Oceanos Potamos

Home

January
27, 2009

Zeia Kotys

Pgnismul valah n sec XII

Iordanes (despre Burebista)

Marea Zei Bendis

MARELE ZEU GEBELEIZIS SI MAREA

ZEITA BENDIS
Kogaion
Mitologie
bendis, carpi, daci, dacia, daciarevival, dakia, derzelas, derzis,
gebeleizis, getae, geti, geti-daci, geto-daci, herodot, herodotus, hyperborea, hyperborei,
Istorie, , , , , , kogaion, kogaionon, kogaionon.info,
kurgan, Mitologie, napoleon, oceanos, oceanospotamos, pagan, paganism, pelasg, pelasgi,
potamos, religie, revival, romaneasca, romanians, Salmoxis, Samolxis, savescu, traci,
tracis, tracologie.info, zalmoxe, zalmoxianism, zalmoxis, zamolxe, zamolxis, zei, zeul
3
Comments

Dacii n viziune bizantin (sec. XIII)

Search...

Select language

Categories

Gebeleizis sau Nebeleizis era Divinitatea Suprem a tracilor, fulgerul fiind una dintre
armele pe care acesta le folosea.

Diverse

El era reprezentat ca un brbat chipe, uneori cu barb.

Gebeleizis provoca tunetele i fulgerele.

English
Franais

n unele reprezentri acesta apare aezat pe tron, iar n altele, n chip de clre, avnd n
mna stng un arc; un arpe coboar spre capul calului. Mai este nsoit i de un vultur
cu corn. Vulturul ine n cioc un pete atunci cnd simbolizeaz singur Divinitatea
amintit, iar n gheare are un iepure.

Hrvatski

Acest zeu este stpnul Cerului i al Pmntului, patronul aristocraiei militare; el ar

putea avea ns atribute Uraniene, solare. Zeul cel mare Gebeleizis mai este cunoscut i
sub numele de cavalerul trac Derzelas sau Derzis (alii consider cavalerul trac ca o
apariie mai trzie, un erou i nu un Zeu).

Mitologie

Istorie

Magyar

Norsk
Polski
Portugus

Alteori Zeul apare n ipostaza de clre lupttor nsoit de un cine; el poarta o lance pe

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Alteori Zeul apare n ipostaza de clre lupttor nsoit de un cine; el poarta o lance pe
care o arunc asupra unui porc mistre din fuga calului. Cnd nu este n ipostaza de
lupttor ori vntor el are trsturile unui clre panic purtnd n mn o tor ori un corn
al abundenei; uneori este reprezentat avnd trei capete, (tricefal), asemenea cinelui
nsoitor, alteori ca un Zeu binecuvnttor, avnd primele trei degete ale minii drepte
nlate sau desfcute iar celelalte strnse ctre podul palmei.

Shqip
Srpski

Archives
June 2012
November 2011
September 2011
July 2011
February 2011
December 2010
July 2010
June 2010
May 2010
March 2010
February 2010
January 2010
December 2009
November 2009
October 2009
September 2009
June 2009
April 2009
March 2009
January 2009
December 2008
November 2008
October 2008
August 2008
May 2008
April 2008

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Blogroll
Crugul Pmntului
Discover Dacia
Folkish Pagan Pride

Apare n mrturiile epigrafice i numismatice de la Histria i Odesos (Varna) iar la Limanu

(jud. Constanta) Derzelas apare calare, ca de altfel n ceramica de la Rctu i
Zimnicea, tezaurele de la Bucureti Herstru i Surcea (jud. Constanta).

Normans of Stockholm

l vom ntlni mai trziu n lumea antic la macedoneni clreul macedonean, iar n
Mitologia greac sub numele de Zeus. Din Tracia, cultul lui Gebeleizis avea a ptrunde n
Asia Mic prin secolul VII B.C., unde a fost asimilat de ctre armeni, devenind Divinitatea
naional a acestora, Vahagn sau zeul rzboiului, vestit pentru curajul cu care omora
dragonii.

The Esoteric Blog

Vahagn era asociat cu trsnetele i fulgerele, fiind reprezentat ca un brbat cu prul i

barba din flcri, iar ochii lui erau ca doi sori. n sfrit, Gebeleizis, sau cavalerul trac
care se regsete n mitologia altor popoare ca Zeus sau Vanagh, a fost asimilat de ctre
cretini drept Sfntul Gheorghe!

Spartacus Titanul
Spiritualitate Daco-Romneasc

Thracian Community

Links
Dracones
Editura Dacia
Encyclopedia Mythica
Gnostic Pagan Pantheon
Istoria Daciei
Miere naturala
Perperikon
Seuthopolis
Solomonarii
Thracian Tomb of Kazanlak
Thracian Tomb of Tatul
Traditii
Trakia-Tours
Wonderland Bulgaria
Write Your Name in Runes

Meta
Register

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Log in
Entries RSS
Comments RSS
WordPress.com

Blog Stats
300,912 hits

hi5

Divinitatea suprem brbteasc a geto-dacilor, Gebeleizis, cunoscut mai trziu la tracii

sub-Dunreni sub numele, probabil grecizat, de Zbelsurdos, are o replic feminin, i
anume pe marea Zei Bendis. Reprezentrile vechi, descoperite n ultima vreme, ne-o
nfieaz sub chipul unei femei cu faa rotund, buclat, cu pomeii proemineni i cu
prul mpletit n dou cosie ori mprit n dou mari bucle ce-i ncadreaz faa.

Facebook

S fie oare Zeia Bendis, cu cele dou cosie blonde lsate pe spate, precursoarea Ilenei
Cosnzene din basmele de mai trziu ale romnilor?
n anumite situaii Zeia apare ncadrat de dou animale sacre cervidee sau de un cerb i
un arpe. Marea Zei Bendis era adorat de femeile trace, fiind Zeia Lunii, pdurilor i
farmecelor.

