mama decedata. Inmormantarea maine. Sincere condoleante.Asta nu inseamna
nimic. Poate ca a fost ieri.
Azilul de batrani e la Marengo, la optzeci de kilometric de Alger. Voi lua
autobuzul la ora doua si voi sosi in cursul dupa-amiezii. Astfel, voi putea sta de
priveghi si ma voi intoarce maine seara. I-am cerut patronului meu doua zile de
concediu si nu putea sa ma refuse avand o asemenea scuza. Deocamdata e ca si
cum nu ar fi murit mama.
Am fugit ca sa nu pierd autobuzul. Fara indoiala graba, goana, toate acestea,
la care s-au adaugat zdruncinaturile, mirosul de benzina, reverberatia drumului si a
cerului, m-au facut sa atipesc. Am dormit aproape tot drumul. Si, cand m-am trezit ,
eram inghesuit langa un soldat care mi-a zambit si care m-a intrebat daca vin de
departe. Am spus ,,da,, , ca sa inchei discutia.
Azilul e la doi kilometric de sat. Am facut drumul pe jos. Am vrut s-o vad pe
mama imediat, dar portarul mi-a spus ca trebuie sa ma duc la director.
Cand era acasa, mama isi petrecea vremea urmarindu-ma in tacere cu privirea.
In primele zile cand a venit la azil, plangea des. Dar asta din pricina obisnuintei.
Dupa cateva luni, ar fi plans daca ai fi luat-o de la azil. Putin si din aceasta cauza in
ultimul an aproape ca nu m-am mai dus sa o vad , Am trecut printr-o curte in care
sporovaiau in grupuri o multime de batrani. Cand treceam noi , taceau. Iar in
spatele nostru incepeau din nou discutiile . Ai fi zis o pralavrageala indistinctibila de
papagali. La intrarea unei cladiri micute , direcutorul s-a despartit de mine spunadumi : ,, Te las domnule Marselaut. Stau la dispozitia dumitale la mine in birou. Apropo
mama dumitale si-a exprimat pare-se, deseori dorinta fata de tovarasii ei de a I se

face imormatarea religioasa. M-am ingrijit de cele necesare. Voiam sa te pun la

curent . ,, Cat traise mama , fara sa fie necredicioasa, nu s-a gandit la religie

Intamplari din irealitatea imediata

De M.Blecher
Ieri cand am trecut pirin fata varieteului din oras, mi-am luat inima in dinti si intrai.
Strabatui o gradina murdara unde toate usiile erau inchise in fund era una
deschisa care ducea spre antreu unde era o femeie care spala rufe. Pe hol mirosea a
lesie . Dadusem de o scara . Nu apucai sa urc nici jumate din scara ca am fost
interupt de vorbele splalatoresei,, Aha, te-ai intors,, Ma confundase desigur cu
altcineva.
Dupa mult timp imi reaminti de acest detaliu, vorbele femeii nu mi se paura chiar
atat de simple : era poate in unele anuntul fatalitatii prezidate a intamplaiilor mele
si care prin gura spalatoresei devenise chiar vocea destinului ,, Aha ai venit pentru
ca trebuia sa vi, pantru ca nu puteai sa scapi,,
Era o dupa amiaza calma si luminoasa. Pe holul incalzit de la lumina soarelui ma
dusese spre o scara care ma ducea in jos. Scoborai pee a si m-am trezit pe scena
teatrului. Pasii mei aveau o rezonanta stranie . In colt era o chiuveta din care picura
apa neincetat, ma gaseam acolo In fata unui dcor mare de padure. Gasisem cabina
sufleorului care ducea catre subsolul cu recuzita. Pretutindeni praful se depusese in
strat gros. Intr-un colt zaceau stele de carton aurit serveau,desigur, pentru o feerie.

