N. IORGA.

PROBLEMA EVREIASCA
LA CAMERA

0 INTERPELARE,
CU 0 INTRODUCERE

de

A.

C. CUZA
i

note despre vechimea Evreilor in tara.

-.

.......,

VALENII-DE-MUNTE
TIPOGRAFIA NEAMUL ROMANESC", SOCIETATE PE ACTIUM

1910.

N. IORGA.

PROBLEMA EVRE1ASCA
LA CAMERA

0 INTERPELARE,
CU 0 INTRODUCERE

de

A.

C. CUZA
BSI

note despre vechimea Evreilor in tail.

........,,

VALENII -DE -MUNTE

TIPOGRAFIA NEAMUL ROMANESCg, SOCIETATE PE ACTIUM'

1910.

I.

NATIONALISTII $1 PROBLEMA JIDOVEASCA.

INTRODUCERE DE A. C. CUZA

Interpelarea prietenului nostru d. N. Iorga, deputatul Iasului, tinuta la

Camera in ziva de 11 Februar 1910, in chestia agitatiilor evreiegiv, e, farm
indoialii, un eveniment politic de o insemnatate deosebita. Ea a provocat clarificarea unei situatii, de multa vreme nelarnurita, de cel mai ware interes
pentru noi. Si iata care a fost area situatie si in ce consta lamurirea et :
Cautind pururea s speculeze asupra positiei Jidanilor din tars, politicianiz
partidelor au avut in totdeauna, fall de problema jidoveascd, o atitudine ineloielnica. Fe de o parte, ei se presintaii ca tot apt de buni Rominin, ca oricare altul, can nu primesc alecfil de patriotismb de la nimeni, si cari, la
nevoie, voteaza bucuros si legi de ocrotire impotriva (pericolului jidovescv.
Iar, pe de alts parte, el stall in serviciul Jidanilor, zadarnicind toate masurile de ocrotire a elementulul romanesc. In modul acesta, de multa vreme,
ci impaca si varza patriotismului si capra inter esqor tor. Iar, cind voiesti
a-I sili sa mearga pe un drum hotarit, sau macar sa se rosteasca cu hotarire, indata ii veil facind pe diplomatii, pe oamenii ing ijorati de situatia

internationals a Romaniei, cari nu pot sa faca niciun pas nechibzuit in aceasta

chestie gravity, din causa Europei. E bine chiar, zic (I, ca ac ast" chestie
nici sa nu se agile, innainte de vreme. Trebuie sa temporisam, sa tie lerim de once actiune, fie chiar numai cu aparenfe antisemite, ca sit' nu provocam Europa, tocmai in aceste momente. Asa ne sfatuiestP de pilda, ilusscriind in
trul donna C Store
prieten cu Sanieleibici, si cu Gelehrter
aViata Romeineascci, din Novembre 1907, p. 205:
In momentul and si in Rusta, undo situatia se d osebeste radical
gde a noastra, Evreii sift pe tale de a capata egalitat a de drepturi

mile si politico, in interesul cui ar fi legenda ca Romania reimine

tultimul focar al antisemitismului in Europa ?
Niciun popor, cu atit mai putin al no tru, nu se poste ingradi pans
gla fnfinit, fara pecleapsa, impotriva ideilor moderne i .. aim impotriva
actiunii politico din afarei....

A. C. C1JZA

Aga dar, vedeti: e vorba de nimic maT putin cleat de Europa, de o cac.
fiune politica din afareiv, de care trebuie sa ne temem, pentru ca nu ne putem Ingradi, pang la infinit, afcirci pedeapsd, impotriva ideilor modernet
Aga vorbeete ilustrul domn C. Stere, facind pe MeternikulD problemel ji.
doveetI. hr, la rindul sau, nu maT putin ilustrul Gheorghe Panu, in aSaptcimina de la 8 Ianuar 1910, ni spune, cu o adorabila naivitate, gura pa.
ce este chestia jidoveasca, pentru aceetl politicatosului adevar graieete
cianl :

aNiclodat5, pentru oamenii serioei politics, chestia evreiasca n'a luat

eun caracter intransigent definitiv ei iremediabil, ci totdeauna a lost
econsiderata ca o chestie de relativitate.
Se intelege : achestie de relativitate, pe care o poll suci aea, sau alffel,
dupe imprejurarl. Dau parale Jidanii, to angajeaza ca advocat, sau macar'
ca samsar pentru vinzarl de imobile catre Stat, sat eel putin se aboneaza cu=
reclame bine platite la revistele noastre
nu ne putem impotrivi fart&
pedeapsa ideilor modernen, i Europa e gata sa ni face bucluc, dace nu
ne Warn a fi mincati de JidanT. Nu daft'
trebuie s luam masurf de apa-,
rare cel putin impotriva luT Mochi Fier gi a luT eFierland. Vedeti : gi
aga, gi aea.

eIntransigenli, in aceasta materie, sint flume anationalitii, pentru cari

problema jidoveasca nu e o chestie de relativitate. Dar aceetia sint numal

niete maniaci, niete scandalagii antisemiti, cari se lupta cu arme ruginite, scoase din arsenalul prigonirilor medievale, cu propaganda de urA,
ccu patimaea atitare de excese, cu rascolirea in masele popuiare a instincte.
cum se exprima, cu prefa(dor bestiale, cu injuril triviale gi grosolaneD,
cuta indignare, aeelaei ilustru domn C. Stere, in stilul sau evreo-cazacesc. Iar
cellalt nu maT putin ailustrup din compania jidovitilor, Gheorghe Panu, cu
cautoritateav sa de orn ajuns la eeptezecI de anT, avind o intinsa experientcl
in materie, completeaza adoctrina politicianilor rominio
gi pentru gi
contra Jidanilor,
zicind :
Gel* cari vtid ca pericol national pe Evreii din tarn, sint pur ei sim.
pin ridicoli: trebuie un cap de gains ca al d -lui Iorga ca sa aiba
asemenea conceptie.

Doar tocmal aceasta este teoria care Si convine Jidanilor, in momentela

de fata, Si anume : a el nu sint un pericol, ca nu putem intreprinde nimicin contra tor, ca e bine chiar nici sa nu vorbim de dineil, din causa Euro.pei, pentru a nu provoca nos ineine o solutie a problemel, dcfavorabila nouar
tinnainte de vreme. Aceasta este ateoria expusa, cum am vazut, de cel
doi i/tqtriv, C. Stere gi Gheorghe Panu care e chemata sa justifice Kac,fiuneat tuturor jidovitilor, ei de care s'at folosit in totdeauna Jidanii, pentru

a ne cuceri. Cad, intreaga putere a Statulul aflindu-se in minile acestor

politicianI, toata politica noastra, chemata sa apere interesele Rominilor, a
fost absolut favorabila cuceriril jidoveetl, dupe cum se vede din resultatele
la care am ajuns.

NATIONALIMI II PROBLEMA JIDOVEASCA.

Impotriva acestor uneltiri periculoase ale politicianismului tradatorsaa, in

lot casul, incoostient
s'a ridicat miparea nationalists, constienta de chemarea el.
Nationalistil alirma hotirit : problema jidoveasca nu-I o chestie de relatiwitate, ci un pericol national, absolut. El nu se poate inlatura decit prin o
activitate energica, pe toate terenurile, a intregului popor romanesc, pe care
trebuie sa-1 desteptam, invederindu-I primejdia cotropiril jidovesti. Pentru

aceasta, e nevoie de o mipare nationalistii intinsa, care n'are a se teme de

pretinsele Mei moderne, si trebuie sa le raspinga cu hotarire, dad. e ca
ele sa insemneze cucerirea noastra de catra Jidanl. In tot casul, nog avem
dreptul si datoria de a discuta, cit de larg, cu toga limpezimea, orleind si
oriunde, pericolul jidovescv, de care sintem amenintatT, farA a ne preocupa
de ce va zice Europa, i fail a ne speria de gogorita actiunii politice din
,afarei, cu care cauta sa ne adoarma politicianii jidoviti.
din acest punct de vedere tocmai, a risipirii acestel atmosfere de confusie si de miselie de gindire, in care am fost tinuti atita timp, stralucita

interpelare a tovarasului nostru d. N. Iorga are o insemnatate deosebita,

lamurindu-ne definitiv. Putem zice ca ea insemneaza o epocei in lupta pe
care o ducem pentru emanciparea noestra economics, infatisindu-ni-se, in tot
cuprinsul el, ca o adevarata opera de om de Stat, care represinta si formuleaza, cu admirabila precisie, si in formele insesi ale spiritului WI national,

nspiratiile intregului nostru neam. Cacl e si cugetare politics adinca in

aceasta interpelare, sl insufletire patrioticd innaltatoare si spirit romanesc
adevarat, acel spirit de satira caracteristic al poporului romanesc, &LA de
strains, izvorind din instinctul rases sale si at trainiciei noastre pe acest pamint, stapinit de noT, de veacurl, impotriva atitor neamuri
al zicatoarel :
aapa trece, pietrele rcimin.

De la inceput, d. N. Iorga a facut o indoita distinctie necesara : intre chestia jidoveasca i agitatiile jidovegi, pe de o parte, car, pe de alta parte, intre actiunea poporului romanesc, fats de problema jidoveasca, si actiunea
Btatuluf, zicind:
ear n'am anuntat o interpelare in chestia evreiascd.
Eii am anuntat o interpelare in ceia ce priveste agitatiile evreieti
din ultimele timpuri.
Acum, intre chestia evreiascd intreaga si agitatiile evreiestl din ulctimele timpurl, este, fall indoiala, o legatura. Lisa una nu este alta.
A. vorbi despre agitatiile evreieti, care se pot dovedi si care trebuiesc
aimpiedecate, aceasta nu inseamna a trata achestia evreiascei.
iata in ce consta chestia evreiascd, @i in ce mod ea urmeaza a fi resolvita de catre poporul romanesc, in intregime, sprijinit de Guvernul sau .
aChestia evreiascd exists. Exists, i natiunea, poporul nostru, in In-

atreginna lug, in intregimea puterilor sale si in deplina constiinta a

achemAril sale va sti sA resolve chestia evreiascd. Chestia evreiascd,

A. C. CUZA

eprin urmare, e o chestie care priveste natiunea noastrei, si nu pri--eveste in rindul intciiu Guvernul.
aChestia evreiasca nu este o chestie negative, e o chestie positive, e
to chestie care se leaga de o multime de alte chestii, si care formeaza
ale un loc rarea noastrei chestie nationals, adeal chestia drepturilor
anoastre in toate domeniile si in toatci intinderea teritoriului asupra
acciruia singuri avem si drepturi etnice si istorice.
((In neam intreg se sileste set capete ceia ce a pierdut. Un new?
eintreg,prin con0iintei, mulled si economie. El intelege pe deplin
adrepturile sale si chemarea sa de a recistiga trecutill pierdut. Si rice
Guvern ar cirmui Romania, este dator sei ajute neamul care este
represintat prin Statul nostru, i singur el este represintat prin acel
eStat, sa -1 ajute Intru capatarea drepturilor sale venice.
Asa dar chestia evreiasca, area ochestie de care pare ca s ingrozesc sit"
se atinga politicianii partidelor, e lamurit formulate aicl, impreund cu solutia
el: ea este problema recuceririi de catre poporul romanesc, prin constiinfci,

in munca 0 economie, a positiilor pierdute, eliminind pe Jidani, cu ajutorul Statului, care nu poate sei represinte decit interesele lui, avind un caracter exclusiv national.
Statul acesta a Post intemeiat de Ronoini ; Statul acesta s'a sprijinit
pe vi,tejia, munca rombneasca ; Statul acesta s'a intarit prin culture
eromaneasca ; Statul acesta a Post stapinit de spiritul romanesc ; prin
eurmare el nu poate sa traiasca decit cu acest caracter.
eDaca, din nenorocire, multamita 13acatelor noastre, am ajunge sa
aschimbam caracterul Romania', acordind in parte ceia ce ni cer acel
edomn!, atunci Romania n'ar mai fi Romania. Misiunea ei intreaga ar
edisparea, chemarea ei pentru viitor n'ar mai putea sa se mentie.
Si, acum, fats de Statul acesta romeinesc si fate de poporul nostru, ale
carui interese el le represinte exclusiv, Adana nu pot avea niciun drept
decit de folosinta a drepturilor civile, intru cit respects lEgile acestei ter!,
care este si trebuie sa ramina eRomania, adeca patrimoniul Rominilor.
In trecut, Jidanil apar, vremelniceste, ca spoliator! ai teranimil, prin Camata, sau cautind a mina pe negustorii romini, prin manopere necinstite,
De aceia vedem Ca Petru ?chiopu-i alunga din Muntenia pe la 1568, cum zice :
pentru ca ieau, prin camata, singele raialelor. Iar la 1579, acelasi Dornn IT
alunga si din Moldova, aratind iarasi motivul, care este, cum se exprima hrisovul, ca ruineazei pe negustorii moldoveni.
In ce priveste timpurile mai apropiate de nol, Jidanii apar de la inceput
ca enatie jidoveascci, find considerati ca astra
fare niciun drept asupra
acestul pamint. Astfel, la 1831, natia jidoveascei, vine milogindu-se la Chiselev, ca fret poatei lua in arendei mqVi. boiereti. Iar in Moldova se stie
ca inmultirea for dateaza de la Mihal Sturza, cind, iarasi, apar in documents
ca (nage jidoveasoi, in totul deosebita de Moldoveni. Si, chiar acum mai in
urma, Jidanii din Romania au dovedit ca sint asa de straini in sufletul lore

NATIONALIgli BSI PROBLEM JIDOVEASCA.

belt, la 1869 'Ina, et ail strtns mai multe mii de galbeni pe care le-aA dat
ungurilor, ca so, Innarmeze honvezi impotriva unor presupuse atacuri din
partea qtilor romaneW.
In asemenea conditii, despre un drept at Jidanilor veneticl fa-0 de Statul
romanesc national, nu poate fi vorba. Si mai putin Inca se pot tolera agitaVile lor, prin presa i intrunirl publice, care sint drepturi ale Rominilot',
garantate prin Constitutia Statului romanesc.

gLibertatea aceasta a preset apartine Rominilor, i nu stritinilor ,

nice d. Iorga. Prin urmare, In Tara Romaneasca pot so, scrie Rominil

ace vor gisi cu tale , dad. vor scrie lucruri rele, cu atit mai rAii
apentru din0. Dar, In sfirit, din punet de vedere constitutional, nu-I
poti opri. Dar avem dreptul ad cerem ca, in aceasta Cara, so, nu se
afacci politica, despre not, despre interesele terii noastre, cu privire la
aviitorul terii noastre, decit numai de Domini.)
i iata cum lAmurete d. N. Iorga mai departe punctul de vedere romanese fatii de agitatiile Jidanilor prin intruniri, ba Inca avind pretentia de a
tinea i un congres evreiesc:
stn aceasta taro, nu poate set aibei, nimeni revendicatii nationale,
aexprimate in congrese politice cu caracter national, decit Rominii ;
anu se poate vorbi despre rosturi nationale decit cind aceste rostur
nationale sint rosturi ale noastre.
aCe all zice d-voastra data Bulgaril din Dobrogea s'ar adresa cu o
acerere catre Guvernul romin, in care ar spune, profitind de dreptuarile acordate Dobrogenilor : ingAduiti-ni s tinem la Tulcea un con egres politic bulgar, in care so, facem valabile revendicatiile noastre

aimpotriva Statului romin ?)

De elite), ce stop ar putea so, aibA aceste agitatil evreie0 ? Ele nu pot sit
dud la nimic. Si de-aceia tocma! d. N. Iorga cere ca Guvernul so, rosteasca
cuvintul ail hotAritor, pentru a pune capat unor uneltiri sterile i periculoase :

aAceste aspiratil (ale Jidanilor) sint zadarnice,

i,

decit

so, -1

lAsAm

qi pe el so, creadA ca pot ajunge la un capat cu asemenea revendigal% cred ca e mai bine so, li dAm un raspuns lAmurit, i acest ras((puns nu-1 poate da decit Guvernul. Guvernul nu poate riiminea decit"

epe punctul art. 7 modificat, dar cred ca niciun partid din Romania
anu se poate cobori so, dea mai mult decit atita. Si, in ce prive0e agiatatiile acestea, cred c'ar fi de dorit ca Guvernul so, declare ca el le
aprivete cu ochi cari numal simpatici nu pot fi. i cA, In special, nu
poate ingadui tinerea until congres de agitatie in Bucureti, care sit
grepresinte, din partea unor strain!, nite aspiratii cu totul inadmisiebile din punctul de vedere at stiirii actuale i a menirii in viitor,
ode o potrivii de nationale, a Statului nostru. SA se gindeasca cum cA,
AC In cas contrariu, nimeni dintre nol nu poate so, garanteze ea popora-

A. C. Cli3ZA

tie noastra va 'Astra panel la sfirsit, linistea desAvirsitA i magnanimA

ape care a pastrat-o pan& acum feta de aceste provocarl continue.)

Asa s'a terminat, In eaplausele prelungite ale Camerel, magistrate inter-,

pelare, ca conceptie de om de Stet, ca gindire logica vi ca insufletire romaneascA, a represintantulul Colegiulul al II-lea de Iasi, d. N. large, care a facut
astfel Inca un mare serviciu indrumdril noastre politice, lamurind una din
cele maT voit obscure probleme, pe care pururea au cautat sA o intunece
at notrip, cu partidele lor. Meritul eel d'intidA al d-luI N. Iorga e insa
tocmal ca a provocat o lamurire, pe care politicianil pretindeau ca sint sili fit'
s'o incunjure, cu aiere de mister.

llaspunzind interpelaril d-lul N. Iorga, iata declaratiiile, pe care lea flea

seful Guvernulul $i al partidulul liberal, d. Ion I. C. Brcitianu, in aceiasl
sedinta a Adunaril Deputatilor, de la 11 Februar 1910 :
D-lor deputall, de Si o cred superfluA, dar, de oare ce mi s'a cerut
formal, voiii face declaratiunea ca Guvernul rAmine pe terenul Conestitutiel gi ca n'a Intrat in gindul nostru ca s cerem vre-o modal*
care a Constitutiei. (Aplause.)
D. N. Iorga: Foarte bine.
D. I. I. G. Bra tianu: Dar, tot din spirit constitutional,si conseeinte
acu intreaga desvoltare a caracterulul nostru, nu admitem nick) deotsebire privitoare la cel cari sint cetatenl romini, fie el din once conafesiune, si fie el de mice origine.
Din moment ce nasterea sail mijloacele constitutionale i -alt facut ceataten1 romini, nob II privim cn aceleasi simtiminte, si de aceia nu pot
urma pe onor. interpelator cind facea genealogia cutarul sad cutArul
redactor, intru cit el ail drepturile cetAtenestI.
tan ceia ce priveste datoria Guvernulul de a intra in polemica cu diferiti calomniator! al Statulul Si al neamului nostru in strainatate, fie
trin legAturA cu chestia evreiascA, fie cu agitatia revolutionary interneational5, iml yeti permite s zit ca nu cred cy este de demnitatea
anoastra ca Guvern de a transforma chestiile cu caracter intern In
chestil cu caracter international. (Aplause.)
Este incontestabil o datorie a publicistilor si a oamenilor nostri de
econdeiii de a face sl se stie i In tarn si in strainatate care este adeavAratul caracter at tuturor acestor discutiunb, lash nob stam pe tarb
a.rnul pe care ni-I impune constiinta demnitatil noastre : chestiile aces-

atea slat de caracter intern, si nu vom admite din partea nimanul ca

eele sa iea alt caracter, pe rice tale ar fi. (Aplause prelungite.)
(Tocmat pentru cA aceste chestil sint cu caracter intern, elt cred ea
!este, nu numal in interesul Statulul, dar si in interesul Evreilor cari
evor sa traiasca pasnic i amical in granitele noastre, ca el din ce In
ace sa orate solidarisarea for cu interesele noastre si desolidarisarea lot'
acu interesele care ni stilt straine salt vrAjmase. (Aplause prelungite.
Constat de asemenea ca once soil de agitatie febrila nu poste fi In

NA` IONALIMI N PROBLEMA JIDOTEASCI.

efolosul desvoltarii noastre sociale, o zic aceasta si pentru acei cari nu

sint cetateni romini, o zic i pentru acei cari sint cetateni romini :
vsnu pe c &ile agitatiilor violente se fac cladirile sanatoase.

