PIATA MUNCII DIN ROMANIA

Piata muncii in Romania are un grad de instabilitate care corespunde coordonatelor generale
ale oricarei tari aflate in tranzitie. Ultimele reglementari ale Comisiei Europene au adus modificari
in definirea sferei de cuprindere a populatiei ocupate si a celei aflate in somaj. Astfel, definitiile au
fost revizuite in concordanta cu noile reglementari europene.
2. Caracteristici generale
Conform datelor furnizate de "Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO Comisia Nationala pentru Statistica, anul 2002, trimestrul II)", din totalul populatiei de 15 ani si
peste 53.3% erau persoane ocupate, 4.7% someri inregistrati si 42% persoane inactive.
Ponderea persoanelor de 15 ani si peste a fost de 82.6% din populatia totala. Din aceasta categorie
de populatie, majoritatea (55.5%) locuiau in mediul urban, 51.6% erau persoane de sex feminin, iar
tinerii (15 - 24 ani) detineau o pondere de 19.3%.
Raportul de dependenta economica (numarul de persoane inactive si in somaj ce revin la
1000 de persoane ocupate) a scazut fata de trimestrul anterior de la 1430 / 1000 la 1272 / 1 000,
avand un nivel mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1531 / 1000) si pentru cele din mediul
urban (1485%).
Populatia tanara (15 - 24 ani) inregistreaza o puternica mobilitate spre si in afara pietei
muncii: 17.6% si-au schimbat situatia de persoane ocupate fata de semestrul anterior. Spre
deosebire de tineri, persoanele ocupate din grupele de varsta 25 - 34 si 35 - 49 ani inregistreaza cel
mai accentuat grad de stabilitate, comparativ cu trimestrul anterior: 92.6% si respectiv 94.7% au
avut aceeasi situatie.
Somerii inregistrati, in comparatie cu persoanele ocupate si cele inactive, reprezinta o
categorie de persoane cu mobilitatea ridicata: 76.4% erau someri si in trimestrul precedent.
Comparativ cu aceeasi perioada, dintre femeile afectate de somaj 24.3% si-au modificat situatia de
somer inregistrat iar dintre barbati 23%. Fata de trimestrul trecut, tinerii someri (15 - 24 ani) au
intrat in inactivitate sau in randul persoanelor ocupate in proportie de 22.1%.
Persoanele inactive, fata de celelalte segmente ale populatie se caracterizeaza prin stabilitatea cea
mai ridicata; comparativ cu perioada anterioara se afla in aceasta categorie 94%; pe sexe, 92.4%
sunt persoane de sex masculin si 95% persoane de sex feminin. In raport cu celelalte categorii de
varsta, persoanele inactive tinere (15 - 24 ani) au un grad de stabilitate mare. Fata de trimestrul
precedent, tinerii se aflau in aceeasi situatie de inactivitate in proportie de 94.7%. In schimb,
persoanele inactive din grupele de varsta 25 -34 si 35 - 49 au un grad de stabilitate mai redus.
Acestea detineau ponderi apropiate: 86.4% si 86.7%.
In luna premergatoare anchetei 10% din totalul persoanelor de 15 ani si peste au urmat o
forma de instruire, ponderi mai mari inregistrandu-se in randul populatiei masculine (10.1%) si a
celor cu domiciliul urban (13.1%).
Numarul persoanelor care au urmat o forma de instruire a scazut fata de trimestrul anterior, cele mai
accentuate scaderi s-au inregistrat in grupa de varsta 35 - 49 ani: - 45.8% la barbati si - 43.8% la
femei. Ca si in trimestrul anterior, ponderile majoritare au fost detinute de catre femei (51%), de
persoanele cu domiciliu in mediul urban (72.8%) si de catre tineri (94%).
3. Analiza detaliata
In trimestrul al II-lea 2002 populatia activa era de 10719 mii persoane si a crescut cu 4.6%
comparativ cu trimestrul precedent. Cresterea este mai accentuata la femei (+6.8%) si in mediul
rural (+9%). Majoritatea persoanelor active erau barbati (54.3%) si aveau domiciliul in mediul
urban (51.5%).
Rata globala de activitate (proportia persoanelor active in populatia totala) a fost de 47.9%,
fiind in crestere cu 2.2% fata de trimestrul anterior. Aceasta rata a fost mai mare cu 10.4 % la
barbati comparativ cu femeile.
Numarul persoanelor ocupate a fost in trimestrul al II-lea 2002 de 9857 mii, mai mare cu
7% fata de cel din trimestrul I 2002. Cresterea numerica este sensibil mai mare pentru persoanele
ocupate din mediul rural (+12.9%).
1