Petya Trofimov
Ieri am vorbit indelung, dar nu am ajuns la o concluzie. In omul orgolios, in sensul
in sensul pe care i-l dam noi, exista ceva mistic. Poate ca aveti dreptate
dumneavoastra, dar daca vom face o analiza simpla, fara filosofari, despre ce
orgoliu poate fi vorba si ce sens ar avea, daca din punct de vedere fiziologic,
structura omului lasa de dorit, daca natura il face necioplit, neindemanatic si cu
totul nefericit. Ar fi cazul sa nu ne mai admiram propriul eu. Ar fi cazul sa ne
apucam de lucru.
Omenirea progreseaza perfectionandu-si potentialul. Ceea ce acum pentru ea este
irealizabil va deveni candva apropiat, firesc, insa este evident ca trebuie sa lucram
sa-I ajutam cum putem pe cei cae sunt in cautarea adevarului. La noi, in Rusia,
lucreaza, deocamdata, un numar foarte mic de oameni. Majoritatea covarsitoare a
intelectualilor pe care ii cunosc eu nu cauta nimic, nu fac nimic si, deocamdata, nu
sunt in stare sa lucreze. Se considera inteligenti, isi tutuiesc servitorii, cu taranii se
comporta cum te-ai comporta cu animalele, nu invata, nu citesc nimic serios, despre
stiinta doar discuta, in arta se pricep doar putin. Toti se dau seriosi, au fete severe,
vorbesc despre lucruri importante, filosofeaza in timp ce lucratorii lor mananca
mizerabil, dorm fara perne, cate treizeci, patruzeci intr-o singura odaie , peste tot
misuna plosnitele, e duhoare, umezeala, promiscuitate Si, evident, toate discutiile
noastre despre bine le intretinem pentru a ne distrage atentia unui altuia. Unde sunt
cresele despre care se vorbeste atat de mult si de des, unde sunt salile de lectura?
Acestea sunt prezente doar in romane, iar in realitate nu exista deloc. Exista doar
murdarie, vulgaritate, naravuri preluate din Asia Eu ma tem si am oroare de
discutiile serioase. Mai bine am tacea!

Spiridon
Maa ! Al dracului si jupanul nostru! Zau! Da ce are el cu mine ? Bine la botezat cine
la botezat Titirica Inima Rea ! Biata cucoana si cu Nea Chiriac! Cu ei mai am noroc!
Ei ma mai scapa de afurisitul, ca din partea lui jupan Titirica Inima Rea halal sa fie
de oasele mele! M-ar cotonogi! Ieri saptamana se intorcea cu cocoanele de la
gradina, m-a gasit destept. Bravos, musiu Spiridoane! Zice, nu te-ai culcat pana
acuma: maine dimineata jupanul sa,racul sa deschiza pravalia, ai stat sa bei la
tutun , ai? Nu jupane zic da daca nu mi-a fost somn:-Nu ti-a fost somn ai ? stai ca iti
fac eu tie pofta de culcat! Bietul Chiriac m-a scapat, ca luase pe Sfantu Nicolae
din cui Ieri seara zice, dormi ce iti pasa tutun ai tras destul, acum te pui sa tragi la
aghioase: trai neneaco pe banii babachi! Nu jupane,da daca mi-a fost somn,zic
Somn ? ai? Te trage traiul al bun la somn! (Auzi cu sfantul Nicolae trai bun, cade-iar
bunul pe inima lui jupanul! Tragi la somn ? Stai ca am eu leac sa iti tai de preoteala.
Si mi-a si pus mana n par. Daca nu era cucoana sa sara pentru mine , la apropat,
ma rupee, apa nu-s ce avea, era turbat rau de tot(saude zgomot) Auliu! Vine !
(Stinge repede tigara si cu degetele si-o baga in buzunar).