Este ind o deosebire in ceia ce priveste agitatiile facute de cetatenii romini. Guvernul e dator sa le respecte, intru cit ele se merlin
in limitele legilor noastre. pn ceia ce privete agitatiile din partea
acelora cari n'ai1 drepturi politice, este in atributele Guvernulul sa
Avada ceea ce poate i ceia ce in trebuie ca sa tolereze. (Aplause.)
Ceia ce as dori este ca agitatia strain& sa nu-i gaseasca coada de
etopor litre cetatenii romini. (Aplause prelungite i indelungate.) Niel
printre indivizi i nici, mai ales, in organismele politice care ail preatentia sa participe la viata noastra nationals. (Aplause prelungite).
in Statul nostru drepturile civile sint aceleasi pentru tots cel cari
se supun legilor noastre, in ceia ce priveste Ind drepturile epolitice,
GuvernuluI i se impure respectul lor, din partea Constitutiel, nutria!
fata de acei cari ail drepturi cetatenesti. (Aplause.)
intre aceste drepturi sint : libertatea presei, libertatea intrunirilor.
e(Aplause.) Yn ceia ce priveste pe eel cari n'ail drepturi politice, raamine ca Guvernul, precum am spus, sa judece uncle atit interesul, cit
i siguranta Statului II impun sa intervie. (Aplause indelung preelungite.)

Fata de aceste declaratil, de altfel, in mare parte, pe deplin multamitoare,

ale primului-ministru d. I. I. Bratianu, d. N. Iorga avea datoria, se intelege,
prin
sa reserveze punctul nostru de vedere nationalist, ceia ce a facut
urmatoarele cuvinte, pe care be reproducem dupa Monitoriu :
eD. N. Iorga : D-lor, iata ce voiam sa spun : d. prim-ministru a rib((puns tot ce putea sa raspunda in situatia d-sale, si cu cea mat
mare parte din raspunsul d-sale sint cu desavirire multamit. (Aplause.)

Si, in adevar, ca in cea mai mare parte putem fi cu desavirsire multarecunoscatorl d-lui N. Iorga, care a provocat aceasta ldmurire a
problemei jidovegi, aa precum trebuie sa fie privita de tots Rominis, si de
price Guvern ar fi. Si s'a lamurit :
Ca strain, Jidanit se bucurci de toate drepturile civile, intro cit se supun
legilor noastre. Cit pentru drepturile politice, printre care e libertatea preeel fi libertatea intrunirilor, ele apartin numai cetei tenilor romini.
Tata ceia ce au suslinut nationalitil in totdeauna i au cerut ca acest
P
principiu constitutional sic se aplice. Dar faptul important e ca pana acuma
chestia aceasta se evita a se aduce in Parlament, ca nu cumva sa se supere
gEuropap, care se prapadete de dragostea Jidanilor sal. Interpelarea d-lut
N. Iorga, ca i raspunsul primului-ministru au dovedit insa ca se poate vorbi
romcinege, in Camera Romaniei, fara ca gEuropao sa aiba ceva de z's. Si
cu aceasta s'a distrus pentru totdeauna o legenda, de care profitail Jidanii
23 arasifi ca sa se cuibareasca tot mai adinc in trupul poporulul romanesc, cu
,ajutorul, bide platit, al politicianilor jidoviti.

10

A. C. CUZA

Cu atit mai caracteristic e faptul ca, dupa interpelarea d-lui N. Iorga si

declaratiile pritnului-mini tru, nimeni n'a mai luat cuvintul, putem zice :
n'a maz indraznit sci iea cuvintul. Si doar se aflaii de fats represintantil tuturor ideilor opuse, sA li zicem idei de politeta. Asa, de pilda : a tacut d.
P. P. Carp, pe care Jidanii de la (Neue Freie Presses it numiall mai clannazi amarchisul civilisatiei occidentale la Buncire ; a tacut d. Tache Ionescu, cel cu darimarea zidurilor chinezegi ; a tacut d. Gheorghe Panu,care gi-a facut o specialitate din exploatarea chestiei jidovesti ; ail tacut,
fireste, si cel mai maruntei, politicianii jidoviti de provincie, in frunte cu

ilustrul domn C. Stere, cel cu aideian infiintaril unui biurou de emigrare al

Jidanilor din Romania, cu banii Guvernulul romanesc ! Ail tacut, si, cu toate
aceste, ce prilej putea fi mai nemerit decit acesta ca sail* explice ideilep
for innaintea teril
fate de nol, pe cari ne acusa cal n'avero solulil ti
nu stint ce voim.
Tot atit de caracteristica insa e si atitudinea Jidanilor, pe cari interpelatea d-lui N. Iorga si declaratiile primului-ministru i -au ametit, asa ca nu
mai .vad incotro. De pilda, ziarele jidovesti Adivorn, i Upinii, abia,
pomenesc citeva cuvinte de cele desbatute Ia Camera, urmind politica Cu.
noscuta a lul anu tiu, /earn vazuto. Iar altii se prefac ca li pare foarte
bine de ce s'a petrecut, cum e casui until domn Ache?, care iata cum se
exprirna in reviela 1907, de Ia 22 Februar 1910:
aCoreligionaril miel ar fi de o neiertata ingratitudine dace nu s'ar
arata adinc recunoscatorl d -Iui Nicolae Iorga. Multarnita d-lui Iorga,

achestia evreiasca a reinviat Ia o viata noua, avind chiar -onorurile

un i discutit parlamentare, si a unor ckclaratii facute de pe banca
aministeriala.

((Acura chestia este din nal Ia ordinea zilei : acesta este cel mai mare
aserviciu ce se poate face Evreilor in Romania, in imprejurarile de azi,
eo

Cind pdrea ca chestia a adormit pentru totdeauna 1i cd este

intelegere tacita intre partide de a nu se atinge de ea, nici de

gaproape, nici de departe, resuscitarea el poate fi numal in interesui

Evreilor.

Cum se vorbeste cu prilejul acesta despre Evrei, ce se zice despre

eel

este indiferent.

Asa, zail: indiferent", jupine Acher ! Dar vedetl cum un Jidan, in curent
cu afacerile cele tainice ale neamului sail, caracteriseaza situatia problemei
jidovesti, innainte de interpelarea d-lui N. Iorga : cind pdrea ca chestia a
adormit pentru totdeauna i cd este o intelegere tacita intre partide de a

nu se atinge de ea, nici de aproape, nici de departe".

Si era, in adevar, o intelegere tacita, intre politicianit jidoviti, ca sa nu
atinga problema jidoveasca, asa cerind interesele Cahalului, pentru ca Jidanil
tiptil, tiptil sa ocupe toate locurile, eliminindu-ne, dupa cum au facut, in cea
mai mare parte, prin uneltirile lor. i tocmai echivocut acesta, prin actiunea
nationalistilor, astazi a incetat.
Li mai raminea insa Jidanilor o ultima formula de aparare impotriva ur-

NATIONALIMI $I PROBLEMA. JIDOVEASOL

11

marilor interpelarei d-lui N. large, si pe aceasta o represinta d-I Gheorghe

Panu, in numele noilor sal coreligionari", scriind, in Seipteimina" de Ia
19 Februar 1910, supt titlul : Agitatii evreieti ?" cu semi de intrebare, ea
si cum n'ar fi :
aSaptamina trecuta, ridiculul care raspunde Ia numele de Iorga a
edesvoltat in Camera o interpelare in chestia evreiasca.
Las de-o parte agitatiile evreieti, de care a spus numai copilarii.
eInteresant ar fi Post ce gindete acest domn in chestia evreiasca sz
ace solutii are ? N'a avut curajul sa o spun& caci ceia ce deosebeste
pe acest demagog de carnaval de alti demagogi de meserie din alte
tee, este ca el are laitalea de a nu-ei exprima pe fats gindirea.
Solutia acestui demagog in chestia evreiasca e de sigur altagarea
tuturor Evreilor din tart, si cel impaminteniti, dar nu are curajul s'o
aspunaa
Mai intaiii, am cere sa fie intelegere in cimpul Zionului. Si se vede ca nu
este. Cad*, dupti cum am vazut, jupinul Acher" se bucura de interpelarea
d-lui N. Jorge, facindu-I complimente, de care nu are nevoie ; pe clad, in
acelasf timp, tot atit de jupinul Panu se supara, adresindu-I injuril groso'ane,
care nu-1 ating. Pe tine sa credem, va rog, onorati represintanti al Cahalului P Caci : ori, on ? Sail e bichirie, rnetrane", sail e supetrare, broogPs",
ca sa o slim si Doi.
Se vede insa ca avem a face cu trei formule de aparare a Israelului
parasit, de-o potriva de caracteristice pentru dinsul : acea d'intriii, a bpiniei'
si Adivor"-ului, cu nu .giu n'am vetzut4 ; acea de-a doua, a lui jupin
Acher", cu ni pare bine, dija" ; si cea de-a treia, a jupinulul Panu, cu
injuriile grosolane si cu insinuarea ca d-1 N. Iorga nu are o solutie" a problemei jidovestl, adeca : nu tie ce vrea".
Ca sa raspundem acestel perfide insinuarT, vom larnuri Inca odata punctul
de vedere nationalist" fag de problema jidoveasca, asa precum apare si in
interpelarea din urma a prietenului nostru d-1 N. Iorga, si precum a fo t
expus in atitea rinduri, de la tribuna si prin diferite scrieri, pe care nu mai
e nevoie a le cita. Si, pentru a da o precisie Inca si mai mare gindirii noastre,
o vom resume in urmatoarele cinci tese fundamentale, care cuprind si solutia nationalists a problemel jidovesti :
1. Problema jidoveascei e o problems organic& pe care poporul romeinesc
e chemat a o resoivi prin congiintci, muncei i economie, i a caril solutie'
nu poate fi decit eliminarea Jidanilor, Inlocuirea for treptata, in toate ramurile de activitate, pe care le-afi cuprins prin surprindere, pe cind nu Pram
pregatiti, pe teritoriul nostru, pe care singuri avem drepturi etnice si istorice de a-I stapini.
2. Orice Guvern ar cirmui Romania este dator set ajute neamul care
este represintat prin Statul nostru, si singur el este si poate fi represintat
prin acel Stat
sa ajute in silintile lui de resolvire a problemei jidovegi
Tar mt:floaceie prin care ea se va resolvi au lost lamurit formulate in pro-.
45amul nationalist. Ele shit : ocrotirea si stimularea silintilor romanesti ;

12

A. C. CUZA

fintarea de societal! cooperative ; dares furniturilor si intreprinderilor publics

la mesterl si comercianti romini ; alungarea Jidanilor de la sate, unde nu au
dreptul de a locui ; scoaterea Jidanilor din armata ; eliminarea Jidanilor din presa
romaneasca , excluderea for de la orice functit, aplicarea severs a legit pentru

Incurajarea industriel In ce priveste personalul romanesc.

3. In Romania nu au dreptul se facet politics despre noi, despre interesele terii noastre, cu privire la viitoru/ acestei Jeri decit Rominii. Libertat a preset si libertatea intrunirilor sint drepturl garantate de Constitutie
exclusiv cetettengor romtnit.

4 Agitatiile Jidanilor, ca Jidani, nu se pot tolera. Cad, intru cit sint cetateni, impaminteniti, el -nu mat au ce revendica ; tar, intru cit nu sint, ca

straini, el nu au dreptul sa se agite.

5. Poporul romanesc i orice Guvern al seal trebuie sec rdmind pe punctul
articolului 7 modificat, gi niciun partid din Romania nu se poate cobori s
dea mat mult decit atita. Asa find, agitatiile jidovesti sint intru totul zadarnice si periculoase pentru dinsii, provocind resentimentele legitime ale poporului romanesc. Jidanilor li ramine calea legalci a incetatenirit individuale,
tar uneltirile for in afara de lege orice Guvern are datoria de a le reprima, in
interesul ordinii pablice.
Aceste sint cele cinci tese fundamentale care resume punctul de vedere
nationalist fata de problema jidoveasca. Si acum intrebam oare ne-am exprirnat /anturit P Data nu, sa ne explicam. Dace da, atunci intelegem ca ace!
can discuta cu no!, sa se lamureasca fata de aceste tese, aratind care sint
vederile tor.

Adevarul este eh, in tara aceasta, nationalitii singuri au o solutie a problemet jidoveti, conforms cu traditiile noastre, cu interesele superioare ale
poporului romanesc, si cu situatia Jul internationala. Cellalt1 nu sint decit, sail
naivr, sail speculantt, chrora li convine sA pescuiasca in ape turbure. Si no!
stain la probe, cu oricine, pe acest teren.
Sa binevoiasca dar aceI can poate ca nu admit vederile noastre, se/ le discute. A.ga dar sa arate de sigur :
1. CI e o alts solutie romaneasca a problemei jidovestI decit eliminarea
Jidanilor.

2. Ca orice Guvern ar cirmui Romania nu este dator sa ajute poporul romanesc in silintile lul de a resolvi problema jidoveasca impotriva Jidanilor
cotropitorl.

3. Ca in Romania si altil au dreptul sa faca politica despre no!, decit

Rominir.

4. CI agitatiile Jidanilor, ca Jidani, se pot tolera.

5. CI poporul romanesc nu trebuielsa ramina pe punctul articolultil 7 modificat, si ca e vre un partid in Romania care ar putea sa dea mai mult.
La aceste cinci tese hotaritoare se reduce intreaga discutie. *i din cadrul
for de fier nu in este permis a iesi. Asa dar : ageptam. De-al de Gheorghe
Panu i ceilalti jidovit! gi Jidani au cuvintul.
Nol am vorbit.

II.

IN CHESTIA AGITATIILOR MEM

CUTINTAREA D-LUI N. IORGA, ROSTITA LA CAMERA. IN ZIUA DE 11 FEBRUAR 1910

I.

On,orata, Camerd,

Interpelarea aceasta a zabovit, nu din vina mea, nicl din vina sefu

lui Guvernului, ci din vina unor irnprejurarl care nu sint nice ele

fara legatura cu agitatiile evreiesti din ultimul timp. Glontele pe care

1-a primit seful Guvernulul isl are originea Jul bine cunoscuta. Daca
cercetam aceasta origine mal bine, in caracterul el socialist s'ar re
cunoaste si o nuanta evreiasca.
D-lor, interpelarea aceasta, pe care am anuntat-o de multa vreme,
si care, din motive independente de vointa mea si de vointa sefuluI
Guvernulul a fost aminata, interpelarea aceasta nu priveste chestia
evreiasca.

Prin urmare, cind s'a anuntat, din nestiinta de causa, cu anumite

scopuri, ca am intentiunea sa." intretin aceasta Camera, atit de ocupata acum cu desfiintarea Contenciosulul, ca am intentiunea, va sa,
zica, s'o intretin cu chestia evreiasca, s'a facut o greseala.
Eu n'am anuntat o interpelare in chestia evreiasca.
Eu am anuntat o interpelare in ceia ce priveste agitatiile evreiesti
din ultimele timpuri.
Acum, intre chestia evreiasca intreaga ,si agitatiile evreiesti din ultimele timpurl este, fara indoiala, o legatura. Insa una, nu este alta.
A vorbi despre agitatiile evreiesti, care se pot dovedi si care tresi tocmal aceasta am intentiunea s cer d lui
buiesc impiedecate
ministru de Interne si prim-ministru, a vorbi va sa zica de agitatiile
evreiesti, aceasta nu inseamna a trata chestia evreiasca. De altminterea chestia evreiasca nu e de natura sa fie tratata. in Camera. Chestia
evreiasca. exists. Existci, si natiunea, poporul nostru, in intregimea
Jul, in intregimea puterilor sale si in deplina constfinta a chemaril
sale, va sti s resolve chestia evreiasca. Chestia evreiasca prin urmare
e o chestie care priveste natiunea noastra, si nu priveste in rindul
intaill Guvernul.
Chestia evreiasca nu e o chestie negativa, e o chestie positiva, e o
chestie care se leaga cu o multime de alte chestil si care forrneaza
la un loc marea noastra chestie nationals, adeca chestia drepturilor

44

N. IOR GA

noastre in toate domeniile si in toga intinderea teritoriulul asupra

cal uia singuri avem si drepturl etnice si istorice.
Guvernul de azi ca si Guvernul de mine are fats de aceasta parte
a chestiel nationale care este chestia evreiasca, are o datorie, si nu-ml
pot inchipui ca se va gasi vre-odata un Guvern care sa se sustraga
de la aceasta datorie. Un neam intreg se sileste sa capete ceia ce a
pi rdut. Un neam intreg, prin constiinta, munca si economie. El intelege pe deplin drepturile sale si chemarea sa de a recistiga terenul

pierdut. Si orice Guvern ar cirmui Romania, este dator sa ajute

neamul care este represintat prin Statul nostru, si singur el este

represintat prin acel Stat, 86.4 ajute intru capatarea drepturilor sale
vesnice.

Va sa zits, chestia evreiasca este una, si agitatiile evreiesti din ultimul timp, altceva.