Rata globala de ocupare (ponderea persoanelor ocupate in populatia totala) a fost de 44%;
aceasta este mai scazuta cu 8.3% in mediul urban comparativ cu mediul rural. Cele mai inalte rate
ale ocuparii s-au inregistrat la persoanele de sex masculin din grupa de varsta 25 - 34 ani (82.7%) si
din cea de 35 - 49 ani (82.7%).
Distributia pe grupe de varsta a populatiei ocupate indica faptul ca ponderea cea mai mare
este detinuta de persoanele in varsta de 35 - 49 ani (33.6%) urmate de cele din categoria 25 - 34 ani
(29.7%). Persoanele ocupate din grupa de varsta adulta (25 - 49 ani) se regaseau cu precadere in
mediul urban, in timp ce persoanele de 50 ani si peste locuiau in proportie de 73.1% in mediul rural.
Intre mediile de rezidenta se constata diferente astfel: in mediul urban peste trei sferturi
(76.9%) din populatia ocupata avea varsta de 25 - 49 ani, in timp ce 50.3% din persoanele ocupate
din mediul rural erau in afara acestor limite. Ponderea tinerilor (15 - 24 ani) a fost de 13% din
populatia ocupata in mediul rural, fata de numai 9.2% in mediul urban.
Dupa nivelul de instruire, distributia populatiei ocupate evidentiaza faptul ca majoritatea
(53.4%) erau absolventi ai invatamantului liceal si profesional. In totalul populatiei persoanele cu
studii universitare au avut o pondere de 10.4%, iar absolventii invatamantului post-liceal sau tehnic
de maistrii au reprezentat 4.7%.
Analizand structura populatiei ocupate dupa statutul profesional, se constata ca salariatii
continua sa detina cea mai mare pondere (60.6%) in totalul populatiei ocupate. Categoria patronilor
este singura care a inregistrat o scadere (- 9.1%) fata de trimestrul anterior. Cea mai mare
discrepanta pe sexe se constata in randul patronilor, numarul femeilor din aceasta categorie fiind 2
ori si jumatate mai mic decat cel al barbatilor. Persoanele tinere (15 - 24 ani) au activat ca salariati
in proportie de 59.3% si ca patroni numai 0.2%.
Din distributia populatiei ocupate pe grupe de ocupatii se remarca faptul ca agricultorii si
lucratorii calificati in agricultura, silvicultura si pescuit sunt preponderenti (34%) in totalul
populatiei ocupate in trimestrul al II-lea 2002. In grupa de functionari administrativi (70%),
lucratori operativi in servicii si comert (67.2%), tehnicieni si masinisti proportia majoritara e data de
persoanele de sex feminin.
Pe activitati ale economiei nationale, se observa ca proportia persoanelor ocupate care
lucrau in ramurile agricole era de 37.4%. In ramurile ne-agricole, persoanele ocupate au ponderi
semnificative in industria prelucratoare (34%) si in comert (14%).
Numarul somerilor era in trimestrul II 2002 de 862 mii persoane, in scadere cu 16.3% fata de
trimestrul anterior. Majoritatea somerilor erau barbati (56.9%) si aveau domiciliul in mediul urban
(71.6%). In continuare somerii tineri (15 - 24 ani) detin ponderea cea mai mare (33.4%) din totalul
somerilor. Comparativ cu trimestrul trecut numarul somerilor a scazut semnificativ la barbati:
-20.8% la total si -35.4% la grupa de varsta 25 - 34 ani.
Rata somajului (proportie somerilor in populatia activa) a inregistrat la nivelul tarii o
valoare de 8%. Rata somajului in mediu urban (11.2%) a depasit semnificativ rata inregistrata in
mediul rural (4.7%). Pe grupe de varsta rata somajului a atins nivelul cel mai ridicat (20.8%) in
randul tinerilor (15 - 24 ani) cu diferente semnificative pe medii: 28,9% in mediul urban, fata de
numai 13,9% in mediul rural. Durata medie a somajului a crescut fata de semestrul anterior fiind
acum de 22.2 luni. Cea mai ridicata durata s-a inregistrat la femeile de 50 ani si peste (33.6 luni) iar
cea mai scazuta (14.5) la persoanele tinere (15 - 24 ani) din mediul rural. Mediul urban, fata de cer
rural, se caracterizeaza prin durate mai lungi ale somajului pentru toate grupele de varsta. Dintre
somerii pe termen lung (de peste un an) 57.2% erau barbati si 76.8% locuiau in mediul urban. In
trimestrul analizat peste o treime (37%) dintre someri erau inscrisi la Agentia pentru Ocuparea
Fortei de Munca (AOFM), numarul acestora scazand cu -7.9% fata de trimestrul anterior. Din
aceasta categorie de someri 69% erau beneficiari de indemnizatie de somaj.
Populatia inactiva a fost in trimestrul II 2002 de 11 672 mii persoane, reprezentand 52.1%
din populatia totala. Comparativ cu semestrul precedent, numarul populatiei inactive a scazut cu
3.9%, scaderea fiind mai mare la persoanele de sex feminin (-4.5%) si la cele rezidente in mediul
rural (-7.9%). Persoanele inactive din mediul urban au detinut majoritatea (57%) iar femeilor le-a
2