YouTube channel

La Costeti a fost descoperit un cap al Zeiei iar la Sarmizegetusa spturile au scos la

iveal un medalion de lut ars (10 cm. n diametru i 1,5 cm. n grosime), avnd un bust al
Zeiei cu tolba de sgei pe umr; de asemeni, la Piatra Roie s-a descoperit bustul ei din
bronz, nalt de 14,7 cm. i lat de 13 cm.
n afar de marele Zeu Gebeleizis i marea Zeia Bendis, tracii au mai avut i o Zeitate a
focului i vetrei, pzitoare a casei, respectiv Zeia Vesta (Hestia, Histia), n cinstea creia

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

focului i vetrei, pzitoare a casei, respectiv Zeia Vesta (Hestia, Histia), n cinstea creia
casele tracilor se construiau dreptunghiulare, cu pereii din piatr sau de lemn, podeaua
din pmnt bttorit i acoperiul n dou ape.

Vavivov

Nu departe de Tartaria, n zona Criurilor, au fost scoase la lumin i urmele primelor

locuine de suprafa datnd din mileniul V B.C., deci cu o vechime de 7000 de ani!
Aceste tipuri de locuine, care se vor rspndi apoi n toata lumea, erau, se pare,
rezultatul unui cult nchinat acestei Zeie, pereii avnd la nceput rolul de a proteja spaiul
sacru n mijlocul cruia se ntreinea focul aprins n vatr.
Mileniul IV B.C. nu a fost chiar unul norocos pentru noi, ne spun specialitii, referindu-se
la prbuirea punii continentale ce lega Europa de Asia Mic, aceasta prbuindu-se sub
apele Mediteranei, fcnd loc unei mri noi, Marea Egee, i genernd o mulime de insule
mai mari sau mai mici.
Datorit existentei acestei puni terestre de legtur, att istoricii greci, ct i alii moderni
au admis posibilitatea deplasrii populaiei trace din zona Pontico-Dunrean spre sudul
Peninsulei Balcanice i de acolo, n Asia Mica, chiar n unele regiuni din jurul Mediteranei
Rsritene: Bytinia, Misia, Frigia, Troada, Lidia, etc. Dup cum se tie, soarta acestor
populaii a fost diferit: unele s-au rtcit printre alte seminii i s-au pierdut cu totul n
marea groap a Istoriei care se cheam uitarea hitiii, de exemplu.
Alii au disprut la mari distane, cum este cazul troienilor, supravieuitori despre care o
legend spune c Aeneas Tracul i-a cluzit dup Apocalipsul Cetii Troia pn pe
valea ngust a Tibrului, unde aveau s preia n stpnire cele apte coline eterne,
dndu-le apoi nume tracice, latine.
i tot o legend spune c, ntre timp, prin spaiul Carpatic a aprut un cioban nelept,
Zalmoxis, care urma a prelua de la Zeia Hestia (sau Vesta) aa-numitele legi frumoase
- Codul Beleaginilor.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Bibliografie: NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI Dr. Napoleon Savescu

January
20, 2009

Limba dac
Kogaion
Istorie
albaneza, albanezi, albania, balcani, burebista, daca, daci, dacia,
dacians, dacus, dakia, decebal, diurpaneus, etruscan, etrusci, europene, getae, geti, getodaci, grafie, hyperborea, hyperborei, Istorie, kogaion, kogaionon, limba, limbi, malus,
Mitologie, oceanos, oceanospotamos, potamos, sarmisegetuza, sarmizegetusa, scorilo,
thracians, thracologie, traci, zalmoxe, zalmoxis, zamolxis
4 Comments

"Inelul de Aur" de la Ezerovo, Bulgaria

Sunetul este folosit n Europa doar n limbile romn i albanez, limbi care au n
alfabet i litera corespunztoare. Sunetele i au rmas din limba dac, respectiv
ilir, limbi care au multe caracteristici comune. Singura limb antic european care avea

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

n alfabet litera a fost limba etrusc, n care era scris M (vezi ut utina).
Etrusca ns, nu avea sunetele b, d i g.
Datorit alfabetului grec i cel latin, sunetul nu putea fi reprodus n scris, aa nct au
fost preluate cuvinte din limbile dac i ilir, n care a fost nlocuit cu s. Similar,
din limba dac a fost nlocuit cu a sau o, iar a fost nlocuit cu i, n limbile greac i
latin.
Existena lui n limba romn nu poate fi explicat dect prin existena acestui sunet n
limba dac. Aceasta pune ntr-o nou lumin originea latin a cuvintelor romneti care
conin sunetul . Putem vorbi, n aceste situaii doar de o origine comun a acestor
cuvinte, anterioar cuceririi daciei de ctre romani i chiar anterioar apariiei romanilor.
Acelai lucru poate fi spus n legtur cu foarte multe cuvinte romneti compuse cu
prefixele m, n, rs i rz.
Marea majoritate a cuvintelor romneti care ncep cu litera , sunt cuvinte compuse,
avnd prefixele m (aprox. 400 cuvinte) sau n (aprox. 1700 cuvinte). Numai cteva au
corespondente in limba latin, care ncep cu im sau in i numai cteva provin prin
compunerea cu cuvinte de origine francez. n exemplele de mai jos sunt prezentate i
dou cuvinte compuse fr prefixele menionate, care au fost preluate n limba latin, fr
a mai prezenta forma compus:
armsar admissarius , lingur lingula.
n plus, ele indic i originea dac a cuvintelor componente: arm, sar, ling, gur. Aceeai
remarc poate fi fcut i pentru majoritatea cuvintelor compuse cu prefixele m, n,
rs i rz. n plus, la aceste cuvinte se pot identifica noi sensuri.
n limba dac, apare adesea la sfritul cuvntului, la fel cum apare os n limba
greac. Mai jos sunt date dou exemple de cuvinte dace, la care a fost grecizat n
os: samu samos, cri chrysos. Au fost identificate i dou cuvinte coninnd litera
care au corespondent n limba etrusc: Mari i ut.
Prescurtri: D dac, E etrusc, G grec, L latin, DEX dicionarul explicativ al limbii
romne.
1. altoi (D) = care nal, nnobileaz. Cuvntul a rmas in limba romn cu sensul ngust
de vlstar pentru nnobilarea (nlarea n sens figurat) unei plante. Sensul iniial poate fi
intuit n sensul figurat al verbului a altoi: a bate cu scopul de a nnobila, nla pe un copil,
de unde i zicala: unde d tata, crete.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