Si, data nu se poate adresa cineva Guvernului pentru a cere masurf de natura sa resolve chestia evreiasca, se poate adresa cineva si
acestui Guvern si oricaruf Guvern pentru a cere sa impiedece provocarea elementului national, care stapineste aceasta tar* de care
un element care nu stapineste aceasta tars, care n'are drept s'o stapineasch si care n'o va stapini niciodata.
Punctul de vedere al Guvernului este neted. Statul romin a fost
interpelat la 1878 in chestia evreiasca, si a fost interpelat, nu numai
de Evreii din Romania, dar, gratie minunatei legaturi dintre Evreii
de pretutindenea, de Jidovimea intreaga, cu privire la chestia evreiasca. Si Statul nostru a raspuns prin modificarea articolulul 7, ingaduind impamintenirea individuals, prin Camera si Senat.
Mal departe decit atit nu putea sa mearga. Statul acesta este un
St tt national, si un Stat national nu se poate transforma de hatirul
nimanui intr'un Stat cu caracter nenational.
Daca ar voi un Evreii sa cugete bine, si ar cugeta in afard de prejudecatile sale nationale, nu ar putea sa d ea decit un asemenea raspuns : Statul acesta a fost intemeiat de Romini ; Statul acesta s'a
sp ijimt pe vitejia si munca romaneasca ; Statul acesta s'a intarit prin
cultura romaneasch ; Statul acesta a fost stapinit de spiritul romanese ; prin urmare el nu poate sa traiasca decit cu acest caracter.
Daca, din nenorocire, raultarnith phcatelor noastre, am ajunge sa
sclihnbam caracterul Romaniei, acordind macar in parte ceia ce ni
cer acel domnf, atunci Romania nu ar mai fi Romania. Misiunea ei
intreaga ar disparea, chemarea ei pentru viitor nu ar mai putea s'a
se naentie ; Romania, care este un centru pentru viata romaneasca
de retutindeni, ar inceta fara indoiala sa mai fie acest centru.
Asa incit nu ma gindesc sa. pun Guvernului intrebari la care poate
s mi spuna ca nu este chemat sa raspunda. Nu ma gindesc sa admit ceia ce dumnealor ceilalti an dori sa admits, anume eh in chestia
ev iasca trebuie sa vorbeasca, din noti Statul romin. Ci gindul mien
este r umai sa va arat, cu dovezi, de ce natura periculoasa si intolerabila sint agitatiile evreiesti din timpurile din nand.

fN CHESTIA AGITATIILOR EVREIErf

15

II.

D-lor, de cind pleaca aceste agitatit evreiestt din Romania ? Agitatatiile acestea pleach, nu de la un fenomen in legatura cu desvoltarea elementulut evreiesc din tars, ci agitatfile acestea pleaca de la
un fapt in aparenta legat de raiscarea socialists din Romania.
in fruntea acestel miscall se gasia pans acum citeva lunI doctorul
Racovschi, o persoana foarte bine primita intr'un timp de mat toga
lumea politica romina.

Bun prieten cu o multime de persoane care ail jucat odinioara un

rol in miscarea socialists si care, din diferite motive, care-i privesc,
acum nu mat joaca un rol in aceasta miscare, (cdoctorul, ((Bulgarub), cum i se zicea atunci, era o persoana simpatica pentru acesti
socialisti de odinioara, si un alt partid, un partid de ordine, un partid conservator, a facut din doctorul Racovschi, Bulgar nascut in
Bulgaria si dind socialismului din Romania o nuanta bulgareasca, a
facut din doctorul Racovschi un functionar public din judetul Constanta, unde a avut un be de consilier judetian.
Acum, cu ocasia rascoalelor teranestl, s'a vazut cine era Racovschi,
ce rol a avut Racovschi in acele rascoale, si cet mat bunt priPtent al

sal au fost &dig sa lepede once legatura cu seful gocialistilor din

Romania, cu seful strain al socialismulul cu scopuri straine din Romania, si atunci, in starea aceia de spirite de dupa rascoale, care
provoca hotariri rapezi, de care lumea nu ar mat fi capabila acum,
doctorulut Racovschi i s'a aratat drumul spre strainatate. A fost Pxpulsat. El s'a dus in strainatate, si un om de o fire ca a doctorulul

Racovschi, cu atitea legaturf acolo, in strainatate, in anumite medit

din strainatate, un om deprins a scrie, a vorbi, a agita, ca doctorul
Racovschi, natural ca, ajungind In strainatate, a scris, a vorbit si a
agitat. El a facut sa ni se trimeata de la Stuttgart o anumita somatic in ceia ce priveste felul cum avem sa ne comportam fats de agitatille socialiste. Si dupa aceia a mers si mat departe, insa nu la lumina zilel. Jurnalele din strainatate Intel) build dimineata au trezit
chestia evreiasca la not.
Chestia aceasta a fost trezita la not de cite on aveam de discutat
o crisa aici in tars ; chestia evreiasca aparea, cad hunil nostri compatriot)." asteptail acest moment. indata ce momentul vine, el isi fac
datoria de a ne soma Inca odata sa li acordam drepturile Ion.
Acum, vedett, lucrind asa, el urmati o lozinca care a fost data de
multa vreme de al tor, de pe timpul cind sefil lor erail mat bunt
decit sefil de astazi.
Intr'o foaie scrisa in romaneste pentru a exprima nevoile si aspiratiile evreiestl, prin anil 1860, li se spunea : ash nu uitam ca liber-

tat a ca si cerul trebuiesc cucerite, sa Indoim dar silintile noastre

si sa nu incetam de a bate la poarta cetatil romine, pang ni se va
deschideD.

Lozinca aceasta, data prin anul 1860, a fost urmata cu area sta.ruinta indaratnica, cu acea energie ascunsa, cu acea credinta In

16

N. IORGA

triumful silintilor sale, pe care poporul evreiesc supt toate cerurile

si In toate imprejurarile le-at avut.
Va s zica, doctorul Racovschi fiind in strainatate, avind legaturile
sale cu anumite cercurl prin acea &eased leghtura pe care o vom
documenta-o indata intre agitatia socialists si tendinta evreiasca de
a avea la nol mai mult decit toath averea noastra, decit tot creditul
nostru, decit toata inriurirea asupra vietif noastre politico, multamita
va s zica acestor legaturi, doctorul Racovschi deschide focul impotriva Romaniel. Nu in ceia ce priveste caracterul legal al expulsarii
sale, nu in ceia ce priveste drepturile socialistilor in Romania de a
se constitui in partid, ci doctorul Racovschi deschide intr'o revisth
din Paris, in (Courrier Europeen, revista cu scopuri frumoase umanitare, cu frumoase scopuri libertare, din care mai mult decit ()datatranspire insa interesul specific evreiesc, doctorul Racovschi deschide
in aCourrier Europeern focul impotriva Romanies pe chestia evreiasca.
Un lung articol, cu infatisarea foarte documentata, era menit sa orate
Europe' ea nici intr'o tars nu sint mai rail tratati EvreiT decit in
Romania.

La articolul acesta cred ca Guvernul romin datoria un raspuns.

Vedeti, oricit s'ar zice, dar opinia publics din Europa inseamnb.

ceva. Aceasta opinie publick ni-a facut in anumite imprejurari destul

rat ca sa ne ingrijim s nu ni mai face altadata. Cind se aduc, cu

cifre si cu citatii, anumite invinuiri Romaniel, cred ca datoria Guvernului care, intun moment dat, cirmuieste aceasta tars, este sa

raspinga aceste invinuir1 nedrepte, s rectifice aceste cifre mestesugit

presintate, sa dovedeasch netemeinicia acelor citatiT, aduse cu anumite intentii.
NoT avem in strainatate represintantii nostri, cari, represintantil
acestia, nu prea fac mare lucru. Sint une orT puss in imprejurari de
acelea de a nu putea face mare lucru ; adesea on sint puss in impre-

jurarf de a putea face ceva si fac mult mai putin decit datoria lot;
dar Imi inchipuit ca un represintant al Romaniel in strainatate este
pus si pentru a apara Romania de anume calomnii. Cind in presa

strains circula calomnii categorice, sprijinite pe o documentatie false,

cuprinzind intetiri impotriva noastra, represintantul Romaniel in strainatate este eel d'intaiu chemat sa rectifice. Dace raspunde un particular, particularul rectifich si foaia revine, iar, cind particularul acela
revine a doua oars, i se refuse tiparirea raspunsului. Dace insa nicT
represintantul Romaniel nu raspunde unel acusatiT, ramine innaintea
opiniel publice europene numaT acusatia care s'a adus impotriva noastra si pe care n'am raspins-o.

Iata, intr'un anume moment, fiind prim-ministru d. Sturdza, s'a

raspuns printr'o carte francesa iscalita Verax, scrisa de un istoric al
partidulul liberal, din istoricii pe cari partidul liberal IT admite ca

istoricT, precum partidul conservator sail partidele conservatoare admit

si el istoricil lor, s'a raspuns, prin condeiul d-lui Verax, istoric romin
de caracter liberal, la aceste InvinuirT evreiestl.

Cartea d -luT Verax,

spun

stit tine este autorul, nu Sint in drept sa -1

cartea d-lui Verax este foarte invatata : cuprinde o multime

IN CHESTIA AGITATIILOR EVREIESTf

17

de statistice, incepind din veacul al XVIII-lea. Din cartea aceasta se

dovedeste ea Evreii n'aft drepturT istorice in Romania, se dovedeste,
ceia ce e adevarat, ca la Inceputul secolului trecut eT ere"' 1.2.000 de
oameni. Acum, dumnealor pretind ca sint numal o nimica toata de
350.000 de oameni, incapind in mare parte in erase si ocupind in
parte hotaritoare orasele Moldovel. Nol avem motivele noastre sa credem ca numarul de 350.000 este prea putin, ca cel adevarat se ridica
catre 500.000. Stie toga lumea cum se poate scapa cineva de statistica in Romania. Si, data sint mesteri, sint Evreii, cu atit mai mult,
cu cit intre noi si terile vecine se face un schimb necontenit de elemente fugare, care se gasesc totdeauna in tara unde nu se face statistics, disparind pentru citeva file din tara in care se face statistica.
Va sa zica, s'a facut cartea aceasta a d-lui Verax, si in cartea d-lui
Verax se pot vedea cifre, se pot vedea dovezi, dar nu este o carte
potrivita pentru a raspunde in tonul in care am fost acusati noi, in
imprejurarile in care am fost acusati not La carts de propaganda
fanatics, de advocatura calduroasa, noi raspundem cu c'arti pline de
informatil istorice, pline de statistice, dar care nu sint potrivite pentru

publicul acela mare european. Cad noi nu trebuie sa ne adresam

catre invatati, ci catre acel mare public european. Nu este fara in-

semnatate, cind dusmani nostri vor deschide chestia evreiasca de la

noi, nu este Para insemnatate ca oamenii hotaritori in acel moment
sa aiba, in ceia ce priveste chestia evreiasca, nu pareri false si calomniatoare, ci pareri pornite de aid, drepte, corespunzatoare adeva.rului. Va s zica, d-lor, pe de o parte d.-rul Racovschi deschide
chestia evreiasca in strainatate. Si se pare ca, pe Iinga articolul doctorulul Racovschi, a mai circulat, in ultimele lunT ale anulul trecut,
si o carte de proportii mai intinse, in care se vorbia de vechimea
Evreilor la noi, de suferintele lor, de seria de legi care s'ati facut in
Romania anume pentru a lovi in ei, de exemplu legea Instructiel
Publice, cad' copiii for nu pot invata gratuit in scoala unde nu pot
invata nici copiii nostri. Se spune ca nu sint primiti gratuit in spitale,
si se stie, cind era tifosul la Iasi, eh nu mar aflau crestinii loc in spitalele pline de Evrei, si and, prin actele de donatie, acele spitale au
caracterul crestinesc si romanesc, nu putem sa lasam pe Romini alard, de hatirul opinieT publice europene.
0 carte care este in curent cu toate legile noastre, care citeaza
aMonitoriul Oficial, gazetele romanesti din diferite timpuri, o asa
carte s'a raspindit in toate cercurile intelectuale si politice din Europa. Veti intreba de unde am cunostinta de aceasta propaganda prin
cartea pe care n'am avut-o la indamina. in polemica ce s'a urmat in
aCourrier Europeen, un necunoscut profesor de la Sorbona, despre
care redactia zice ca este un om foarte cunoscut, dar care nu vrea sa -sr

dea numele, un necunoscut si foarte vehement profesor de la Sorbona, care cit de cold se vede ca pledeaza, nu pentru umanitate ci
pentru el si natia lui, citeaza jurnale romanesti, citeaza aMonitoriul
Oficial, este perfect informat cu privire la legile noastre. Si to in
trebi : de unde a rasarit asta, care nu stie romaneste, cu acest mare
numar de informatii precise, luate din izvoare romanesti, impotti a
teril noastre ?

N. IORGA

Va sa zica, articolul lui Racovschi, cartea cea mai veche a Evreilor

din Romania scrisa in limba francesa si raspindita pretutindeni, cartea
cea mai noua pe care aceiasi Evrei din Romania au cautat s'o publice
ntr o limba europeana si s'o raspindeasca, intr'ascuns in toate centrele
ntectuale si politice, iar nor, Rominil, in fata tuturor acestor acusari,
absolut fa a niciun raspuns ! Si dintr'un mare numar de scrisori pe
care le-am prima cu prilejul raspindiril unei brosuri de propaganda
a c(Ligel Culturale, o brosura de propaganda in folosul poporuluf

man din Ungaria, din sciisorile acelea am capatat dovada cit de

mult au prins in strainatate acusatiile in contra Romanies. In scrisorile acestea era un argument inteadevar uimitor ca lipsa de logica,
ca lipsa de sens, argument din care se vede ca fiecare nu scrisese
luind de la el ci culesese dintr'o anumita carte. Se zice : Cind Evreil
din Romania sint tratati mai rau decit cum sint tratati eel din Rusia,
cum pot sa vie Rominii din Ardeal sa se plinga innaintea opiniei publice? Eviderit, nu are a face una cu alta I Rominii din Ardeal
nerita eel putin prigonirile Ungurilor pentru felul cnm trateaza Rominii p.- Evrei in tara lor. Mai intail ca nos is tratam in margemle
1 gii. Se bucura, de toate drepturile, afara, de drepturile politice, mai
ales de acela de a alege si de a fi aless, pe care it pot capata innaintind o cerere Corpurilor Legiuitoare, si, dad, sint oameni vrednici de a fi votati, sint votati si ajung cetateni de o potriva cu Rominii. Dar Rominii d:n Ardeal nu pot plati in niciun cas pentru paatele noastre, chiar daca pacatele noastre ar fi reale. N'o spune nimeni
ca Rominil din Ardeal sint aceia can prigonesc pe Evrei! Si, pe
urrna, a identifica situatia Evreilor, can sint, cum yeti vedea, nos de
tot in tara, a identifica situatia lor din punctul de vedere al drepturilor istorice cu situatia pe care o au Rominii din Ardeal intr'o tara
unde au foE,t cei d'intait locuitori, uncle an fost eel d'intaid cultivatori al pamintului, unde au fost cei d'intain alcatuitori as unel vieti
ivilisate !... De o parte are cineva o masa de straini, adusa de tine
stie ce imprejurari, care nu este mai veche in imensa majoritate de-

cit de un veac, iar, de cealalta parte, are a face cu cea mai veche
poporatie a terii, de la care a plecat si lucrul pamintuluf si cultura
spiritului.
III.

D lor, dar afara de actiunea Evreilor din Romania, prin coreligioaril si conationalii lor din strainatate, este o alta actiune, care mai
ales aceasta trebuie sa preocupe Guvernul nostru : este o actiune a
Evreilor in Romania chiar.

Evreh au in Romania o anumita presa, adeca, drept vorbind, au

ea mai mare parte a preset in Romania. Astfel ziarul frances al Guvernului este redactat de doi sat de trel Evrei, si in cele mai multe
din ziarele noastre rolul Evreilor este precumpanitor. Acum, oricit ar
pretinde cineva ca Evreii servesc ca salariati interesul partidului,
ondeiul iea totdeauna si o nuanta personals, care, in casul acesta, nu
ste numai personals, ci este o nuanta nationals. Apard scriitorul evreu
pe conservators, scriind la foaia conservatoare, on pe liberall la foaia

IN CHEbTIA AGITA1'IILOR E REIEWI

19

liberals, dar, pe linga aceasta, se amesteca in chip firesc si sufletul

lor, care nu e si sufletul nostru, se amesteca si sufletul lor care e
sufletul rase lor, si atuncl coloreaza atacurile intr'un fel sau altul,
dupa cum cutare sail cutare partid, sau dupd cum cutare sau cutare
personalitate politica slut sail nu favorabile aspiratiilor de egalisare
politica. a Evreilor din Romania. Dar, afara de partea aceasta, din care
se ridica mult mai presus, prin sfidarea opiniei publice a oamenilor
cinstiti, prin nerusinata provocatie a simtului national prin calomnii
pe care nimic nu le-a oprit, nici un simt omenesc nu lea oprit vredata, se ridica aAdevarulb,
va sa zica, afara de presa aceasta, in
care cea mai frumoasa podoaba e vesnic independentul, yes= datorul, vesnic platitul si vesnic cautatorul de plata noua : eAaevarub,
afara de presa aceasta este o alts presa Este presa evreiasca ce se
recunoaste ca presa. evreiasca. Si, d-lor, intreb : cu ce drept exists o
presa evreiasca In Romania, avind caracterul recall() cut de presa
evreiasca 2 Cred c dreptul de a scrie in ziare, de a trata in ziare
probleine politice, de a incerca sa indrepti opinia publics romaneasca
intr'un seas sail in altul, eh dreptul acesta, libertatea aceasta a preset
apartine Rominilor, si nu strainilor. Prin urmare, in Tara Romaneasca
pot sa. scrie Rominit ce vor gasi cu tale
data vor scrie lucruri
rele, cu atit mai raft pentru dinsii, dar, in sfirsit, din punct de yedere constitutional, nuI poti opri. Dar avem dreptul sa cerem ca in
aceasta tara sa nu se Lea politica despre noi, despre interesele terib
noastre, cu privire la viitorul teril noastre, decit nurnal de Roinini.
(Aplat: se.)

