Enciclopediagetodacilor Blogspot Ro 2011-08-01 Archive HTML

18
More
Next Blog
Create Blog
Sign In
This site uses cookies from Google to deliver its services, to personalize ads and to analyze traffic. Information
about your use of this site is shared with Google. By using this site, you agree to its use of cookies.
marea enciclopedie a geto dacilor

LEARN MORE
GOT IT
"In ceea ce urmeaza voi scrie despre cea mai mare tara care se intindea din Asia Mica pina in Iberia si din nordul Africii pina dincolo de
Scandinavia, tara imensa a Dacilor" DIONISIE PERIEGETUL 138 d.h CONCISA,PASIONANTA,CAPTIVANT ILUSTRATA O carte pentru cei
interesati de istorie dar mai ales pentru cei ce n-au iubit-o pina acum.
marea enciclopedie a geto dacilor
"In ceea ce urmeaza voi scrie despre cea mai mare tara care se intindea din Asia Mica pina in Iberia si din nordul Africii pina dincolo de
Scandinavia, tara imensa a Dacilor" - DIONISIE PERIEGETUL 138 d.h. CONCISA, PASIONANTA, CAPTIVANT ILUSTRATA.
O carte pentru cei interesati de istorie dar mai ales pentru cei ce n-au iubit-o pina acum.
miercuri, 31 august 2011
ATLANTIDA A EXISTAT IN MAREA NEAGRA
OPORTUNITATEA DE AFACERI
CONDUSA DE ACASA PE CARE O
CAUTAI
http://successform.com/pintilie
nicolae/
Atlantis
Atlantida a existat n Marea Neagr , din continent mai r mnnd doar Insula erpilor
Este momentul s nu mai alergi

dup un job conven ional cu 8
ore de munc sau chiar mai
mult. Alege libertatea de a face
ceea ce dore ti, cnd dore ti. De
ce s ne chinuim s muncim
pentru altcineva, s ndeplinim
target-uri impuse cu riscul
sanc iunilor n caz de e ec?
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API
pdfcrowd.com
Sus in torii plas rii Atlantidei n Marea Neagr cred mai departe c adev ratele dovezi snt
ngropate n apropierea coastelor Romniei, iar Insula erpilor e o r m i a nfloritoarei civiliza ii
de acum 10.000 de ani.
Atlantid romneasc
Etnograful Adrian Bucurescu arat c fabuloasa ar s-a scufundat n marea denumit de egipteni
Siriath, adic Marea Neagr . n cinstea lui Orpheus, mp ratul-zeu numit de atlan i, i urma ii lor
direc i, tracii, egiptenii au ridicat acum mai mult de 5 .000 de ani, la Giseh, enigmaticul Sfinx. n
1913, n Dacia preistoric , Nicolae Densu ianu localiza Atlantida ntre Por ile de Fier i Sfinxul din
Bucegi. Atlantis este tradus de unii lingvi ti prin Fericire, iar grecii antici denumeau actuala
Insul a erpilor din Marea Neagr , Makaron, adic A ferici ilor. Nu departe de ea, arheologii ru i au
descoperit impresionante ruine subacvatice atribuite, dup unii, atlan ilor. n apropiere, la
Hamangia, au fost g site uimitoarele figurine din lut, intitulate generic Gnditorul i datate
5 000-3000 .Hr., ntr-o perioad cnd de gndire abstract nu putea fi vorba. ns i cetatea Histria
con ine o ciud enie: pare a fi construit pe role.
Insula erpilor, r m i a unui continent
Conform ipotezei sus inute de tot mai mul i adep i, din
str vechea Atlantid a r mas doar Insula erpilor (foto).
Certitudine este doar faptul c pe col urile de stnc azi pustii se
ridica pe vremuri un superb templu nchinat zeului Apollo. Pu ini
tiu c nsu i Mihai Eminescu a vorbit n versurile sale de
enigmatica Atlantid din Marea Neagr . Din Fundul M rii Negre,
din nalte-adnce hale/ Dintre stnce arcuite, din gigantice
portale/ Oastea zeilor Daciei n lungi iruri au ie it. Locuitorii
Insulei erpilor din antichitate era numi i Blajini sau Preaferici i i
erau considera i urma ii atlan ilor. Ipoteza existen ei unei Atlantide pe teritoriul actualei M ri
Negre a fost mbr i at i de Robert Ballard, descoperitorul Titanicului. Acesta sus ine c , n urm cu
circa 7.000 de ani, f ia de p mnt care separ Mediterana de lacul M rii Negre a cedat sub
presiunea apei, distrugnd civiliza ia momentului respectiv. Un argument n sprijinul localiz rii
Activitatea prezentat n clipul

de mai sus i n cele ce urmeaz ,
pot spune c este visul oric rei
persoane care lucreaz n
vnz ri i nu numai. O activitate
elegant , f cut din pasiune. Nu
mai trebuie s alergi dup
clien i, nu mai trebuie s pierzi
timpul cu tot felul de produse,
ambalaje, firme de curierat etc.
SI EU IUBESC ROMANIA
Enciclopedia pe Facebook
pdfcrowd.com
continentului disp rut n spa iul romnesc este i acela c , n faza de descompunere a imperiului,
atlan ii practicau intens sacrificiile umane, obicei sngeros i crud pe care-l aveau geto-dacii.
Atlan i la inca Veche?
Charles Berlitz a publicat ntr-una din c r ile sale, Atlantis, al
optulea continent, o hart modern a plan eului Oceanului
Atlantic. n zona Insulelor Canare, el arat c exist i azi, acoperit
de ape, un masiv muntos numit Dacia (foto). De aici,
presupunerea c atlan ii au plecat c tre zona Carpato-Danubian ,
iar tracii ar fi urma ii atlan ilor. Poate au ajuns n Insula erpilor
(Alb ) unde exista acel templu al Zeului Soare (atlan ii aveau o
religie bazat pe cultul Soarelui), apoi unul nchinat lui Ahile sau
chiar mormntul semizeului. Edificiul antic avea form p trat ,
fiecare latur avnd 29,87 m i se pare c avea nou altare. Func iona i ca oracol i se spune c
aproape totul era din aur, marmur alb i m rg ritare. Legendele romane spuneau c templul alb
nu a fost construit de mna oamenilor, ci era de origine divin . Motiv pentru care ntreaga insul a
fost numit Insula Sfnt . Atlan ii e posibil s fi ajuns i prin p r ile Bra ovului, dac ar fi s d m crezare
ipotezei care sus ine c enigmaticul Templu al Ursitelor de la inca Veche a fost ntemeiat de
aceea i civiliza ie care a ridicat i Templul Alb din Insula erpilor. Un lucru e sigur i uimitor: tracii
au avut cuno tin e extraordinar de avansate pe care nu prea avea de unde s le ia dect de la
ni te colonizatori, necunoscu i deocamdat .
Din ce cauz s-a scufundat?
Astronomul polonez M.M. Kamienski a apreciat c a a-numita Comet a lui Galilei s-a ciocnit cu
Terra ( 95 41 .Hr.) i a produs scufundarea Atlantidei. Inginerul german Otto Muck sus ine c n
Oceanul Atlantic ar fi c zut cu o vitez de 20 km/secund un meteorit gigant cu diametrul de 10
km. Legenda potopului este arhicunoscut . Aceast faimoas catastrof a lumii antice poate fi
ntlnit la majoritatea popoarelor, cu excep ia aborigenilor australieni, a laponilor i
eschimo ilor. Oamenii de tiin admit faptul c la baza mitului a stat un fenomen real, verificabil
istoric i arheologic, uria ele inunda ii fiind o consecin a nc lzirii climei dup ultima glacia iune.
Potopul men ionat i n Vechiul Testament i apreciat de Vatican c a avut loc acum 13.100 de ani, a
l sat din Atlantida numai Insula celor 7 cet i.
Multe legende venite de dincolo de timp vorbesc despre pamnturi sfinte aflate pe locul unde
acum domin Marea Neagr . Unii cercet tori afirm c aici este localizat str vechea Atlantida, cu
templele sale, n special Templul lui Apollo, zeul soarelui, a c rui origine hiperborean ncepe s
capete un contur tot mai precis. Din str vechea Atlantida, se zice, c a r mas doar Insula
erpilor.Insula erpilor a fost un teren mistic, un loc de trecere ntre dou lumi. Aici, pe col urile
de stnc acum pustii, se ridica pe vremuri un superb templu care a fost nchinat solarului Apollo.
Apele m rii i protejau pe preo ii solari de vizitele curio ilor i ale profanilor.
Marele Diodor amintea n scrierile sale Insula erpilor, cunoscut ca Insula Leuky: n fa a inutului
Face i c ut ri pe acest blog

C utare
Translate this page

English
Microsoft Translator
Totalul afi rilor de pagin
776,485
A ap rut o eroare n acest
obiect gadget
Arhiv blog
pdfcrowd.com
cel ilor, n par ile Oceanului, este o insula numit Leuky, adic Alb . Latona, mama lui Apollo, s-a
n scut aici i din cauza asta Apollo este mai venerat aici dec t ceilal i zei Aceast insul era numit
i Helixea (Felicia) sau nesos makaron, Insula Preaferici ilor. Nu departe de acolo erau mun ii
Riphei (Carpa i)
Preaferici ii sau Blajinii erau urma ii atlan ilor, cunoscu i i sub numele de r m ni. Despre ei textele
vechi amintesc c locuiau pe lng apele cele mari n care se vars toate apele, iar folclorul
romnesc spune c n acele tarmuri i are Dumnezeu cetatea de unde guverneaz toate ale
lumii, bune i rele. Ipoteza existen ei unei Atlantide pe teritoriul actualei M ri Negre a fost
mbra i ata i de Robert D. Ballard, fost ofi er al armatei maritime a Statelor Unite i oceanograf
specializat n arheologie acvatic , printre altele fiind descoperitorul r m i elor Titanicului i a
navei de lupt Bismark. Acesta sus ine c n urm cu circa 7.000 de ani, f ia de p mnt care separa
Mediterana de lacul M rii Negre a cedat sub presiunea apei. Rev rsarea acesteia a fost
catastrofal pentru civiliza ia momentului respectiv. For a apei a distrus totul n calea ei, iar
egalizarea celor dou nivele s-a f cut abia dup 40 de zile. O serie de construc ii ciudate au fost
depistate, cu ajutorul sonarului, pe fundul m rii. S fie oare vorba despre Atlantida? Sus in torii
plas rii Atlantidei n Marea Neagr cred mai departe c adev ratele dovezi sunt ngropate n
apropierea coastelor Romniei, iar Insula erpilor e o r m i a nfloritoarei civiliza ii de acum
10.000 de ani.
Etnograful Adrian Bucurescu arat c Atlantida s-a scufundat n marea denumit de egipteni
Siriath, adic Marea Neagr . n cinstea lui Orpheus, mp ratul-zeu numit de atlan i, i urma ii lor
direc i, tracii, egiptenii au ridicat acum mai mult de 5 .000 de ani, la Giseh, enigmaticul Sfinx. n
1913, n Dacia preistoric , Nicolae Den u ianu localiza Atlantida ntre Por ile de Fier i Sfinxul din
Bucegi. Atlantis este tradus de unii lingvi ti prin Fericire, iar grecii antici denumeau actuala
Insula a erpilor din Marea Neagr , (Nesos) Makaron, adic A ferici ilor. Nu departe de ea,
arheologii ru i au descoperit impresionante ruine subacvatice atribuite, dupa unii, atlan ilor. n
apropiere, la Hamangia, au fost g site uimitoarele figurine din lut, intitulate generic Gnditorul
i datate 5 000-3000 .Hr., ntr-o perioad cnd de gndire abstract nu putea fi vorba.
nsa i cetatea Histria con ine o ciuda enie: pare a fi construit pe role. Este vorba despre un
sistem de coloane orizontale peste care a fost construit zidul propriu-zis. Pentru cei care nu
sunt speciali ti, le spunem doar c astfel de construc ii folosesc, la ora actual , arhitec ii japonezi
pentru a atenua ocul cutremurelor. Este celebrul sistem de cl diri pe role care asigur
siguran a naintea cutremurelor de orice fel. De unde cuno teau grecii veni i aici, pe rmul M rii
Negre, aceast tehnic ? i dac o cuno teau, de ce ceta ile din patria lor (mult mai ncercat din
punct de vedere seismic) i din alte zone colonizate nu au fost construite n acela i mod?
Charles Berlitz a publicat ntr-una din car ile sale, Atlantis, al optulea continent, o hart modern
a plan eului Oceanului Atlantic. n zona Insulelor Canare, el arat c exista i azi, acoperit de ape,
un masiv muntos numit Dacia. De aici, presupunerea c atlan ii au plecat c tre zona CarpatoDanubian , iar tracii ar fi urma ii atlan ilor. Poate au ajuns n Insula erpilor (Alba) unde exist acel
2012 (13)
2011 (156)
decembrie (11)
noiembrie (22)
octombrie (27)
septembrie (22)
august (9)
ATLANTIDA A
EXISTAT IN MAREA
NEAGRA
FRATIA COIFURILOR
REGILOR GETI
Kogaionul-muntele
sfant al dacilor
Cultul Cavalerilor
Danubieni
Zei a Hestia
ISTORIA NOASTRA
NU INCEPE CU...
HERODOT
"Adevarata
Sarmizegetusa
este la HategSubcetate!"...
VALAHIIDESCENDENTII
DIRECTI AI
PELASGILOR,
CIVILI...
CARTEA LUI ENOH SI
CALENDARUL
SOLAR DE LA
SARMISEG...
pdfcrowd.com
templu al Zeului Soare (atlan ii aveau o religie bazat pe cultul Soarelui), apoi unul nchinat lui
Ahile sau chiar mormntul semizeului. Edificiul antic avea form p trat , fiecare latur avnd
29,87 m i se pare c avea nou altare. Func iona i ca oracol i se spune c aproape totul era din aur,
marmur alb i m rg ritare. Legendele romane spuneau c templul alb nu a fost construit de mna
oamenilor, ci era de origine divin . Motiv pentru care ntreaga insul a fost numit Insula Sfnt .
Atlan ii e posibil sa fi ajuns i prin par ile Bra ovului, dac ar fi s d m crezare ipotezei care sus ine
c enigmaticul Templu al Ursi elor de la Sinca Veche a fost ntemeiat de aceea i civiliza ie care a
ridicat i Templul Alb din Insula erpilor. Un lucru e sigur i uimitor: tracii au avut cuno tinte
extraordinar de avansate pe care nu prea avea de unde sa le ia dect de la ni te colonizatori,
necunoscu i deocamdat .
Memento mori
de Mihai Eminescu
Din fundul M rii Negre, din nalte-adnce hale
Dintre stnce arcuite, din gigantice portale
Oastea zeilor Daciei n lungi iruri au ie it
Zeii Daci ajung la marea, ce deschide-a ei portale,
Se reped pe treptenalte i cobor n sure hale
Cu lumina, ei ngroap a lor trai ntunecos;
Dar ea, nfiorat de adnca ei durere,
n imagini de talazuri cnt-a Daciei c dere
i cu-albastrele ei bra e rmii mngie duios.
Potopul a inceput in Romania
Biblia vorbeste despre un mare potop caruia nu i-a supravietuit decat Noe si familia sa. Mergand
pe firul Bibliei, constatam ca, dupa ce fiii lui Noe s-au despartit si a plecat care incotro. Numai ca,
desi in afara lor nu mai ramasese nici un om pe Pamant, fiii lui Noe s-au intalnit, totusi, cu oameni.
Dar nu de inadvertentele Bibliei ne vom ocupa in acest material. Analizind scrierile vechi ale
fiecarui popor, constatam ca la fiecare gasim cate un potop din care s-au salvat foarte putini. Ce
e mai interesant, e faptul ca legendele romnesti vorbesc, la randul lor, despre diverse
inundatii catastrofale, dar cine sa ia seama la niste povesti, cum le spun majoritatea romnilor.
Si totusi, atunci cand aceste povesti sunt demonstrate fizic, cu vestigii fizice descoperite,
lumea stiintifica amuteste, da putin inapoi si apoi incearca sa demonstreze noua ipoteza, uitind
ca tot ea refuza sa accepte niste idei ce pareau a depasi realitatea construita cu migala, de unii
pseudo-cercetatori, timp de ani de zile.
Sfirsitul Atlantidei si inceputul Potopului
Michael Robinson este profesor la Universitatea Ohio si este specializat in inundatiile
catastrofale care s-au abatut asupra Pamantului din cele mai vechi timpuri.
A fost unul dintre cei care au imbratisat ipoteza emisa de Robert Ballard, cand acesta afirma ca
iulie (13)
iunie (13)
mai (8)
aprilie (7)
martie (2)
februarie (15)
ianuarie (7)
2010 (29)
VIN DACII,E-CAIETELE,, ISTORIE