2. alt (D) = altum (L) = nalt. n limba romn, cuvntul alt i cele compuse cu el ca prefix,
au cptat sensul de diferit. Totui, expresia asta (aa) e altceva are de obicei sensul de
asta (aa) nu mai este greit, altceva nsemnnd ceva diferit, dar n sens pozitiv
(nltor). Sensul original al cuvntului alt a fost pstrat n cuvintele altoi i nalt = n+alt
ca n expresia naltul cerului = n+altul cerului adic n nlimea cerului.
3. armsar (D) = admissarius (L) = armsar. Armsar este compus din cuvintele dace
arm i sar, desemnnd calul (vezi samsar) care transport un om narmat.
Corespondentul latin nu mai pstreaz forma compus, aceasta indicnd c a fost preluat
i latinizat cu sufixul us. La fel a fost preluat n latin i cuvntul arm ca arma. Zeul
Marte a fost preluat de romani de la daci, la care era numit Ares
4. arestai (D) = arrest (german) = arresto (italian) = pus sub arest, a aresta. A aresta
este compus din cuvintele dace Ares i sta, adic a sta sub puterea lui Ares, zeul
rzboiului. Cuvntul sta apare cu forma stai n cuvintele dace schistai (pustnici) i
polistai (clugri) desemnnd pe oamenii sfini care stau separat, respectiv n comunitate.
5. brbat (D) = barbatos/varvatos (G) = barbatus (L) = brbat. Brbat este rdcin att
pentru corespondentul grec, ct i pentru cel latin. n insula Corfu exist o localitate
numit Barbatos. Limba greac este anterioar celei latine, deci brbat nu este de origine
latin. Nu poate fi nici de origine greac, deoarece barbatos/varvatos este un cuvnt
prehelenic, rar folosit n greaca veche. Brbat este i numele fratelui lui Litovoi, un alt
nume dac.
6. boer (D) = boer (danez) = stpn, boier. Cuvintul dac boer se regsete n numele
Boerebistes (Burebista). Acest cuvnt compus nseamn stpnul Ebistes. Cuvntul
danez boer nseamn fermier, stpn al pmntului. Pstrarea acestui cuvnt confirm
influena dac asupra danilor stabiliti in Danemarca, numit Dachia n evul mediu.
7. cel (D) = cel (E) = zeitate chtonic. La daci, cel avea o conotaie sacr, ca n: cel de
pe comori sau cel mai cel. Acel avea sensul de al lui Cel, deci este posibil ca Cel s
fi fost la daci, zeia mam, ca i la etrusci. Celu era la etrusci un titlu de preot, probabil
corespondentul cuvntului dac acel. Pe o plcu etrusc din sec V .C., gsit la
Populonia, este reprezentat zeul rzboiului, Laran, luptndu-se mpotriva lui Celsclan
(clan = fiu), giganticul fiu al zeiei Cel, a pmntului. Celius Tuscorum lingua September
mensis dicitur se traduce din latin: celius (celi) n limba etrusc nseamn luna
septembrie (vezi Testimonia Linguae Etruscae, 801, 824). Deci luna recoltei, era numit
dup zeia chtonic, Cel.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

8. celar (D) = cela (E) = ncpere subteran, pivni, celar. Ambele cuvintele deriv din
rdcina cel. (vezi cel). Cuvntului romnesc celar i corespunde chilear (pivni) n
dialectul aromn. Ulterior, cuvntul etrusc cela a cptat sensul de ncpere, camer,
ndeprtndu-se de legtura cu rdcina cel, zeia subpmntean. El a fost preluat n
limba latin ca cella.
9. cri (D) = chrysos (G) = aur. Din apele Criurilor (= auritelor), care izvorsc din munii
apuseni, era extras aurul, prin splarea nisipului in bi. Cuvntul dac este rdcin a
cuvntului grecesc corespunztor, format prin adugarea sufixului os, deci cuvntul
grecesc deriv din cel dac.
10. crian = aurar. Acest cuvnt, pstrat ca nume pn azi, dovedete continuitatea
prezenei dace pe aceste meleaguri.
11. gelu (D) = gela (G) = rege. Cuvntul dac gelu, cu semnificaia de rege, apare n
numele Gelula lociitorul lui Decebal, iar mai trziu ca nume al voievodului Gelu, pomenit
de unguri ca Gyla. Gheorghe Muu menioneaz cuvntul suangela, utilizat de
Stephanus Byzantius cu sensul de mormntul (groapa) regelui.
12. haita (D) = Aita (E) = simbolul lumii morilor (vezi lup).
13. jurmnt (D) = juramentum (L) = jurmnt. Jurmnt vine de la rdcina dac jur,
nsemnnd spaiul n mijlocul cruia se afl cineva sau ceva (cf. DEX). Jurmntul se
fcea numai n prezena martorilor din juriu. n latin nu exist cuvnt analog rdcinii jur,
nici corespondent pentru juriu. Cuvntul latin juramentum este deci mprumutat din limba
dac.
14. lpu (D) = lapus (L) = iepure. Lpu apare n multe toponime, precum i n
Lpuneanu, dar sensul su a disprut n limba romn.
15. ler (D) = ler (E) = Dumnezeu.
16. leu/lev? (D) = lev (E) = leu. Existena, att n limba etrusc, ct i n limba rus, a
cuvntului lev, cu acelai sens, sugereaz originea dacic a cuvntului. n DEX, cuvntul
leu este trecut cu etimologie necunoscut!
17. lingur (D) = lingula (L) = lingur. Lingur este compus din cuvintele dace ling i
gur, desemnnd un obiect care se linge n gur. Cuvntul latin, nu mai pstreaz o
form compus i este n mod evident preluat din limba dac.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