Va sa zica d-lor, exists cite o foaie evreiasca care se declara foaie

evreiasca, si foile acestea, de o bucata de vreme, aveaft un caracter
anodin. Dadeati fel de fel de informatif : ca a fost un bal evreiesc, ca
s'a intemeiat o societate zionista, ea cutare sau cutare barbat politic
a spus cutare ,lucru in favoarea intereselor evreiesti. Erait mai mult
lucruri subliniate, subintelese, lucruri in care Evreil se pricep mult
mai bine decit toate nattile celelalte. Un atac impotriva nationalitatii
noastre nu era in foile acestea evreiesti. Fusese data, dar, de o
bucata de vreme, nu mai era. insa atacurile aft reinceput, de cind
seful socialistilor rominT gasindu-se in strainatate, fard voia lul, socialistil romini ail gasit nemerit sa se organiseze in partid.
Veti zice : ce ail a face socialistic romini cu agitatiile evreiesti ?
Cit de mult ail a face, v va dovedi urmatoarea citatie : D-lor, la
Braila este o foaie evreiasca, care se chiama. (Romanial). Adecal de ce
Romania sa fie a noastra si de ce sa nu fie si a dumnealor ? Romania, d-lor,

nu mai are atita farmec pentru nof pentru ca este a noastra ; dar,
dumnealor rivnesc la dinsa, si, de !, atunci iubirea lor trebuie s
aiba sun caracter mai pronuntat, sa se exprime cu lirismul i entu-

siasmul de care not nu mai sintem capabilb. Foaia evreiasca intitulata

(Romanin vorbeste despre chestia socialists, despre afacerea Racovschi,
despre ceia ce era s vie dupd gloantele d voastra, adeca despre injghebarea partidului socialist din Romania, despre admirabilul program
al acelul partid, care pledeaza pentru desfiintarea Bisericib, ca y le
death pentru desfiintarea caracterului national al Statului, care ple-

20

N. IORGA

deaza pentru desfiintarea ostiril romanesti si termina cu ingrijirea spe-

cials pentru acordarea de arepturl la Evrei, spunind lucrul lamurit,

cu un curaj care face onoare numai consecventel acestui partid, dar
nu si tendintelor acestui partid, si el se ispraveste cu o masura de
gospodarie cu caracter asa de innalt ca ieftenirea transportulul gunoaielor (ilaritate). Aceasta ar fi o foarte buns masura, data gunoaiele
acestea ar putea trece granita, ducind cu ele toate elementele politice
straine nesanatoase din taxa aceasta. (Aplause, ilaritate.)
D-lor, iata ce zice foam. Romania :

Cu prilejul afaceril Racovschi, cercurile oficiale i nationaliste ail des-

coperit un raport intre micarea socialists i Eyre. Studentil nationaliptl, foarte probabil nu fara indemnul Guvernului, in orice cas de acord

cu acesta, aft strigat ca miparea in favoarea lui Racovschi este inscenata de Evrei.
Fapt cert este ca, data Evreii aft fost deocamdata straini roicArii,
simpatia for nu i-a lipsit.
Socialismul in Cara nu mai este o cantitate neglijabila, gi partidul net
care este pe drum de a se forma, constituie de acuma o putere insemnata, de la care Evreii pot atepta liberarea for din jugul in care gem.a

Aceasta in luna lul Novembre, si acela care aerie aid prevede Ca,
dupa o discutie intre socialists, dintre cari uniT vedeau enormitatea
parasiril punctulul de vedere national romanesc pentru a trece prin
umanitarism si a ajunge la punctul de vedere national evreiesc--extraordinar pentru un Romin ratacit, ca, va sa zica, dupa aceasta, se
va ajunge la declaratia marelui partid social-democrat romin ca el
intelege ca Evreil sh nu mai fie straini, ci sa se bucure de drepturile tuturor celor cari s'afi nascut in Romania,
Prin urmare, d-lor, dupa teoria dumnealor, tine vrea sa, fie Romin,
nu are decit sa se fi nascut in Romania, si deci pentru aceasta nu ar
avea Evreil din Bucovina sail din Rusia decit sa-si trimeata pe stimatele

for consoarte in anumite momente 'n Romania pentru a o inzestra

cu un numar de cetateni nascuti aici. (Mare ilaritate.)
Si, d-lor, articolul continua :
Partidul social-democrat este la no singurul care se gindete la emanciparea celor citeva mfi de Evreio)

Daca al zice 350.000,tot citeva mil ! Vedeti, o cantitate neglijabila !

a:Partidul democrat?, si aici cred ca este vorba de partidul socialdemocrat, cad (catre d. Moruzi) cred ca este si hotarirea d-voastra
de a fi in contra oricaril modificari a articoluluT 7 din Constitutie si
impotriva oricaror drepturI de acordat din noti Evreilor.
D. Dim. Moruzi. Absolut !
D. N. lorga. Cred ca aceasta declaratie o impartaseste si seful
d-voastra, si cred ca, data yeti rupe si camaraderia cu Adevarull
(ilaritate), va fi mal bine
1

IN CHESTIA AGITATHLOR EVREIESTI

21

cPartidul democrat este perfect Indrepatit a se agtepta la sprijinul

ea" i acest partid
s 'd se incheie cit mai curind.
ET, acum poate zicetl d-voastra : acestea au fost vorbe in vint ! Nu.
Partidul acesta s'a organisat, si, dupa ce s'a organisat, i-ad venit fel
de fel de semne de simpatie din partea persoanelor care-I salutau
dorita intemeiere.
Evreilor, i geisesc chiar natural ca o alianta intre

D-lor, am aid ultimul numar din Romania Muncitoare, in care

scriii socialistic romini, dar socialistl romini, nu cu suflet romanesc si
nu cu simpatie pentru Rominl. Scriu, va sa zica, socialistil romini,
sell, d. D. Marinescu, si alte persoane, care, dupa o indelungata
cugetare, hranita. cu multa cultura, privitoare la chestiunile politice
din Romania, au ajuns la aceste conclusiI : uitindu-se cu despret la
nos, niste burghezi innapoiatl, ni vaticineaza cu privire la viitorul
neaparat al Romanies, unit cu desvoltarea &eased a civilisatiei si a
vietiI politice europene. Va sh zica., in ultimul numar din Romania
Mun'citoare) sint telegrame sosite la congres. Citeva din ele nu-s
fard interes.
Tata una :
actg.

Traiasca Congresul social-democrat international ! druid

Goldenberg.s

Alta :
(rMoineti.Traiasca socialigtii social-democrat! romini.Salecineanu

Si alta :
cPitegi.

Dorim succes stralucit noulul partid social-democrat. Tra-

iasca socialismul ! TrAiasca sindicalismul !Negrescu, vre-un SchwarzBezdedeanu, Bercu, Grimberg, Feldstein, Nicu Avram.
feld

Tog fruntasit politics din localitate (ilaritate).

E si o alt telegrama, ungureasca :
aBudapesta.
Trimetem salutul nostru brave! gi congtientei muncitorimi romine adunate in Congresul dela 31 Ianuar. Traiascn muncitorimea organisat. !
Corraitetul central al Partidului social democrat
din Ungaria.v
Apol o alta telegrama, de la Paris, unde este un cerc socialist

alcatuit numar din Evrel :

Creasca sindicalismul, creasca socialismul ! Grupul munciaParis.

torilor socialists rominio)

Silul va arata provenienta el.

Va sa zica pand aicI, in afard de telegrama ungureasca, se vede ca
aprobarea strainatatil este represintata de Evrel. Sint si Bulgari. Eu
am adunat aids pe o singura jumatate de paging urmatoarele nume de
Bulgarl, din Bulgaria, patria d)ctorului Racovschi, unde stringe acum
documente cu privire la un unchiii al d-sale, care a jucat mare rol
in tara d-sale. Urez si d-lul Racovschi sa joace un rol cit de mare,
liberator, in tara cl -sale, dar sa ne lase per nos cu pacatele, suferintele
si aspiratiile noastre, airs, in tara noastra. Va sa zica din Bulgaria,
din patria d-lui doctor Racovschi, unde a fost si unde se gasqte, si

22

N. IORGI

unde avetl cruzimea de a-1 sili s ramlie,-11 silitT sal devina bun patriot bulgar, si cred ca de aid nu results cine stie ce dusmanie fatal
de persoana d-sale, si de acolo vin telegrame iscalite Beccief, Abagief, Chircof, Nesef, Napetof, Danailof, Nadef, Botusarof, Dimitrof,
Coti, Dincef, Teodorof, alt Beccief, Burlacof. Cu aprobarea Burlacofilor

(ilaritate) si fratilor Goldenberg si a lul Bercu si cum II mai zice, si

cu aprobarea cercului hotaritor unguresc din Budapesta-, partidul
poate merge innainte, cad simpatiile tuturor bunilor Rominl ib sint
asigurate.

D-lor, va sa zica chiar de la inceput vedem nol cam incotro bate agitatia

socialists din Romania. Cu astfel de aorobari, cu sefl pe cari-I stim,

cu punctul esential din program ; ca Romania Ware mimic maT grabit
decit a da drepturl de-odata tuturor Evreilor neimpanfintenitl, partidul acesta spune neted originea sa si presinta un certificat de provenienta sa nationals.
Dar, alaturi cu forma socialists a agitatiel evreiesti, se continua cealalta forma, adeca agitatiile evreiesti supt steagul national evreiesc,
supt steagul zionist, prin foile pe care Evreii le scot anume, cu ingaduinta noastra,
si n'ar trebui s fie in nicTun cas cu ingaduinta
noastra,
prentru a represinta ceia ce cred el ca slut interesele for si
impotriva a ceia ce stim nob eh e interesul nostru. Cam ce zic in foile
lor, sa-mi dap voie s v arat prin citeya citatii.
D-lor, apace o foaie care se intituleaza Cronica israelitan, iar dedesupt : organ politic al Evreilor din Romanian.
D-lor, mai constitutional decit aceasta. Cronica israelita, organ politic al Evreilor din Romanian, nu se poate. Aceasta foaie e condusa
de un oarecare domn Iosif R. Petreanu. Stiil ca era un domn Petreanu la Vointa Nationala., 1mb inchipuiti ca asta trebuie sa fie
altul. Va sa zica, Cronica Israelitb, organul oficial al Evreilor din
Romania, condus de Iosif R. Petreanu. D-lor, Iosif R. Retreanu,adeca
un Steinberg sail un Steinfeld oarecare, are urmatoarele pareri in
.

ceia ce priveste caracterul national al Romaniei, are urmatoarele parerl

in ceia ce priveste faptele de vitejie pe care 1e -ail indeplinit, singuri,
stramosil nostri pe acest pamint. Zice :

Romania este o nafiune, iar nu o rasa, i o natiune care cuprinde

elemente ce nu sint de rasa latina i nicT de religie ortodoxa. Romania s'a format, ca toate Statele i mai molt poate decit altele, prin
unirea a diferitelor rase de oameni 1-i diferite popoare la -un Stat,
care cu timpu1 a devenit Statul Romin.)

Aceasta, d-lor, este o natiune ingaduitoare, natiunea care ceteste

aceste lucrurl si care se multameste numab cu forma foarte cuviincioasa a uneb interpelarl in Parlament :
Mal departe :
Dintre aceste diferite popoare fac parte i EvreiT cari au trait In
acPasta tail din timpuri imemoriale i carora li se datorete in buns
parte avintul economic pe care 1-a luat Statul romin, Evreii fiind,aproape

YN CHESTIA AGITATIILOR EV1 EIESTT

23

singuril comercianti si industriagI al teril. Cad o tam nu se formeaza

numai prin sabie i ghioaga

Adecd, d-lor, aceasta este partea noastra : sabia si ghioaga. Stra

mosil nostri au fost ghiogari si oamenl ai sabiel, si fara aptrtudini in
ceia ce priveste cultura.
...Ci si prin munca economics, gi Evreii au avut, precum au si acum,
un rost economic in aceasta tar6.1)

Si, la sfirsit :
aDacti Statul Romin are caracter national, atunci Evren tac parte dm
natiunea integrant& romin6 ; dar, data Evrt,ii nu far, parte integrant& din
natiunea romina gi sint o alga natiune, Romilnia nu are caracter national.)
'V4

D-lor, las la o parte necuviinta pe care el o savirsesc ; dar innain

tasii, stramosil tor, de glorioasa amintire, se rugau la 1831 luI Chiselev, aici, in Bucuresti, in calitate de natiune evreiasca, nu pentru drepturi, caci cu Chiselev nu se sta de vorba ca cu un ministru
constitutional romin din veacul al XX-lea ci doriati numal : asd poata
lua in arenda mosil boieresti.

Cind anatiunea evreiasca se rugs s poata lua in arencld mosh

boicresti, incepuse decaderea boieremii, care nu putea sa trdiascd, fara

Evrei in coaste, incepuse lichidarea mart proprietati boieresti De

aici IAA la insulta care ni se face azi : ca ai nostri au avut ghioaga,
iar al for gindul si munca, este oarecare deosebire.

Si, d-lor, in treacat o spun, nu au dreptate de loc. Evreil, eel mai

multi dintre dinsii, slut la not de cind cu turburarile care au sfirsit
Polonia. Cea mai mare parte din Evreii Moldovel au venit pe vremea
lul Mihal Sturza. Ca erati si innainte Evreii, bine, erail. Aici era un
paradis pentru natiunile prigonite. Doar el o recunosc in foala for
de la 1850: ea Rominif sint foarte toleranti ; nicIo natiune, n'a fost
mai toleranta decit Rominii.
Va s zica intr'o tara ridicol si criminal d. toleranta ati fost Evreii
in toate timparile fiindca veninii cellalti read fost tolerantl d Inc.
Aceasta, fard. Indoiala, nu indreptateste pe d. B^ociner, pe unul din
mai multil Brocineri pe cari tara noastra II adaposteste si I Tidiea la
onoruri, nu-1 indreptdteste sa stoats o cart,- in care pretinde ca Evreil
sint tot atit de vechi ca si not, pe motivul Ca Domnil nostri de odinioara imprumutail bani de la Evrei si ca Evreil veniau aid ca s se
inteleaga cu Domnul in ceia ce priveste plata acestor bani. Caci
acesta a fost rostul for de odinioard : indivizi cari imprumutau barn'
boierilor si teranilor, si cari veniail in tard ca sa si culeaga cantata,
ssu sa -si iea innapol capitalul. Si, iatd, sint doua inturesar to dovezl
istorice, pe care le adaug in treacat pentru ca sa nu ramlie macar aid
lard raspuns anumite pretentit

In 1568 era Domn in Tara Romaneasca. Petru Schiopul, eel

d'intaiii care a facut cu privire la Evrei lucrul pe care au fost

24

IORGA

illy mai multi ministri romini din timpurile noua sa-1 faca tot asa,
adeca sa-1 trimeata peste granita. La 4568, Petru Schiopul iea urmatoarea hotarire :
((Ey eii vin In

tail de imprumuta satenilor cu dobinzI marl, ce nu

pot plAti. Contra datornicilor cer sprijinul Cirmuiril. SaraciI Ant siliti

a imprumuta de la el. Asa s'a savirsit ruina poporatiunil sarace de la

tara. Evreii se deosibesc esential de cellalti locuitori pentru a ieair
prin carnatA singele raialelor si, unde merg, fac mil de suparAH supt
cuvint de bani.

Asa s'a savirsit ruina poporatiei sarace de la tara..

Asta la 1568, prin urmare cu 300 si ceva de and innaintea quasimonarbiei moldovenestt a familiel Fischer.
Apoi bine d-lor, asta era antisemit ? Si in Moldova a fost tot asa :
Alungarea Evreilor din tara noastra nu e din bun plat, ci pentru CA
desnAdajduiesc pe negustoril nostri, cari-sI pierd vremea asteptand la
hotar pe :cumparatorii de vite, pe cud Evreii, trecind pe alaturea si
aducind la not postavurl lesestI, dupA ce le desfac, isi cumpAri si scot
vite din launtrul to ii... SA ruineze pe negustoril nostri, nu putem
fp gadui.

Aceasta, d lor, face parte din mostenirea de intelepciune a lui Petru

Schiopul. Si, dad, legea d voastra de incurajare a industriei nationale,
mpotriva careia VIA articolele din Cronica Israelitab si Revista Israelital, data legea aceasta se va vota, si data, mai ales, se vor gasi
oameni can sa cutt.ze a o aplica celor marl si tart, atunci vetl fi urmat,
upa trecerea de mai bine de 300 de ant, aceasta invatatura a Dom nulul de odinioara :
Sa ruineze pe negustoril nostri, not nu putem ingadub, zice Petru
Schiopul, Domn in Moldova ; car Petru Schiopul, Domn in Muntenia,
ce : Asa s'a savirsit ruina poporatiei sarace de la tara !D.
Vedeti, d-lor, cloud marl invataturi, ce ni yin de la un om care nu
a fost antisemit. EA n'am fost niciodata, si de o multime de vreme
umblu 01 gasesc un singur antisemit, un singur om care sa fie impotriva Semitilor numal pentru ca sint Semitt, un om care ar putea

Inca, sa fie in contra lor, dacd Semitif s'ar gasi la et acasa, data ar
avea si el un Stat national al lor, cu oaste, cu generali si cu tunuri
(ilaritate) cu tot. Data s'ar gasi unul care Ed fie speriat de existenta
acestui Stat iudaic, intemeiat acolo, in apropierea Vavilonului, unde
sezura si plinsera) data s'ar gasi un astfel de om, atund as avea
bucuria Ca, dupa o indelungata cautare, am putut sa descopar si eu
,

un antisemit !

Dar va spun n antisemit, cu toate ca.' utarile mele indelungate de

om invinuit ca as fi asa ceva, n'am intilnit pans acum nictunul. Nu
se poate sa fie 1 Dna cineva dintre d-voastra are cunostinta vre unuia,
it rog s mi-1 semnaleze, dar en. nu 1-am vazut. Eti cunosc numal
Romini can sint ingrijatt de viitorul economies nationale romanest1
in margenile Statului romin. Si aceasta nu se poate numi in niclun
chip antisemitism. Not nu avem nimic cu et, not avem cu not. A

IN CHESTIA AGITATIILOR EVREIESTI

95

noastra a fost tara aceasta, a noastra s fie ! Mal bine s ne ducem

cu totil, decit s impartim in margenile tern' noastre stapinirea asupra
el. (Aplause prelungite.)
Acum, eiz cer anumite masurf impotriva acestel prese, si cer anu-

mite masurl impotriva preset in general, d-le Prim-Ministru, pentru

ca az1 nu se poate gasi dreptate impotriva atacurilor prin presa. De
cite on am incercat s gasesc dreptate, dreptate n'am gasit. Insulta
nu se pedepseste. Se admite ca oricine poate sa fie insultat si insultatul
nu se poate plinge. Dar calomnia nu se poate aproape nicIodata dovedi
innaintea juratilor. Atacurile impotriva Statuluf si natiunif, atacurile
acestea nu sint prevazute macar in codul penal. Si o s fie de nevoie
ca presa s se infatiseze de-acum innainte altfel, pentru ca, tine scoate

o gazeta, sa fie in masura sa raspunda, si sa nu fuga de raspundere.

Si d-voastra care atl indurat multe calomnii, si care le suferiti cu
un temperament mai linistit, d-voastra avetl insiva datoria de a in
cepe, cu curagit si fara niclun fel de consideratie constitutionala, aceasta asanare a presel. Legea presel de astazI a fost facuta
pe vremea cind partidele 41 spuneail lucrurf pe care nu le-ar fi putut
spune in niclo tara unde presa ar fi fost rinduita. A trecut vremea
aceia, si tine vrea s spuna un lucru, sa fie in stare 854 lea si raspunderea pentru dinsul !

Pentru ca sa vedeti d-voastra ca cererea aceasta de infrinare este

intemeiata, sa vedeg cum considers acestf compatriotI al nostri si
alte partf ale vietil romanestf. In Iunie trecut, in urma condamnarif
d-net Vlad de catre tribunalele unguresti, medicil nostri au protestat.
au
Si, intre medicil din Romania poftit,1 s iscaleasca Memoriul
facut rati aceia can i-ail poftit
emir si medicl evrel, can erall
liberl sa iscaleasca sail sa nu iscaleasca.
Dar, data au iscalit, n'aveat de ce sa mai revie asupra iscalituril
for si sa zica: da, am iscalit, dar d-voastra sintet1 asa si pe dincolo,
Daca aveti de gind sa ni facetI un proces, n'avetf decit A. nu iscalitf. Dar, dupa ce au iscalit Memoriul, au facut urrnatoarele aprecierl cu privire, nu numaf la not, dar si la Rominif din Ungaria, pe
cari, in necuviinta tor, II numesc Romini unguritf, precum pe Rominif din Bucovina if numesc Romini nemtitf, iar pe boieri if nu-

mesc Romini frantuziti, si d-tor se numesc Rominf neimpb.' mintenit1D.