SI LEGENDA" VA ASTEAPTA SA
LE DESCOPERITI
DACII,CAIETELE DE COLECTIE
,,ISTORIE SI LEGENDA"
pdfcrowd.com
Potopul Biblic a inceput in bazinul Marii Negre. Numai ca, spre deosebire de Ballard, Michael
Robinson a preferat pentru cercetarile sale nu tarmul turcesc, unde echipa primului a descoperit
doar o epava de corabie veche de cateva mii de ani, ci tarmul nordic romnesc, in apropiere de
insula Serpilor, si undeaparatura a inregistrat niste constructii ciclopice stranii, piramide si
catedrale ce par de neinchipuit pentru zilele noastre.
In cercetarile mele m-am bazat foarte mult pe textele mistice care arata ca toate civilizatiile
isi au radacinile pe teritoriul patriei dumneavoastra si am avut acces la toate descoperirile
facute in Romnia, din acest punct de vedere, descoperiri de care romnii nici macar nu au
auzit. Robinson face mai mult. El isi face cercetarile in lungul bazinelor riurilor romnesti,
despre care considera ca sunt ramasite ale unui fluviu imens care strabatea continentul
eurasiatic sau chiar ale unui lac cu apa dulce care acoperea Romnia in urma cu mai multe zeci de
mii de ani. Ipoteza sa este destul de indrazneata, dar nu singulara. Afirma ca pe teritoriul
Romniei Mari ar fi fost fantastica Atlantida si ca cetatile descoperite in munti nu sunt decat
ramasite a ceea ce a mai ramas din stravechea civilizatie, dupa scufundarea acesteia. Mai mult,
suprapune aceasta ipoteza cu o alta, cea a originii Potopului, punind egalitatea intre cele doua
evenimente.
Ceea ce oamenii au numit Noe si familia sa, au fost, in fapt, singurii atlanti care au supravietuit
cataclismului. Iar arca a fost construita din lemn de cedru la dumneavoastra, in Romnia, locul
de unde a inceput si marea inundatie a Pamantului.
Sfinxul, ce s-a dovedit a fi cheia, farul Kogaionului, o infatiseaza pe Marea Mama
personificare a Pamantului, matrice si receptacul al vietii . Principala functie a Sfinxului din
Bucegi se identifica in structura atributiva a Zeitei numita Tara, din traditiile Indiei si Tibetului .
In limba sanscrita Tara (Tra) inseamna Stea, iar Tara (Tr) inseamna Salvatoare. Conform
textelor budiste Tara este Stea calauzitoare; ea este cea care arata drumul si conduce pana la
pragul realizarii supreme.
VIN DACII,E-CAIETE ,,ISTORIE SI

LEGENDA"
Se intorc dacii-noile coperti ale

caietelor de colectie de la
Pintexim
pdfcrowd.com
Daci montibus inhaerent, adica Dacii (care) stau aninati de munti, scrie istoricul roman Lucius
Annaeus Florus. Nenumarate cetati geto-dacice s-au descoperit indeosebi pe munti si pe
dealuri, mai rar in campii. Stramosii nostri erau asadar neam de piatra, dupa cum le spuneau
primii nostri istorici, mai romantici decat cei de mai incoace.
Muntii Carpati sunt plini de vestigii preistorice, pe care unii visatori le numesc atlante, altii
pelasgice. In acest sens, Bucegii aprind imaginatia prin toponimie, dar mai ales prin multimea
de megaliti, fie ca au fost sculptati de mesteri din stravechime, fie ca i-ar fi cioplit vantul,
zapada si ploaia. Cele mai spectaculoase astfel de monumente sunt, desigur, Sfinxul Romanesc
si Babele.
40 DE CARTI DESPRE
CIVILIZATIA GETO DACILR
http://www.scribd.com/collecti
ons/2780837/Dacia
Lista mea de bloguri

Bun Venit la DACIA Revival
Congresul XIV - DETALII AICI:

Acum 2 ani
Romnia-Dacia Casa
Noastr |
P mntul uitat de timp
Tuathanii sau hiperboreii nu au disp rut a a cum las s se n eleag legenda Atlantidei. Ei exist si
au existat ntotdeauna. n sfr it ct despre superioritatea tradi iei dacice pn n Evul mediu,
n epoca ntemeierii principatelor romne, aceasta nu are nimic neverosimil; n privin a epocilor
Kogaion
-
pdfcrowd.com
mai moderne, poate s nu fie vorba dect de o transmie mai putin consistent ; evident este
destul de dificil s g se ti ceva care s permit s fii absolut afirmativ n aceast problem , ca i
atunci cnd este vorba s tii pn n ce moment tradi ia druidic , pe de alt parte, a r mas cu
adev rat vie Acesta (Regele Lumii-n.n) joac un rol important n istoria Ioanei dArc, i unii o
consider ca titlu al efului unui anumit centru spiritual care, n acea epoc , ar fi existat nc
undeva n Europa, f r s poat fi localizat ns ntr-un mod precis. M ntreb dac nu se poate face o
apropiere cu numele acela de C liman, Caraiman al c rui sens este n orice caz foarte apropiat
spune R. Guenon n coresponden a sa cu V Lovinescu.
nsu i Lovinescu ne spune urm toarele: (Dacia) a fost centrul suprem al unei tradi ii mult mai
puternice i mai pure dect tradi ia celtic . Ocupa ia roman a durat numai de la 110 la 275 d.Ch, n
total 185 de ani. i mai pu in de o treime din Dacia a fost ocupat ; Transilvania i Oltenia actual . n
tot restul rii dacismul a subzistat f r s fie tulburat .Centrele spirituale ale dacilor se g seau n
masivele centrale ale mun ilor cei mai s lbatici i mai de nep truns din Europa. Dup p r sirea de
c tre romani , avalan a invaziilor barbare, care a durat mai mult de 1000 de ani, s-a preciptat
peste Dacia f cnd astfel imposibil nu numai via a citadin ci chiar via a agricol . O imens p dure a
acoperit Dacia i via a pastoral s-a generalizat din nou mai ales n mun ii centrali inaccesibili n
jur, barbarii go i, ostrogo i, vandali,gepizi,slavi,cumani,pecenegi, unguri, mongoli au f cut vid. S
las m pe istorici s se lamenteze si s constat m c c acest fapt a ocrotit tot ceea ce trebuia s
r mn neviolat Tradi ia dacic a continuat s subziste netulburat , n afara istoriei care se f cea n
jurul ei. Astfel , cnd n sec XIII-XIV cnd au fost ntemeiate principatele Moldovei, Valahiei i
Transilvaniei, a c ror reunire avea s formeze Romnia modern , Dacia era neatins de istorie, ea
se g sea n sensul cel mai riguros i literal al cuvntului ,n aceea i stare ca pe vremea n care
domnea peste ea Ler mp rat! Apa trece , pietrele r mn spune tradi ia romnesc i acei rani
de prin crngurile i c tunele mun ilor,pu ini i b trnicare mai stiu legendele i tradi iile legate
de Centrul Lumii, de Regele Lumii i de Marea Maic Dochia se nc p neaz cu ndrjire s p streze
intact ntelepciunea Sf Graal i inviolabilitatea misteriosului Avalon, locul unde se ascunde
aceasta.
zamolxe
Publicat de pintilie nicolae la 18:07
2 comentarii:
+69 Recomand acest material pe Google
Etichete: APOLLO, atlantida, INSULA SERPILOR, MAREA NEAGRA
luni, 29 august 2011
Terra Dacica Aeterna

-
AICI GASITI E-CAIETELE DE

COLECTIE ,,ISTORIE SI LEGENDA"
BINE ATI VENIT

Bun venit, stima i utilizatori! V
mul umim pentru vizita
dumneavoastr i v a tept m s
reveni i. V rug m s ine i cont i
de faptul c avem nevoie de
ncuraj rile dumneavoastr , a a
c lua i-v cteva secunde i
pentru a posta comentarii n
dreptul articolelor pe care le
aprecia i.
pdfcrowd.com
FRATIA COIFURILOR REGILOR GETI
aprecia i.
VA MULTUMIM
Frontul de Eliberare a Daciei
Langa Copuzu de astazi, in urma cu peste doua milenii, regele

getilor, Dromichete, si-a facut capitala si l-a adus in lanturi pe
generalul macedonean Lisimah, mana dreapta a lui Alexandru
cel Mare, dupa ce i-a infrant ostile. Si astazi se mai gasesc in
pamant urme ale acelor timpuri, scormonite de localnici si de
arheologi.
Despre tracii pagani s-a scris ca (...) se fereau de carne si imbucau doar miere, lapte si branza,
straduindu-se sa vietuiasca in pace cu vecinii, drept pentru care Strabon i-a numit capnobati (...),
traind numai cu aerul pe care-l trag pe nari. Altii staruiau intr-o evlavie si mai fara de seaman,
lipsindu-se de femei, ktistii, adica "cei care indreapta legile" strambate de cei nevolnici, o
stirpe de slaviti mulgatori de iepe, mancatori de lapte si cei mai drepti dintre oameni, asa cum
au fost descrisi tracii de Homer si de Herodot. In Piscul Crasanilor, in punctele Delus, Platou si
Lutarie, s-au gasit urmele de dimensiuni impresionante ale unei cetati getice, despre care
Vasile Parvan a afirmat ca este Hellis, Cetatea Soarelui, resedinta lui Dromichete.Tot
aici,inscriptiile tracice plaseaza locul nasterii si copilariei GEMENILOR CERESTI(APOLLO SI
ARTEMIS).Acest loc sacru s a numit NETIN DAVA -"Cetatea Nasterii"si se afla pe malul apusean
al lacului Saratuica ,in stinga Ialomitei.Si tot aici,pe teritoriul satului PIERSICA(Ialomita) se afla
si locul unde se afla si OCHII GETILOR,la 10 km de Copuzu.
RDCN Frontul de Eliberare

a Daciei - Roman
TEZAUR DESCOPERIT LA
HARTOP
Acum o s pt mn
ROMANIA-DACIA
Ursul se mai i opre te

Acum un an
Blogul lui Moiseev

Alexandrin
Mitropolia Chisin ului i a

(ntregii) Moldovei de R s rit
Acum un an
FABRICA DE PAPETARIE
Cine este TALK FUSION? Ce

ofera TALK Fusion? Care
este Oportunitatea cu TALK
FUSION
Acum 4 ani
Legatura catre Frontul de

Eliberare a Daciei (RDCN)
Facebook
pdfcrowd.com
Persoane interesate
nscriei-v pe acest site
Google Friend Connect
Membri (191) Mai multe
COIFUL
GETIC DE
LA
Suntei deja membru? Conectai-v
Feedjit
Live Traffic Feed
A visitor from New ark, New Jersey
view ed "marea enciclopedie a geto dacilor:
august 2011" 6 secs ago
A visitor from Tim isoara, Tim is
august 2011" 42 secs ago
A visitor from Bucharest, Bucuresti
VALAHII-DESCENDENTII DIRECTI AI
PELASGILOR, CIVILIZATORII LUMII" 1 min
ago
COTOFENESTI-OBSERVATI ULUIOAREA ASEMANARE CU IMAGINEA DE MAI SUS
A visitor from Alba Iulia, Alba

BUREBISTA-REGELE REGILOR TRACI" 31
pdfcrowd.com
Legenda
spune
ca
atunci,
la
nceputurile
istoriei, regii
traci,
stapnitorii
Lnii de Aur
din cntecele
orbului
Homer,
domnitori si
peste lumea
dunareana,
erau
uniti
ntre ei de un
juramnt
tainic. O lege
a
tacerii
nvelea acest
juramnt
pentru
ca
dusmanii sa
nu stie ca ei
si
aparau
mpreuna
pamnturile si comorile. Vorbele vechi spun ca, de fapt, triburile tracice de pe teritoriul Romniei erau ntr-un
fel unite prin nfratirea regala a conducatorilor, cu mult nainte de marele Burebista. C ei alesi, initiati n Taina
Juramntului Tracii purtau ca semn de recunoastere coifuri de aur sau de argint gravate cu semne anume,
numai de ei ntelese si stiute. Dar asta ar nsemna o rasturnare aproape totala a ceea ce se cunoaste! Sa fi fost
spatiul romnesc leaganul unei culturi extraordinare, si asta cu 3.000 de ani nainte de Hristos? O civilizatie
avansata, uluitoare, despre care nu se stie nca nimic? Marii regi traci, cu nume uitate prin locurile n care s-a
nascut istoria, sa fi fost uniti si prin legaturi de snge? Sa fi existat, poate, o dinastie tracogeta al carei mister
nu s-a gndit nca nimeni sa-l dezlege? Iar coifurile din aur sa fi fost ntr-adevar semnul primei regalitati din
arcul carpatodanubiano-pontic? C t e legenda aici si ct e adevar? Sa existe oare, ca si n cazul uluitoarei
povesti a Troiei lui Schillemann, un smbure de adevar? Am enumerat doar cteva dintre teoriile si ntrebarile
care nu exista n niciun manual de istorie. Putini stiu nsa ca, n Romnia, au fost aduse la lumina cteva
tezaure ce ar putea contine un raspuns. Au fost descoperite, pe rnd, nu mai putin de cinci coifuri tracice,
lucrate integral din aur sau argint, care contin, absolut straniu, aceleasi motive si au aproape aceleasi nsemne
ncrustate pe ele. C oifurile din aur au fost gasite la sute de kilometri distanta unul de altul, n locuri diferite, dar
toate dateaza din aceeasi epoca predacica si au asemanari uluitoare. Primul, cel mai cunoscut dintre ele, coiful
de la Peretu, apoi cel din mormntul de la C otofenesti, nca unul descoperit la C ucuteni, lnga Iasi, cel de la
Agighiol, dezgropat tot dintr-un mormnt regal si ultimul, cel mai enigmatic dintre toate, coiful gasit nu se stie
mins ago
A visitor from Cluj-napoca, Cluj
NOI SUNTEM....CINE SUNTEM NOI?" 47 mins
ago
A visitor from Rom ania
STRANIILE TELEPORTARI DIN MUNTII
BUZAULUI DISPARITIILE DE LA BOZIORU"
52 mins ago
Maria Ciornei: Bascii pelasgi originari din
Carpai" 53 mins ago
A visitor from Malm , Skane Lan
VALEA REGILOR TRACI SI COMORILE LOR"
59 mins ago
TBLIELE DE LA TRTRIA: Cea mai
veche scriere de pe Pmnt" 1 hr 6 mins
ago
A visitor from Bum besti-jiu, Gorj
februarie 2011" 1 hr 34 mins ago
R eal - ti me vi ew
Get F eedj i t
Etichete
ACHILLE (2)
ADAMCLISI (2)
ADINA MIUTAR (1)
ADRIAN BUCURESCU (1)
AGIGHIOL (1)
ALFABRT DAC (1)
pdfcrowd.com
exact cum, pe malul Dunarii, lnga Portile de Fier. Acesta a si disparut n mod misterios din tara, pentru a
reaparea tocmai peste Ocean, ntr-unul dintre cele mai mari muzee ale lumii. C inci coifuri din metal nobil care
seamana ca si cum ar fi fost faurite de aceeasi mna, desi acest lucru este imposibil. Sa fie ele semne ale
legaturilor unei civilizatii uluitoare si asupra careia nimeni nu s-a straduit sa se aplece cu destul de multa
osrdie, exact cum par sa fie si misterioasele cranii din cristal descoperite n sapte parti ale Terrei?
FRATIA REGILOR GETI
andrei vartic (1)