18. livad (D) = livad. n DEX este considerat de origine slav, de la bulgarul livada sau
ucrainianul levada. Acest cuvnt nu are o form similar n limba greac, dar n insula
Corfu exist localitatea Livadia, care dovedete c acest cuvnt a existat n perioada
prehelenic. Deci slavii au preluat acest cuvnt de la daci, transformnd -ul, pe care nu l
au n alfabet, n a.
19. lup/lupu (D) lup/lupu (E) Probabil c lupul reprezenta la daci pe zeul morii,
echivalentul lui Hades. n etrusc, lup nseamn a muri, iar lupu nseamn mort. Putem
presupune ca dac lupu era mortul, atunci haita era lumea morilor. O s rdei, poate,
dar chiar aa era! Aita era, la etrusci, zeul care personifica lumea morilor. Era reprezentat
cu cap de lup, ca i corespondentul su grec, Hades. Picturile funerare etrusce l
nfieaz pe zeul morii purtnd capul i blana unui lup. Pe de alt parte steagul de lupt
al dacilor arta similar i foarte probabil, l reprezenta tot pe zeul morii. Semnificaia
acestui zeu dac era probabil identic cu cea a zeului egiptean Upuaut/Wepwawet
Ophois(G), zeul cu cap de acal. Acesta era numit deschiztor al drumurilor. Upuaut
avea un dublu rol, fiind un zeu al rzboiului i al cultului funerar, deschiznd drumul att
pentru armatele faraonului ct i pentru spiritele morilor.
20. Mari (D) = Mari (E) = zeul fecunditii i fertilitii. Mari, numele dac al rului Mure
era i numele zeului etrusc al fecunditii, reprezentat fie ca un brbat brbos, fie ca un
tnr sau chiar ca un grup de nou-nscui ngrijii de Minerva. Zona cu terenul cel mai fertil,
propice agriculturii, aflat n imediata apropiere a Sarmisegetuzei i a Devei, principalele
centre ale puterii dace, este valea Mureului.
21. miel (D) = miel. Acest cuvnt nu are o form asemntoare n niciuna din celelalte
limbi vorbite vreodat n Europa. Forma latin agnellus, dat n DEX nu poate fi
nicidecum la originea cuvntului. S nu uitm c dacii erau n primul rnd pstori i nu au
nvat aceast meserie de la romani.
22. mierl (D) = merlum (E) = mierl. Mierla era pasrea morii, att la daci, ct i la
etrusci, care o menioneaz n Liber Lintaeus, ca fiind cea care ridic sufletul mortului la
cer. Rolul funerar al mierlei la daci se deduce din verbul a mierli, cu nelesul de a muri.
23. mut (D) = mut (E) = care nu poate vorbi, mut. n etrusc au fost identificate cuvintele
mutna i mutana, cu sensul de sarcofag. Mut-na este de fapt un cuvnt compus ca i
pacha-na, care a fost tradus ca innd sau aparinnd lui Pacha. Dup aceiai logic,
mutna se traduce ca innd sau aparinnd lui mut. Cuvntul etrusc pentru mort este
lupu (vezi lup). Deci mutna nu nseamn a mortului, ci a celui care nu vorbete
(mutului).

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

24. oier (D) + pat (D) = oeoropata (G) = omortor de oameni. Oeoropata este numele dat
de greci amazoanelor, care omorau pstorii i le luau turmele. Cuvntul grecesc este
compus din dou cuvinte dace: oier/oeor i pat care nseamn a omor. Vechea expresie
fr de pat, nsemna care nu a comis omor.
25. Pca? (D) = Pacha (E) = echivalentul zeului grec Dionysos sau al romanului Bachus.
Sunt multe cuvinte de origine dac care ncep cu pc/pca, care conduc spre ideea c
ar fi putut exista la daci un zeu similar etruscului Pacha: (a) pcli, pcleal, pocal,
pcat, pctui, mpcat, pctoas i phar. Pcal, din basmele romneti , este un
personaj similar satirilor de la greci, fiind posibil ca numele lui s provin de la numele
unui zeu dac numit Pca. Grecii antici l srbtoreau pe Dionysos de anul nou. Acesta
ncepea pe atunci, ca i la romani, la 1 aprilie, zi rmas peste tot n lume ca ziua
pclelilor. n aceast zi, Dionysus era reprezentat de un copil pus ntr-un co,
reprezentnd renaterea anual a zeului, ca zeu al fertilitii. Conotaia negativ a
cuvntului pcat a fost datorat apariiei cretinismului, care a ncercat s elimine cultul
lui Dionysos. Cuvntul compus mpcat, precum i derivatele sale indic sensul iniial
pozitiv al cuvntului pcat i rolul jucat de zeul Pacha.
26. pctoas (D) = pachanthur (E) = echivalenta menadei (G) i a bachantei (L) = femeie
care participa la celebrarea lui Pca.
27. papar (D) = paparoina (G) = papaver (L) = mac. Macul era folosit in ritualul de aducere
a ploii, numit de daci paparude. Cuvntul dac este practic rdcina corespondentelor
grecesc i latin.
28. rspunde (D) = respondere (L) Cuvntul dac este compus din rs (mult) +spun +de
(despre) i nseamn a spune multe detalii despre un anumit lucru. Cuvntul latin nu este
compus, deci a fost preluat din alt limb.
29. sac (D) = sac (E) = sac.
30. samu (D) = samos (G) = nalt. Someul cald i cel rece izvorsc din Muntele Mare
din munii apuseni. Dacii le numeau Samu, datorit muntelui nalt (mare) din care
izvorau.
31. same (D) = samos (G) = nalt. Same era numele unui nalt demnitar care strngea
birurile dintr-un jude (zona condus de un jude).
32. sam (D) = bir. De acolo vine a da sam, cu sensul de a da birul.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