(Ilaritate). Adeca este mai frumos Romini neimpaminteniti decit Romini unguriti, decit Romini nemtitl, decit Romini frantuziti !

Sa-ml dea voie sa prefer aceste trei categoril fats de interesanta

categorie a Rominilor neimpaminteniti, si care nu pot fi impamintenitI, cu toata marea for dorinta de a ajunge la aceasta.
Medicil evrel au redactat un Memoriii in contra noastra, si iata ce
se zice in acest Memoriu : a:Am fi iscalit dar cu drag un Memoriuprotest contra Ungurilor, data n'am avea nof insine in aceasta chestie
o mica socoteala cu Rominii din Regat, o socoteala care, cu intentiune, e lasata nesoldata de insist Rominib.
Cum vine chestia aceasta, o Romini neimpaminteniti, fats cu Rominif

cari sint Romini MA a fi avut nevoie sa fie impamintenitl, si au

drepturl in Tara Romaneasca ? !

26

N. IOR GA.

Mal departe :
DacA manifestarea si reelamarea drepturilor Egale de cugetare, &alit
vostri le ail platit ..

VedetT, aceasta nu mai este limbs romaneasca, se cunoaste ca nu

sint impaminteniti, cad, data ar fi impamintenitl, ar scrie, de sigur,
maT romaneste.
...Fratil vostri le-ati platit prin amenzi si inchisorT, not plAtim prin
averile noastre, care ni sint devastate si nimicite, cu corpurt schingiuite
si cu terorisarea intregii populatil evreie din tail.

Se poate o mat nerusinata, calomnie ? Aceasta foaie apare in Bucurestl, se chiama aRevista Israelita, cu adresa in Strada MirceaVoda, No. 20. Astfel de fot nu se daft in judecata, ci se inchid cu
Politia, care trebuie s procedeze impotriva cuiva care pretinde sa
exercite un drept pe care Constitutia nu i-1 garanteaza!
Mat departe :
Daca ..Ungurit ail profanat morminte si monumentele istorice romanestl, istoria ni aminteste ca Rominit din Regat au profanat si darimat

asele noastre de rugAciuni si localurile noastre sfinte.

S'a darimat odata o sinagoga In Bucuresti, si Maria Sa a dat din

caseta sa particulars, numai BA taca din gura. (Ilaritate.)
Mat departe :
DupA notiunea cea mat elemental* e stiut Ca once om are o patrie.

Sint unit cari nu o ail. Dar nu am luat-o not, si nu sintem not

datori sa li dam alta ! (Mare ilaritate.)

In Romania libera sint 260.000 de Evrel din mosi-stramosi in aceasta

lard, carora li se refusi dreptul de a-si zice Romint.

Dar nu, de loc, pot zice ea nu ne supard cu nimic ; pot foarte

bine salt zits, numat sa nu fie ! (Ilaritate.)
Aceasta este chestiunea. Cad, vedett d-voastra, data miile de lucratort italient cari traiesc in Sudul Franciet ar veni cu cererea
sa fie impaminteniti in masa, adeca Statul frances ar consimti la
aceasta ? Dar Statul prusian nu a luat masurl impotriva muncitorilor
polonl venitt in Polonia prusiana si, in loc sa li dea drepturT, i-a

trimes peste granita!

Caci, d-lor, once Stat care este Stat national nu poate s iasa din
margenile datorieI sale de Stat national.
Elementele straine pot sa patrunda numal supt trel conditit Infant
sa fie perfect asimilate, al doilea sa nu fie nicairi in mase compacte
si, al treilea, nu prin pretentit, ci prin jertfe sail arate dorinta de a
face parte din Statul national. (Aplause.)
:

D-lor, spusesem in treacat ca pe vremea lul Mihat Sturdza at

intrat multi Evrei in Moldova. Aceasta este de domeniul public. Si

dumnealor, de o bucata de vreme, cum se va vedea, se joaca cu situatia for nelamurita din punctul de vedere al serviciulut militar. De
la aceasta tribuna, adeca de la tribuna Cameret celei vechl, am fost
de parere s inceteze acest joc: nu avem nevoie de serviciul militar

IN CHESTIA AGITATIILOR 1E1711E1411

27

al dumnealor si, prin urmare, sa ne slabeasca cu serviciul militar si

s nu ni ceara nimic in schimb. Cad e curios : acum vor sa faca
serviciul militar, si, cind generalul Berindei void sa-1 scape de buclucul acesta, 1-ad numit acine setos de singe, prin gura until domn
Ghelerter, un influent socialist de la Iasi. D. Ghelerter, despre care
a fost vorba odinioara s fie expulsat, dar in sfirsit s'a trecut supra
acestui mic pacat al d-sale. A fost o vreme insa, cind se rugail de
Mihai Sturdza sa nu faca serviciul militar.
Iata un act moldovenesc de invinuire impotriva lul Mihai Sturdza,
in care se spune
((fine a fost acela care a dat proiectul OWtqtii Adun'ari pentru a
se hotari luarea la oaste i din natia israelitti gi care, ca sa nu puie
in lucrare aceasta legiuire, a luat apoi mita de la Israeliti 40.000 de
galbeni ?t.

Apoi atunci au dat 40.000 de galbeni ca sa nu faca serviciul militar, acum au pretentii sa faca serviciul militar, de care nu avem
nevoie, pe care avem slabiciunea de a nu li-1 interzice. Dar, acum
vor s-1 faca si s ni ceara aceasta impamintenire in mass, care ar
distruge Romania de astazi, si ar da ceva care for li-ar conveni, dar
noun in niciun cas.
Dar si in lucruri de acestea apetitul vine mincind. Il Iasi pe ci-

neva sa se intreaca putin in acest domeniu al exageratiilor interesate,

al pretentiilor nejustificate, si pot sa va asigur ca peste citava vreme
va veni cu ceva si mai tare. Si, data aceasta interpelare nu va aduce
macar un resultat positiv, de sigur ca in publicistica evreiasca se va
vedea urmarea acestei slabiciuni a Guvernului nostru.

D-lor, mai este un mare anunt care mi se pare at a iesit si in

nu cunosc din nenorocire aceasta Iimba. in evreieste se

tiparesc multe lucruri in Iasi; in Iasi se tiparesc si anunciuri de-ale
Teatrului National tot in evreieste; am aid cloud exemplare, pe care
le pun la dispositia d.lui prim-ministru. aTeatrul National din Iasi. ,
Barbara Ubric, atit este scris in romaneste, restul e in evreieste.
evreieste,

Iata reproducereo fototipica a documentului (d. Iorga inmineaza d-lui

prim-ministru un exemplar).

D-lor, este un anunt mare, care poarta titlul : aAsocia.tia generals

a tineretului evreoromin. Interesant de tot! Dumnealor, vedeti, in
Iasi, se piing ca-I supara cineva ; nu-I supara nimenl. In copila'ria mea
este adevarat ca poporatia evreiasca avea sa sufere de pe urma dispositiei glumete a poporului nostru, dar, de un timp, nu-I supara nimen!. Si nu indeamna nimeni sa-I supere, se indeamna insa la ceva,
se indeamna la reromanisarea Iasilor. Si cred ca aceasta" nu e un
pacat. Dar la prigonirea lor, care n'ar avea niciun resultat, tine ar
fi naivul care ar putea indemna la aceasta ?
Va sa zica, aici apare un anunt al aAsociatiel Generale a tineretului evreo-romin,, care e foarte interesant prin faptul ca intr'insul
ni spun dumnelor ace vreati ;
!

28

N. IORGA.

oCa vrem ?
Cu adinca rnihnire constatam ca in decursul vremurilorp veacnrilor !
gi pana astazi, p6pulatia evreiasca din aceasta tara continua a fi considerate ca strains.

ak tara In care am fost partagii nedespartiti ai populatiei Winne,

intimpinind alaturi de ea razvratirile soartel, precum ei restrigtile
vremi1, find nascutI gi cresculf supt acelagl cer, pa acelagi parnint gi
legiinati de acelagi dor...x)

Zic si zati ! (Mare ilaritate.)

...sintem totugi considerate ca strain! !
De ce ?

aNu sintem no! oare demni de a purta in aceasta tara calitatea de

cetacean romin ?

eN'am dat dovada in atitea rindurl de puterea netarmuita a simtimintulm datoriel de care sintem insuffetiti, yi n'am sacrificat no! pe
altarul datoriel catre tail, tot ce ni este mai stump, intoemal ca i fiii
priveligiati af acestel ter! ? N'am dat oare dovada ca sintem gata oricind
a sacrifica ai viata pentru apararea patriei...D

Stiti ea in razboit n'a murit absolut nicTun Evreu. (Ilaritate.)

a... in care pentru prima oars am vazut stralucind soarele gi am aseultat

graiul omenesc in limba romaneasca ? $i nu sint oare osamintele strabunilor nogtri, ce zac ascunse supt Varna acestel teri, o puternica chezagie a legaturilor noastre cu pamintul romanesc, din cele mai batrine
vremurl ?).)

incep a ma indoi de originea arica a lui Traian si Decebal I Mal stir,

or fi fost aimpumuntenip pe pamitul acesta daco-roman I (Ilaritate.)
($i nu vorbesc in de-ajuns paginile stralucite de qul tura Si de iubire
catre tara, scrise de stramogil nogtri in istoria acestel ter! ?...n

D-lor, nu va obosesc cetindu-va frasele acestea cu efect. Dar s va

amintesc un lucru : ca, adeca, atuncl cind Unguril se temeati ca din
Romania va veni un atac impotriva Austro-UngarieT, pe la 1869, illsraelitil din Romania au dat Ungurilor pentru innarmarea honvezilor
mai multe mil de galbenh. Aceasta e o calomnie ? Nu e calomnie :
se gaseste in TFederatial., foaie care aparea la Pesta la 1869, in numarul din 19 Novembre. Stramosil can au aparat tara aceasta, si
can i -au cistigat glorie, si can dorm, erol, supt pamintul patriel,...
si Israelitil rominb can au dat Ungariel bant pentru innarmarea
honvezilor, mat multe multe mil de galbenI I
Pe honvezii de azi, pe anumiti honvezi can stati in redactia foilor
din Ungaria, si batjocuresc Romania ; pe anumiti honvezi can indeamna Guvernul unguresc ca sa face procese nedrepte gazetarilor ce
represinta simtul national al Rominilor de peste hotare, pe anumitl
honvezl can presideaza Curtile cu jurati care condamna pe nedrept
pe gazetaril romini de dincolo, can impiedeca foile din Romania de
a intra in Ungaria, pe acest1 honvezi it sprijina, si Evreimea. din Ungaria si Evreimea de aid, (Aplause.)

IN CHESTIA AGITATHLOR El7REHM!

29

Acel cari persecute gazetele romanestl de dincolo, acel cari arunca

in temnita pe gazetaril nostri de peste munti, acel cari incearca a

sfarima legaturile firesti intre not si frati1 nostri din Ungaria, aceia
se zic Maghiarl, dar, cu cit o zic mai tare si cu cit o zic mai des,

cu atit se vede eh sint mai putin Maghiarl. Pe acesti Maghiarl, d-lor,

i -au platit Unguril destul de scump, si o sa-1 plateasca si mai scump
prin naruirea Statului lor, pe care viseaza sa-I vada fundat pe base
nationale. Si, d-lor, de la ceia ce a petit Ungaria, a card proprietate
mare este in minile Evreilor, a caril proprietate mijlocie este pe jumatate in minile Evreilor, a carii proprietate mica atirna de bancile
evreiesti, a &aril industrie si comert sint represintate de Evrel, a OM
press este, 95 /s, evreiasca, a &aril Universitate are, in cea mai mare
parte, profesorT evrei, a caril literature este represintata prin poeti si
nuvelisti evrei ; din ceia ce a petit Ungaria cu acesti Maghiari, aT caror

stramosi ail cazut de sigur in lupta de la Mohacs, in cele de supt

Matia,s Corvinul, si char cind a venit Arpad in Ungaria, (Ilaritate),
ne invatam sa nu patim si not ceia ce ail petit Unguril cu acesti cetateni maghiarT, sa nu patim si noT asa cu acesti domnT can yin cu
asemenea declamatiT. (Aplause prelungite.)
V.

D-lor,
si cu aceasta voiu incheia, de la o bucata de vreme agitatiile evreiesti ail capatat o tints, pans aici veniail numal cu frase

retorice, cu declamatiT lirice, cu lamentatiT pe mormintele stramosilor.

Dar, de la o vreme, agitatia aceasta evreiasca a capatat un caracter

precis. Acum nu ni spun numai in frase ce vor, acum ni spun intr'un
proiect. Tot acel losif Petreanu, care publics si Cronica israelita,
tot acel Iosif Petreanu a aruncat ideia unui congres evreiesc. Aici,
adeca. in Bucuresti, sa se Vila un congres politic evreiesc pentru revendicarile politice ale Evreilor.

Dar, d-lor, in aceasta tars nu poate s aiba nimenT revendicatiT

nationale, exprimate in congrese politice cu caracter national, decit
Rominil ; nu se poate vorbi despre rosturl nationale decit cind aceste
rosturl nationale sint rosturl ale noastre.
Ce atT zice d-voastra data Bulgaril din Dobrogea s'ar adresa cu o
cerere catre Guvernul romin in care ar spune : profitarn de drepturile acordate Dobrogenilor, ingaduiti-ni sa tinem la Tulcea un mare
congres politic bulgar, in care s facem valabile revendicatiile noastre
Impotriva StatuluT Romin ?
Si ce atT zice d-voastra data acel UngurT din muntii MoldoveT, cari
ail preoti catolicl unguri si invatatorT unguri, si la cari calatoresc
agentii societatii de maghiarisare Sf. Ladislail si can primesc gazete

si calendare de la UngurT, fare ca nimenl s impiedece aceasta leab atura a for tradatoare cu Unguril, ce ati zice clack' Unguril din Moldova ar cere voie sa tine un congres national de revendicatiT la
Bacail ? In aceasta tara rice strain, Evreil, Bulgar sail Ungur, n'are
voie sa tie congres cu alt stop decit scopul national romin.
Dar va zice cineva : el n'ail in vedere asa ceva. Este poate un con-

no

N. IORGA

gres religios. D. Iosif R. Petreanu are insa bunatatea sa ni spue ce

are s se faca la congresul acela.
Zice:

Nu este nimic hotarit Inca, dar ideia dominants in cercurile care

sint pentru liner a until congres este ca el sa fie convocat de militaril
rominf de confesiune mosaics aflati in reserva si constituiti in societati.
a De ce tocmai de acestia ?
Pentzu Jona motive, si anume : Evrcii cari an satisfacut legea
recrutdril nu pot fi considerati ca strains si congresul trebuie tinut de

Evreil- romtnl: si, al doilea, acetia, adeca militarif romini de confesiune

rnosaica, se pot mai lesne organisa.

Ce vor face ?
Ce vom face ? Nu stiti nici

ed.,

Vedeti, ei nu stiti niclodata, dar totusi spun 1

u...cred insa ca, in primul loc, vom protests cu toata energia contra
calificativului de strain ce ni se da. Nol, Rominii de confesiune mosaics, nu sintem niste strain' veniti aid si tolerati numa', sintem Rom prin nastere, prin simtaminte si prin datoriile ce avem catre aceasta
Cara; confesia nu are niclo importanta...

kConfesia nu are niclo importanta... Parch s'a gindit cineva vreodath s li ceard socoteal'a de confesia for 1 In Ardeal sint Romini de
cloud confesil, si not fy iubim pe toti de o potriva, si pe eel de confesie apusana, si pe eel de confesie rasariteana. Nola n'am fost niciodata un popor prigonitor pentru motive religioase. Aceasta ar fi cea
din urrnsa acusare ce ni se poate aduce.
precum nu se poate rontesta Rominului unit sail catolic cali-

tatea lw de Romin, tot astfel nu ni se poate contesta nici nouti aceasta

calitate.

Cu o singurii deosebire ca Rominii ortodoxi si Rominii uniti sint

Romini de singe, pe cari, totusi, cind sint nascutl in alt Slat, if silim
BA ni ceard recunoasterea.

Acestia, Evreii, hod nu au fost niciodata Romini de singe, nici nu

au cerut recunoasterea, si nici nu am avut prilejul sa li-o acordam.
aApartinem acestei teri...

Asta nu e nimic. Pot sa-i apartie, dar vorba e : tara sa nu

li

apartie for ! (Aplause.)

.. i nu cunoastem altd tara, cum, de pada, slat Grecii si Bulgaril
aromanisati.

Aceasta este o ofensA gratuita, adusii acelora dintre `,Romini cari

pot sa sib t intre innaintasii for ori Greet on Bulgarl, on alte popoare crestine, si cari de multa, vreme sad asimilat cu totul, si pentru
cari ar fi si o grubienie si un lucru Para sens sit li se mai aduca o
asemenea acusatie.

IN CHESTIA AGITATIILOR EVRETESTI

3t

La urma :
kEvreil de nationalitate romina au fost Si sint un element pretios
pentru Cara noastra, pe toate terenurile.

D-lor, va s zica agitatia evreiasca s'a concretisat in forma congresului acestuia. Si pentru ca congresul acesta sa se poata tinea, se
scot reservistil innainte, si acestia au fost indemnati s vie cu o ce-

rere a lor.