revenit o pondere superioara (56.2%) celei a barbatilor. In cadrul populatiei inactive de 15 ani si
peste, elevii si studentii au reprezentat 22.9%.
Numarul persoanele descurajate a scazut cu 19%. Cea mai mare scadere (-52.8%) s-a
inregistrat la grupa de varsta 35 - 49 ani din mediul rural, iar cea mai mare crestere (+40.4%) la
grupa de varsta 50 de ani si peste din mediul urban. Comparativ cu aceeasi perioada, tinerii au
scazut cu 14.4% iar femeile cu - 17.1%.
Sursa: "Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO - Comisia Nationala pentru
Statistica)", trimestrul II 2002

Factorul munca conditie generala a oricarei activitati se asigura, ca si ceilalti factori de

productie, prin intermediul pietei.
Piata muncii se intemeiaza, de asemenea, pe intalnirea si confruntarea cererii cu oferta.
Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment
dat intr-o economie de piata.
Cererea de exprima prin intermediul numarului de locuri de munca.
Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in
conditii salariale. Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia
apta disponibila din care se scade numarul femeilor casnice, al studentilor si al celor care nu
doresc sa se angajeze in nici o activitate, intrucat, au resurse pentru existenta sau au alte
preocupari.
Resursele de munca existente la un moment dat in societate exprima numarul
persoanelor capabile de munca, respectiv acea parte a populatiei care poseda ansamblul
capacitatilor fizice si intelectuale ce ii permit sa desfasoare o activitate utila.
In Romania, in prezent, limitele varstei de munca sunt 16-59 ani pentru barbati si 16-54
ani pentru femei. Avand in vedere ca in statisticele nationale limitele de varsta de intrare si/sau
de iesire sin activitate sunt diferite, in comparatiile internationale trebuie utilizate limite
standard.
Limitele varstei de munca sunt determinate de nivelul de dezvoltare economica a fiecarei
tari. Astfel, in tarile mai putin dezvoltate limita minima a fortei de munca este mai scazuta, iar
in tarile dezvoltate din punct de vedere economic limita minima este mai ridicata (ca urmare a
prelungirii duratei scolii obligatorii), existand si posibilitatea ca limita maxima sa fie mai
ridicata (ca urmare a duratei de viata mai mare a acestei tari).