animaler (1)
APARATUL LUI URIEL (1)
APOLLO (2)
APOSTOLUL ANDREI (1)
ARC CONSTANTIN (2)
arieni (1)
arimi (1)
arkaim (1)
asia (1)
atlantida (3)
aur (1)
aur dacic (2)
AUREOLUS (1)
AURORA PETAN (2)
babele (1)
BALLARD (1)
BANNA (1)
basci (1)
boii (1)
bratari dacice (14)
COIFUL GETIC DE LA PERETU
brilinski (1)
pdfcrowd.com
brilinski (1)
BULGARIA GOLD (1)
burebista (4)
CAIETE (1)
CAILE SPRE NEMURIRE (1)
CALENDARUL SOLAR (1)
CALLATIS (1)
carpati (1)
CARTEA LUI ENOH (1)
CASTA IO (1)
cavalerii danubieni (2)
CAVALERII MITRAICI (1)
CAVALERUL GET (1)
cavalerul trac (1)
CEA MAI MARE FORTIFICATIE (1)
cea mai veche
civilizatie.cuesdan (2)
celei (1)
celti- (1)
Fixate pe harta, locurile n care au fost descoperite coifurile din aur formeaza exact un arc de cerc ntre C arpati
si Dunare, care ncepe din capatul sud-estic, de la Iasi, trece prin Tulcea, prin Prahova, apoi Mehedinti si se
nchide n coltul sud-vestic al tarii, lnga punctul de intrare a Dunarii n Romnia, la C azane. Existenta unei
legaturi strnse ntre conducatorii triburilor tracice aflate la nord de Dunare sau chiar si cu cei de pe malul
sudic, din Bulgaria de azi, ar putea parea, la prima vedere, speculativa, explica marele arheolog romn,
profesorul Vasile Boroneant, cel care a dezgropat tezaurul din aur de la Hinova si al carui elev, Emil Moscalu,
CERAMICA (1)
CETATE PAMINT (1)
cetatea soarelui (1)
cetati (1)
pdfcrowd.com
cetati (1)
supranumit aventurierul arheologiei romnestii a adus la lumina coifurile din mormintele de la Peretu si
Agighiol si a urmarit primul teoria Juramntului Traci. Eu cred ca civilizatia traco-getica din zona dunareana
existenta aici n urma cu 3.000 de ani era nebanuit de dezvoltata. Atinsese o amplitudine deosebita de ritual
specific, religios si razboinic, era stratificata chiar institutional, sunt dovezi uimitoare ca aveau sisteme de
comunicare paleoalfabetice, nedescifrate nca, si puteau fara discutie sa fabrice propriile obiecte de podoaba
necesare acestor ritualuri. C hiar obiecte absolut deosebite, unicat, cum sunt coifurile si chiar marele tezaur,
despre care eu cred ca era de productie autohtona, fiind pradat ulterior de populatiile migratoare care au trecut
china (1)
CINE SUNTEM NOI (1)
cistigi bani (1)
CITATE DESPRE DACI (1)
pe aici, si nu fabricat de acestia, asa cum se crede acum. Dovada complexitatii nebanuite a lumii tracice este
existenta obiectelor uimitor de importante si de complexe descoperite n necropolele din acea perioada, cum
sunt chiar coifurile din aur si alte piese de tezaur mari, dar si marea asemanare stilistica a motivelor de pe
coifuri, mai cu seama ca ele se regasesc ntr-un spatiu att de ntins, din Moldova pna n Banatul de azi, pe
toata curbura arcului carpatic. Lumea traca avea fara ndoiala legaturi cu lumea exterioara, dar existau si
legaturi ntre conducatorii triburilor, legaturi de ajutor reciproc si de aparare. Uluitorul coif dezgropat la Peretu
este inconfundabil. Imaginea lui o cunosc si copiii de scoala. Aproape 800 de grame de argint aurit masiv,
mpodobite cu motive ciudate. Simboluri de animale gravate pe aparatorile obrajilor si pe partea din spate, iar
fruntea lata, prelungita de doi ochi mari, fascinanti, si ncruntati a nenduplecare. Simboluri a caror semnificatie
nu a putut fi nca descifrata. Dar, straniu, aceeasi privire hipnotica data de ochii supradimensionati se repeta
identic pe coiful de la C otofenesti, din Prahova. Un kilogram de aur pur de 24 de karate, parca lucrat de
aceeasi mna si folosind aceleasi simboluri. Al treilea coif este tot din aur si are, ca si celelalte, taieturi identice
n zona urechilor, aceleasi reprezentari de animale fantastice si, cu toate ca-i lipseste partea din fata, se
ghiceste acolo nceputul ochilor uriasi, fabulosi. Acesta a fost dezgropat aproape de capatul nordic al tarii, la
C ucuteni.
civilizatia europeana (1)

civilizatii (1)
CODEX ROHONCZI (1)
CODUL GETIC (2)
colson.cucerirea lingvistica a
daciei (1)
columna lui traian (3)
columna traian (1)
comori (1)
CONSTANTA (1)
CONSTANTIN CEL MARE (1)
CORNESTI (1)
craciun (1)
crestini (1)
crestinism (1)
CRUCEA CU RAZE (1)
cucuteni (5)
cui dacic (1)
pdfcrowd.com
CUPTOR DACIC (1)

D'ACIA (1)
DACI (1)
DACI LOUVRE (1)
daci romani (4)
DACI VATICAN (1)
daci8 (1)
dacia (7)
dacia magazin (1)
DACIA SECRETA (1)
DACIA VATRA LUMII (1)
DACII (4)
C OIFUL DE LA C OTOFENESTI
DACII DE LA CAPATUL LUMII (1)

DACII DIN ANGLIA (1)
DACII ROMA (1)
dacism (1)
decebal (8)
DECEBAL REX (1)
densusianu (3)
descoperiri (1)
DOBROGEA (1)
dracon (1)
pdfcrowd.com
DRAGOBETE (2)
DROMIHETE (1)
dunare (1)
E-CAIETE (1)
e.vartic (1)
eminescu (3)
enciclopedia (1)
enciclopedia dacilor (1)
enciclopedia geto dacilor (5)
enciclopedie (2)
ENIGME (1)
ENOH (1)
europa (3)
fier daci (1)
FILIPII (1)
fralx dacic (1)
FRATIA REGILOR GETI (9)
GABRIEL GHEORGHE (1)
GALERIU (1)
GALERIU CEL BATRIN IMPARATI
ROMA (1)
GALERIUS IMPARATUL DAC (1)
pdfcrowd.com
GETI (1)
GETICA (1)
geto daci (1)
GETO-DACI (1)
C OIFUL DE LA C UC UTENI-BAIC ENI
GINDITORUL DE LA HAMANGIA (1)

GLADIATORI (2)
Din intamplare sau dinadins, marile descoperiri arheologice din Romania sunt tinute in umbra,
dosite, minimalizate sau tratate cu indiferenta, desi existenta lor vorbeste despre o civilizatie
precrestina uluitoare, care ar face mandria oricarei tari. Avem nevoie de recunoastere
internationala? Istoria ne-o ofera din plin.
C avalerii purtatori de coifuri de aur au trait si au locuit chiar aici, pe locurile unde noi astazi mergem in viteza
cu masina sau trenul, unde construim blocuri si sosele, pe unde ne atintim privirea in gol, fara sa vedem nimic
altceva decat camp, dealuri sau iarba. Apoi, cineva baga din intamplare plugul mai adanc in pamant si deodata
ies la iveala comori, campurile se umplu de vechi sate tracice, dealurile de cetati si iarba e roasa de animale
fantastice cu pene si solzi. Trei dintre cele cinci coifuri au fost descoperite intamplator de tarani: Iasi, Prahova
si Teleorman. Despre cel de la Tulcea, descoperit in 1930, se stie ca era intr-un mormant asemanator celui din
Teleorman, in care capetenia a avut alaturi nu doar caii si carul, dar si sotia. C el mai putin se stie despre
descoperirea coifului de la Portile de Fier: a aparut pur si simplu, prin 1913. C oiful din argint aurit este aproape
necunoscut in Romania, fotografia lui fiind publicata, pentru prima data, abia in 1963. In 1969, el va fi incadrat
de marele istoric si arheolog Dumitru Berciu, in celebrul sau studiu despre arta traco-getica. C e se stie cu
siguranta este ca imediat ce a fost descoperit a fost scos din tara. Asa a ajuns in C olectia Trau din Viena, si de
acolo in America. Acum se afla la Metropolitan Museum din New York...
H (1)
harti (1)
HERODOT (1)
hestia (1)
HIPERBOREENI (1)
hora de la frumusica (1)
IARCURI (1)
iisus (1)
illiada (1)
imparat roma (1)
IMPARATI ROMANI DACI (1)
INEL EZEVORA (1)
INSULA ALBA (1)
INSULA FERICITILOR (1)
INSULA SERPILOR (2)
INUNDATIE (1)
pdfcrowd.com
INVENTIA SCRISULUI (1)

ion de la anina (2)
IPERBOREI (1)
ISTORIA (1)
ISTORIE (1)
ISTORIE SI LEGENDA (1)
KAZANLIK (1)
FORMULA AS.
C OIF GETIC DE LA PORTILE DE FIER
Un comentariu:
Recomand acest material pe Google
Kogaionul-muntele sfant al dacilor
kogaiononul (3)
latina prisca (2)
legile belagine (1)
lepenski vir (2)
LEUCE (1)
limba latina (1)
Motto: C ci nu este nimic ascuns, care nu va fi descoperit

i nimic t inuit, care nu va ie i la lumin . Dac are
cineva urechi de auzit, s aud : (Marcu 4:22-23)
Despre muntele sacru al dacilor s-a vorbit mult, ns cercet torii nu au reu it nc s ajung la un
consens n ceea ce prive te localizarea sa. Unii sunt de p rere c acest munte sacru al antichit ii
ar fi Ceahl ul, iar al ii, sus in c acest munte att de venerat al antichit ii preelene ar fi Bucegiul.
Care are dreptate? Pornind s judec m dup legea exclusivismului, din dou p reri doar una
poate fi adev rat ! Care s fie aceea? O s vedem n m sur n care ne-o permit documentele!
V voi cere scuze, de la bun nceput, pentru c nu voi trata acum foarte cuprinz tor aceast
problem a Muntelui Sacru, ci doar v voi atrage aten ia asupra unor chestiuni ce nu pot fi trecute
cu vederea. Func ie ns de interesul manifestat, voi reveni cu alte articole pe tema aceasta.
Pentru a ar ta ca Muntele Sacru al dacilor Kogaionul este muntele sfnt al antichit ii, vom
apela la izvoare istorice, mitologice, la simbolism i la . geografie !
LUDUS DACICUS (1)

LUPII (1)
luptatori (1)
maiastra (1)
MANGALIA (1)
MARCO MERLINI (1)
MAREA NEAGRA (1)
maria ciornei (1)
marija gimboutas (1)
pdfcrowd.com
S vedem pentru nceput, ce ne spun dovezile existente despre localizarea Kogaionului

muntele sacru al antichit ii, considerat de tradi iile vechi, centrul i polul lumii ?
Localizarea Kogaionului dup declara ia lui Strabon
Strabon ne spune explicit: Tot a a i acest munte a fost recunoscut drept sacru i astfel l numesc
ge ii; numele lui, Kogaionon, era la fel cu numele rului ce curgea al turi (Geografia, VII,3,5 )
Acela i autor ne spune c aici se afla i pe tera unde se retr gea marele preot al lui Zamolxe,
care-i purta numele, fiind el nsu i considerat zeu: La nceput el (Zamolxe) a fost ales mare
preot al celui mai venerat zeu de-al lor, iar dup un timp a fost socotit el nsu i zeu. S-a retras
atunci ntr-o pe ter , inaccesibil altora i acolo i-a petrecut o bun bucat de vreme, ntlnindu-se
rar cucei de afar , doar dect cu regele i cu slujitorii s i
Din m rturia lui Strabon tragem ns i o alt concluzie pe care ns nu o vom dezbate n studiul de
fa . Catehizarea nu este un obicei cre tin ntruct ea era practicat n cultul lui Zamolxe de la
nceput. Prin urmare, m rturiile pe care le avem noi, nu sunt n leg tur cu Zamolxe zeul ci cu
Zamolxe Marele Preot, ridicat la rang de zeu prin catehizare!
V. Kernbach ne l mure te ns pe deplin prin afirma iile sale, urmnd textul lui Strabon: Locuin a
marelui preot dac ar fi fost ntr-o pe ter din Kogaion i aici, n clipe de cump n venea s se
sf tuiasc sau s consulte voci oraculare probabil chiar regele dacilor. Autorii greci relateaz
c dacii i numeau preo ii <c prin="" nori="">; de aici pare s rezulte cel pu in c sanctuarul principal
era pe un munte atingnd norii</c>
Strabon ne semnaleaz prezen a unei ape care curgea pe al turi de Muntele Sacru i ntr-adev r,
Ialomi a, izvor te din vecin tatea ntreitului Stlp al Cerului, men ionat n tradi ia antic , format
din piscurile G vanu, Vrful Ocolit i Omu. Mai departe acest ru ocole te platoul Babelor
ajungnd la picioarele pe terii care-i poart numele
V. Kernbach i Strabon ne mai spun c Zamolxe s-a retras ntr-o pe ter unde aveau acces doar
regele i slujitorii s i pentru a tine sfat de tain n problemele rii. Din nou realitatea se poate
verifica n teren.
Faptul c pe tera avea reputa ie sacr ne-o demonstreaz denumirea, p strat de tradi ie a celui
mai ndep rtat punct accesibil al ei La Altar. n plus, vechea denumire a Pe terii Ialomi ei este
Pe tera lui Decebal iar una dintre grote se nume te chiar sala lui Decebal, fapt ce
demonstreaz c regele-erou dac, obi nuia s vin aici ca i nainta ul s u Burebista i nu numai ei.
n al treilea rnd, V. Kernbach ne atrage aten ia supra c l torilor prin nori, cum se numeau preo ii
daci, de aici ajungnd la concluzia c sediul marelui preot se afla pe un munte atingnd norii. Or,
este cunoscut faptul ca Vrful Omu este n permanen nv luit de nori sau deasupra lor ! Iat ,
deci, unde se afla i Olimpul pre-elenic de care vorbesc Hesiod i Homer.
Triplul sanctuar din Bucegi i cele trei trepte ale ini ierii antice
Ce este ini ierea? Toate textele antice echivaleaz ini ierea cu drumul parcurs de neofit pentru
a ajunge la a doua na tere. Orice ini iere veritabil are o structur tripl aceasta fiind dup
p rerea lui Rene Guenon, gradarea fundamental . Numai c templul arhetipal din Bucegi ne
marija gimboutas (1)