Lev Tolstoy Soricelul, Cocosul si Motanul

Un soricel se duse sa se plimbe prin gradina . Merge el ce merge si deodata se duce
la mama lui si ii spune. : Mama am vazut doua animale tare fioroase, unu era foarte
fioros si celalat foarte bland
Mama il intreba:
Cum aratau aceste fiare de care vorbesti tu
Cea fioroasa, umbla de colo pana colo prin ograda, avea picioare negre, mosul rosu,
ochii bulbucati, nasul ca un carlig. Cand am trecut pe langa ea a deschis coltul, s-a
ridicat, si a inceput a ragni atat de tare, ca nu mai stiam unde sa ma ascund
Acestai cocosul, grai batrana mama, acesta nu face rau nimanui sa nu te temi de
dansul
Si cealalta cum arata
Cea blanda statea tolinta pe o parte si se incalzea la soare, avea gatul alb si pufoss,
labutele cenusii netede, dadea usurel din coada cand se uita la mine.
Prostutule, prostutule. Pai acesta e chiar motanul

Alexandru Donici Vulpea si bursucul

Da, dincotro si unde
Alergi tu asa de iute ?
Bursucul intalnind pe vulpe a intrebat
Oh draga cumatre , am dat peste pacat
Sunt iata surghiunita:
Tu sti ca eu am fost in slujba randuita
La o gainarie, nu
Cu trebile ce-aveam, odihna-mi am lasat,
Si sanatatea mi-am stricat:
Dar tot eu am cazut in groznica urgie,
Pe niste pari nedovedite
Precum ca luam mita
Tu singur martor esti in adevar sa spui :
De mi-ai vazut cumva, macar cu vre-un pui ?
7

-Nu, draga cumatra, dar cand ne intalneam

Eu te mai vedeam
Ca tu pe botisor
Aveai si pufusor
Se intamla si la noi de vezi
Cumnata , avand loc, asa se targuieste i
Incat iti vine mai sa-l crezi ca abia din leafa se hraneste.
Dar astazi butuca, maine cui
De unde oare-I vin? Si cand ar vrea sa stai
Sa-I faci curate socoteala
Pentru venit si cheltuiala
N-ai zice ca bursucul are pfusor
Pe botisor ?

Ion Minulescu - Clopotele

Suna clopotele
Suna clopotele in departare
Clopotele clopotele
Cate cloptote sa fie
Cate voci nedeslusite mor pana in zori si noaptea invie
Cate voci blesteama foamea
In zilele din postul mare
Si ce Crist vorbeste in glasul clopotelor ce ne mint de atatia ani de-a randul si la fel
ca in prima zi
Sunt trei clopote de argint sau trei clopote de aur ?
Ce om mai vine sa spuna ca e trimisul
Celui ce facu pamantul din nimic

Mincuna
Schmba va fata lumii
Cantati clopote
Cantati clopote la fel ca in seara cand surase pentru prima data sfinxul
Cantati clopote de aur
Cantati clopote de argint
Vantul sa va ridice cantul tot mai sus
Tot mai departe
Sa va spulbere albastrul mangaierilor desarte
Si sa va sugrume glasul profetiilor ce mint

Alexandru Puskin - Prorocul

Ardeam de sete, sufleteasca
Intr-o salbatica pustie
Si o finta ingereasca
Mi s-a ivit in cale mie.
Cea cu sase aripi, luminoasa
Usor de ochi mi s-a atins
Ca la o pajora sperioasa
Vederea mea mi-s-a deschis:
Urechea mea mi-a pipait
Si vuiet mare-am auzit
A cerului cutremuratoare
Si zborul ingerilor sus
Si a puvinelor de mare
Miscari intor, ramas si dus
Si serafimul luminat
9

Deasupra garii s-a plecat

Mi-a scos rautacioasa limba
Desarta-n veci nedreapta, stramba ,
Mi-a scos rautacioasa limba
Desarta-n veci nedreapta, stramba
Mi-a pus cu mana sa cea dreapta
Apoi cu sultul de foc
El pieptul mi-a deschis pe loc
Si inima tremuratoare
Mi-a scos cu mana grabitoare,
In locul ei cu repejune
Mi-a pus un arzator carbine.
Ca mort eram eu in pustie
Si-un glas de sus strgat-mie:
Proroace, scoala , vezi si auzi
Cunoaste voia mea cea sfanta
Si-n mintea celor orbi si muti
Cuvantul tau de foc imblanta!