33. samavolnic = volnic (sau vornic) care ia sama (birul). Samavolnic i-a schimbat sensul
iniial de titlu/funcie de dregtor lund sensul de abuziv. Cu acest sens, cuvntul a ajuns
n limba rus ca samovolni.
34. samsar (D) = samsar (bulgar) = simsar (turc) = cru, cel care transporta sama pe
cai sar. Cuvntul sar, cu sensul de cal a fost folosit i n evul mediu, n saragea = sarica
(turc) = clre turc. Cuvntul este compus din sar cal i agea conductor turc.
Existena n cuvntului sar n latinul admissarius armsar, dovedete c acesta nu
este de origine turc sau bulgar, ci a fost preluat in aceste limbi de la vlahi.
35. schistai/ktistai (D) = cei care stau separat, izolai, adic pustnici. De la rdcina schi,
cu sensul de separat, provin cuvintele schit i schisma.
36. sfoar (D) = sphaira (G) = nvrtire, rsucire. De la acest sens, pierdut astzi, vine
expresia a da sfoar n ar, adic a face turul rii. Sfoar, cu sensul de fir rsucit, deriv
din toarcerea, rsucirea, prin care se face. Acest sens a ajuns n limba neogreac sub
forma sfora. Numai n limba dac sfoar avea att sensul de nvrtire, rsucire, ct i de
fir rsucit, deci sfora a fost preluat de greci de la daci.
37. sus (D) = sus (E) = sus.
38. ut (D) = uti (E) = lca subteran. La etrusci, lng poarta de intrare n mormnt
scria ca uti sau ta uti, nsemnnd acesta este lcaul subteran. Cuvintele etrusce
pentru mormnt erau thaure i thaura, iar cuvntul pentru lumea subpmntean era
hintha. Numeroase obiecte mortuare poart inscripia utina, uneori incizat astfel nct
obiectul s nu mai poat fi folosit, ca n cazul oglinzilor. Ieirea din ut a minerilor
nseamn ieirea din lcaul de sub pmnt, nu din schimbul de lucru. n DEX se
consider ca ut provine de la germanul schicht schimb. n afar de faptul c cele
dou cuvinte nu seamn deloc, se pune problema de ce ut, cu sensul de schimb, nu
este folosit dect n minerit?
39. tnr (D) = Thanr (E). La etrusci, Thanr este o divinitate reprezentat pe anumite
oglinzi, care nfieaz scene de natere i copii divini.
40. tma (D) = tamas, thamas (G) = ginere. Tamas este un cuvnt prehelenic. Gheorghe
Muu sugerat originea sa egiptean, de la tham (thm), cu sensul de legtur.
41. trei (D) = trei (E) = trei.
42. un (D) = un (E) = un.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

43. vel (D) = vel (E) = mare, cu sens figurat, ca titlu. Cuvntul dac vel, cu sensul de mare
a ajuns s precead un titlu sau rang boieresc n evul mediu, n Moldova i Valahia (ex.
vel logoft). n limba romn au rmas cuvintele derivate ca veleitate i veleitar. La etrusci,
vel preceda numele inscripionate pe monumentele funerare. De exemplu, pe pereii
mormntului Francois de la Vulci, aparinnd familiei Saties (sec V .C.) se afl inscripiile
vel saties arnza, care se traduc marele Saties micul Arnth
Articol preluat de pe:
http://www.gk.ro/sarm izegetusa/latinitatea/lim ba_daca.htm

October
19, 2008

Imperiul Geto-Dacic
Kogaion
Istorie
burebista, Carpati, carpi, cotiso, cultural, daci, dacia, dacic, dakia,
decebal, deceneu, dromihete, enigmatica, Gabriel, getae, geti, Getica, geto-daci, Gheorghe,
hyperborea, hyperborei, Istorie, kogaion, kogaionon, Mitologie, oceanospotamos, paganism,
romana, sarmisegetusa, sarmizegetusa, televiziunea, terra, traci, tvr, zalmoxe, zalmoxis,
zamolxe, zamolxis
4 Comments

Dacian Empire Informatii despre Dacia Gabriel Gheorghe (Societatea cultural stiintifica
Getica)
Documentar realizat in anul 2003.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

August
22, 2008

Semnificatia bradului la daci

Kogaion
Mitologie
animalelor, ares, artemis, bendhis, bendida, bendis, diana,
diana a romanilor, divinitati dace, marte, vanatorii, vegetatiei, zalmoxis, zamolxis, zeii
dacilor, zeita bendis, zeita daca bendiz, zeita diana, zeul ares, zeul marte
7 Comments

Bradul poate semnifica pe zeita dacica Bendis,care deseori era reprezentata printr-un
brad,sau pe Marte,zeul razboiului la romani,unde avea statui antropomorfice.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Medalion ce reprezinta pe zeita

Bendis, descoperit la Gradistea
Muncelului. Datare: 7 9 e.n.
(aprox.)