IatKapelul catre reservists, ca s se formeze in societatT anumite

In vederea *Mark de drepturl. Vedett : ca soldatI, nu prea fac isprava, numai ni umplu soldati nostri de boli de chi. Ajung reservists. Lind ajung reservist!, in loc sa se astimpere, ef intrebuinteaza

situatia for de reservist!, pentru ce ? Pentru scopuri politice I Aceasta

e cea mai innalta si cea mai naturala.' datorie a until militar ?
D-lor, oamenil acestia vind totul, exploateaza papa si situatia for
de reservists, can au facut oastea fara niclo primejdie si can n'afi

fost macar dintre aceia can au trecut prin toe si gloante. Acestia
sint reservist' de aceia can au facut dol, trei ani de casarma, si

Inca silindu-se cu toate mijloacele sa capete concediT, or! lucrind cu

tot eroizmul ca cizmarl si croitori in ateliere. Si totusi sint reservist' asa de tpretiosi, incit li se (1a dreptul de a cere, numa! pentru
Ca sint reservists, drepturi si pentru tot! cellalti !
" Iatb. ce se cere printr'o foaie, care e, am zice, un fel de Monitoriii
oficial evreiesc) :
aReArvigtil romini de confesiune mosaics din Bueurqt1 sint rugati
a-si trimete adresa for exacta unde domiciliaza, pentru a li se face o

comunicare de mare interes pentru toti reservigtP. Se pot adreFaAfie

pe adresa d -lu! H. Wacsal, Strada Regala, 16, fie pe adresa d-lul I. R.
Petr( anu, Strada Herescu-Nasturel, 28.1

Nu aNasturel-Herescul, ci aHerescu-Nasturelv, dar e1 serif' de la

dreapta la stinga, si, asa, trebuie sa intelegem. (Ilaritate.)
Va sa zica, domnilor, aici are cuvintul nu numal d. ministru de Interne, ci si d. ministru de Razboin.
Nu stia dad. d. ministru de Razboiti ingaduie ca reservistiT, can
sint totusi soldatr, 's se organiseze in asociatil politice si sa lucreze
in contra intereselor ten!.
Daca dumnealui nu are aceasta conceptie, si am dreptul sa cred
ca nu are aceasta conceptie, sa binevoiasca sa iea masur1 In contra
lui Wachsal din Strada Regala si Petreanu din Strada (Herescu-NasturelD, 28, can se anaesteca in rosturile reservistilor de natia lor,
din can cauta sa fats agitator! politic! Impotriva Statului national
romin,

Dar ni se pregateste o surprisa la 15 Februar. 0 sa" apara o foaie

evreiasca si mai dirza,

si vedeti ca -s! indirjesc Evrei! miscarea !
Foaia is! zice : florgan politic independents, ca si Adevarulp,
al
Rominilor de confesiune mosaics) : acesta este un adaos pe care

N. IORGA

32

AdevarulD nu si 1-a pus Inca, si ar fi de dorit sa figureze si

in aceasta foaie. Aceasta foaie adreseaza un aApel catre Evreit din
tarap :
Doua motive puternice, printre multe altele, ne au hotarit sa facem
O. spell ziarul cotidian Progresulv : nevoia de a arata pe tale legal&
a publicitatii toate suferintile ce induram...D

Tot infama aceia de limbs, care, dupa ce sentimentele for se unesc

cu ale noastre, totust indrazneste sa faca o deosebire intre el si not.
Cred ca, data ar fi vorba sa li se acorde drepturl tuturor Evreilor,
va trebui sa se hotareasca care din cele doua limbt trebuie s fie
vorbita mat departe: el trebuie s invete a scrie romaneste, sail not
sa invatam a scrie jargonul lor, ca s fim units in toate rind vom
forma o noua Romanie moderna ?
Nu se intimpla o zi Fara' sa vedem aceasta populatie nenorocita
pusa la grele incercart 1 Cum sint tratatt aict, e lucru mare ! S'a intimplat focul din Tirgul-Cuculut de la Iasi, si imediat o foaie guvernamentald, a tinerilor liberali, a deschis o lista de subscriptie pentru
a recladi casele celor incendiatl de acolo. Nu sliil data si aceasta
poate sa fie o persecutie ! Cum poate sa fie cineva mat amab4 ? Este
adevarat ca nu a produs mult subscriptia, dar in sfirs4 ea poate
continua.
Al doilea :
Necesitatea de a lumina toate cercurile populatiei asupra adevaratel
infatisari a chestiunil evreieti.

Va sa zits la 15 Februar vom sta cue vorba, zilnic, cu represintantit

aspifatiilor evreiestf la not.

D-lor, cred ca aceste aspiratil sint zadarnice,

si,

decit sa -1 lasam

si pe et sa treads ea pot ajunge la un capat cu asemenea revendicart, cred ca e mat bine sa Ii dam un raspuns lamurit, si acest ras-

puns nu-1 poate da decit Guvernul. Guvernul nu poate raminea decit

pe punctul articolulut 7 modificat, dar cred ca nictun partid din Romania nu se poate cohort sa den mat mult decit atita. Si, in ce priveste agitatiile acestea, cred ca ar fi de dorit ca Guvernul sa declare
ca el le priveste cu chi can numat simpatict nu pot fi. Si ca, In special, nu poate inghdui tinerea unut congres de agitatie in Bucurestl,
care sa represinte din partea unor straint niste aspiratil cu totul neadmisibile din punctul de vedere at staril actuale si a meniril ill viitor,
de o potriva de nationale, a Statulut nostru. S se gindeasca cum ea,
in cas contrariii, niment dintre not nu poate s garanteze ca poporatia
noastra va 'Astra, pawl la sfirsit, linistea desavirsita si magnanima pe
care a pastrat-o pana acum fata de aceste provocari continuie.
Aceasta este scopul interpelarit mele. (Aplause prelungite.)

Note istorice privitoare la Evrei in terile noastre 1.

Pe la '1330 Evrei tatarl locuiesc la Cetatea-Alba, avind afara din
eras docuintele Jidovilor ; unit incunjura pa comandantul tatar ca
Capul Sflatulut Joan tel Noi e Vadat de unul din acesti
doctori.
Melchisedec,
in Revista pentru istorie, arheologie si filologie,
Evrei.
111, g. 143 i urm.
Rykaczewski, lnventaVeacul al XVI-lea. Evreii turd in Chilia.
rium, p. 149.
1571. Haim Cohen, (Evreti constantinopolitan, face negot de la
Nu calatoreste Simbata : aceasta se prevede in
Hamburg la Chilia.
Iorga, Chilia Si Cetatea- Alba, pp. 295-6.
contractul cu ca'rausit.
1574 si arm. Evreit din Crnstantinopol, imprumuta cu camata pe

Petru Voda ,cbiopul, Domn al Moldovel. Analele Academiei Romine,

XX, p. 438 si urm.; Hurmuzaki, XI, tabla, la,: Evrei.

(Noi Petru, cu mila hit Dumnezeil Domn al teril Moldovell

4579.
stapin si mostenitor, negustorilor de la Lemberg si din celelalte part(
ale Regatulut polon, cut se cade a ti, li facem cunoscuta prietenia.
noastra megieseasca. Negustoril si altt oament nevoiasi din tara noastra
moldoveneasca se piing foarte mult pentru ca, tnergind et, dupe obiceiii, pentru folosul aminduror partilor, la iarmaroacele (bilciurile)
Regatulut, mat innainte nu suferiail nicto vatamare, platind vdmile
cele din vechiii apzate ; lark acum, de o bucata de timp lncoace, att.
fi Inceput a li impune alte vamt disproportionate si nelegale. Not in sine, din potriva, de la chiar asezarea Domniet Noastne prin mila
lul Dumnezct, am pastrat vechea ordine de lucrurt, Cara a o innoi salt
a urca cit de putin, primindu-va in tara noastra, cu priinta gi Cara
asuprire, precum vom urraet a face si de azOnnainte, intru cita. vreme
ne va pastra Dunmezeil in sfinta sa mila. Vazind data si auzind bocetul si durerea supusilor nostri, ne-am indurat, si, ne mat putincl
Abdo, strimbatatile cite li se fac in Regatul polon, am chemat pe tot
-negustorii nogri moldovenegi Si pc boierit de farei , intrebindu-i despre
1. Nu se aduc innainte Oirile din Verax, La Bournanie et les Juifs.
3

34

N. IORGA

starea dintru inceput a negotului nostru peste hotare. Ni s'a rcispuns

cum cd din vechime locul iarmaroacelor era in Botosani, mai in urmd
negustorii 1 i aleserd o localitate mai aproape de granita , anume in
si in satul Lentesti ; apoi Alexandru-Vodd si innaintasul
nostru loan-Vodd mutard iarmaroacele tocmai la Rotin, fdcindu-se
astfel o daund in vdmi. Acutna dar, pentru a va feri de o asemenea
paguba, si tinInd si la prietenia Mariel Sale Regelui, not infiintam
iaras1 iarmaroacele in ipint1, uncle se vor aduna negustoril nostri
cu marfurile lor. instiintindu-va despre aceasta, va may innoim yechile noastre mustrarI pentru urmatoarele necuviinti : mat innainte
vreme, pond acum de curind, vamesii vostri de la Colomeia si de
aiurea luau de la negustorit nostri trecdtori cite trei grosi de un car
fie cat de inccircat ; iard, acum, et li iecift cite cinci grosi, si mai ieait
deosebit cite zece grosi de o bucatd de postav de Lund, si apoi, mai
venincl si vamesii de la Lemberg, mai cer de o bucatd de postav cite
un taler si de tot insul din Moldova, oricit de sdrac, cite patru zloti
lesesti. Pentru inlaturarea acestor nemultamirl in paguba supusilor
nostri, nu numal am infiintat din noil locul iarmaroacelor in Sipintl,
ci Inca, pe credinta noastra, scutirn pe negustoril vostri, city vor veni
acolo, de vama cea veche a 7pintului : cite un ban de tot bowl, si
de once alta varna pentru oricare lucru ; mai instiintindu-va cum ea
intaiele iarmaroace se vor Linea la paresime, iar despre celelalte va
vom instiinta osebit. In sfirsit, sa va fie cunoscuta alungarea Evreilor
din tara noastra, nu din simplu capriciu, ci din pricina desncidejdii

negustorilor nostri, cari-si pierd timpul asteptind la hotar sosirea

cumparatorilor de vite, pe cind Evreii, trecind aldturea si aducind
la not postavurile lesestz, dupd ce le desfac, isi cumpcird si scot vite
din lduntrul terii, ldsind pe negustorii nostri de la hotar cu buzele

umflate : not nu i-am opri sci-si ampere vita si in lciuntrul ferif,

dacd nu li-ar ajunge cele de la hotar ; dar, ca sci ruineze pe negustorii nostri, una ca asta n'c putem ingddui. Pentru may multa credinta si tarie, am poruncit a se intipari peseta noastra moldoveneasca.
Iasi, In anul Mintuiril 1579, Ianuar in 8.1.
Hasdeti, Arhiva istoricd, Il, pp. 172-4.
1595.

Evreii constantinopolitanl, asezatl la Bucurestl ca imprumu-

tatorl al lay Mihat Viteazul, sint ucisl din porunca acestuia. Walter,
In Papiu Ilarian, Tesaur, I, p.

1649. -- Rascoala Cazacilor impotriva nobililor poloni si a a orinda.

rilor:o (cIrciumarilor de horfica) evrel.
Cillva se adapostesc in Moldova.
1652.
Venind Cazacil la Iasi cu prilejul nuntil Ruxandel, fiica lut
Vasile-Voda Lupu, el intlinesc iarasi pe Evreit for
luau pe fuga :
aoastea cazaceasca sta supt vii si Melt multa paguba Iesenilor, pentru
care Evreil se ascunsera% cast, pe cari-I prindeati, trebuiati sa se rascurnpere scump de la dinsilD.Iorga, Acte si fragmente, I, p. 211 = Hurmuzaki (.H.), Supt. 113, p.
si urm.

NOTE ISTORICE PRIVITOIRE LA EVREI IN TERILE NOASTRE

1657.

35

Gheorghe Stefan, inlocuitorul lul Vasile Lupu, scrie, inteo

scrisoare de protestari : sa nu hiti crestin, sal hiu jidov, si de legea naea

Iorga, Studii Si Documente, IV, p. 52.

Pe atunci se intimpina cel d'intaiil cas de orindar evreu In Moldova. Mosco Jidovul avineaza helesteulD de la PopricanT al lul Ior-

sh hiu scapab, etc.

dachi Cantacuzino Vistierul.

St., Doc., V, p. 32, no. '153.

1674.
Pir5, mare de Jidovi aimpotriva unul Ardelean. Iorga,
Doc. Bistrifei, II, p. 24, no. ccv.
1679. -- lesuitil din Iasi au o datorie la un Evreu.
St. Doc., I-II
p. 58.
1700.
Scrisoare a lul Voda Brincoveanu catre Brasovent cPentru
si stra.inf
aceia, de multe pasuri ce sint, citT sint aici in tara noastra,
si de alte neamurT, on de acolo, on dintr'alte parti, cum am zice, s'
Brasovenii, si Chiprovicenil, si Armenii, si JidoviT, far de dajde nu pot
lib.
St. Doc., X, p. 400, no. 4.
1710.

Ion Paladi vinde Berbestif (Cernauti), cumparati de la

Evreul Cerbul.

Iorga, Documentele Callimachi, II, p. 173, no. 1.

1711.
aEvreil se socot si el ca supu (subditi)1 si sint tinuU a
plati o dajde anuala, rue Brea decit cea obisnuita (gravius ordinario) ,
nu ail nicTun mestesug, afard de negot si circiumarit ; pot sa-sT faca
sinagoge oriunde, dar de lemn, nu de piatra ; Cantemir, Descriptio
Moldaviae, cap. XVI, p. 120.
1724.
Un Evreti. din Silistra e in cearta cu camarasil Slaniculuf
muntean, cari-1 invinuesc ca nu si-a platit sarea.
St. Doc., XII, p
25, no. xxxim.
1726.
Evreil savirsesc, la OnitsanT in (Moldova), un omor ritual
supt Mihal Racovita.
Letopisite, III, p. 142 si urm.
1
Mihai-Voda Racovita., Domn al Moldovel, Invinuieste pe

Evrei de omor ritual. Evreii se pling la Poarta ((ea li-a stricat sinagogele, li-a ars cartilel, i-a batut si stors de banT. Ambasadorul
frances la Poarta crede ca Domnul aduce o invinuire calomnioasa.
Evreil cauta a scoate pe Domn cu ajutorul Dragomanulul Portia.
H., Supl. I1, p. 455.
aCerbu Jidovul, feciorul CeausululD, face vutc5. pentru
1736-7.
St. Doc., VI, p. '275, no. 505.
Domn.

Proces Intre aAvram ginerele Hersuluf Jidov din Focsanf

1738,
si fameia lui Ana, fata Hersulul, nepoata lul Lazor OrIndariul, cu
egumenul de Mira si un boier, pentru locul de dughenT din FoclanT,
cumparat de Lazor de la niste mosneni, prin 1680.
St. Doc., V, pp_
234 5, no. 87.
1 Nu incolae, locuitorl.

36

N. IORGA

1738 9.
Jidovii den tirg den BIT lad au un stareste de Jidovi,
dupa obiceiul vechiu, precum au fost de alta data, maT nainte'
vremel, pentru poruncile gospocl, nevoile si cislele for, ajutat
de alti doi, tre1, alesi. Acura e Marcu al lui Lazar. St. Doc., VI,
p. 437, no. 1648.
1741.
State Gr cul, paic (paj), luase pe Zmaranda ce au fost Ji/bid , VI, p. 445, no. 1684.
doafca si s'a botezat.

1741 2.

no. 241.

ibid., p. 231. no. 182.

aMarcu Jidov din Birlad.
Leiba Jidov de Es (Iasi). Ibid., p. 236, no. 230,
EvreT la Rase( v, pe Nistru, in Polonia. Ibid., no. 231.
Ibid., p. 237, no. 239.
Jidovi in Botosanl.
Jidovi prin satele Neamtulul, cu caruta. ibid., p. 238,

Evreii poloni cumpara grid de la boierl.

Ibid., p. 239,

no. 250.

F ciorul Cerbului (Herscu), Evreti din BotosanT, sileste pe

acopila Iar cului, coreligionarul sau ; se intreaba Burah si Solomon
Ibid., p. '240, no. 258.
si hahamul.
ibid., p. 241,
Evreu ucis in Codrul Hertel, de talhari.
n
no 263.

Jilovi tatarl la Cans, ni, In Bugeac, sari tree holerca (raIbid., p. 244, no. 292.
ch u) din Polonia.
David, Evreil qtrein din Tara Lesasca, mester argintar,
pr.mit in Iasi.
Ibid., p. 246, no. 316.
Marcu din Birl d se face tovaras cu Marcu din Iasi si due

rachia (horilca) la Mu it ni, avind ca vechil pe Her din Focsanii de

peste Milcov. Se in-.,3eald unit pe altii, si se judec.'.

Ibid., no. 317

Vagab nzi evreT din Polonia se strecoar'a, la satul Budile, in
Tinutul SorocaT, si nu platesc nimic boierulul. ibid., no 319.
Cerbul, Jidov din Roman, duce yin la Movilati, in Polonia
n

Sil ste pe eraus a trece cu card pe pod si i se inneaca ; nu vrea

ibid., pp. 247-8, no. 333.

Leiba din Botosani da faliment, iese mufluz. Au pretentii
Novae feciorul lui Mihil hahamul din Botosani (Evreu turcesc), Lupu
(Wolf) si losif fiul Ursulul (Bercu). Falitul isI vinduse averea. Se pomeneste Ilie, Evret din Tara Le;asca, care s'aii asazat in Botoseni
Ibid., p. 243, no. 337.

Manoli negustorul din Botosani se face tovaras la negot

cu Evreii din Sniatyn.
Ibid., p. 249, no. 345.
Uri Evret din Iasi cumpara de la falsificatori tigani amnia
Ibid., p. 252, no. 379.
in loc de aur.

Evreii lutco (Polon), Leiba, Israil ieat in arenda pescuitul

ibid., p. 252, no. 380.
la Calafendesti, MOS:11 Marelui-Logofat.
sa-1 despagubeasca.

Evreul Iosip din Botosani e omorit de Cazaci. Ansb.1 H

reclama averea. a0biceiul ce au JidoviT a sa insura la 15 ant Po.

NOTE ISTORICE PRIITITOARE LA EVRFf iN TERILE NOASTRE

37

meniti Leia, Leiba din Bucuresti, Estera, Beta]. hahamul de aice, din
Es, Iacov. Acesta se dovedeste plastograf : din poronca giudecat;
ducindu-1 la scoala jidoveasca hahamul si cu toga adunarea bresliT
Jidovilor si strimtorindu-1 cu blestemul legit lor. Ansal cumpard o
mb.rturie cu patru galbeni de la alt Evretl. Aducindu-1i Iacov aminte
ea poate s-1 sileasca judecata si pe dinsul la juramint si atunci ii
cauta a arata adevarul, si ei 1-au invatat pe lacov sci iea condeiul cu
cerneald, sd poarte peste isccnitura cea vicleand, si, facind aceasta,

poate priimi si jura'inintul, eci mina lui s a purtat peste acea iscdl turd (el se tome a o face). Toata aria zapisului declara una din
Ibid., pp.
Jidovime, razima in matturi (si nu in iscalitura).
254-5, no. 390.

Un Evreti vincle, junta, cumparati de la bilciul din Su eava,

ibid., p. 259, no. 40g.
la acela din Siretiu.

Un Sidov tipsier tine in pivnita un poloboc, doua, de

)
ibid., p. 260, no. 415.
bautura, la Iasi.

Haim Lungul si alti trel Jidovi din Roman fac fratie ) de

negot pe patru sferturt de hirtie, tot dintr'o coals taiate. Ibid,
p. 262, no. 422.
ibid., no. 426.
)
Un Evreil circiumar face put, intr'un sat.
)
Un Evreil din Soroca, venit in tars, e Invinuit ca tovaras
,a1 unul hot. Ibid., p. 264, no. 441.
)
David din Chisinaii se plinge ca i s'a furat marfa . de
tutun, bumbac tors, fier, orez, fringhii, dohot, arama, ciubote, oale
sare, la o bejenie. Se constata ca satenii
scos toate lucrurile din
pravaiie, cinstit, si ca Evreul fusese inchis pentru datorii, nevrind ca s,
plateasca, ca un mufluz, si cunoscindu-se pe semnele 1uT ca umbla ca

s fuga. Judecata-I recunoaste natingia..., si el nict de o judecata.

Du se tine.
ibid., pp. 264-5, no. 442.

La Suceava dot orindari al Mitropoliei, Evrei. Se ingaduie

corinda si altor Evrel, streint sail the loc.lbid., p. 272, no. 490.

La Orheili. Scutitt de darea catre haham. Ibid., p. 294,

no. 596.
Evreil din Iasi se piing ca-f supara hahamul cu cererl de
)
imni. Nu-1 vor da nimic lui sau la alti Jidovi ce ar veni dintr'alte
partt.
Ibid., p. 294 5, no. 597.