MASAGETI (1)
massageti (1)
MAUSOLEU (1)
MITRA (1)
MONUMENT (1)
MORLOCI (1)
n.savescu (2)
national (1)
NEOLITIC (2)
NEPLITIC (1)
NOUA SARMISEGETUSA (1)
OLTENIA (1)
orastie (1)
OVIDENIA (1)
paris (1)
PARTA (1)
pelasgi (6)
pelasgii (1)
PELSGII (1)
PERSI (1)
PIETROASA (1)
pdfcrowd.com
prezint i el o structur pe trei nivele ceea ce-l face s devin simbolul arhetipal al ini ierii
zamolxiene.Primul nivel i cel mai de jos este Pe tera Ialomi ei sau Pe ter lui Zamolxe unde
neofitul murea pentru lume pentru a se na te a doua oar din p mnt cu scopul bine fixat de a
ajunge s cunoasc tainele cerului. Aceast ultim etap a ini ierii, a cunoa terii tainelor cere ti ,
spirituale era realizarea suprem a omului n tradi ia oriental dar i n cea a Occidentului, cel pu in
la nceputurile Evului Mediu (v. Legenda Graalului, Legenda regelui Arthur i a cavalerilor Mesei
Rotunde).
Spuneam c templul din Bucegi este structurat pe trei nivele i c aceste nivele reprezint cele
trei trepte ale ini ierii autentice. Astfel, dup ce neofitul se n tea a doua oar n Pe tera lui
Zamolxe, dup o instruire prealabil pe cel de-al doilea nivel, Platoul Babelor, unde devenea
ini iat, ajungea, n sfr it, la cel de-al treilea nivel (Altarul sau Sanctuarul Principal, ntreitul
Stlp al cerului) atingnd ini ierea divin , n Centrul Lumii.
Fig. 1. Structura tripl a sanctuarului din Bucegi
A a desemneaz toate tradi iile antice Dacia, iar dacii, i nu numai ei, vedeau n Kogaion centrul
suprem al lumii, Axa, Polul Getic. Aceast Axis Hiperboreus, Axis Mundi este formata din trei
vrfuri al turate: G vane, Omu i Vrful Ocolit.
Spuneam c Kogaionul, imensul templu natural, este un simbol arhetipal, adic un model. Model
pentru ce? Model pentru toate templele antice legate de religiile de mistere care presupuneau
o na tere a doua oar .
Astfel, structura trinitar a templului din Bucegi se reg se te n construc ia bisericilor cre tine
care sunt mp r ite n pronaos, naos i altar. La fel templele egiptene i cele grece ti n care cele
trei diviziuni ale templului egiptean se men in totdeauna dup p rerea lui Constantin Daniel.
Simbolism cu cntec n teren!
Urm rindu-l pe marele esoterist Rene Guenon, vedem c svastica este emblema Polului Ceresc
cunoscut n Orient i sub numele de Giuvaerul Cerului. Probabil o s m ntreba i ce treab avem noi
cu svastica? Avem i nc una mare de tot !
n timpul c l toriilor sale prin Tibet, Jean Marques-Riviere a primit de la marii mae tri lama dou
informa ii de inestimabil valoare pentru istoria noastr str veche:
1. Tradi ia ne spune c naintea glorioasei dinastii din Lassa, naintea n eleptului Passepa, nainte
de Tsangkhapa, Domnul Atotputernic, locuia n Occident, pe un Munte nconjurat de mari p duri n
acel timp exista nc Floarea pe svastic Dar ciclurile negre, l-au determinat s p r seasc
Occidentul i s vin n Orient, la poporul nostru. Atunci el a umbrit Floarea, i svastica singur
r mne, simbol al puterii Giuvaerului Cerului. Atotputernicia lui ne ocrote te, dar legile
inexorabile ne domin i n fa a ciclurilor sumbre trebuie s se ascund i s a tepte
2. Re ine i mediteaz la ceea ce i voi spune de n eles vei n elege mai trziu: odinioar ,
centrul Domnului Celor Trei Lumi nu era unde este acum. Au fost epoci, n acest ciclu, cnd
Tradi ia Vie ii era cunoscut i adorat aproape deschis; Centrul Spiritual al lumii era n valea unui
PINTEXIM (2)
PLACTELE DE PLUMB DE LA
SINAIA (1)
podul lui traian (1)
potop marea neagra (2)
potop noe (2)
prima civilizatie din europa (2)
prima scriere (1)
PRINTII DIVINI (1)
produse video (1)
protocronism (1)
PROTODACI (1)
RADIONICE (1)
rama (1)
razboaile daco romane (1)
RAZBOI ROMANI DACI (1)
razboiul daco-roman (1)
REGALIAN (2)
regii daci (2)
regii traci (5)
romani (1)
romania (4)
pdfcrowd.com
mare fluviu; apoi n fa a valurilor crescnde ale n v lirilor barbare, El s-a mutat n Orient unde i
are cum re edin a, ascuns de ochii oamenilor
Concluziile impuse de textele mai sus citate, ne demonstreaz c :
Centrul spiritual din Tibet este derivat direct din centrul suprem, care se afla n vechime n
Carpa i, fapt exprimat prin formularea Domnul celor Trei Lumi (Zamolxe) care s-a mutat n
Orient. Aceasta cu att mai mult cu ct, n raport cu Tibetul, Carpa ii de afl situa i n Occident.
Toate m rturiile ne spun c Mun ii Carpa ierau acoperi i de p duri mari i nfrico toare iar fluviul
despre care se vorbe te n text nu este altul dect Dun rea.
Mai r mne ns svastica, acest simbol care desemneaz polul ceresc. Cum putem confirma
spusele ini iatului tibetan. Simplu ! consultnd o hart
Svastica, desenata de schema principalelor culmi ale Masivului Bucegi
a Bucegilor i urm rind persisten a simbolului svasticii la poporul romn.
Desf urnd harta masivului Bucegi, suntem de-a dreptul uimi i simbolul svasticii este desenat
de nsu i culmile Muntelui n mijlocul c reia se afl ntreitul Stlp al Cerului format din vrfurile
G vane, Vrful Ocolit i Omu ! Svastica marcheaz istoria poporului romn din cele mai vechi
timpuri i pn n prezent cnd mai exist p str tori ai tradi iei despre Muntele Sfnt (a se vedea
legendantoarcerea lui Deceneu de pe blogul lui Quadratus). Astfel reg sim acest simbol al
Axului Lumii, al Polului Spiritual Getic, pe o pies de aur din tezaurul de la B iceni, pe motivele
cus turilor i broderiilor bucovinene sau pe acoper mntul de mormnt al Mariei de Mangop,
doamna lui tefan cel Mare, str lucitul Domn al Moldovei, ca s dau numai cteva dintre
exemple. La acestea se adaug un fapt inedit, men ionat de Nicolae Lovinescu. El ne poveste te
cum c un profesor stnd de vorb cu un ran ncerca s -l conving pe acesta din urm c svastica
este un simbol nazist. ranul, cum i e felul, a stat, l-a ascultat cu r bdare, apoi, scuturnd din cap
a zis: Ba nu ! E a nost ! l avem de pe vremea urie ilor ! Ciudat aceast memorie genetic r sfrnt
n mentalul colectiv prin intermediul tradi iei. Memorie care face ca ranul, s fie mai presus
dect savantul. i tot pentru a demonstra persisten aMuntelui Sfnt al dacilor n credin ele
noastre, trebuie s mai men ion m o povestioar . n gura pe terii Ialomi a, s-a ridicat o lavr cre tin
unde tr iesc c iva c lug ri. Doamna Cristina P nculescu aflat n excursie de cercetare la fa a
locului a fotografiat ntr-una dintre deplas rile ei Vrful Ocolit asupra c ruia coboar un jet de
lumin si a dat-o stare ului. Iat ce relateaz doamna P nculescu: Ne-am ntors la schit pentru a ne
lua r mas bun, i pentru a participa la slujba de diminea . Biserica era deschis dar pustie. Cnd a
venit stare ul, i-am ar tat fotografia cu Vrful Ocolit deasupra c ruia str luce te coloana de
lumin i f r s -i dau vreo explica ie, l-am ntrebat numai dac -i spune ceva saudaca seam n cu
ceva a rostit abia optit: Sfntul Munte i-am oferit fotografia; tot timpul slujbei vocea
stare ului a fost marcat de o emo ie pe care i era greu s-o st pneasc . Acum va ntreb eu pe
dumneavoastr : nu vi se pare ciudat c pentru respectivul c lug r, crescut n dogma
ortodox , Vrful Ocolit este mai presus dect mun ii sacri ai cre tinismului, Athos si Golgota? Un
romania (4)
ROMANII DIN CROATIA (1)
rosia montana (1)
rusi (1)
SANCTUARE (1)
SANTANA (1)
sarmisegetusa (4)
SCAIENI (1)
schela cladovei (1)
schela cladovii (1)
SCITI.CYRUS (1)
sclavini (1)
scordisci (1)
SCRIERE DACICA (1)
SEIMENI (1)
sf andrei (1)
SFINTUL GHEORGHE (1)
sfinx (1)
sica (1)
SINICOLAU MARE (1)
sirbi (1)
slavi (1)
pdfcrowd.com
alt simbol pe care-l g sim att n Orient ct i in Occidentul str vechi, este simbolul cunoscut sub
numele de Yin/Yang. Ciudat este faptul c , Vrful Ocolit transpune n natur acest simbol
tradi ional!
n alt ordine de idei, Herodot ne spune despre trimiterea solului la cer prin aruncarea lui n trei
suli e, obicei dacic sngeros, s vr it odat la 4 ani n cinstea zeului Zamolxe . nclin s cred c
grecii nu au v zut niciodat acest ritual, deoarece relatarea lui Herodot pare a fi o poveste
ini iatic . Nu sunt de acord cu el din mai multe motive. Cel mai important este ns faptul c pentru
acest sacrificiu, spune Herodot, era ales cel mai drept i mai viteaz dintre dn ii. Cteva rnduri
mai ncolo, acela i autor spune c dac trimisul nu moare, cade n dizgra ie.
mi exprim p rerea, c aici ar fi vorba despre moartea ini iatic de care vorbeam n paragraful
anterior. Cel mai bun dintre daci, era trimis, o dat la patru ani, ca sol la Zamolxe; adic era trimis
la pe tera Ialomi a pentru a muri i a se na te a doua oar dup care ajungea pe ntreitul Stlp al
Cerului (simbolizat de cele trei suli e), unde era capabil s transmit dorin ele poporului direct lui
Zamolxe. Dizgra ia survenea n urma faptului c solul, nu era capabil s dep easc toate cele
trei nivele ini iatice ale templui pentru a ajunge sa se prezinte n fata lui Zamolxe pe Altarul
Cerului.
Mai adaug c Adrian Bucurescu spune c ritualul trimiterii solului se mai numea i TIARANTOS adic
cel jertfit Cerbului
i un fapt inedit: dac rotim schema h r ii masivului Bucegi cu 180 de grade (adic o privim dinspre
nord), ob inem imaginea stilizat a Cerbului Sfnt, ntre cornele c ruia, cre te Arborele Vie ii sau
Arborele Cosmic.
Solomonarii i Muntele Sfnt i T bli ele de la Sinaia
Solomonarii sunt, n tradi ia romneasc , vr jitori, practicnd magia, socoti i a fi investi i cu puteri
miraculoase, putnd avea raporturi cu duhurile. n imaginarul popular, ei ncalec balauri, sunt
capabili s fac ascensiuni cere ti si s opreasc sau s aduc grindina. Tradi ia romneasc ne spune
c solomonarii poart ca ve mnt o undr alb , zdren uit , o traist n care i ine instrumentele
magice i Cartea Solomon riei. Viitorii solomonari, erau r pi i de mici de c tre solomonarii b trni
i crescu i n crugul (centrul) p mntuluiunde nv au toate limbile f pturilor vii, toate formulele
magice i toate tainele naturii, vr jile i farmecele. C ar fi urma ii regelui biblic Solomon, m
ndoiesc la modul foarte serios.
La poalele Bucegilor, n sta iunea climateric Sinaia , s-a descoperit un tezaur format din pl cu e
de plumb, care conform p rerii unora dintre cercet tori, ar relata istoria dacilor din cele mai
vechi timpuri pn la domnia lui Decebal i chiar mai departe. Iat ce ne spune Adrian Bucurescu
despre aceste t bli e: n t bli ele de la Sinaia apare i cel mai important conduc tor de dup
Decebal, necunoscut de istoria noastr oficial , dar sugerat de celebrul poem germanic
medieval Cntecul Nibelungilor sub numele de Ramunc sau Siheger, ca duce al valahilor.
Aceasta este eliberatorul Daciei, cel care a ini iat revenirea la vechile tradi ii ale rii, precum i
culegerea de legende divine sau mirene, consemnate n t bli ele de la Sinaia. Variante pentru
soborul zeitelor (2)

STATUI DACI (3)
STATUIE DAC (1)
sucidava (1)
tablite cerate rosia montana (1)
TABLITE DE AUR (1)
tablite sinaia (2)
tablite vadul rau (1)
TABLITELE SINAIA.CONGRES
DACOLOGIE (1)
tablitele tartaria (2)
talk fusion (1)
tartaria (2)
TATARI (1)
tatuaj neolitic (1)
TATUAJE DACIA (1)
TERRA (1)
tezaur agighiol (1)
TEZAURE (1)
TOMIRIS (1)
TOMIS (1)
traci (2)
pdfcrowd.com
numele lui sunt: Romanh, Romansie, Lomanh i una foarte important , SO LOMONIUS nsemnnd
Cel Luminos.
Atributul dat acestui rege dac, lumineaz att enigma textelor de la Sinaia ct i originea
Solomonarilor. Ei nu sunt urma ii regelui biblic Solomon, ci ai acestui rege luminos al Daciei.
Acelea i t bli e ne spun c Solomonarii fac parte dintr-un ordin mistic cu sediul n cetatea
Babariului. Aceast cetate poate fi pus ns n leg tur cu stncile din vecin tatea Platoului
Bucegilor, numite Babe unde neofitul, dup ce era n scut a doua oar n pe tera lui Zamolxe se
preg tea, pentru a se na te a treia oar pe ntreitul Stlp al Cerului, ultimul stadiu al templului
ini iatic din Bucegi.
Prin urmare, t bli ele de la Sinaia par a fi scrise de solomonari, urma i ai acelor kapnobatai
calatori prin nori despre care ne vorbe te Strabon.
Exist i detractori ai acestor tablite care le consider falsuri.
De ce ar fi?
Eu cred altceva, cred c prin activitatea acestor vr jitori, scobor i din stirpea c lug rilor daci,
Kapnobatai i Ktistai, activitatea n Muntele Sfnt s-a men inut nealterat pn n zilele noastre.
i oare acei c lug ri de la schitul Ialomi a, care i-au construit chiliile n Gura Pe terii lui Zamolxe i
care tiu de existen a Muntelui Sfnt, nu sunt mo tenitorii i p str torii tainelor templului din
Bucegi?
Viitorul ne va l muri n aceast privin .
n loc de n ncheiere
Prin pierderea credin ei, certitudinile existen iale se pr bu esc deoarece nu mai exist o Credin
care s le sus in . Ele sunt nlocuite atunci de Neant: de certitudinea c ne n tem din Neant i
disp rem n Neant. Acesta este Omul Modern, pentru care religia a devenit liter moart , goal de
sens, iar miturile ei lipsite de orice fundament. Din aceast cauz , omul modern este plin de
angoase, se simte mereu amenin at de spectrul mor ii, este terorizat de scurgerea timpul i de
presentimentul unui ipotetic sfr it al lumii. Pentru aceasta, el, omul modern, i risipe te via a,
acest dar sacru, n activit i care mai de care mai negndite i de cele mai multe ori
autodistructive i distructive la scar planetar (homosexualitate, nc lzire global , poluare
exagerat , etc).
Solu ia revenirii la bunul sim i la credin a str mo ilor, care se mai p streaz doar n pu ine locuri
din ar , este revenirea fiului risipitor la Tat l.
Omul este devorat de timp i de istorie, nu pentru c tr ie te n timp ci pentru faptul c el crede n
realitatea infailibil a timpului, uitnd i dispre uind Eternitatea.
ZAMOLXE
TRADITII (2)
tripolie (1)
troia (1)
troieni (1)
TUDOR DIACONU (2)
URIASI (2)
VALAHII (1)
VALENTINE (1)
vartic (1)
vasele cucuteni (1)
vatican (1)
vechea europa (1)
VELCESCU (2)
VIDEO (1)
vlahi (1)
zamlxe (1)
zeita (1)
Despre mine
pintilie nicolae
craiova, dolj,
Romania
pdfcrowd.com
Vizualiza i profilul
meu complet
Abona i-v la
Post ri
quadratus.wordpress.com
2 comentarii:
Comentarii
smbt, 27 august 2011
Cultul Cavalerilor Danubieni

Cei doi Zamolxis, simbol al libertatii
Una dintre cele mai misterioase religii cu radacini in Dacia preistorica si a carei continuitate a
atins secolul XIX, a fost Cultul Cavalerilor Danubieni. Singurele marturii existente sunt niste
basoreliefuri si niste monumente. In comparatie cu alte monumente religioase, cele inchinate
cultului Danubian sunt turnate in plumb, material care, in credinta stramosilor nostri apartinea
lui Zamolxis. Pana la ora actuala monumentele contin secvente cu un singur Cavaler, cu 2
Cavaleri si o Mare Zeita si cu scena unui banchet sacru oferit invingatorilor. Dupa cum se stie,
dacii erau unul din putinele popoare care ni ciopleau chip pentru zeii lor. Moda asta a fost
introdusa de romani, mai precis de colonistii veniti in Dacia. Fiecare din scenele reprezentate
sunt o continuare a cultului lui Zamolxis, mai exact, o preluare a acestui cult de catre invingatori
si de catre popoarele cucerite de ei. Romanii au facut mai mult: au recunoscut superioritatea lui
Zamolxis, a straniului Cavalerul Danubian, punandu-si principalii zei in urma acestuia pe diferite
monumente. Faptul ca noua religie s-a raspandit dupa cucerirea unei parti din Dacia de catre
romani (Traian a cucerit 14% din teritoriul dac), arata dorinta in reintregirea tarii si faptul ca
dacii liberi ii sprijineau pe fratii lor aflati sub ocupatia romana.
Basoreliefurile in care apar cei doi cavaleri si Marea Zeita ii reprezinta pe cei doi gemeni
Zamolxis care, impreuna cu Zeita Bendis, ocrotitoare a Daciei, au format prima trinitate de
Blog
PELASGII
http://youtu.be/rZTU4nWGvxg
DACII
http://youtu.be/WvJKPNDbuYM
PRIMA CIVILIZATIE A EUROPEI ,