In timpurile cele vechi,Marte era adorat diferit,sub forma unei sulite infipte in pamant.
Zeita Bendis era si protectoarea padurilor,vegetatiei,animalelor,farmecelor si vanatorii,fiind
reprezentata prin Luna,credinta dacilor fiind ca dupa moarte,exista o lume fericita si fara
de pacat,iar bradul fiind todeuna verde,era ca o reprezentare a lumii de dincolo,adica a
imparatiei lui Zalmoxis.
Posibil sa fie una si aceiasi cu Artemis a elenilor si Diana a romanilor.

Articol scris de Kogaion

May 15,
2008

RELIGIA GETO-DACILOR

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

2008

Kogaion
Mitologie
burebista, crestinism, daci, daciae, dakia, decebal, deceneu,
gebeleizis, getae, geto-daci, kogaion, kogaionon, kogaionon.info, Mitologie, mitologie getodaci zalmoxis zamolxis zamolxe zalmoxe o, oceanos, oceanospotamos, pagan, paganism,
potamos, religie, religii, religios, tracologie.info, zalmoxe, zalmoxis, zamolxe, zamolxis
14 Comments

Geto-dacii credeau ca spiritul omului e nemuritor,trupul fiind o impiedicare pentru suflet de a se

bucura de nemurire,de aceea trupul biologic nu are nici un pret,poftele trupesti fiind ignorate cu
desavarsire.
In razboi,un geto-dac trebuia sa invinga sau sa moara luptand,de preferat cu o arma in
mana,asemeni triburilor germanice in care spre exemplu un vking ajungea in Valhalla alaturi de
Odin unde sta cu el la masa daca murea cu sabia in mana.
Nu exista absolut nici un regret asupra mortii la geto-daci,din contra,sufletul celui decedat intr-un
mod razboinic se inalta catre Cer,spre Zalmoxis,stapanul nostru si parintele nostru Ceresc
Universal.
Un geto-dac nu poate dobandi nemurirea spirituala daca nu renunta la poftele trupesti cum ar fi
alcoolul,drogurile,carnea sau sexualitatea de grup ritualica,cum de pilda,tracii sudici din
Balcani,vecini ai grecilor,fiind influentati de catre osirism prin greci (Osiris-Dionysos-Sabazius)
practicau diverse culte chtoniene si aveau ritualuri orgiastice (sexul in grup) care ii duceau la extaz
si foloseau anumite droguri halucinogene cum ar fi ciuperci fermecate sau diverse plante apoi se
imbatau in onoarea zeului lor suprem,pe care il numeau Sabazius si care nu era decat un Dionysos
luat de la greci,iubitor de vin.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Acest Dionysos-Sabazius spurcat de egipteni prin greci,a inlocuit adevarata religie pur uraniana a
tracilor sudici,ei la inceput adorand aceiasi divinitate urano-solara ca si fratii lor de la nord de
Oceanos Potamos, geto-dacii,care aveau credinte total opuse despre viata si nemurire,specifice
nordului.
Asadar,geto-dacii vor fi de esenta divina ei insisi,asemeni zeilor.
La ce folos pentru un geto-dac sa se distreze in viata biologica foarte scurta,cand nemurirea lui
era legata de Cer si de Zalmoxis,prin moartea trupeasca si eliberarea sufletului din temnita el va
putea ajunge la zeul suprem.
Zalmoxis reprezinta Cerul,masculinul de unde samanta vietii a pornit pe femininul
Pamant,fecundandu-l,astfel infaptuind viata.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Cerul senin este chipul zeului,iar vremea rea reprezinta amenintarea si incercarea unor elemente
negative de a tulbura linistea oamenilor,de aceea geto-dacii trag cu arcul cu sageti spre
Cer,alungand norii care ascund si intuneca fata zeului.

Simbolul urano-solar al lui Zalmoxis

Avand o religie pur uraniana cu puternice elemente solare ca explicatie,geto-dacii adora pe
Zalmoxis pe muntii cei inalti,acolo unde se avanta doar vulturii si unde doar urletul razboinic al
lupilor carpatini isi face simtita prezenta,Cerul rasunand la strigatele lor catre zeu.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Templul si palatul lui Zalmoxis se afla in varful muntelui,intr-o pestera,cum din cele mai vechi
timpuri minoice fusese adorat Zeul Trasnetului/Fulgerului al Securii Duble,intr-o pestera din
muntele Ida.

Zalmoxis,Zamolxis Zeul Securii Duble

Marele Preot al geto-dacilor,care locuieste in varful Kogaionului (Muntele Sfant) se coboara la
oameni foarte rar,doar atunci cand are de dat vreo porunca pentru curatirea de pacate sau diverse
invataturi spirituale.
Regele geto-dacilor,fiind stapan doar asupra trupurilor supusilor sai nu are putere asupra
sufletelor oamenilor,doar Marele Preot avand aceasta atributie,insusi reprezentantul suprem al
puterii sacerdotale fiind de esenta divina.
Puterea politico-militara si cea sacerdotala nu se amesteca.
Odata la patru ani,sau cateodata la cinci,natiunea geto-daca adduce zeului suprem o jertfa