Capitanul de Soroca scrie cum boiarit caret au mosit la

margine, au vindut toate vadurile Jidovilor, Inca si altil caril au cite un
petec de mosie la malul Nistrulul, cauta si aceia s puns orindart pe
la vadurl, si -au facut luntre de imbla in vac], pentru brudina. si fac
ce
voia Jidovit pe la vadurt, de se petrec oameni fel de fel peste
Nistru ; pentru care se maga s se scrie cartea MarieI Tale la cei cu
mottle, sa nu fie marginea in seama Jidovilor ; ca, de nu se va ri-

dica aceasta, el nu poate da seama de margine.

ibid., p. 302,

no. 635.

)
no. 639.

Lest prada casa unul Evreil din Vijnita.

Ibid., p. 303,

38

N. IORGA

4742. Aduc borilcal (rachiii) din Polonia Bercu Jidovul din Mo

bilah si Jidovul Herssu din Botosani.

Ibid., p. 349.

)
Evrei din BotosanT, ape semne dind si mizda) (mita), muta
Tirgul Fainif linga casele lor, pentru alijverisul lor). $i a doua oar&
lbid,,
el ase ajung, dind bani, cu Vornicil orasului, pentru aceasta.
p 350, no. 1029.
)

Evreul Iancu de la Ocna.

lbid., p. 352, no. 1049.

Evreil In Chisinau, pomenitl dupd Armeni.

)
no. 1086.

)
Leiba Jidovul de la Sniatyn face negot la noi.
no. 1161.

ibid., p. 358,
lbid., p. 366,,

)
Pomenirea Evreilor poloni, ucisi pe la Botosani si Dorohoift
supt Grigore-Voda Ghica.
lbid., p. 367, no. 1167.

)
Plingere a unor satenf Ca au luat niste bani de la un Jidov,
si Jidovul li cere, pe hula, dobinda pe banI.
ibid., p. 376, no. 1246.
)
Pentru Avram si Burah, ace au venit din raiaua Hotinului
si se cer sa mearga, la tirg la Bacali : sa dea porunca tirgovetilor sa-1
lase sa-si faca case la tirg, pe locul domnesc, unde li va placea, si
in cisla cu tirgoveti1 sa nu fie amestecati). ibid., p. 381, no. 1292
Unor Jidov li se da scutire de olac si podvozT pentru calf
)
si carutele lor.
Ibid., p. 381, no. 1293.

)
Pentru Evreul Isac din Rauseni (Suceava), cu aargat tot
Jidov), care, acesta, se boteaza.
Ibid., p. 384, no. 1308.

Pentru Jidovul Samuil din Hirlau, care incurca la cis/d pe

ceilalti.Ibid., p. 385, no. 1320.

)
Jidanif din Botosani se piing de cislasT, ca-I apasa, find el
mai mult saraci). ibid., p. 385, no. 1321.

Pentru botezul lul Ion din DingeniT Lapusnei, acare, fiind

Jidov, s'a botezat). ibid., p. 387, no. 1327.
a

- Solomon Botez, Vornic de Cimpulung.

lbid., p. 393,

no. 1411.

)
Pentru un Evreil mutat de la Putna la Bacati.
no. 1547.

)
no. 61.

Numal aMoldoveni si Armenia) in Roman.

lbid., p. 407,,

1bid., p. 214,

NOTE ISTORTCE PRIVITOARE LA EVREI rN TERME NOASLRE

39

Pentru Giurgiuvan care prada. Evrel, negustorf poloniD.

lorga, Documentele Callimachi, p. II, 246 n-o. 33.

175g.

4760.
Oprea Floroiu se judeca cu un Evreii, Avram, pentru piste
asaril la Bran. Ovreiul a umblat cu minciuni multe de a scos cartea
de la Maria Sa Domnul judet [de Brasov], eh a zis ca are in hotar
5 pung1 de banf asa s'a laudat, si cu aceia i-a dat Maria Sa cartea.D
St. Doc,, X, pp. 388-9, n-le. 22-3.

Supt Mitropolitul Gavriil Calimah, Mitropolia e incunjurata de casele

jidovesti cu beztnen.
Erbiceanu, Mitropolia Moldovei, pp. xux, 41-2.
C. 1760.
Putna are purtatori de grip', dol Jidani, Ia orinda ce aft
ef in tirgul SiretiulutD. Doc. Call., I, 434, nota.

Aduc marfa de la
1761.
ibid., pp. 446-7.
Evrel in Suceava.
Botosanf, Roman, s. a.
1762.
EvreT supusi poloni in Moldova. Nu vreati sa plateasca
St. Doe., I-II, p. 438.
taxele.

Peysonnel, Traite sur le

1'762.
EvreT turd in Cetatea-Mba.
commerce de la Mer Noire, Paris, 1787, I, pp. 305-6.
4763 si urm.
Evref la dajde in Moldova. Doc. Call., II, p. 79 si
urm.
Si Leiba argintv din Suceava ; un cuiumgiii in Iasi, o botezata
care tine pe Stefan Scraba ; Lupu de la Galati; velnita luT Solomon
din Iasi. Cf. si p. 117: davaoa JidovilorD.
1765.

Solomon starostele are o pivnita in Suceava, dar fara

locul pe care e pivnital; Doc. Call., 1, 579, no. 21; cf. pp. 170-1, no. 39.
ibid., p. 586, no. 32,
Altul are casa acolo, in 1768.

1768.
Leiba, spion moldovenesc in Polonia. lbid., II, 330.
Pentru un arendarz contemporan, p. 371, no. 348. Cf. pp. 372 si 377
(no. 355: Leiba Korn, arendas la Zurawna).
1769.
206 familii evreiestf (986 capete) in Bucovina. In timpul rkboiului crest pang Ia 298 de familii (1346 capete). La pace, generalul
Zieglauer, Geschichtliche Bilder aus
Spleny socoate 526 de EvreT.
der Bukowina zur Zeit der osterreichischen Occupation, 4898, pp 5-6.
Numarul lor creste dupa patenta imperials, prielnica lor, din 43

Maio 1781. Ibid., p. 6 si urm.

1773.
Marturif evreiesti pentru niste case din Iasi.

St. Doc.,

p. 486.

- Talmaci evreI turd in

Chilia.

Kleemann, Reise von

Wien... bis Kilianova, Leipzig, 1773.

1774.
iacovD.
1775.

Vinzare a Cimpulungenilor catre a Moise Jidovul fiul luT

Doc. Call., I, p. xv, nota 3.
In Siretiul BucovineT, citiva Evrel (etwelche JuclenD),.

40

N. IORGA

1778.
jidovoaica Bucure,teana vinde la Sibiid u'atelT femeiestI.
St. Doc., XII, p. 97, no. 183.
1778.
Descrierea Evreilor di i Bucovina de generalul Enzenberg.
Vagabonzl len sl (Miessigg 'Inger), ei tin cireiume si ipau mosli in
arenda. Sint aneamul cel mai de a dreptul stricat, dedat trindaviel ;
se hrane.te, fa-5. a fi prea mult supal at, din sudoarea crestinilor muncitori. aDintre el se afla acum in Bucovina pana la 800 d fatnilit
(aderen befinden ich actu in der Bukowina his 800 Forailien). aSe Innultesc mai tdre d cit Tig ni ... Au in Bucovina tot negotul si /nesesugul, mai ales in Suceava, Siretid si Cernauti ; tin circiume de vin,

here, rachit si vind dupa plac; an multe mosil in arenda si deci,

cem ce e grozav, tin pe crestim ca supusi si nu platesc nici darea

mestesugului nici a pamintului, ci numai, pe an, cinci florini de familie.

Pentru ca in nicio to -a Evreul nu se bucura de atitea libertag si

drepturi si nu plateste mat putin, se vor aseza tots in Bucovina, ceia

ce nu li ingaduia si-i expulsez surma..Zieglauer, Geschichtliche Bilder

aus der Bukowina zur Zeit der osterreichischen Ocupation, 4883,

I, p. 67.

1905, p. 54.

Acelasi socoate 780 de familii evreiesti.

Brosuia din

1779.
aAvratn Jidovul sin Iosap, dascal d:n Botasani, cu sotia
Haia si fratii, vind o casa ain Tirgul-Nou al Botosanilor, linga Evreil
Vigder sI Marcul sin Simon. Mai iscalesc
: Moisi sin Avram,
Frit-net, fata acestuia, Marilas si Hania, alte fete, etc. St. Doc , VII
p. 427, no. 27.

Se intreaba la Viena cari Evrel sint a se privi drept Eyre!

1781.
cersetori (Betteljuden). Eraii 1050 de familn. Zteglauer, Geschicht-

liche Bilder aus der Bukowina, 1898, pp. 15 6. 372 se expulseaza

Ibid., p. 17.
Comisiunea arata ca aici in tara Evr ii obisnuiese a curnpara teranului d'innainte puiul in oil, mierea in floare si mielul in pintecele
mumei, pe un pret mic, si prin aceasta camata a suge cu totul pe
locuitori si a-I aduce la saracie, asa Incit terar ii impovarati, astfel, de
datoril si pentru viitor, nu afla alt mijloc de mintuire decit sa fuga
din tarn; astfel Evreii dau aici prilej fa ernigrare si stilt astfel peticulosi ponoratiei si agriculturii. Evreil de aici se hran.esc mai mult
cu circiumele si dau prilej poporului sa bea si sa se strice ; prin expulsarea for ar fi hrana mat ieftena betiile s'ar mai opri, inselatoria
in negotul cu marfurile ar inceta, pretul arenzilor ar scadea si satele s'ar pastra.
Mid., pp. 49-20.
Expulsatil reclamaa 6 000 de florini clatoral de bautura de la Evrel,
asi acestia eraii numai Evreii cei saraci. Ysi poate inchipui cineva cit
au de cerut Evreii eel bogati, cari au ramas, numai pe grine de la
terani!.
ibid., pp. 33-4.
aDe cind Divanul moldovenesc a luat Evreilor, scrie Enzenberg,
atoate arenzile si circiumele, se observa in poporul de rind o schimbare prielnica Statului.
ibid., p. 34.
ca vagabonzi.

NOTE ISTuRICE PRIVITOARE LA EVREI IN TERILE NOASTRE

41

Se piing Impotriva luf Enzenberg Evreii, (parte indigeni parte

descallecati supt protectie turceasca, ruseasca si chiar austriaca. Declara eh se tin din tberarit, velnite de rachiu, circiume si arenda de
sate intregi. Expulsath sint toameni cinstiti, oamenl ireprosabill, car
crab. in parte asezati (pp. 40-1). litre el, ahahami, belferi, cintareti
si scriitori al celor zece Porunci ova). Ober-Kahalul s'a plins (p. 42).
Enzenberg oprise circiumele for (p. 43).
Din rdspunsul lu' Enzenberg : Pand acuma n'am vazut Jidan la
plug, nisi pe unul "nd-plinind munea teran -as-a, d - am vazut cretini
isind pentru Jidani, si anume pe cimpiile cele mai roditoare, pe care
Jidanul are das le tine pentru el si bietulni teran - da de sigur cele
mai rele (p. 48). Arninteste ca \Todd' Moruzi a oprit acu pedeapsa
qreangulni pe Evrei de la arenda si ell ciumarit, precum si de la locuinta prin sate. Nu 1-ati putut cumpara : mai h Ile a lasat banil ad cit
a mai exp me tara peiril totale., Acolo dau Evreil 10 1 1. de ogeag ,
dajd a for e in 13 part). Obraznicia Evreilor din Bucovina a crescut

asa de mult, ca nu se mai rusineaza a aduce minciuni innainte'

Tronulm (p. 49).

Cei veniti in timpul razboiului calcaserd poruncile, care-I opriau.
Intre cele 365 de tarnihi expulsate, abia 31 aveau case, a:mai mult collbe miserabile. S' platia pentru casatoria for to canatina de zahar
sau doua oca de cafca. A inchis in cel mai bun oclai, .i nu in ternute grozave pe deputatii eN rei la Viena.
oirsiliul de Razbo u aratal, la 5 Octombre 1782, ca Eyre'', prin spevet t e trafinatd3e au caparat dot negotul cu camata n indsurata,
au stricat cu rachiul asanatatea sI moravurile natf (p. 59).

Imparatul aprobd, la 7 ale luni

as

;t1 d putatt evrel trebuie

trimesi la locul lor, pentru a se inlatura orice represintatii care tintesc

is egois n si apasarea locuitorilor. (p. 60 : ?lath ihrer Bestimmung
zu instradiren).

Insxuctri so tritnet in Bucovina pentru a nu se mai primi Evrel,

e le oare ce inmultirea Evreilor e oprita.; numal eel ce vor lucra la

cimp se pot msura.

Enzenberg ii clasifica in categoric muncitoa e. Mare agitatie. Petitia cea noual d,n 1783. Declara eh nu se pot consacra agriculturil,
pentru ca serbatorile for earl pe vremea celor mai insemnate lucralri ale cirnpului. Ofera 5.000 de galbeni pe an (p. 69). Iscalesc repreintantii tuturor cahalurilor. Enzenberg declara ca nu vrea anici
100.000 on mai multi galbeni (p. 71). /litre EvreT erau abia 103
mestesugari (p. 74).
La 24 April 1783 se decide ca. Evreil puss la agricultural trebuie
sal se apuce in 6 saptamini sati, altfel, dupa. 10 zile vor fi expulsati
(p. 75). 255 de familii declara ca nu pot (p. 76).
Deputatie la Viena (p. 81 si urm.). La 16 Iunie sint trimesi innapol
Administratiel Bacovinel ; Iosif al II-lea aerie : aAna luat cunostintd
(Dient zur Nachricht) (p. 86). La 19 Iunie scrisese din Cernauti : aSd
se urmeze acelasi sistem cu Evreii : on se lac negustorl si metesugari cinstiti, on se consacra plugariei, orl trebuie scosi din tara

42

N. IORGA.

(p. 87). Se mat decide ca arenda for nu poate tinea decit 20 de ant,
si ca proprietart nu pot ajunge decit cet botezat1.
S'ati dus cele 255 de famili1 ? N'avem nictun document si nicio
insemnare de cronican, eerie Zieglauer (p. 90).
1783.
Evreul Daniil tine la Iasi doua pravalif ale bisericit catolice, cu 50 de let pe an. 0 vaduva evreica are pravalie linga el ; apo1
un Avram Evreul,
cu aceiast chirie.
St. Doc,, I-II, p. 124.
1784.
Ienachi Cantacuzino Vistierul vinde lut Solomon Moisal
Leibu, Jidov of Balt1, venitul satelor Jul de la Soroca : bezmenul pe
case, dijma, moara de la helesteie, moara cu cat, orinzile acestor sate

si crisnae cu pivnita)), pe 1.250 de let pe an. Evreul va da 500 de

vedre de yin, csi drojthile sa fie a' lute.. Va pescui in iazurt. Scuteste
de bezmen si dijma pe preott si dascal.
ibid., VII, p. 235, no. 104.
1784.
Moldova.

Evret poarta intr'ascuns corespondenta agentilor strains in

H., X, p. 3, no. 4. Cf. p. 4, no. 5.

1785.
Se constata ca Ianachi Cantacuzino Vistierul si-a luat G
stinjeni la imparteala loculut tirgulut Falticerni, supt numele lut

Berco Jidov .

St. Doc., VII, p. 237, no. 112.

- Evret polont, si din Mohilatt, cumpard in Moldova tot,

pond, ceara, pies, si le vind stump la Breslau. H., X, pp. 10-1

Alt.1 Eyre moldovent si muntenb, aduc produse europene de la
Brody, in Galatia.
Ibid.; cf. p. 17, no. 17; p. 19.
1786.
innainte de acest an, fabrica de sticle... in Tinutul Hirlaulul, care, mat innainte tlindu-se de un Jidov, trece la un Neamt.
lbid., XI, p. 84, no. 165.

Marturie pentru low! unlit Evreil. din Botosani, intre

Ulita Veche si ulita ce merge in spre Sfeti Gheorghe, mostenire de
la altul din last. Isealese cinct Evret. 1bid., VII, pp. 131-3, no. 43.

Ordonanta imperials de la 20 Mart 1786 face ca multi

Evret saraci, can nu puteau dovedi un capital, in bans sail avere imobah', de 200 de florins, se retrasesera, innaintea razboiulut, din Galitia si se asezasera in Moldova, plb."tind itnpositele obisnuite in acest
principat. Se insoara cu Evreice din Moldova. La 1795 Domnul nu
Doc. Call., I, p. 50, no. 9. Cf. si p. 54,
vrea sa-I deie innapot.
)t)

no. '13.
1790.
La Bucure;ti, feciorul lut Delibasel Nicoll Maiorub e pus
In flare pentru eh a omorit 6 Ovret negutitorl, si le-M1 luat tot ce

au avut linga dinsil, el si cu 3 Arnautt ai 1u1l.

112, no. 32.

St. Doc., VIII, p.

1793.
Un Evreil arata ca a luat pe un an orinda ba.uturit satulut Cabujit, cu moara de acolO, si a partilor din mosia Tolestit, de

la acest Tinut al Sucevit, ale dumisale lanache Cantacozino, biv Vel Vis--

NOTE ISTORICE PRIVITOARE LA EVREI IN TERILE NOASTRE

43

tier... Si, de va fi porunca gospod ca sa se scoata Jidovil de prin sate,

ed dupa tocmeala void fi indatorit a-mi tocmi crismar la orinzl si a-ml
tinea orinzile pang la implinirea anulul cumparat, platind dumisale
banii deplin.
ibid., VII, p. 254, no. 162.
1794.
Proces, la Botosani, intre Israil Jidovul si un Armean, care
mai avuse proces cu Jidovul Cadman, la 1794. aAm cercetat si pentru
marturia tirgovetilor, ce are Jidovul, de este adevarata, si niciunul
din cei iscaliti nu traieste, si, potrivind scrisoarea unui Ionita Afta." -

nase, ce este iscalit intr'acea marturie, ca a scris marturie, cu alte

scrisorI ce s'ad mat gasit scrise de acel Aftanasie, si nici scrisoarea
nici iscalitura nu se potriveste, nici velet sau lurid nu are .. Cum si
cartea de blestem ce se arata, intr'aceasta marturie ca a fost nos Jidovul asupra celor ce vor sti locul sau, s'a aflat neaclevarata, ca iscalitura Preosfintiei Sale raposatului Mitropolit Gavriil nu este, ci este
de mina straina facuta. Care, potrivindu-se cu alte iscaliturf si mai
veal, ce s'ad aflat, a raposatului Mitropolit, si nu se potriveste.

Ibid., pp. 134-6, no. 49. Cf. si p. 140, no. 67.

1795.
Marcus Fallek din Cernautt Doc. Call., I, p. 508, no. 156
n
Evreil asezati in Moldova, Sint, dupd Internuntiu, aEvrei

miserabili pe cari Austriacif nu voiati odata sa-1 mai tie 'n Buco

lbid., p. 513, no. 1.63. Cf. si p. 514, no. 165.