CUCUTENI-TRIPOLIE
http://youtu.be/xDEVDCCj74M
pdfcrowd.com
dinaintea crestinismului, aratand, totodata si dorinta reintregirii tarii venita atat din partea
dacilor aflati sub ocupatia romana cat si de dincolo de frontiera, din teritoriul controlat de dacii
liberi. Era simbolul Patriei care hranea acelasi popor, acum impartit in doua, dar care avea
aceeasi credinta, aceeasi limba si aceleasi teluri primordiale. Cei doi Cavaleri erau inarmati fie
cu o lance, fie cu securea dubla, avand pe cap nu cusma dacilor ci misterioasa boneta frigiana,
caciula rosie simbol al luptei pentru cucerirea libertatii folosita in toate timpurile, din
antichitate si pana in vremurile moderne de catre toti conducatorii armatelor care luptau
pentru eliberarea tarilor lor sau pentru eliberarea din sclavie (sa nu uitam ca armata lui
Spartacus avea ca simbol boneta insotita de numarul legiunii, a cohortei si a manipul-ului
respectiv). De asemenea, Cavalerii purtau steagul dac, celebrul dracos cu cap de lup si trup de
sarpe. Multi s-au intrebat ce reprezenta steagul dac si fiecare a incercat sa-I dea propria
explicatie, fara sa priveasca dincolo de mistica getilor. Lupul este simbolul zeului suprem al
Universului, Dac-sha, amintit in vedele indiene ca tatal triburilor dace, iar sarpele este simbolul
lui Zamolxis, stapan al lumii de dedesubt, aflata dincolo de granita mortii.
Pasarea Phoenix si Corbul, doua pasari nemuritoare
Dacii au fost singurul popor a caror credinta depasea marginile propriei tari cat si marginile
Pamantului. Credinta lor a fos una universala. Pe aceleasi basoreliefuri mai intalnim 2
reprezentari a caror intelegere apartine doar initiatilor. Este vorba de pasarea Phoenix, pe care
multi istorici au descris-o ca fiind un vultur. Cea de a doua este un corb. Dureros este ca multi
dintre istorici sunt simpli functionari care au invatat pentru a ajunge in functia respectiva, care,
in necredinta lor, nu au putut privi catre maretia poporului nostru si a stramosilor nostri. In
credinta pelasgilor, stramosi ai dacilor, pasarea Phoenix reprezenta renasterea spirituala a unui
popor. Un monument extrem de important in acest sens il reprezinta celebrul Tezaur de la
Pietroasa, carora istoricii romani, in nestiinta lor sau in reaua lor credinta, I-au spus <Closca cu
puii de aur>, cand de fapt ea reprezinta pasarea nemuritoare si puii sai, simbol al renasterii
permanente a poporului nostru. Iar cea de a doua pasare, corbul, este intalnit mereu ca un
mesager intre lumea celor vii si lumea celor plecati de aici, dacii fiind convinsi ca nu exista
moarte ci doar o trecere catre viata adevarata. Sa nu uitam ca, dupa mai bine de 1000 de ani,
corbul va deveni simbolul uneia dintre cele mai renumite familii nobile din Transilvania, familia
Huniazilor care au dat natiunii romane pe cel mai viteaz conducator de osti, Iancu de Hunedoara.
DUNAREA SI CARPATIILEAGANUL CIVILIZATIILOR

http://youtu.be/Ii2bBLllpEk
CODEX ROHONCZI
http://www.scribd.com/doc/49
774929/Codex-Rohonczi
TESTAMENTUL DACILORMORCOV FLOREA

50637/testamentul-dacilor
LUMEA PIERDUTA A VECHII

EUROPE
http://youtu.be/c5J5IVdBW 4
LUMEA PIERDUTA A VECHII

EUROPE
http://youtu.be/ab yA4QByyk
Neofitii treceau probe de curaj si mureau simbolic

Unul dintre elementele misterioase ale cultului era faptul ca initiatii nu consumau nici un fel de
carne ci doar peste, aliment care purifica trupul, alungand demonii. Ne mai miram oare ca dacii
au fost crestinati atat de usor de Apostolul Andrei, cand acestia posedau, innainte de venirea
NOI NU SUNTEM URMASII ROMEINAPOLEON SAVESCU
pdfcrowd.com
discipolului lui Isus, toate elementele crestine?

Din pacate, la ora actuala nu au fost descoperite temple ale cultului Danubian, dar se presupune
ca acestea s-ar fi aflat in munti, in pesteri greu accesibile neofitilor. Cei care doreau sa devina
Cavaleri ai Libertatii, respectiv ai Ordinului Danubian, trebuiau sa treaca anumite teste,
examenul final fiind dat in zona muntoasa unde viitorul cavaler urma un ritual de purificare si
renastere spirituala. In basoreliefuri apare ritualul de inghitire a candidatului de catre un
dragon (balaur in credintele populare), urmata de sosirea unui Cavaler al Ordinului care
invingea balaurul, simbol al raului si il scotea din burta pe viitorul cavaler, care invia si devenea
unul dintre membrii ordinului, purificat de insusirile negative.
ons/3033930/NapoleonSavescu-Noi-nu-suntemurmasii-Romei
Ei invingeau intotdeauna
702415/Taina-KogaiononuluiMuntele-Sacru-Al-Dacilor
Mai mult, in randurile danubienilor erau acceptati numai nobili. Si asta nu dintr-o discriminare de
rasa, ci pentru ca meseria nobililor era razboiul. Oamenii liberi munceau pamantul si doar in caz
de primejdie veneau sub arme, pe cand nobilii se pregateau permanent in arta razboiului.
Ordinul Cavalerilor Danubieni reprezenta elita tarii, ii reprezenta pe cei mai buni razboinici si pe
marii preoti, pastratori ai ritualurilor stramosesti. Si nu intervenea intr-o lupta decat atunci cand
era amenintata insasi integritatea tarii. Pentru ca una din conditiile de supravietuire era
anonimatul. Sa nu uitam ca, dupa mai bine de 13 secole, ii vom intalni pe acesti cavaleri
reorganizati sub Ordinul Dragonului, ordin a carei paternitate si-au insusit-o maghiarii si
popoarele germanice, ordin din care au facut parte toti marii nostri domnitori din toate cele
trei tari romane. Daca intelegem taina acestui Ordin de lupta poate intelegem si cum a fost
posibil ca voievozii nostri, cu o mana de viteji, sa bata de atatea ori armatele numeroase ale
imperiilor vecine, venetici fara tara si fara credinta.
Eliszar
TAINA KOGAIONULUI-CRISTINA
PANCULESCU
COMORILE DACILOR
http://youtu.be/ZGUYdgAyIgQ
CARTI DESPRE DACI

ons/2780837/Dacia
Niciun comentariu:
Etichete: cavalerii danubieni, cavalerul trac
NOI NU SUNTEM LATINI-PETRE

MORAR
vineri, 26 august 2011
078931/Petre-Morar-Noi-NuSuntem-Latini
Zei a Hestia
SITURI PENTRU CARTI GRATUITE
Zei a Hestia
pdfcrowd.com
Zei a Hestia
993747/Situri-de-carti
LECTIE DE PATRIOTISMDISCURSUL LUI DECEBAL;

http://youtu.be/SrvdudY0 QQ
CITITUL NU DAUNEAZA
SANATATII-20 DE CARTI DESPRE
DACI
ons/2549558/ioana
Zei a Hestia ori Hesta, al c rei nume semnific c min sau

cas , a fost zei a vetrei i a focului sacru la str bunii
no tri Geo-Daci. Trebuie re inut faptul c Focul Sacru sau
Focul Viu nu era altceva dect o imagine a Soarelui
ceresc Marele Zeu. Soarele de andezid de la
Sarmizegetuza nu este altceva dect vatra altarului
reginei Hestia ( Vesta), vatr pe care ardea focul nestins.
n ceea ce prive te Marele Sanctuar circular, dacic, afl m
c absida central avea 34 de stlpi de lemn dispu i n
form de potcoav , iar la mijloc era vatra focului sacru.
Dup Palladio afl m c ambele temple ale zei ei Vesta de
FILME DOCUMENTARE DESPRE

DACI
http://www.cinethronix.ro/sect
iunea-3 ! sectiunea-3/istoriedaco--romana
NOI TRACII-IOSIF CONSTANTIN

DRAGAN
09273/Iosif-ConstantinDragan-Noi-Tracii
ISTORIA INCEPE IN CARPATI-P-L-
pdfcrowd.com
la Roma, aveau aceea i form (de potcoav ). Este bine s

se tie sau s se re in faptul c , cultul zei ei Hestia n
Grecia i la Roma a fost dus de Traco-Daci, nainte de
ntemeierea acestui ora peninsular.
C zei a Hestia apar ine strabunilor no tri i nu grecilor
sau romanilor, este probat de cele mai vechi urme de
civiliza ie din lume, descoperite n Romnia, la Cotu
Miculin i, n jude ul Boto ani; printre altele, fiind
descoperite i cele mai vechi locuin e din lume (bordeie)
datnd de acum 20.000 de ani, avnd n centru vatra
str bun . Marija Gimbuta declara: Romnia este vatra a
ceea ce am numit Vechea Europ , o entitate cultural
cuprins ntre anii 6.500- 3.500 i.Hr., axat pe o societate
matriarhal , teocratic , pa nic , iubitoare i creatoare de
art , care a precedat societ ile indo-europene,
patriarhale, de lupt tori din epocile bronzului i fierului
n aceasta perioad a matriarhatului se nscrie via a i
activitatea reginei Hestia a str mo ilor geto-daci. Primul
scriitor antic care aminte te de Hestia este Herodot (425
d.Hr). El spune c sci ii se nchinau nainte de toate, la
Hestia apoi la Zeus i la Geea. Tot el aduce un am nunt:
n limba scit Hestia se spune Tabiti. Deci, zei a focului
la sci i purta numele de Tabiti. Trebuie s men ion m c de
la traci, zei a Hestia, n acest timp, trecuse n olimpul
TONCIULESCU
66571/P-L-tonciulescu-IstoriaIncepe-in-Carpati
COMORILE TRACILOR
http://youtu.be/jnY0knx2lb0
pdfcrowd.com
grecesc. Hesiod alc tuise o teogonie dup bunul lui plac,

ca s pun ordine ntre zei. n felul acesta zei a ge ilor
Histia sau Hestia devine tacit zei a grecilor.
Tot Herodot, men ionnd luptele lui Darius cu sci ii arat
ca Idanthyrsos, regele acestora a spus solului trimis de
per i: Ca st pn eu recunosc decat pe Zeus, str mo ul
meu, i pe Hestia regina sci ilor. Prin sci i el n elege pe
ge i. Situa ia Hestiei este clarificat pe parcurs de Diodor
din Sicilia, care scria: La a a numi ii ge i, care se cred
nemuritori, Zalmoxis sus inea c i el a intrat n leg tura
cu zei a Hestia. Zalmoxis a fost aduc torul Belaginelor (a
Legilor Frumoase) pe care le primise de la regina
fecioar Hestia. Acest ignorare a cultului Zei ei
Focului, a rolului lui Zamolxis de intermediar ntre
divinitate i om, a dus la concluzia eronat c dacii ar fi
fost politei ti. Repet m: Zamolxis, regele Dacilor, a primit
Beleaginele de la zei a Hestia, dup cum la arieni,
Zarathustra a primit legile de la o zeitate bun
Legile Belagine (legile frumoase), un cod moral i
spiritual de via de care amintesc mul i autori antici,
ast zi este ns necunoscut. Este posibil ca i informa iile
spirituale i tiin ifice, inclusiv astronomice/astrologice,
s aib aceea i surs : comunicarea cu zei a Hestia sau cu
alte entit i spirituale. Hestia sau Histia, zei a ge ilor, ca
pdfcrowd.com
p mntean , a fost regin a str mo ilor traco-daci n

perioada matriarhatului, o regin fecioar , care n cea mai
ndepartat antichitate a organizat statul str mo ilor
traco-ge i i cultul focului n vatra Cet ii Regale, o mic
f rm din soare-focul ceresc care topea ghea a i oferea
muritorilor c ldura necesar vie ii.
Genealogia reginei Hestia, alc tuit de Hesiod, nu are
nimic comun cu realitatea. El nu a f cut altceva dect a
introdus cultul zei ei Hestia de la geto-daci n lumea
greac , roman i a altor popoare. La romani Hestia apare
sub numele de Vesta iar preotesele se numeau vestale.
Regina Hestia sau Istia, Iasta sau Vesta i-a desf urat
activitatea n jurul fluviului Istru la traco-daci. C ea a
fost n adev r regin p mntean ne ncredin eaz faptul c
a fost reprezentat plastic, uneori innd n mn sceptrul,
emblem a suveranit ii, iar n Statuia Giustiniani, aflat
ntr-un muzeu din Roma, o vedem pe Hestia sau Vesta
nve mntat ntr-un dublu hiton (A. Mitru, op. cit. 40, 41,
47, 54, 55, 66, 199, 258). Emblemele suveranit ii acestei
zei e sunt o dovad c ea a fost n adev r regin a tracodacilor, apoi a fost introdus de Hesiod n panteonul
Olimpului i adorat pe un vast teritoriu, euro-afroasiatic
Descoperirea numeroaselor statuete feminine (bogatul
pdfcrowd.com
inventar de figurine feminine, prezentat de Radu

Florescu Miclea, n Preistoria Daciei, fig 24, 37, 41, 46, 54,
57, 78, 80, 88, 103, 112, 115, 119, 124, 130, 136, 157, 159, 161,
167, 178, 181, 187, 189, 203, 210, 227, 262, 263, 265, 268, 272,
350, 352, 360, etc) sunt o dovad pentru evolu ia i cultura
statului traco-dac, n perioada matriarhatului. La aceasta
se adaug cele 21 de statuete feminine descoperite lng
Moine ti (Bacau), ntr-un sanctuar. O Mare Zei s-a
descoperit la Trufe ti (Boto ani), alta la Libceva (Cara Severin) s.a.. Acest mare num r de figurine feminine
ilustreaz , ca n nici o parte a Terrei, perioada
matriarhatului, avansat n Daco-Romnia. Arheologia
daco-romn a ajuns la descoperirea unor statuete
feminine, care ne ncredin eaz c , n perioada
matriarhatului, statul str mo ilor Daco-Traci era condus
de o femeie, ajutat de un sobor feminin.
Informa ia oferit de Herodot, c Hestia la sci i a avut alt
nume, apar ine unei epoci mai trzii, cnd cultul ei
trecuse de la traco-daci la celelalte popoare prin
intermediul culturii grece ti. Ace tia i-a nsu it tacit
cultura popoarelor mai vechi.
Hestia a fost regina str mo ilor traco-daci; dup moarte a
devenit zei a focului. n perioada patriarhatului, sci ii o
adorau sub numele de Tabiti, grecii sub numele getoopen in browser PRO version
pdfcrowd.com
dacic de Histia sau Hestia, iar romanii o adorau sub