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

umana,constand intr-un baiat ales dintre cei mai viteji si curati dintre geto-daci.
Acesta va fi aruncat de catre preoti in trei lanci infipte in pamant,cu varfurile spre Cer,fiind nevoie
ca tanarul sa moara infipt in cele trei lanci.
Acest ritual se face in varful muntelui cel sfant Kogaion,Kogaionon.
Daca tanarul jertfit intru cinstea zeului nu moare repede,si fara sa atinga pamantul,este semn rau
iar acest ritual se repeta pana cand va fi implinit cum se cuvine.
Sufletul tanarului,odata eliberat din temnita trupeasca, sangele defunctului atingand solul,spiritual
acestuia va merge catre Cer,spre Zalmoxis si apoi dacii vor fi bucurosi ca sunt legati din nou de
Zeu prin acest ritual sfant.
Spiritul celui mort in acest ritual se inalta catre Cer pe un pod de curcubeu,ca la germanici,cand
sufletul razboinic al unui Viking ajungea in Valhalla cea din Cer tot pe un pod de curcubeu.
Iata cum ne relateaza Herodot acest ritual barbar:
Unii din ei primesc porunca sa tina trei sulite (cu vrful n sus), iar altii apucnd de
mini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zalmoxis, si ridicndu-l n sus, l
azvrl n sulite. Daca strapuns de sulite acesta moare, getii socot ca Zeul le este
binevoitor. Iar daca nu moare, aduc nvinuiri solului, zicnd ca e un om ticalos si, dupa
nvinuirile aduse, trimit un altul, caruia i dau nsarcinari nca fiind n viata.
Participantii la ceremonie nconjurau locul jertfei si se prindeau n dansul TIA-RANTOS, care
ncepea cu un ritm grav, oracular. n acest timp, marele preot rostea incantatia rituala de primire a
solului n ceruri:
EV ME ALKYN MEGER VATEAS IAP POL ARCO-DA-BARA?
NALAXIS DA VAISTRO!
NANIS, VET EV SORN!
LA HIMAI PHILIP LAXIN! CORYVIN DAS !
Cine se nalta la mine (la noi), gonindu-si calul peste Podul-de-Foc (Curcubeu)? Ferice de voi!
Stapne, suna din corn! Din ceruri belsugul (ploaia) sa curga ! Domnul e mare !
Textul getic se afla ncrustat pe o piatra meteoritica asadar cereasca! descoperita n ruinele
cetatii de la Corbi (jud. Arges). n momentul mortii pamntene a mesagerului get, Marele preot

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

striga: DOBEROS DABEIS Cel Curat s-a naltat.

Atunci participantii la ceremonie repetau si ei spusele marelui preot si accelerau ritmul dansului.
De la stravechiul strigat de bucurie al dansatorilor DOBEROS DABEIS s-a ajuns prin
etimologie populara, la strigatura romneasca Doua fire, doua paie, / Ia Ciuleandra la bataie!

Vechii istorici greci numeau pe Zalmoxis si Gebeleizis,ambele variante reprezentand acelasi zeu.
Aici avem de-a face cu un Henoteism,dupa cum a spus si Vasile Parvan,un singur zeu absolut
fiind numit in mai multe feluri,cum de pilda si ceilalti traci numeau zeul suprem
Zeus,Apollo,Asclepios ori Sabazius,el fiind acelasi zeu stravechi indo-european nordic,uranian.
Zeul suprem la geto-daci nu avea nevoie de un nume propriu,ci doar de attribute explicative ale
puterii sale absolute si infinite,la nivel universal.
Speculatiile rau intentionate de mai tarziu ale lui grecului Strabo cum ca Zalmoxis ca profet ar fi
fost sclavul lui Pythragoras sunt simple fantezii.
Articol scris de Kogaion

May 15,
2008

Gigantii Gog si Magog Spaima evreilor

Kogaion
Diverse, English, Istorie, Mitologie
adonai, alexander the great, arimi
tribe, atlanti, atlantida, Atlas, beyond the Boreas, Book of Revelation, boreas wind, Carpati,

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

tribe, atlanti, atlantida, Atlas, beyond the Boreas, Book of Revelation, boreas wind, Carpati,
carpi, carpians, caucasus, daci, dacia, dacian, dacian coin, dacian coins, dacian tribe,
dacian tribes, dacians, daystar, Egypt, Ehyeh-Asher-Ehyeh, elohim, elyon, evrei, Ezekiel,
gaea, gaia, gea, geia, getae, geti, giants, giganti, gog, Goga, Gogan, Gugu, Gug, heracle,
hercule, hyperborea, hyperborei, Hyperboria, ianus, israel, Istorie, istorie mitologie gog
magog evrei giganti titani pelasg, , , , , , , ,
, jahve, jahwe, janus, jehova, Jeremiah, Jerusalem, jewish terror, jewish tradition,
jewish traditions, jews, John the Theologian, kogaion, kogaionon, kogaionon.info, lucifer,
Lucifer-Luciferis, Luciferis, macedonia, magog, makedonija, massagetae, Mitologie,
mountain's man, Nabucodonosor, north, oceanos potamos, oceanospotamos, old
testament, olymp, olympus, pelasg, Pelasgs, pelasgi, pelasgians, Pelasgo, popa ion,
prophet, prophets, religie, romans, Rome, shaddai, Shekhinah, Sibylline Oracles, terra, terra
mater, The Gog and Magog giants, thrace, thracian tribes, thracians, titani, titans, traci,
tracologie.info, trakia, Tuphan, Tupheus, Tuphn, Tuphs, Typhaon, Typhoeus, Typhon,
Typhos, uran uranus, www.kogaionon.info, yahve, Yahwe, YHWH, zalmoxe, zalmoxis,
zamolxe, zamolxis, zeus, , , ,

,
45 Comments

Gigantii, o generatie titanica,nascuta din Terra sau Gaia (Gaea) si Uran (Uranus), erau
niste oameni superbi, violenti si impii deoarece nu aveau credinta in Zei; ei insisi fiind de
esenta divina.
Gigantii formau prin excelenta un popor muntean (Uran=Munteanul, om de la munte).

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

In razboiul lor cu Zeus ei ridicara munti peste munti ca sa ajunga in Olymp, la palatal lui
Zeus; imensul Atlas se cutremura la atacul lor, si cu toate ca Zeii, in frunte cu Zeus se
napustira asupra lor, aruncand cu fulgere, tot nu au fost in stare sa-i invinga, doar cu
ajutorul lui Hercule reusind Zeii aceasta isprava.
Patria Gigantilor se afla pe teritoriul Daciei vechi, langa raul cel sfant Oceanos Potamos
(Dunarea), unde s-au nascut si fratii lor mai mari, Titanii, din aceiasi parinti (Gaia si Uran).

