Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
XHost
Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info
.biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink
pdfcrowd.com
pdfcrowd.com
domestice, iar in epoca moderna mai sunt utilizate (nu fara relict magic) doar ca simple
sperietori vizuale, in mod discret impotriva dracilor si fortelor malefice, in mod fatis
numai impotriva pasarilor rapitoare.
Practicarea magiei e distribuita dupa categoriile profesionale. Veche si activa,
bucurandu-se de respectul oamenilor simpli, era magia zidarilor, reducandu-se de fapt
la tehnicile de legare si dezlegare aploii (stapanite, potrivit credintei populare, si de
gradinarii zarzavagii), dar pe care asa cum vom vedea le-au practicat mult mai
intens solomonarii. Totusi reconditionarea atmosferica si dirijarea precipitatiilor (lucru
important in zidarie) nu constituie decat un act secundar. Mai important se pare ca era
socotit furtul umbrei: o cladire nu poate dura fara inzidirea in ea a unei fiinte omenesti
nevinovate; traditia aminteste insa rar cazurile folosirii directe a omului viu (ca in
Mesterul Manole); de obicei se masoara cu o trestie umbra unui om si numai trestia,
adica masura umbrei, e ingropata la temelia casei noi, fiindca se crede ca dupa 40 de
zile moare si omul caruia I s-a masurat umbra, el devenind stafie protectoare a cladirii.
Cu toate acestea, furtul umbrei se poate face si in scopuri de magie neagra; aceasta
superstitie este dintre cele mai persistente, citabila in Romania chiar si la inceputul sec.
XX, cand unii tarani alungau pe pictori, de teama de anu li se fura umbra (asa cum
povesteste doctorul G. Ulieru in insemnarile sale interbelice).
Ion-Aurel Candrea considera ca la baza actiunilor magice populare sta magia
imitativa (principiul homeopatic similia similibus curantur), ideea existand anterior la
J.G. Frazer (magia homeopatica). Pentru ca sa-I prieasca ceva scria Candreapentru ca sa izbuteasca in ceea ce intreprinde, omul trebuie sa imite , prin actiunile lui,
tot ce I se pare ca are oarecare legatura, oarecare asemanare cu ceea ce doreste sa
realizeze, trebuie, cu alte cuvinte, sa recurga la magia imitativa. Iata cateva din
numeroasele exemple citate de savant: cand seamana grau, semanatorul trebuie sa
inchida ochii la primul gest, ca sa nu vada pasarile graul cum nu-l vad eu acuma; in
scalda copilului se pune trup de licurici, ca sa fie luminat la minte; omul bolnav de
inima se vindeca mancand inima unui animal; de Armindeni se bea vin rosu, ca sa
innoiasca sangele; galbinarea se tamaduieste cu orice flori galbene (sofran, galbenele,
papadie, rostopasca). Dar similitudini se regasesc in folclorul medical al multor
open in browser PRO version
pdfcrowd.com
pdfcrowd.com
Neamt). Lazar Saineanu, pe baza mai multor izvoare (Schmidt, S.Fl. Marian,
M.Gaster, I.Budai-Deleanu, Fr.Muller), sintetizeaza astfel: Necuratul locuieste sub
pamant, unde se afla scoala diabolica, numita Solomanta sau Solomonarie, dupa
prototipul atotstiutorului Solomon, si unde se invata toate Limbile fiintelor vii, toate
tainele naturei si toate formulele magice, farmece si vraji (solomonii). Acolo nu se
primesc decat zece ucenici si dascal e diavolul insusi, care, dupa sapte ani de
invatatura, isi opreste cate un ucenic si acela devine apoi solomonar: calare pe un
balaur el se suie in nori, de unde poarta ploi, furtuni si grindini. Datele sunt cxonfirmate
in folclorul epic (de ex. Basmul banatean Dracul si ucenicul sau, col.Schott). In
Cartea (sau cartile) Solomonarului este cuprinsa invataura globala a magiei
populare.
Solomonarul e capabil de a organiza dupa placul sau fenomenele
atmosferice, aducand ploaia si dirijand furtunile si grindina; ca atare vehiculul sau
aerian, ca si paratul sau tehnic, este balaurul. Dupa credintele motilor, cum se relateaza
in Chestionarele lui N.Densusianu, solomonarul apare ca un domn cu o iapa alba,
cautand un anumit iezer de unde invoca balaurul.