numele de Vesta. Cultul ei s-a generalizat n spa iul
euro-afro-asiatic, dup ce Hestia a trecut n panteonul
Olimpului. n astrologie exist un asteroid cu acest
nume, Vesta, care are semnifica ia p str toarea fl c rii, a
adev rului i a altor valori spirituale i culturale naturale,
avnd puteri transformatoare i creatoare (sexuale).
Vesta este de o importan special pentru cei care au
sim ul unei misiuni sau unui scop n via , crend mediul
prielnic pentru mplinirea acesteia.
Zamolxis are ca i corespondent astrologic pe Saturn,
acest lucru derivnd att din etimologia cuvntului
(zal=zeu, mox=mo , b trn), ct i din filosofia de via
simpl i natural , ascetic uneori, pe care a predat-o
getodacilor. O confirmare a acestei leg turi spirituale
ini iatice ntre Zamolxis i Vesta (Hestia) o g sim n
astrograma natal a Romniei, care este reprezentativ
pentru poporul romn, trecutul i viitorul lui.
Pr. Dumitru B la a
Niciun comentariu:
Etichete: bratari dacice, hestia, zeita
pdfcrowd.com
vineri, 19 august 2011
ISTORIA NOASTRA NU INCEPE CU... HERODOT
pdfcrowd.com
De la inceput, o remarca se impune. Era de asteptat ca, dupa 1989, autorii volumelor sa fi facut
eforturi pentru a se distanta de acea viziune ingusta, cu totul paguboasa, in care se trata Istoria
Romanilor doar referindu-se la teritoriul de astazi al Romaniei, pe care autorii volumelor
publicate il circumscrie doar la: "Cununa Carpatilor, Dunarea care aduna aproape toate apele ce
izvorasc din Carpati si Marea Neagra", precizandu-l prin sintagma "Spatiul carpato-dunareanopontic" si prin termeni si mai lapidari, ingustat de "spatiul carpato-dunarean".
Teritoriul poporului roman este strans legat de intinsul spatiu de locuire al traco-geto-dacilor
care sunt (asa dupa cum aprecia si Herodot, "parintele istoriei" si el de neam dorian, din stirpea
geto-daca) "cei mai numerosi dupa inzi"; intelegandu-se aici intinsul spatiu carpato-dunareanopanono-balcanic si pontic, cuprinzand si vaste teritorii la nord de Carpatii nordici si de la nordul
Marii Negre, pana departe la rasarit de marele fluviu Nipru. Acesta este spatiul istoric unde au
trait locuitorii bastinasi, numiti de istorici pelasgi, cimerieni (cimiri, gali, celti), hiperborei, sciti,
traci, geto-daci, sarmati, iasgizi, alani, rumani, vlahi sau romani, toti autohtoni, provenind din
marea ginta a Gaeei - mama pamantului - concluzie pertinenta, argumentata si arheologic si
istoric, care, din pacate, nu se regaseste in paginile noului tratat de Istoria Romanilor. Sa se
inteleaga foarte bine, noi vorbim despre trecutul istoric, cu reverberatii pana in prezent.
Numai asa, argumentat stiintific si arheologic, si istoric, suntem datori sa relevam adevarul ca,
in afara de teritoriul actual al Romaniei, noi am posedat ca autohtoni si intinse teritorii din
Ucraina de astazi, din Ungaria si Slovacia, Austria si Elvetia, ca si in intreaga Peninsula Balcanica,
din Bulgaria, Serbia, Croatia, Bosnia, Muntenegru, Macedonia si o mare parte chiar din Grecia,
Polonia si Cehia, si ca romanii care mai traiesc inca acolo, cu toate vicisitudinile si vitregiile
vremurilor, in afara granitelor actuale ale Romaniei, sunt bastinasi acolo, cei mai vechi locuitori.
Peste ei s-au asezat multe semintii migratoare, venite din haul Asiei, formandu-se ca popoare si
creandu-si state aici pe pamanturile noastre stramosesti, la realizarea si infaptuirea carora, ca
popor cinstit, muncitor si tolerant, romanii, prin plamada lor etnica si cultura, si civilizatia
pdfcrowd.com
multimilenara, au contribuit, dupa vorba populara, "din plin si apasat". Aceasta este
caracteristica, particularitatea deosebita a istoriei poporului roman, ca unul din cele mai vechi
popoare ale Europei.
Studiind cu atentie cele patru volume din Tratatul de Istoria Romanilor mai rezulta si o alta
scadere. Autorii (in jur de 30 pentru fiecare volum, cam multi ce-i drept), tinand sa-si
evidentieze propriile cercetari si concluzii, nu au tinut seama si de cercetarile si concluziile
altora, ramanand, astfel, neevidentiate, dupa parerea noastra, tocmai cele mai semnificative si
mai realiste dovezi pentru o etapa sau alta a istoriei. Nu s-a tinut seama nici de multe si noi
descoperiri de documente, scrieri, cronici sau lucrari noi, care aduc lamuriri hotaratoare intr-o
problema sau alta, fundamentala a istoriei poporului roman. Descoperirile arheologice de la
Turdas din epoca neolitica, in care cercetatoarea Sofia Turma descopera 14 litere latine - mai
vechi cu cel putin 1.5 00 de ani decat scrierea pictografica de la Tartaria -, nici macar nu sunt
amintite; desi aceste descoperiri au fost prezentate la congrese internationale de
antropologie si apreciate de vestitul Schlimann. Populatia "autohtona", caci autorii primului
volum din noul Tratat evita de multe ori sa o aminteasca sub denumirea de "geto-daca", in cele
doua epoci ale fierului, este tratata ca fiind compusa din triburi primitive, mai ales multe triburi.
Aceasta - desi Herodot vorbea numai de "popoare", iar un arheolog bulgar, intr-o comunicare la
Congresul international de tracologie, tinut la Bucuresti in anul 1976, argumenteaza ca la
Dunarea de Jos, deci in spatiul nostru stramosesc de pe ambele maluri ale Dunarii, existau cinci
state, organizatii politice infloritoare, conduse de regi, numele cercetatorului nefiind nici
macar amintit. Crestinismul la daco-romani este tratat "in doi peri", desi cercetatori ilustri au
scos la iveala ca la daco-romani el a inceput sa fie raspandit de trei Apostoli - Sfintii Andrei,
Pavel si Filip - pe ambele maluri ale Dunarii, iar Istoria Papilor pomeneste, la pagina 220, de
existenta unui papa "de origine romaneasca" in anii 686-687, cu numele Conone.
Desi avem, deja, peste zece surse documentare care atesta scrierea autohtona la geto-daci, cu
alfabet propriu, autorii tratatului nou le ignora, multumindu-se sa repete ceea ce inaintasii lor iau invatat, si anume ca geto-dacii scriau numai cu alfabet latin si grecesc. Ei nu amintesc nici de
vestita Cronica Codex Rohonczi (448 de file), adusa in tara de autorul acestor randuri, datand
din secolele XI-XII, scrise cu alfabet geto-dacic si in care cercetatoarea Viorica Enaciuc a
descoperit mentionarea tarii unitare a romanilor, Dacia, numele unui domnitor Vlad si al mai
multor mitropoliti, precum si o intreaga istorie de peste un secol a romanilor. Arheologii si
profesorii universitari, asa-zisii "stiintificii", de la Institutele de specialitate se fac ca nu exista
aceasta cronica, desi, inca de la sfarsitul anului 1983, s-au publicat in revista de istorie "Anale"
fragmente si comentarii din ea si despre ea. Dar, despre toate acestea si despre multe altele cu
alt prilej.
In problema "orginii poporului roman", se pare ca Academia Romana si-a schimbat putin
atitudinea. Mai intai, in noul tratat de Istoria Romanilor nu mai figureaza un capitol distinct cu
titlul de "Formarea limbii si a poporului roman", capitol care nu lipsea din nici o lucrare sau
pdfcrowd.com
manual de Istoria romanilor. Este, aceasta, un progres intrucat intr-un astfel de titlu de capitol
se vehiculau teze nastrusnice neadevarate, ca poporul roman este urmasul direct al romanilor
veniti de la Roma si al colonistilor romani adusi in Dacia. Descoperirea la Sarmisegetusa romana
a frontonului de piatra pe care era scris "Colonia romana..." l-a facut pe directorul Muzeului de
arheologie din Cluj-Napoca s-o considere, intr-o sesiune stiintifica desfasurata la Roma, drept
"actul de nastere a poporului roman", popor nou, intrucat geto-dacii fusesera, chipurile, nimiciti
sau au pierit.
Teza noua a Academiei Romane este ca noi, romanii, nu suntem din plamada etnica a romanilor
veniti de la Roma, ci suntem continuatorii geto-dacilor bastinasi, autohtoni, a aceluiasi popor
mare condus de Burebista si Decebal, dar care "si-au insusit, cu timpul, cultura materiala si
spirituala romana, foloseau limba latina ca singura limba de comunicare si intelegere" (II, p. 160).
"O trasatura esentiala, definitorie, a romanizarii rezida in disparitia treptata a graiurilor
autohtone si inlocuirea lor cu latina populara", "schimbandu-si, astfel, mentalitatea si insasi
fiinta lor etnica" (II, p. 160).
Autorii tratatului, asemuindu-ne fortat populatiei occidentale, se fac ca uita ca realitatile din
Dacia erau cu totul altele decat la populatiile de pe teritoriile Spaniei, Frantei sau Britaniei,
care au devenit neolatine. Aici, in Dacia, exista un popor, poporul geto-dac, unitar, format de
milenii, cu organizatii politice statale de secole, aflandu-se intr-un stadiu de stat centralizat, cu
puternice structuri politico-administrative si militare, avand monede, steaguri si steme
distincte, cu o cultura materiala si spirituala proprie, caracteristice lui. Un popor - intr-un stadiu
avansat de dezvoltare, cu o limba unitara, de neam latin, latina dunareana, forjata de milenii,
din ale carei numeroase cuvinte sunt amintite de Homer si Pitagora, limba in care a scris si
poetul latin Ovidiu, cu un alfabet propriu. Un popor - cu puternice sentimente nationale, de
libertate si neatarnare, care a dus chiar si sub dominatia romana, aproape o suta de ani, lupte,
razboaie pentru eliberarea sa nationala, care, in ultimele doua decenii, inaintea parasirii fortate
de catre romani a pamantului Daciei nord-dunarene, a si reusit sa se descotoroseasca de
armata si administratia romana. Un asemenea popor cinstit, viteaz si razboinic, putea, sub
dominatia romana, sa invete si limba romana, adica latina culta, dar in nici un caz, la stadiul in
care se afla, nu este de inchipuit ca si-a uitat limba, traditiile, obiceiurile ancestrale, ci a dainuit
prin afirmarea in istorie cu acelasi nume de daci, de Dacia, dar si cu altele, printre care si vlahi,
rumani si, mai apoi, de romani.
Toate teoriile si tezele autorilor noului tratat de Istoria Romanilor cu privire la romanizare sunt
presupusuri imaginare neargumentate stiintific, preluate de la scriitorii straini, contrazise de
felul argumentat cum se prezinta in acest tratat poporul geto-dac, in parte supus dominatiei
romane si cel liber din afara granitelor vremelnice ale imperiului, care, subliniaza autorii noului
tratat, si-a pastrat, si sub dominatia romana, toate trasaturile sale, traditiile si obiceiurile,
inclusiv limba materna, cu influentele de rigoare; ceea ce se apropie de acea realitate istorica
sustinuta pertinent de marii enciclopedisti romani, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Mihai Eminescu,
pdfcrowd.com
Nicolae Densusianu, dr. Nicolae Lupu, Bratescu-Voinesti, Nicolae Iorga, Simion Mehedinti, Emil
Racovita, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, generalul Portocala, George Calinescu, Dimitrie Gusti
si nenumaratele Fundatii si Asociatii nonguvernamentale ca "Noi Tracii", "Getica", "Renasterea
Daciei", "Academia Dacoromana" etc., precum si "Reinvierea Daciei" din New York, al carei
presedinte este patriotul dr. Napoleon Savescu, prin straduinta caruia s-au organizat pana acum,
la Bucuresti, trei Congrese Internationale de Dacologie, tinute la Hotel Intercontinental, cu
mare rezonante interne si externe.
Astfel, spre deosebire de ceea ce se scria in tratatele anterioare, in lucrari si manuale de
istorie, ca noi romanii suntem o plamada etnica a romanilor si colonistilor lor, autorii volumului
II din tratatul de Istorie a Romanilor subliniaza ca "s-a dovedit ca izvoarele narative, reliefurile
Columnei lui Traian (si ale lui Decebal, adaugam noi), stirile epigrafice referitoare la trupele
auxiliare formate din daci recrutati pe teritoriul provinciei in sec. II-III, numele de persoane
traco-dace din iscriptii, elemente de toponimie si hidronimie majora, anumite tezaure de
monede romane si, mai cu seama, descoperirile arheologice, toate arata plenar dainuirea
poporului dac in tara lui, stapanita de Roma biruitoare. Deci, realitatea este ca, in cursul celor
doua razboaie de cucerire si dupa anexarea unei mari parti din Dacia la Imperiu, locuitorii
bastinasi nu au fost exterminati ori alungati peste noile frontiere, ci au continuat sa existe ca
populatie supusa, majoritara... " (vol. II, p. 139). La pagina 143 din acelasi volum se precizeaza:
"Rezultatele obtinute de cercetarea arheologica, mai ales in ultimii 5 0-60 de ani,
demonstreaza fara echivoc continuitatea masiva a geto-dacilor in Dacia romana. In spatiul si in
timpul provinciei s-a constatat dainuirea de asezari rurale si cimitire, obiceiuri si rituri funerare,
persistenta a numeroase elemente de cultura materiala si spirituala din timpul Daciei
independente, nedeosebite de noile forme de civilizatie aduse de romani". Si asemena
concluzii, care niciodata nu se gaseau in lucrarile de istorie romaneasca, se afla prezentate pe
larg in noul tratat de Istoria Romanilor. "Pe teritoriul rural al provinciei se cunosc acum mai
multe cimitire si grupuri de morminte ale populatiei autohtone - majoritatea covarsitoare de
incineratie... Studiul ritualurilor funerare la geto-daci arata ca acestia, ca si alte populatii din
imperiu, si-au mentinut sub romani principalele forme de inmormantare si anumite credinte
religioase din epoca Daciei independente". (Vol. II, p. 146) Asemenea aprecieri sunt facute si
pentru teritoriile geto-dacice neocupate de romani. Astfel, la p. 404 a aceluiasi volum II, se
remarca: "Continuitatea traditiilor dacice este caracteristica tuturor regiunilor neocupate de
romani si ele se manifesta deopotriva in ocupatiile si activitatile economice, in modul de
organizare si in arhitectura asezarilor, precum si in unele produse de arta".
Despre populatia libera din Moldova, se relateaza: "Toate informatiile pe care arheologia a
reusit sa le ofere pana acum arata o societate a dacilor liberi care promoveaza in teritoriile de
la est de Carpati vechile traditii ale civilizatiei dacice cunoscute din perioada anterioara
cuceririi romane... Diferitele categorii de unelte si obiecte de uz casnic, accesoriile
vestimentare, podoabele si vasele de lut se inscriu in tipologia generala a inventarului culturii
pdfcrowd.com
dacilor liberi", mentionandu-se aici neamurile dacice ale costobocilor si carpilor, precum si un
rege al costobocilor, pe nume Pieporus. (Idem, p. 430-440). Cat priveste pe dacii liberi din partea
vestica, in Tratat se recunoaste ca: "Vestigiile arheologice din sudul Crisanei, ca cele de la Arad
si Cicir, de pe Valea Muresului... Santana-Arad si Chisineu-Cris, din bazinul Crisului Alb, constand
din cuptoare de ars ceramica, olarie de factura romana tarzie, atesta nu numai legaturile cu
provincia Dacia, ci si dainurea dacilor in secolul al VI-lea" (II, p. 447).
Prin aceste concluzii este recunoscuta si de catre Academia Romana continuitatea neintrerupta
multimilenara a unui brav popor, unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei, precum si
autohtonitatea etnica a poporului roman.
Pacat, insa, ca aceste rezultate n-au fost intarite cu opinii pertinente ale unor istorici si filologi
romani de talie europeana, ca si cu ale unor mari personalitati stiintifice de peste hotare, care
s-au impus nu numai prin maiestria concluziilor lor, ci si prin noutatea acestora. Caci, iata ce scria
marele nostru istoric Nicolae Iorga: "Originea neamului romanesc trebuie cautata in traci, care
au trait aici cu mii de ani inaintea altor popoare si aceasta ne da dreptul de a ne considera pe
noi, romanii, singurii si adevaratii mostenitori ai acestor locuri", relevand ca "Este vorba de un
popor care, prin stramosii sai, isi are radacini de patru ori milenare". In contrast cu acei
"stiintifici", care preamareau ocupatia romana a lui Traian, de cand s-ar fi "nascut", "format",
chipurile, poporul roman si de cand considerau ca incepe istoria lui, Iorga sublinia: "Se va porni
nu de la Traian, colonizatorul in Dacia, ci de la cele mai vechi popoare din care venim, de la acea
rasa illiro-tracica, intaia cultivatoare a pamantului, intaia creatoare de ordine politica de la
Carpati - pana la Arhipelag". Sustinand multimilenara existenta a poporului roman, ilustrul
filolog George Calinescu, in discordanta cu cei ce abordau inceputul istoriei romanilor cu
imparatul Traian, remarca: "Prin penetratia romana nu s-a nascut un popor nou, ci un popor
foarte vechi s-a modificat prin inraurirea altuia mai nou... Nici datele istoriei, nici examenul
etnologic nu confirma tineretea noastra. Noi suntem, in fond, geti si daci, geto-dacii reprezinta
unul din cele mai vechi popoare autohtone ale Europei". Acelasi incontestabil adevar il sublinia
si reputatul om de stiinta, Simion Mehedinti, cand declara: "Noi, romanii suntem locuitorii cei mai
vechi ai acestui pamant al Daciei, si anume unul dintre cele mai vechi popoare ale intregului
continent"... "Departe de a fi un popor tanar, inceput cu razboiul dacic, neamul romanesc isi are
originile sale cu mult in trecut".
Marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu se declara pe deplin convins ca descindea din stirpa
geto-dacica, evocand: "Filologii autohtoni, chiar la inceputul intemeierii statului nostru
independent, s-au gandit sa afirme printr-un dictionar latinitatea noastra romana, deci
nobletea noastra, deci dreptul de a ajunge un mare si puternic popor. Marturisesc ca nu inteleg
tocmai bine de ce e nevoie sa se dovedeasca latinitatea noastra (romana) exclusiva, deci
nobletea noastra de la Roma, ca sa devenim un mare popor. As inclina sa ma bucur mai mult de o
origine geto-dacica, intrucat acesti vechi pamanteni, geto-dacii, se bucurau de o reputatie
excelenta in lumea antica, pe cand despre romani nu se poate vorbi numai de laude. In sfarsit, in
pdfcrowd.com
ceea ce ma priveste, ma simt onorat de a fi coborator din bastinasii care erau sub obladuirea
vechiului nostru rege - Burebista".
Poetul national roman, Mihai Eminescu se considera si el descendent al marelui si viteazului
popor geto-dac: "Era un popor brav acela care a impus tribut superbei imparatese de marmura a
lumii: Roma. Era un popor nobil acela a carui cadere te umple de lacrimi, iar nu de dispret si a fi
descendentul unui popor de eroi, plin de noblete, de amor de Patrie si libertate, a fi
descendentul unui asemenea popor n-a fost si nu va fi rusine niciodata".
Existenta etnica a poporului roman, cultura lui materiala si spirituala nu incepe, asadar, cu
infrangerea lui Decebal si cu victoria imparatului Traian, moment trecator in istorie, ea nu
incepe nici cu istoria geto-dacilor, parintii autohtoni ai poporului roman, cu s-ar putea considera.
"Daca vrem sa vorbim de continuitate - sublinia dupa o cercetare atenta a vechimii noastre,
Mircea Eliade - ea trebuie cautata la un nivel mult mai adanc decat cel circumscris de istoria
geto-dacilor, a daco-romanilor sau a descendentilor lor - romanii. Caci cultul lui Zamolxis, la fel
ca si miturile si simbolurile care stau la baza folclorului religios al romanilor, isi au radacinile
intr-o lume de valori spirituale care precede aparitia marilor civilizatii ale Orientului Apropiat
si ale Mediteranei". De aceea, inceputul istoriei noastre este cel ancestral, precum preciza
La aceeasi concluzie ajung si numerosi oameni de stiinta straini, care au fost atrasi de universul
fascinant al cercetarii istoriei noastre multimilenare. Subliniind vechimea, autohtonitatea si
continuitatea multimilenara ale poporului nostru, remarcabilul om de stiinta ceh Jiulius Jung
conchidea: "Consingenitatea vlahilor sau romanilor de astazi cu strabunii lor daci de dinainte de
doua mii de ani o dovedeste, in chipul cel mai convingator, uniformitatea infatisarii lor
exterioare, nu numai trasaturile fetei si felul parului, ci chiar si portul pe care poporul l-a
pastrat neschimbat, asa cum ni-l arata nemuritoarele figuri ale invinsilor ostasi daci ce se
gasesc pe monumentele de arta ridicate pentru preamarirea invingatorului lor, Traian. Non
datur saltus in natura!"
Subliniind aceeasi vechime si continuitatea multimilenara a poporului roman, istoricul francez
Albert Armand, in anul 1936, aprecia: "Acesta (adica poporul roman) este unul dintre cele mai
vechi popoare si cel mai frumos exemplu istoric de continuitate a neamului, fie ca e vorba de
traci..., de geti sau de daci, locuitorii pamantului romanesc au ramas aceeasi din Epoca neolitica,
era pietrei slefuite pana in zilele noastre, sustinand, astfel, printr-un exemplu poate unic in
istoria lumii, continuitatea unui neam".
Poate tocmai de aceea, cand Badea Cartan plecat din tara, admirand Columna lui Traian si
Decebal de la Roma, italienii au strigat uimiti: "Doamne! A coborat un dac de pe Columna!".
PROF.DOCTOR AUGUSTIN DEAC
3 comentarii:
pdfcrowd.com
Etichete: densusianu, HERODOT, PELSGII
mari, 16 august 2011
"Adevarata Sarmizegetusa este la Hateg-Subcetate!"
Cealalta poveste a capitalei lui Decebal