Adeseori, romanii foloseau drept comparative lupta dintre Zei si Titani+Giganti cu

razboaiele purtate impotriva dacilor, romanii fiind zeii biruitori asupra Titanilor si
Gigantilor si asupra dacilor in cele din urma.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Gigantii sunt pomeniti si in traditiile evreilor, figurand sub numele de Gog si Magog, cea
mai veche legenda despre Gog si Magog o aflam la Ezechiel.
In una din povestile sale, prorocul si profetul evreilor Ezechiel, ameninta pe evrei ca Iehova
va adduce asupra tarii lor pe regele Gog din tara Magog, cu oastea sa cea superba de cai
si calareti, inarmati cu sabii, lanci, arcuri , sageti, scuturi si coifuri.
Acestia, venind de la Miazanoapte, calarind pe cai, vor da navala ca o furtuna asupra tarii
lui Israel ca sa o pradeze si sa o distruga. Ei vor cutreiera pamantul in triumf, vor duce pe
evrei in captivitate, apoi implinindu-si misiunea lor, vor fi distrusi cu totii de mania Cerului.
Profetia lui Ezechiel, avea fara indoiala, in vedere traditiile vechi despre teribilul razboi
dintre Giganti si Titani si Zei, cand Gigantii si Titanii urmarisera pe Zei pana in Egipt.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Profetul Ieremia, care traise cu putin inainte de Ezechiel, vorbeste despre acelasi popor,
pe care il numeste mai simplu pradatorul gintilor (praedo gentium) care va veni dintr-o
zona indepartata, din partile de Miazanoapte, de la capatul Pamantului; popor viteaz de
calareti arcasi, vechi si puternic, vorbind o limb ape care evreii nu o inteleg.
Ei sunt un popor mare, crud si fara mila, iar vocea lor mugeste ca marea si ei vin pe cai
mai iuti decat vulturii, toti insirati, pregatiti de un mare razboi de cotropire.
Ei vor distruge cetatea Ierusalimului (cum a facut si viteazul Nabucodonosor) si vor
distruge si toate cetatile intarite ale lui Iuda, prefacand tara evreilor in pustiu incat nu va
mai ramane om in Ierusalim, iar evreii vor deveni sclavi cu totii (de unde si numele lui
Nabucodonosor de Lucifer-Luceafarul la crestini, care a dus in robire evreii dupa ce a
distrus tara lor).
Cu 6 secole in urma lui Ezechiel, de Gog si Magog mai face amintire si Ioan Teologul in
Apocalipsa.
Vorbind despre timpurile cele din urma ale lumii,Ioan ne ne spune ca atunci cand se vor
implini 1000 de ani de cand a fost inchis intr-un adanc balaurul cel vechi Typhon (Diavolul,
Satana, Set, Ahriman etc) atunci acesta va fi dezlegat si iesind din temnita isi va reface
puterile si va conduce la razboi pe popoarele Gog si Magog, ce sunt raspandite in cele 4
colturi ale lumii si al caror numar este cat nisipul marii (amintiti-va ce spune Herodot
despre neamul Tracilor).
Apocalipsa considera pe Gog si Magog ca popoarele mame din care descindeau toate
gintile pelasge, raspandite in diferite parti ale lumii vechi.
Acestia se vor revarsa pe fata Pamantului, vor asedia cetatea cea iubita a Ierusalimului,
insa for fi nimiciti de catre focul ceresc, drept pedeapsa.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

In Apocalipsa, dupa cum vedem cu usurinta, noi avem doar o simpla varianta prost copiata
din traditiile vechi iudaice ale profetilor si prorocilor Ezechiel si Ieremia, traditii mult
anterioare crestinismului.

Sub numele de Gog si Magog, cei vechi intelegeau cu deosebire pe Geti si Massageti.
Numele de Goga, Gugu, Guga, Goga si Gogan sunt si azi in uzul taranilor romani,mai cu
seama cei de la munte.
Din oracolele sibylliene rezulta ca tarile in care locuiau popoarele Gog si Magog se aflau
in partea de nord a Traciei.
Alte traditii despre Gog si Magog sunt prezentate si in legendele epice despre Alexandru

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

cel Mare.
Tara popoarelor numite Gog si Magog e descrisa in naratiunile acestea ca salbatica,
neospitaliera, fiind supusa vantului (Boreas), ploilor si gerului de Miazanoapte.
Gintile Gog si Magog, ne spun aceste legende epice, facusera o invazie in partile
meridionale. Ele inchise pe Alexandru in Macedonia, facandu-l prizonier, insa Alexandru
reusi sa scape, urmand a aduna o oaste mare si pleca spre Miazanoapte unde cucereste
tara popoarelor Gog si Magog.
Dupa o alta legenda veche, gintile Gog si Magog se aflau sub dominatia lui Popa Ion,un
principe a carui putere se intindea si peste o parte insemnata a Asiei.
Fara indoiala ca aici avem numai o reminescenta despre regele atat de onorat in istoria
poporului pelasg, care purta numele de Ianus si care inainte de a trece in Italia, domnise
peste Arimi, la nord de Oceanos Potamos; tipul sau este prezentat si pe anumite monede
arhaice din Dacia.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Articol scris de Kogaion

Oceanos Potamos

Create a free website or blog at WordPress.com. The Notepad Theme.

Follow

Follow Oceanos
Potamos
Get every new post delivered
to your Inbox.
Enter your email address

Sign me up
Build a website with WordPress.com

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com