Un portret complex al solomonarului a facut Traian Gherman:n solomonarii
nu-si marturisesc profesiunea in fata oamneilor, dar orice satean il recunoaste, caci au
infatisare ingrozitoare, ochi rosi bulbucati, fruntea lata si incretita, piept lat, gat puternic,
statura mijlocie ori mica si au doua cozi, una de pene subsuoara, si alta e prelungirea
sirei spinarii. []Toata infatisarea li-e de oameni salbatici cu par sburlit si aspru, ca
parul de porc. Hainele lor sunt numai petece si murdare. []De multe ori umbla
imbracati cu sapte pieptare chiar si in mijlocul verii, intr-o mana cu o carte, iar in
cealalta cu un toiag. Totdeauna sunt scurti la vorba, arare ori ii auzi vorbind, daca
capata ceva mila nu multumesc, pita capatata de pomana nu o mananca, ci o arunca pe
ape. Nu dorm nicicand in casa, [] locuiesc in munti prin pesteri, prin paduri in colibe
sau prin tarine. Ei [] is oamnei blastamati de Dumnezeu, cari se pun in legatura cu
necuratul si isi vand sufletul, ca sa capete putere asupra vazduhului si a balaurilor.
Absolvirea scolii este indispensabila: Dupa sapte ani de invatatura iasa din scoala
invaluiti in neguri si tinandu-se cu mainile de un fuior lung de nor, care ii scoate in lumea
open in browser PRO version
pdfcrowd.com
noastra din celalalt taram, imbracati tot cu vesmintele cu care au intrat, iar din scoala
capata o carte, un toiag sau un carlig si un frau de scoarta de mesteacan.
Asupra originii solomonarilor s-au facut cateva speculatii hazardate in unele raspunsuri
la Chestionarele lui B.P.Hasdeu, solomonarii sunt numiti ca legatori si dezlegatori ai
ploilor si valhasi (dupa mai vechiul valhovnic mag din slav volhv vrajitor
sau sacerdot slav pagan).Mult mai riscanta este o speculatie a lui Traian Herseni,
dupa care solomonarii ar fi trait in locuri solitare, in padurile sau aproape de lacurile
montane (desi potrivit multor sursefolclorice ei evita tocmai padurlie, iar amplasarea
lor in munti (rar amintita de surse, afara de citatul text a lui Traian Gherman) I-a fost
utila sociologului spre a le construi o genealogie neintemeiata documentar, din tagma
sacerdotala dacogetica a ctistilor (ktistai). La aceeasi locuinta montana si cu acelasi
scop genealogic se refera si Eugen Agrigoroaiei: Solomonarul (mostenire dacica) avea
si el putere asupra dragonului, precizand bineinteles ca avea o locuinta montana.
Lasand la o parte inconsistenta omologarii solomonarilor cu tagma nahoretilor ktistai,
nu se poate accepta nici identificarea lor cu samanii. Mircea Eliade citand cu prudenta
pe calatorul strain Bandinus care vorbea despre niste incantatoresdin Moldova de
nord, pune la indoiala informatia, intrucat ea nu e confirmata de un atat de bun
cunoscator al obiceiurilor moldovenesti ca Dimitrie Cantemir; de aici rezulta ca nu se
poate vorbi, in cazul solomonarilor, de un samanism romanesc.
O definitie lipsita de exagerari si intemeiata pe informatii stricte din sec. XIX
(deci mai apropiate de epoca in care aceasta tagma mai functiona) gasim in cartea lui
Fr. Muller, Siebenburgische Sagen : Solomonarii sunt mostenitorii intelepciunii lui
Solomon, considerat ca mare vrajitor, care poate inchide si deschide cerul cu farmece,
a ingheta apele si lacurile, a aduce roua si grindina in campii. Functia lor magica se
pare ca se limita la ceea ce comunica Tudor Pamfile: Solomonarii se duc la iezeresi de
acolo scor Balaurul. Acelasi folclorist defineste si balaurul, ca instrument al operatiilor
solomonaresti: sarpele pe care noua ani de zile nime nu l-a vazut, se face Balaur, adica
sarpe urias, care poate si sbura. Dupa ce poate sbura, se duce pana gaseste un hau
fara fund, numit iezer, se baga acolo si tot bea apa pana-l scoate vreun solomonar.
Din toate sursele folclorice autentice rezulta constant ca solomonarul este un
open in browser PRO version
pdfcrowd.com
pdfcrowd.com
pdfcrowd.com