O teorie indrazneata si neacceptata pana acum este sustinuta de scriitorul si profesorul devean
Gligor Hasa: adevarata Sarmizegetusa Regia nu se afla la Gradistea, in Muntii Orastiei, ci la
Subcetate, in Hateg. Pasionat cercetator al istoriei Tarii Hategului si a Ardealului, Gligor Hasa
este posesorul unor informatii rare, despre antichitatea dacica si despre evul mediu romanesc,
lucruri pe care nu le poti gasi in nici un manual de istorie. Un complex de inferioritate care ne-a
fost indus cu samavolnicie a lasat colbul si uitarea sa se astearna peste trecut, dar nu
implacabil, caci e suficient sa le sufle un om cu minte si inima. Gligor Hasa,
de pilda. Un pasionat al istoriei, cu care am purtat o discutie fascinanta, despre "locurile albe"
din istoria noastra, intr-o zi torida, de vara, in Deva, alaturi de statuia lui Decebal, realizata de
celebrul sculptor Ion Jalea. Si, poate deloc intamplator, tocmai cand se implineau 100 de ani de
la trecerea in lumea de dincolo a celui ce a sadit samanta "dacologiei" prin opera sa fulminanta,
"Dacia preistorica": marele istoric roman, Nicolae Densusianu.
Un colonel pe urmele istoriei
- Care sunt, domnule profesor Gligor Hasa, sursele pe baza carora v-ati construit
dumneavoastra teoria conform careia adevarata Sarmizegetusa Regia ar fi la Hateg-Subcetate,
si nu in Muntii Orastiei, cum se credea pana acum?
pdfcrowd.com
Profesorul Gligor Hasa
- Cea mai importanta sursa a fost una "mijlocita" prin cunoasterea invatatorului Florescu din
Hateg, un dascal adevarat, ce avea un cult pentru istorie. L-am cunoscut in 1970 si am intretinut
cu el o stransa legatura multi ani, pana la moartea sa. Invatatorul il insotise pe colonelul
topometrist Constantin Zagorit, in toate cele trei calatorii de cercetare pe care acesta le-a
facut asupra cetatii de la Hateg-Subcetate, intre anii 1922-1938. In 1922, dupa Marea Unire, un
batalion al regimentului de topografi militari, condus de generalul Papp, a primit misiunea sa
faca un releveu topografic al principalelor zone ale Ardealului. Si asa, colonelul Zagorit a ajuns
sa faca asta in zona tarii Hategului, la confluenta Streiului cu zona Padurenilor, si in zona
Banatului deluros.L-au suprins, de la inceput, pe colonelul Zagorit (era un militar cu o pregatire
speciala, sef de promotie la Scoala Superioara de Razboi, unul dintre cei mai buni cunoscatori ai
reliefului Romaniei, specializat in modificarile artificiale ale terenului) - informatiile
localnicilor si traditia orala a locului. Cu privirea sa experimentata, a vazut pantele dealului de
la sud-est de orasul Hateg, descoperind urmele unei vechi cetati. Locul de la poale se numea,
din vechime, Subcetate. Simpla asezare pe un defileu ce strajuia marele drum al Daciei antice,
Orsova - Alba Iulia, la rascrucea cu drumul ce venea din Oltenia, din Valea Jiului, punct in care se
intalnesc si potecile ce coborau din muntii dimprejur, nu-i lasa nici o indoiala ca se gaseste in
fata necunoscutei capitale a regelui Decebal (Sarmizegetusa din Muntii Orastiei nu fusese inca
explorata si, deci, nici numita ca atare).
pdfcrowd.com
Biserica reformata din Deva, unde este asezata piatra descoperita

de Nicolae Iorga
In conceptia sa, cetatea Sarmizegetusa nu e numai incinta fortificata, ci intregul deal, ca o
prisma cu sectiunea dreptunghiulara, cu patru "umeri", trei varfuri si un mic platou. Cetatea e
dispusa in panta, trei dintre culmi strajuind pe a patra, ultimul refugiu al combatantilor. Incinta
fortificata i s-a parut colonelului "un maret cuib de vulturi", avea doua fierarii ce lucrau armele
soldatilor si doua izvoare tainuite in inima dealului, pe valea Barandului si Valea Plesitei.
Zagorit a realizat primele ridicari topografice si a facut primele patru harti ale dealului cetatii.
A vazut cele cinci porti ale cetatii dacice, murii cetatii, care erau din val de pamant ars intarit cu
palisade, cu sant de aparare la poale. Interesant este ca, pana astazi, pe acest val de pamant, nu
creste vegetatie, decat muschi si licheni, atat de bine a fost ars. Pentru continuarea cercetarilor
sale, care luasera un caracter particular, Zagorit a revenit pe teren in 1936 si in 1938, pe cont
propriu. Zagorit si-a publicat ideile despre Sarmizegetusa intr-o revista cu caracter didactic, de
la Ploiesti, si apoi intr-o carte, in 1937, "Sarmizegethusa, unde cred ca s-a gasit in adevar", pe
care am descoperit-o si eu, printre resturile bibliotecii unui carturar hategan ce mi-au revenit
dupa moartea sa.
Razboiul cetatilor
- De ce teoria lui Zagorit nu a fost acreditata in epoca?
- Aparitia cartii lui Zagorit a iscat o polemica intre istorici. Constantin Daicoviciu, la vremea
aceea tanar asistent universitar al celebrului profesor A. D. Teodorescu, respingea supozitia,
desi profesorul Teodorescu insusi era inclinat sa creada ca mai multe si mai solide erau
argumentele lui Zagorit, care aratau ca Subcetate ar putea fi adevarata Sarmizegetusa, pentru
ca era la intretaierea a trei drumuri importante ce traversau Regatul Dac si la confluenta unor
mari rauri. La randul sau, Daicoviciu sustinea, in urma sapaturilor facute in Muntii Orastiei (intre
pdfcrowd.com
1945 -195 3 s-au descoperit cetatile de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Fetele Albe si cetatea
de la Gradistea) ca nu poate fi adevarat. Disputa dintre asistent si profesor a degenerat intr-o
ura mocnita, care s-a stins cu moartea suspecta a profesorului (zice-se, muscat de o vipera cu
corn), chiar in timpul unor sapaturi arheologice in cetatea Costesti, pe care le facea cu
Daicoviciu.
Inscriptia care arata ca romanii din sec. XVI se revendicau din getodaci
Dupa ce acesta i-a luat locul, imediat, manuscrisele profesorului Teodorescu au disparut,
cercetarile lui au fost date uitarii si niciodata dupa aceea, Daicoviciu nu l-a citat si nu l-a
pomenit pe marele sau profesor. In schimb, odata cu instaurarea comunismului, el a devenit
primul istoric intrat in gratiile lui Petru Groza si apoi ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, devenind
al treilea om in stat, ca putere, ca vicepresedinte al Consiliului de Stat, dupa Chivu Stoica. Pozitie
din care a relansat polemica inceputa in 1938, atacandu-l furibund pe Zagorit si amenintandu-l,
direct sau prin intermediari, sa nu mai publice nimic pe tema aceasta. Zagorit a murit prin anii '5 0,
iar Constantin Daicoviciu, devenit si rector al Universitatii din Cluj si director al Muzeului de
Istorie a Transilvaniei, a girat, din aceasta pozitie, falsificarea istoriei, in acord cu interesele
noului regim. Daicoviciu a slavizat istoria noastra din evul mediu timpuriu, lucru pe placul
ocupatiei sovietice. Mostenirea lui s-a transmis la Hadrian Daicoviciu (care, din fericire, nu ii
semana la caracter batranului sau) apoi altor istorici de la Cluj, care au transformat Muntii
Orastiei in propria lor "feuda", din punct de vedere arheologic. Geograful grec Ptolemaios ne-a
lasat o harta a lumii antice, intitulata "Tabula Peutingeriana", pe care se gasesc principalele
localitati din Dacia. Aici apare si Sarmizegetusa. Dar coordonatele sale pe harta grecului,
pdfcrowd.com
meridianul si paralela, indica locul Hateg-Subcetate.
Hateg, Tara Dacilor

Atunci, urmasii de la Cluj ai lui Daicoviciu au modificat aceste coordonate, ca sa bata la 20 de
kilometri mai departe, la Sarmizegetusa din Muntii Orastiei, anume ca sa se potriveasca teoriilor
daicoviciste. In 1969, am fost prezent la o intalnire "Tineretul si istoria", de la cetatea StancaCostesti, si acolo cineva a deschis discutia despre Zagorit. Invatatorul Florescu era de fata, ca si
colaborator al colonelului si continuator al ideilor lui, dar a fost direct amenintat de Constantin
Daicoviciu, prezent si el, sa nu mai indrazneasca sa emita asemenea teorii. Teorii care
contraziceau propriile lui descoperiri, pe baza carora isi scrisese cele mai importante carti si isi
construise buna parte din cariera. La randul lor, discipolii lui Daicoviciu ii apara cu cerbicie opera,
pentru ca si ei au scris "opera din opera", adapandu-se de la izvorul otravit.
Argumente
- Care sunt argumentele care pledeaza pentru adevarata Sarmizegetusa la Subcetate?
- Zagorit insusi isi intemeiaza teoria pe "consideratiuni militare, geografice, topografice si
fortificatiuni gasite pe teren". Cetatea din muntii Orastiei nu poate fi decat capitala religioasa,
spirituala a dacilor, un loc in care traiau si se rugau marii preoti, in care acestia implineau
ritualurile si sacrificiile.
pdfcrowd.com
O cetate mica, intr-un loc stramt, intre stanci, care nu putea fi o garnizoana ce trebuia sa
gazduiasca trupele de daci, sa le asigure hrana, apa si aprovizionarea. In incinta cetatii nu se
gasea nici un izvor, ci doar in afara ei, pe cand la Subcetate erau doua izvoare, cuprinse chiar
intre zidurile sale. Aceasta era mult mai mare, oferea vizibilitate pe toata zona dimprejur, fiind
pe un deal (mamelon) din sesul Hategului (asa intelegem si scena de pe columna, care
infatiseaza, la poalele cetatii, soldati culegand spice, lucru care n-ar fi posibil in cetatea din
munti), pe cele trei drumuri importante ce se incrucisau, chiar la poala cetatii (dinspre nord, pe
Mures, dinspre sud-vest, de la Orsova, dinspre est, prin pasul Vulcan-Merisor, si dinspre nordest si Gradiste, prin platoul Luncanilor, urmand plaiul Varful lui Patru, Sureanu, Dealul Negru). La
Subcetate s-au descoperit si urmele unor ateliere de fierarie, unde erau facute armele
soldatilor, iar una dintre cele cinci porti de intrare in cetate era mai larga, pe unde scoteau
berbecele. Exista, deci, o capitala a regelui si una a marelui preot. Vasile Parvan insusi
identifica, mai tarziu, capitala lui Decebal, cu numele fondatorului ei, Sarmis, Sargetia, care este
Streiul, apa care curge pe la poalele Subcetatii (istoricul antic Dio Cassius spunea: "Capitala
dacilor se spala in raul Sargetia").
Streiul, ascunzatoare pentru aurul dacilor
Ulterior, la sfarsitul anilor '40, cand au fost descoperite cetatile de la Gradistea si Costesti,
Zagorit a argumentat din nou ca Sarmizegetusa Regia, a regelui Decebal, nu putea fi acolo,
pentru ca: toate fortificatiile din muntii Orastiei au un perimetru restrans si n-ar fi putut
adaposti o armata, darmite o capitala politico-administrativa; ele sunt prea retrase si prea
inaccesibile pe timp de pace, puteau sluji doar de refugiu pe timp de razboi.
Rest de fortificatie de piatra pe valul de pamant ars al cetatii

In schimb, Sarmizegetusa de la Subcetate ocupa o pozitie intermediara intre Ulpia Traiana si
cetatuile din Muntii Orastiei. Acest masiv deluros, sub forma de triunghi, este asezat la
rascrucea a trei drumuri mari si a mai multor altor drumuri si poteci ce coboara din munti.
pdfcrowd.com
Localizarea facuta de Constantin Zagorit rezuma functia strategica a zonei, functie despre care
eminentul geograf militar, generalul Ianescu, se exprima cu entuziasm, dupa aflarea teoriei
colegului topograf: "Constantin Zagorit a atasat cartii sale patru harti, dintre care una arata cum
masivul deluros triunghiular de la Subcetate e impartit in patru compartimente, fiecare dintre
ele putandu-se apara separat, dupa caderea celorlalte trei; fiecare reprezinta un punct de
sprijin pentru apararea intregului masiv; primele trei apara compartimentul al patrulea, adica
inima intregului; relieful e brazdat de valcele si vai, dintre care doua (Valea Barandului si Valea
Plesitei) au izvoare care nu seaca; de la Sud la Nord si de la Vest la Est curg doua ape - Streiul si
Farcadinul (Galbena), dintre care una poate fi cautata Sargetie."
Sant de aparare
Zagorit insusi conchide, la finalul cartii sale: "Asezarea Sarmizegetusei la locul aratat va da o
explicatie mai aproape de adevar ascunderii de catre Decebal a averilor sale in albia raului
Sargetia, care in cazul de fata ar putea fi identificat prin raurile Strei sau Farcadin, care curg prin
imediata apropiere". Or, cele doua mari comori descoperite in sec. al XVI-lea, obiecte de
orfevrerie, sloiuri de aur si mii de cosoni, nu s-au gasit in Muntii Orastiei, ci in vadul Streiului,
aici, la Subcetate - Orlea, de catre iobagii care carau pietris si de catre pescarii vlahi veniti cu
lotca de sus, de pe Mures si de pe cursul superior al Streiului, dupa cum atesta doua surse,
cronicarul austriac Martin Hochmeister si Gheorghe Sincai. Convingerea mea este ca vechea
Sargetie este Streiul de astazi, care curge cotind spre nord, pentru a se varsa in Mures, pe langa
adevarata Sarmizegetusa, astazi Subcetate. Ostenelile si jertfa personala a lui Zagorit au trecut
in umbra tristetii, atunci cand Scoala de la Cluj, in frunte cu Daicoviciu, i-a pus pumnul in gura. Dar
a lasat cu limba de moarte ca adevarata Sarmizegetusa de la Subcetate sa nu fie "scobacita" de
oameni fara pricepere, ci sa fie protejat si "crutat sufletul acestui glorios si tainic monument,
sfanta sfintelor neamului nostru". Aviz cautatorilor de comori, care au devalizat si au profanat
pdfcrowd.com
toate cetatile dacice, manati de lacomia lor nesabuita.