In fiecare zi Romulus Vulpescu

In fiecare zi ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare
Si nu bagam de seama ca , in loc
Ramane un desert de disperare
Ne amageste lenea uni vis
Pe care il anulam cu sovaire
Ne reculegem intr-un cerc inchis
10

Ce nu permite ochilor s-admire

Ne rasucim ca pe un asternut posac.
Insingurati in doi din lasitate
Mintindu-ne cu guri care prefac
In zgura sarutarile vrute
Ne pomenim prea goi intr-un tarziu
Pe o neprins de joasa treapta trista
Prea sceptiti si prea singuri prea-n pustiu
Casa mai stim ca dragostea exista
In fiecare zin ne batem joc
De pasari de iubire si de mare
Si nu bagam de seama ca in loc
Ramane un dessert de disperare

Pierduta-mi este pacea Francesco Petrarca

Pierduta-mi este pacea, n-am arme sa ma bat
Si sper, si ard, si-s gheata, si ma cuprinde frica
Si-n ceruri zbor si-n tarana zac pururi nemiscat
La piept strang lumea-ntreaga si n-am la piept nimica
M-a prins intr-o neschibmare far de zavor la poarta
Nici liber nu ma lasa, nici nu ma inchide in ea
Nu vrea sa ma vada Amor, si nici nu ma iarta
Nici viu nu ma doreste, nici chinul
N-am ochi sa vad si fara de limba strig la cer
Vreau moartea sa m-ajunga si ajutoare cer
Si ma vaz pe mine cat mi Ea de draga
11

Imi place ca ma doare si veseul sunt pnagand

De viata si de moarte sunt dezgustat pe rand
Din vina ta, Madona, ma chinui viata ntreaga!

Emil Brumaru - Iubitei ce-si plimba pisica-n lesa

Iubito, tabla inmultirii
E pentru mine un suspiciu
Nu stiu cat face sase ori noua
Nici daca as fi batut cu biciul
De tine, mica si nervoasa
Ca sunt , atat de imbecil
Dar, iata, gandului meu lenes
Pe cara cu sfiala ti-l
Strecor sub rochia usoara
Si galbena nu-I este frica
Desi plutim in plina strada
Sa te sarute pe pisica !!

12

Emil Brumaru Clipa cea lenta

Fara-ndemn intram in toamna
Cintecului plin de frica
Nici o aripa de inger
Aerul nu-l mai despica
Mana mea spre pamant se indreapta
Pipae-ntre ierburi rana
Larg deschsa/De sub pietre
Serpi colaciti prelingandu-si zeama
Ce-o o sorbim cu pofta veche
Pana mintea ni se strica mintea
Fara rost intram in toamna
Sufletului plin de frica

13

Cu cat suntem mai aproape de cel din urma ceas

Francesco Petrarca
Cu cat sunt mai aproape de cel din urma ceas
Ce numai el scurteaza mizeria umana,
Cu atat vad ce grabit e al vremii pasSi sa mai sper in vreme e amagire umana
Spun gandurilor mele : Curand se va topi
Ca neaua urna aspra atoporului. Nu mult
Rastimp de-ale iubirii de acum vom mai vorbi
Caci vine potolirea simtirii in tumult.
Cu trupul deaodata , speranta se va duce
Ea care-atat ne-ndeamna iluzii sa nutrim
Si lacrima, si rasul si teama si mania
E limpede cum printe pacatele nauce
Si sterpe regasita se inalta omenia
Si cum ades zadarnic aflam si suferim

14

15

16

17

18

19