Populatia ocupata
salariati civili persoana care isi desfasoara activitatea pe baza unui contract de
munca intr-o unitate economica sau sociala, inclusiv elevii si studentii incadrati si pensionarii
reincadrati in munca pe baza unui contract de lucru;
patron persoana care, avand unul sau mai multi angajati (salariati), conduce
activitatea in propria sa unitate (intreprindere, agentie, atelier, magazin, birou, ferma etc.);
lucrator familial neremunerat, persoana care-si exercita activitatea intr-o unitate
economica familiala condusa de un membru al familiei sau o ruda, pentru care nu primeste
remuneratie sub forma de salariu sau plata in natura; gospodaria taraneasca (agricola) este
considerata o astfel de unitate;
membru al unei societati agricole sau al unei cooperative, persoana care a lucrat fie
ca proprietar de teren agricol intr-o societate agricola constituita conform legii 36/1991, fie ca
membru al unei cooperative mestesugaresti, de consum sau de credit;
militarii de cariera;
militarii in termen
Populatia activa neocupata (sau somerii)
- Persoane in cautarea unui alt loc de munca
- Persoane in cautarea primului loc de munca
Populatia inactiva din punct de vedere economic:
persoane casnice;
elevi si studenti, exclusiv cei care exercita o activitate economica sau sociala pe baza
unui contract de munca;
pensionari, exclusiv cei reincadrati;
persoane intretinute de alte persoane: copii prescolari, batrani, persoane handicapate
si invalizi;
4

 persoane intretinute de stat: copii si batrani aflati in intretinerea unor institutii

publice (casa copilului, camine pentru batrani etc.);
persone care se intretin din alte venituri decat cele provenite din munca (inchirieri,
dobanzi, economii, rente, dividende).
Orice persoana in orice moment se poate incadra din punct de vedere al pozitiei pe piata
muncii intr-una din urmatoarele trei categorii:
-Persoana ocupata
persoana activa inclusa in forta de munca
-Persoana neocupata (somer).
-Persoana inactiva (in afara fortei de munca)
Structura dupa sexe
Se observa ca ramurile comert (52,8%), hoteluri si restaurante (64,9%), invatamant (71,7%),
sanatate si asistenta sociala (77,2%) au un pronuntat grad de feminizare a populatiei active.
Structura dupa varsta a populatiei active
Varsta medie la nivelul econimiei nationale in anul 1996 - 39,7 ani
Structura pe sectoare de activitate a populatiei active, respectiv gruparea populatiei
active pe cele trei sectoare: sectorul primar (agricultura, silvicultura, economia vanatului si
pescuitul), secturul secundar (industria si constructiile) si sectorul tertiar (serviciile).
Acesta repartitie este unul din criteriile de analiza a nivelului de dezvoltare economica a
unei tari. Asfel, compararea structurilor sectoriale ale populatiei active din tari cu niveluri
diferite de dezvoltare economice ne conduce la constatarea ca tarile dezvoltate se
caracterizeaza in opozitie cu tarile mai putin dezvoltate- printr-o pondere ridicata a populatiei
active din sectorul tertiar si o pondere foarte scazuta in sectorul primar.
Din acest punct de vedere, Romania prezinta o structura defavorabila, cu o pondere mare si
in crestere a populatiei active din sectorul primar si cu o pondere inca redusa a serviciilor.