- Cand ati capatat convingerea ca adevarata Sarmizegetusa este la Subcetate, v-ati putut face
auzit glasul printre istorici?
- Am incercat sa public convingerile mele in reviste de specialitate, dar nu am gasit prea mare
ecou in timpul regimului comunist, si atunci le-am publicat sub forma romantata, in anii '70-'80,
intr-un ciclu dacic, in romane istorice si povestiri inspirate de traditiile orale culese din zona si
intemeiate pe o documentare solida. Cartile au fost foarte gustate de public, in epoca, si cred
ca ar fi si acum, daca ar fi reeditate. "Comoara lui Decebal", "Sceptrul lui Decebal", "Razbunarea
gemenilor", "Rabdarea pietrelor" si altele, sunt carti care mi-au adus si premii din partea Uniunii
Scriitorilor din Romania, iar printre cei ce m-au indemnat sa scriu s-a aflat chiar Sanziana Pop
(scriitoare, creatoarea revistei "Formula AS", despre care cred ca e mai citita astazi decat a fost
"Universul" in perioada interbelica), si care a avut atunci, la inceputuri,
incredere in destinul meu de scriitor. Respectul pentru fiinta nationala, pentru limba romana, pe
care am predat-o de-a lungul carierei mele de dascal, impletita intotdeauna cu povestirile
istorice si pentru istorie, l-am invatat de la dascalii mei din centrul spiritual al Transilvaniei, de
la Blaj (eu fiind de loc de acolo), dascali care erau, in buna parte, mari profesori universitari,
goniti din Cluj de regimul comunist si exilati prin tara, unii fiind si veterani de razboi, care
luptasera contra rusilor.
Inscriptia de pe piatra de mormant
- Documentandu-va pentru romanele dvs. istorice, ati gasit dovezi despre faptul ca romanii ar
pdfcrowd.com
fi urmasi ai dacilor, neamul cel mai viteaz dintre traci?
Titus Blaj, calauza noastra la Sarmisegetusa - Subcetate
- Da, exista asemenea dovezi. Una dintre ele, o piatra de mormant de la 15 5 4, se afla adapostita
in Biserica Reformata din Deva. Ea a fost descoperita de Nicolae Iorga in 1905 si a fost pusa de
el insusi la loc ferit, ca sa nu se piarda. A gasit-o pe locul unui vechi cimitir, fiind pusa pe
mormantul sotiei unui castelan al locului, Dominic Dobo (Dobo, nume dacic), si al pruncului lor,
morti de ciuma. Inscriptia, in limba latina, atrage atentia inca de la inceput: "Cum regret Dacos
montilasque Getas..." tradusa in: "Pe cand era stapan Dominic Dobo peste dacii si getii care
locuiau in munti..." - facand referire la locuitorii din Muntii Poiana Rusca si, mai departe, in Muntii
Zarand. Este un document epigrafic de o extraordinara importanta pentru istoriografia
romaneasca, doveditoare a continuitatii romanilor ca urmasi ai daco-getilor, pana in secolul al
XVI-lea. Nu stiu alt istoric, dupa Nicolae Iorga, sa se fi interesat de aceasta inscriptie.
- De cand dateaza, domnule profesor, pasiunea dvs pentru daci si pentru dacologie? De ce v-a
atras subiectul acesta, care pare sa-i stinghereasca pe majoritatea istoricilor de azi?
- Am fost un rebel vizavi de istorie, am avut un alt fel de a o invata, nu din manuale, ci din
documentele cercetate si din izvoarele nescrise, din traditia orala. Am avut inca din anii de
liceu sentimentul frustrant ca suntem pagubiti de un trecut glorios, pe care trebuia sa-l
ascundem, ca suntem furati, in domeniul in care suntem si noi bogati, ca istoria noastra a fost
rastalmacita, scrisa mereu de altii (mai ales de unguri si evrei), si foarte rar de romani. Ca s-au
perpetuat neadevaruri strigatoare la cer despre noi, ca neam, intre neamurile lumii. As vrea ca
descoperirea lui Zagorit sa intre in constiinta romanilor: am incredere mare, acum, in istoricii
pdfcrowd.com
tineri de la Bucuresti. Iasul sta rau, Clujul aproape a disparut ca scoala istorica. Acum sper ca
aceasta polemica sa resuscite interes din partea tinerilor istorici, iar cercetarile incepute de
Zagorit sa se bucure de atentia cuvenita, sa nu aiba si acestea trista soarta a tablitelor de la
Sinaia. De altfel, una dintre tablitele de la Sinaia infatiseaza o poarta falnica de cetate si
conturul ei, ce se potriveste perfect cu conturul pentagonal al cetatii de la Subcetate. Cu
aceasta tablita am si ilustrat, de altfel, cartea mea, editata anul trecut, intitulata "Hateg,
adevarata Sarmizegetusa". Si pentru ca am ajuns aici, invit pe toti studentii si tinerii pasionati de
istorie, dar si preocupati de demnitatea noastra ca neam, in 13 august 2011, la sesiunea cu tema
"O provocare a istoriei: Placutele de la Sinaia", care va avea loc la Bucuresti, in sala Teatrului
Odeon. Inscrierile se pot face la adresele:
"PlacuteledelaSinaia2011@gmail.com" sau "mail@dacia.org".
***
Seara, pe cand soarele usturator asfintea, ne-am intors de la Deva in Hateg si-am urcat fara
preget la Subcetate.
Piatra de sacrificiu (numita de localnici Patul Jidovilor) de la

Sarmisegetusa - Subcetate
Am luat drumul pieptis, printre ciresi salbatici si ceri (stejari) tineri, am mers pe culmea valului
de pamant ars, acoperit de licheni si muschi, ce inconjura cetatea, am urmarit santul de aparare,
intrerupt acolo unde padurea facea zid natural de aparare, am vazut locurile unde erau portile
de intrare in cetate, mi-am intins privirea pana la Portile de Fier ale Transilvaniei - Muntii Poiana
Rusca, ce albastreau in zare, am vazut apa Streiului, Sargetia sacra a dacilor, am pipait stanca de
sacrificiu, sub forma unui cap de taur, roasa de apele ce se scurg, de mii de ani, la poalele ei
(numita de localnici si Patul Jidovilor, "jidov" fiind aici numele dat uriasilor despre care abunda
legendele in zona), am calcat pietrele de rau care fusesera urcate acolo pentru a alcatui
fundatii de case, ori ulite. Dar incredibile au fost nu doar toate aceste privelisti, ci si faptul ca,
odata ajunsa sus, nu am mai simtit nici un fel de oboseala a urcusului, ci o pace launtrica, o
serenitate m-a cuprins, de parca eram in fata unui lucru maret si coplesitor, iar aerul parea atat
de curat si de tare, ca parca ma hraneam cu el, prin fiecare celula. Nu as mai fi plecat de acolo.
Tintuita parca in pamant, simteam cum energia buna a locului urca prin toate fibrele fiintei mele.
(Geologia demonstreaza ca aceste structuri megalitice, menhire, vestigii ale unor culte pagane,
erau plasate in zone de inalta intensitate a energiilor telurice; multe catedrale gotice au fost
pdfcrowd.com
ulterior construite pe locul acestor vechi altare, din aceleasi considerente.) Am facut restul
drumului aproape zburand, fara nici cel mai mic semn de efort, cu sufletul preaplin de senzatia
ca in locul pe care tocmai calcasem, se zamislea puterea dacilor, care-i purta in batalii si-i facea
sa fie mereu invingatori. Multumiri ghidului nostru, artistul plastic Titus Blaj din Hateg, un
pasionat al istoriei locului, care ne-a confirmat ca toti cei pe care i-a insotit acolo, istorici, turisti
ori simpli curiosi, au avut acelasi sentiment coplesitor, calcand pe un pamant sacru, pe istoria
noastra ingropata in adanc, al carei glas urca spre noi, din strafunduri. Cred ca e vremea sa se
faca, in sfarsit, auzit!
Fotografii: DANIEL TRASNAI
PROF. GLIGOR HASA-DEVA
2 comentarii:
Etichete: NOUA SARMISEGETUSA
Post ri mai noi
Pagina de pornire
Post ri mai vechi
Abona i-v la: Post ri (Atom)
Post ri populare
NOI SUNTEM....CINE SUNTEM NOI?
Stau cteodat i m uit la ara mea, Romnia i nu pot s nu remarc frumuse ea locurilor i a oamenilor din ea. Suntem un popor apar...
pdfcrowd.com
harta daciei
UN MISTER ISTORIC,STATUILE DACILOR DIN ROMA

. Muzeele Romei sunt pline de statui nestiute de daci. Infatisarea lor reprezinta, insa, un mister. Invinsii au figuri de invingatori si d...
BUREBISTA-REGELE REGILOR TRACI

BUREBISTA Nicicand nu au avut tracii, fie ei daci sau de alta sorginte, un lider mai impunator si mai influent decat a fost Burebista. Nu
s...
PELASGII CEA MAI VECHE CIVILIZATIE DIN EUROPA

asezarea de la Lepenski Vir pe malul drept al Dunarii -acum 9000 de ani I. VECHEA CIVILI ZA IE EUROPEAN P E L A S ...
IMPARATII ROMANI DE ORIGINE TRACO-DACA

Chiar dac au fost nfrn i n r zboi, dacii au ajuns mp ra i la Roma. Constantin cel Mare i al i mp ra i romani erau de origine daci...
O carte veche de 1.000 de ani r stoarn toate teoriile istorice despre cultura str mo ilor no tri
* Dacii scriau de la dreapta la stnga, iar citirea se f cea de jos n sus. De la daci nu au r mas izvoare scrise. Prea pu ...
COMORILE DACILOR
Apusenii sau Mun ii de Aur, este regiunea cea mai bogat n aur din ar i a doua dup Rusia, din Europa. Se pare c aici s-a f cut pentru...
pdfcrowd.com
ATLANTIDA A EXISTAT IN MAREA NEAGRA

Atlantis Atlantida a existat n Marea Neagr , din continent mai r mnnd doar Insula erpilor Sus in torii plas rii Atlantidei ...
GLADIATORII
n Roma Antic scriau istorie. Sute de ani au urcat n amfiteatrele antice i au luptat, adeseori, pe via i...
CARTI DESPRE DACI
CITATE DESPRE DACIA SI DACI
http://www.scribd.com/doc/48078931/Petre-Morar-Noi-Nu-SuntemLatini
Dio Cassius - "Decebal era foarte priceput in planurile de razboi si
iscusit in infaptuirea lor, stiind sa aleaga prilejul de a-l ataca pe
dusman si a se retrage la timp. Dibaci in a intinde curse, era un bun
luptator si se pricepea sa foloseasca izbanda, dar si sa iasa cu bine
dintr-o infrangere. Din aceasta pricina mult vreme a fost un dusman
de temut pentru romani."
Iordanes, Getica - "... ce mare placere, ca niste oameni viteji sa se
indeletniceasca cu doctrinele filozofice, cand mai aveau putin ragaz
de razboaie. Puteai sa-l vezi pe unul cercetand poezia cerului, pe altul
proprietatile ierburilor si ale arbustilor, pe acesta studiind cresterea
si scaderea lunii, pe celalalt observand eclipsele soarelui si cum, prin
rotatia cerului, soarele vrand sa atinga regiunea orientala, este dus
inapoi spre regiunea occidentala..."
Dio Chrysostomus, Discursuri - " Se intampla ca am facut acum o
calatorie lunga, drept la Istru si in tara getilor am ajuns la niste
oameni intreprinzatori, care nu aveau ragazul sa asculte cuvantari ci
erau agitati si tulburati. Acolo, la ei, puteai sa vezi peste tot sabii,
platose, lanci, toate locurile fiind pline de cai, arme si oameni
inarmati, veneam sa vad oameni luptand, unii pentru stapanire si
putere, iar altii pentru libertate si pace"
Strabon, Geografia - "Prin tara lor curge raul Marisosm ce se varsa in
Dunare. Ei (romanii) numeau Danubius partea superioara a fluviului si
pdfcrowd.com
cea dinspre izvoare pana la cataracte. Tinuturile de aici se afla in

ceam mai mare parte in stapanirea dacilor. Partea inferioara a
fluviului, pana la Pont - de-a lungul careia traiesc getii - ei o numesc
Istru. Dacii au aceeasi limba cu getii".
Inscriptia lui Acornion de la Dionysopolis - "In tineretea sa, pe cand
era rege Burebista, cel dintai si cel mai mare dintre regii stapanitori
asupra Traciei si obtinand de la acesta stapanirea peste intreg tinutul
de dincolo de Potamos si peste imprejurimi, Acornion face foarte
multe lucruri bune patriei sale, spunand si dandu-i totdeauna cele mai
bune sfaturi si castigand prin vorbele sale bunavointa regelui pentru
orasul sau."
CITATE DESPRE DAC

CITATE
Era un popor brav acela care a impus tribut superbei mp r tese de marmur a
lumii - Roma. Era un popor nobil acela a c rui c dere te mple de lacrimi, iar nu
de disperare, iar a fi descendentul unui popor de eroi, plin de noble e, de
amor de patrie i libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost
nu va fi ru ine niciodat
(Mihai Eminescu)
CITATE DESPRE DACI

"P rin i din zile vechi-str vechi, smerit plec fruntea-n fa a voastr . E o
cinste i un noroc s v fie cineva urma . Treimea vie ii voastre a fost
cump tarea, senin tatea i omenia. Prin ele, v-a i ridicat pe treapta cea
mai nalt a vredniciei omene ti. (...)
Dintru nceput, cump tarea a fost lauda voastr cea mai mare. Cnd
grecii i romanii se mbuibau la bachanalii i saturnalii, pornindu-se pe
desfru, voi dimpotriv ar ta i o cinstire deosebit pustnicilor. Era i
aproape cre tini nainte de cre tinism. i ce lec ie i-a i dat lui Lisimah,
urma ul lui Alexandru Macedon, cnd s-a cercat s cotropeasc inutul
dinspre gurile Dun rii! Fiind biruit i prins, l-a i osp tat pe talgere de
aur, voi mul umindu-v cu str chini de lut i cu linguri de lemn.
Cump tarea a fost legea cea dinti a vie ii voastre. Vechimea
cuvntului arat vechimea virtu ii, c ci nu din s r cie venea nfrnarea,
pdfcrowd.com
ci din judecat : nu n cele trupe ti, ci n cele suflete ti punea i voi pre ul
traiului pe p mnt..." S. Mehedinti
ablonul Awesome Inc.. Un produs Blogger.
pdfcrowd.com

Enciclopediagetodacilor Blogspot Ro 2011-08-01 Archive HTML

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Enciclopediagetodacilor Blogspot Ro 2011-08-01 Archive HTML

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

18

marea enciclopedie a geto dacilor

marea enciclopedie a geto dacilor

miercuri, 31 august 2011

ATLANTIDA A EXISTAT IN MAREA NEAGRA

Este momentul s nu mai alergi

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

Activitatea prezentat n clipul

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

Face i c ut ri pe acest blog

Translate this page

Totalul afi rilor de pagin

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

VIN DACII,E-CAIETELE,, ISTORIE

VIN DACII,E-CAIETE ,,ISTORIE SI

Se intorc dacii-noile coperti ale

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

Lista mea de bloguri

Congresul XIV - DETALII AICI:

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

+69 Recomand acest material pe Google

Etichete: APOLLO, atlantida, INSULA SERPILOR, MAREA NEAGRA

luni, 29 august 2011

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

Terra Dacica Aeterna

AICI GASITI E-CAIETELE DE

BINE ATI VENIT

FRATIA COIFURILOR REGILOR GETI

Frontul de Eliberare a Daciei

Langa Copuzu de astazi, in urma cu peste doua milenii, regele

RDCN Frontul de Eliberare

Ursul se mai i opre te

Blogul lui Moiseev

Mitropolia Chisin ului i a

Cine este TALK FUSION? Ce

Legatura catre Frontul de

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

Membri (191) Mai multe

Suntei deja membru? Conectai-v

COTOFENESTI-OBSERVATI ULUIOAREA ASEMANARE CU IMAGINEA DE MAI SUS

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

A visitor from Alba Iulia, Alba

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

FRATIA REGILOR GETI

andrei vartic (1)

COIFUL GETIC DE LA PERETU

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

civilizatia europeana (1)