Comunitatea evreiasca din Iasi capata hrisov pentru a da
1796.

vina.

o singura sums, de 16 pungl pe an. 0 scoate din taxa pe carnea

curer. Neintelegeri intre Jidovii localnici, cei austriaci si cei rust,

Ibid., I, pp. 75 6,
earl-0 tocmesc casap aparte, si sint afurisitT.
no. 31. Cf. si pp. 78 si urm., 97 (incercare de a incbide casapia suditilor), 114, 139, (no. 80: starostele Evreilor sucliti din Iasi ; 1806).
EvreT in Roman.Ibid., p. 474, no. 155. Cf. si p. 485, no. 176.
n
1797. ((Eyre despoiati in rascoala din Galati; Suditi. lbid., II,
p. 525 nota 1.
Iunie 1798. Raportul viceconsulului frances din Iasi, Parant : (Este
in Moldova un Alt soiil de indivizl, Evreil, al caror numar e mare si
el (considerable), si cari sint si mai desprquiti decit cellalti suditi
totusi sint menajatl une ori de Guvern, caruia-I aduc multi bani. Ca
pretutindeni aiurea, acest soiu de oameni, pretutindeni osebiti (pate
tout distincte), stab. el intre ei (font bande a part) si se indeletnicesc cu afacerf de negot, cu camata si in de obste cu tot ce se potriveste cu zgircenia for (parcimonie). Mai ales in Moldova trebuie sa
se spuie de Evrel ce a spus in Polonia un scriitor trances : aca ucid
cornertul si descurajeaza pe putinii negustori cinstitl cari ar vrea sa-1
faca a inflori.
in adevar, Evreil slid sa-si procure, pretutindeni, prin marea
for activitate si munch, marfurile care ad mai multi trecere, si o fac
aceasta cu o economie asa de murdara (sordide), incit sint in stare totdeauna a le da supt pretul curent.z H., Supl. I 2, p. 1.84.

44

N. IORGA

1799.
Evreii din SucPava si Cerr dutl due potas din Moldova in
kpus, pana la Danzig.Doc. Call., I, p. 136, no. 78. Cf. si p. 127, no. 80.
1801.
Bucurestl. La 27 Februar s'a aflat un crestin ucis in easa
( vreiasca. s', in ziva aceia, a fost mare taraboid din partea multimii :

e dimineata pana seara au fugarit pe Evrel ca pe iepurl, si, ca sa

P op easea tulburarea norodulul, s'au rinduit zapcil ca sa adune pe
Evrel, uncle s'ar gasi si ,a-1 pazeased la Aga ; si cu aceasta socoteala
caei
ti ucts pe tog. De cind au
s au scos Evreii de la popof
fost pusi supt paza. la Aoa, innainte dP... i-au mutat aiurea : de la
cari (?) au suferit d stule jupoierl si clesbrdcari. Poimine va fi Divan
pentru a easta.
St. Doc., XII, pp. 139-40, no. 485.
d

J)

Birul Jidovilor hrisovuliti pe Octombre-Decembre : 16.933

1806.
lel.

ibid., VI, p. 200.

Al Sic ovilor hrisovulitl din Botosanl, 450 de lei pe lung.
Al didovilor orindari prin sate, 1.356.
ibid.
Al Jidovilor orindatorl al mosiilor Hotinulul, 270.540.

Ibid.

Ibid.,

201.

Un Evreti timplar prin satele unguresti de la munte.

1808.

ibid., I -Il, p. 143, nota 2.

1813.
Evreil din Herta, asezatI din stramosi si parintI ca
arendasl al mosiel, se piing ea Grigore Ghica li iea prea mult si-I
re teaza. Cercetare : C rindu li se sa arate cea adevarata scrisoare.
Cc]. intr'un chip nu s'ad supus a o arata, zicind ca n'ar fi la dinsii,
0', fiindca InsusI ei prin jaloba for aceasta... cer ca sa li se intareasca
a a scrisoare a for pentru asezarea tocrnelilor, vcderat se intelege ca
este la dinsii si nu vor ea sa o arate, voind cu aceasta a prelungi
adus pagube
vreme spre pagubirea dumisale Vornieulul, caruia
de 30.000 de lel. SA fie pusi la opreala Ora ce vor scoate cea adearata scrisoare de tocmelele ce au.Doc. Call., I, pp. 498-9, no. 186.

Pe un triinestru, Jidovil hrisovulitl dati 5.000 de lel,

ibid., II, p. 135.
(La 1816: 9.150 ; ibid., p. 156.)
181.3-4.

1815.
Marcu Ji lov din tirgul Neamtului, sudit, cumpara popusoiu de la un boier din Neamt. Ibid., I, pp. 519-20, no. 218.

In Bucurestl Evreul Wolf Tet.lbaum, din Cernautl, era sa

4816.
stirneasca, in 1815, o rascoala pentru rapirea until copil crestin. Izgonit de Agentia austriaca, are, la intors, o easa publied, desehisa
tuturor desfrinarilor. Urmarit, se face a voi sa treaca la catolici si
provoaca un conflict intre agent si episcopul catolic. St. Doc., I-II,
pp. 357-8.

La Botosanl un pietrar, un teslar, un croitor

VII, p. 145, no. 92.
Un Jidov iea un imas in arenda (Moldova).

ibid., p. 525,

NOTE ISTORICE PRIVITJARE LA EYREf IN TLRILE NOASTRE

45

Octombre 1816.
Raport al agentului din Iasi. eZilele acestea, s'a
adus Domnulul vestea Ca 20.000 de Jidovi, pe cari Guvernul rusesc
i-a scos din Polonia, sint pe tale spre Moldova. Dar el, departe de a
a voi sa impoporeze aceasta tard cu un asa de mare numar de vagabonzi, a dat cele mat aspre porunci pentru a li opri intrarea in
tara.
Doc. Call., I, p. 255, no. 200.
C. 1817.
(La Bucuresti si in Tara Turceasca, la Diiu, foarte tare
s'a pornit, mat virtos asupra Jidovilor si Turcilor, si din nimica nu
se pricinuieste, cit din necuratenia si a legit si a oamenilor, cari nu
se pazesc, ci fac tot felul de amestecari ; si, intrind si crestinii prin
casele nelegiuitilor, s'ati pornit acum de obste nitre toti.
St. Doc.,
VIII, p. 170, no. 23.
Septembre 1817.
Evreii din Moldova se pl'ng Agentului ca de 11812 dau varna si alt le ca Evren moldovene.?ti, ca -s rau tratati, s
inchisi, ca nu-i ap ra A" ntia. La 1796 si suditii pritniserd, pentru
8.000 de 1 I, hrisovul. Erati datori si ei cu daruri la Camaraq si Aga.
La 181.2 se strica scrisul. Se Mica taxa la 28.000 de lei (taxa pe

came e de 32.000). Agcntul semnareaza ecaracterul certaret al Evreilor

participarea for sin patica adesea peste masura la once priveste p un

Evreu, ura adult inradacinata a cm stinilor de aid impotriva Evreilor,
viclesugul, dovedit adebea, al Evreilor impotriva crestinilor, faptul ca
multi din re ei vin fara pkapoa to in Moldova
Doc. Call., II p.
281, si urm. no. 220.
1817.

Orindatorin Schen (Roman) vine orinzile lui eLeiba Jidos

care (meal ca cu surne de bani pent u bauturb.. p locuitori si, elm

puternicindu-se de la sine, fara stirea ispravnicilor, au implinit de
pe la easel for vite si alto lu Turf. Era ordin a nu se impli i pent u
bautura decit 15 bani frunta.,ul, 10 mijlocasul, 5 codasul. Sa se faca
lbid., I, p. 536, no. 253.
dreptate.
1818.

trunchiti.

Smil si Avram cis pii i au de la Ni olae Hrisovehi un

Ibid., I, pp. 550-1, no. 550.

David TAW, sud t are 13 creditors neplatiti si o sticlari

1819.
la Comanesti (Rican), d'n banii or. I se 'worda vaded pentru a se
destace de marfa si fabtica
Ibid., p. 558 no. 290.

Tulburari in Iasi. Evr -ii inchid pravaliile si fug.

H., X,
p. 55, no. 61. Evrei ucisi, p. 81, no. 106.
Evreu tapiter al Curti): in Moldova
ibid., p. 77, no. 97.
La Botosani esupusa frantuzeasca Rifca Jidpafca a lui Iancal.
St. Doc., VII, p. 146, no. 97. Vinde o pravalie a liner Romince
pentru datorie.
Ibid., no. 99. Cf. si n-le trinatoare.
C. 1821.
Si negustorii evrei raiale slut supusi in Muntenia Camarasului.
H., X, p. 530.
1821, Mart. Ciocniri intre Evreii din Iasi si Arnautil lui Alexandru
1821.

46

N. IORGA

Ibid., p. 114, no. 150.

Ipsilanti.

Fuga Evreilor la consulate; ibid.,

no. 129.

Iunie. Turcil vied la Evrei poamele furate in gradinile Ialbid., p. 163, no. 221. La plecare, store bani de la Evrei ;

sului,

ibid., p. 167, no. 227.

I
Iulie. Se intorc Evreii fugari. Ibid., p. 173, no. 234. -- 0
strada din Iasi se zice Strada Evreiasca ; ibid., p. 174.
D
Novembre. Ce au fost mai bun (ca prada) la Turd, li-an
cumparat Jidovil si Armenii din Roman si din Iasi si din celelalte tirgurI, ce li-ati statut in cale) ; ibid., p. 575, no. 30. Pradati si la Bueurest, de eteristi ; Bibl, Ac. Rom., doe. 78/xxxix.
1823.
Evreii munteni ucisi la drumul mare ; H., X, pp. 217-8.
)
La Bucuresti, asinagoga Evreilor raiale (turd); ibid., p. 227,
D
Negustori evrel din Bucuresti ba tut]. de Turd cu cnutul.
Ibid., p. 234, no. 303.

Evrei supusI austriaci insultatI) de Rominl la serbarea

Custilor, se ieati la bataie cu acestia ; bat si pe oamenil Agie1. Dus

la temnita unul dintre dinsii. Evreii raiale sint impotriva Evreilor
suditl ; ibid., p. 248. Aga spune ca Turcii nu-s la ei acasa, ca n'au

ecit sa se clued de unde au venit, cad n'avem nevoie de el, cari

sint spioni si ne tradeaza la Poarta. Trebuie s fim stapini aid, si
vom ti. Ibid., p. 252.
1824.
Consulul prusian scrie aCine se amesteca mai mult in
toate si sint mai murdari decit Turcii, Tiganif si Evreii ?D.
H. X.,
p. 305, no. 377.
)
Evreii nu vreati sa se supuie masurilor impotriva ciumei
se piing la Consulate. Ibid., p. 307.
1826.

no. 422.
)
Lie lei.

Un Evreil din Botosani face banT falsi.

H. X., p. 354,

Evreil zaraf al unul zaraf crestin. Cumpard casa de 27.000

Ibid., p. 375, no. 455.

1827.
aSmil Focsaneanul, supus austriecesc din Falticeni), luase
pe septe ani mosia Savest1 de la Aga Constantin Canta. Fratele acestuia vrea sa-1 scoata.
St. Doc., VII, p. 263, no. 199.
.)
Mesteri evrei lucreaza la coperisul manastirii Hurezului.
lbid., XIV , p. 1.70.
1827, 17/29 August.
Marele-Spatar Alexandru Ghica arata consu-

ului prusian ea aEvreil ce yin din Iasi) nu pot intra in Bucuresti

ain niclun cas, pe bind au voie s se aseze ceilalti strains, ce se in-

deletnicesc cu plugaria). H. X., pp. 477-8, no. 515.

)
Novembre. Fug in Moldova Evreii cari se recruteaza. in Basarabia.
ibid., p. 433, no. 522.

NOTE ISTORICE PRIYITOARE LA EVREI IN TERILE NOASTRE

47

C. 1828.
IAA. Faibis, tirgovet din Botosani, se recunoaste aprihanitor si pricinuitor de smintele, vinovat de ezaddritura cu rea cugetare impotriva tirgului unde e enascut si crescut si unde it sint
acareturile si interesurile. De nu se va indrepta, atunce eft sa flu
scos din numarul tirgovetilor si departat si din tirg, ca un neprielnic
si fara credinta catra tirg. St. Doc., V, p. 266, no. 165.

Evreil nu ieati parte la conducerea tirguluT, pe cind Armenil

si GreciT jean ; proiectul din 15 Novembre 1827
ibid., pp. 273, 284
de a avea si el doT epitropi nu se pune in aplicare. Ramine decT hotarirea domneasca de a se cirmui tirgul printr'o Cash obsteasca, de
case persoane alese din partea obstiT, din care doT vor fi din boieriI
sezatori in Botosani, dot din negutitorit fruntasi, moldovent sau greet,
si dot din fruntasit oameni.
1828.
Chiriasii evrel at dughenilor din Botosant ale Mitropoliel.
Stolert, croitori, pitari, cusmari.
Doc. Call., II, pp. 67-8, no. 449

Eyre in dughenile Mitropoliet de la Iasi :

AcolO unde-ati sezut Theotokis si Evghene [Bulgaris],
Astazi vind Jidovit marfa, facindu-se tot dughene.
Ibid., p. 72,
no. 159.
C. 1828.

1831.

Pe la Hirlau un Evreil tovards cu teranil rasculatt

Doc., I-II, p. 211.

St.

Un Evreil din Botosant iea case cu chirie de la Aga GriSt. Doc., VII, p. 149, no. 111.
1835.
aFratif Marcu sin Avram olarI' si Herscu vind hahamulut
din Tirgu-Frumos o dughiana ape ]ocul nostru de basting..., de la
parintii nostri.
Doc. Call., I, p. 602, nota 4.
1849. Evreil din Moldova dati cite <60 de let cotisatie'. N. Sutu,
1833.

gore Bals.

,Notions statistiques, p. 59.

De tots, sint 14.056 de familii ; p. 61.
1856.
Grigore-Voda Ghica e de parere ca navalirea in proprietate a numeroasel poporatif evreiestI ar fi causa sigura de mina pentru
tard ; Sturdza, Acte si Doc., II, p. 971; cf. si pp. 981, 986; III, pp. 98-9.

Depesa a Jut Place, consul frances la Iasi : in fiecare zi

intra Evreil cu miile in Principate, si mat ales in Moldova. Sint 35.000
de suditi austriacT. (de tiens du consul-general d'Autriche lui-meme

qu'il a dans ce moment sous sa protection plus de 35.000 individus

de cette religion.) Ibid., III, p. 979.
1858.
Evreit din Principat cer, prin Rothschild, Guvernului frances

St. Doc., VII, p. 265 ; IX, p. 57.

Depesa a consululul frances din Iasi : aPe cind la Bucu1859.
resti Evreil sint in nutriar aproape neinsemnat, et formeaza, din potriva, aproape jumatate din poporatie la Iasi.
ibid., IX, p. 311.
1859.
Rothschild intervine la Cuza-Voda pentru EvreiT din Galatia
Aid., pp. 322-3, 326, 333, 358-60.
ameliorarea sortil lor.

48

N. IORGA

1867.
Evreil din Iasi se deosebesc prin murdaria zdrentelor ce-f
acoparl, prin aimundiciile ce incunjura casele for si putoarea ce lase
dintr'Insele aReligia for e cel mai mic lucru care-1 osebeste in ()chi
Rominilor. NI ca Evrel ce urmeaza preceptele mosaice sint el nelinistiti, ci ca u popor strain in atingere zilnica cu alt popor, lard a
se contopi vre-odata cu el, nici a s apropia macar, avind alte mora
vur!, alta limba, alte haine, acaparind tot micul negot prin industria
sa, tot banul prin dibacia si economia sa, tin popor strain in tara a
.

caril seva o store, alcatuind un Stat in Stat. ...Dec l printr'o informatie falsa a putut spune Cremieux ca : Romania cind s'a alcatuit,
i-a ga it stabiliti cue mult timp innainte de alcatuirea el... Cea mai

mare parte din familiile evreiesti ce locuiesc Romania e, de nastere,

ca si de vointa, de moravurl, de, spirit si limba, straina. teril. A venit
prin emigratie din At stria si din Rusia. Aceasta emigratie a inceput
cu multi ant in urinP, dar a ajuns mat ales foarte activa supt cirmuirea lui Mihal Sturza. Nu ca ar fi fost chemati in tarn; dar miscarea ac stet navalin straine, ca sa zicem asa, a fost hotarita de masurile luate in cele doua State vecine.i (Rusia inlaturind pe vagabonzii murd ri cin orase si trimetmndu 1 la plugarie pe linga MareaNeagra hotarind d r pe cattane 50 de ruble pe perciunI, 25.)
aAstfel patrund, prin vic enie, acest1 cane' conrupatori, can cumparatt
a ttel o patr'e p ovisorie si cuceriati in adaposb. Apol vine potopul
d n Galitia sr Bucovina, de Inca recrutarilor pentru razboaiele recente. aTriburile lul Israel se pun in mers spre Canaanul cimetei
u (le t i totdeauna cu punga 'n n Ina... Nu vreati salt trimeata
copiii la scolile romanesti, si aduc innainte religia si tirania ce ar ft
clack s'ar i npune ac stor copil alta limba decit jargonul for nemtesc.
Deci au scol deosebite in toate orasele... Nu vreati cu niciun pret
salt trimeata bolnavii in pital le comunelor sail ale Statulul, au
pretutindeni spitalele for deosebitel, care sint infecte, Third ca Statul
sa fie lasat a apara de Idanul bogat pe Jidanul sarac. aScapind de
starea civila, de imposit, de scoala de spital, Evreil nascut1 in tara
41 intrebuinteaza toata dibacia ca sa scape de serviciul militar...
Acelasi reciut infirm se pres'nta de mai multe orl si in mai multe
districte supt nume deosebite. Altu emigreaza la epoca recrutarii, fat
sa-1 reclame consulif ca strain!... Se recurge une orl la ban! pentru
a-f libel a., supt pretext 11 incapacitatii de serviciu. In sfirsit trebuie
sa s unem ca aceia cari, cu t( ate sireteniile, nu pot eluda legea,
sint soldati detestabili.... 600.000 de brace nu apnea nici plugul, mci
sapa, nici pusca, ci nu ma! banul. Tot micul comert e in minile
for ; laptele, carnea, fruct le, rachiul mai ales, rachiul, pe care nu-1
b au si-1 amesteca cu vita iol, lnselind pe Romin si otravind tot data
orasele si satele. Evreul e croitor, dubalar (tabacar), tinichigiu, cizmar,
is

ceasornicar... [La tarn) ieati pe Cu ci en! usufructul panaintulur... AU in

solda for terani aprig taxati, supraveghiati si zoriti ; ajung astfel

adevarati antreprenorl de cultura fara a fi vre-odata cultivator!. [Fac
camata.] Am vazut cum fac Imprumuturi cu 50/0 pe luna. Am aflat
ca un proprietar mare, om sigur, imprumutind cu ipoteca., da 22 0/0,

pe an, altul 34. In strainatate discrediteaza hirtiile de Stat romanesti.0

La 14, case cu 500 de Evrei, 5 de 41ie, plus dobitoacele. Desjardins.
Les Juifs de Moldavie, Paris, Dentu. 1867.
Iasi, Iulie 1867.