UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Educaie Fizic i Sport

Specializarea: Kinetoterapie i motricitate special
INTREBARI PENTRU EXAMENUL DE LICENTA ANUL III
EVALUAREA CUNOTINELOR FUNDAMENTALE I DE SPECIALITATE
SESIUNEA: IULIE 2010

1.Abducia braului pn la 90 este realizat de MUCHIUL / MUCHII:

a. Mare dorsal, deltoid
b. Supraspinos, deltoid
c. Deltoid, subspinos
2.Abducia orizontal a braului este realizat de MUCHIUL / MUCHII:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Deltoid
3.Abducia orizontal a umrului se evalueaz ntre:
a. 0 - 180
b. 0 - 45
c. 0 - 90
4.Abducia oldului are o amplitudine de micare:
a. 0 - 90
b. 0 - 45
c. 0 - 100
5.Adducia omoplatului este realizat de MUCHIUL / MUCHII:
a. Trapez, mare rotund, mic rotund
b. Trapez, mare romboid, mic romboid
c. Trapez, mare rotund, mare romboid
6.Adducia orizontal a braului are o amplitudine de micare de:
a. 0 - 90
b. 0 - 45
c. 0 - 95
7.Adducia orizontal a braului este realizat de:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Mare pectoral
8.Adducia oldului are o amplitudine de micare ntre:
a. 45 si 0
b. 90 si 0
Page 1 of 38

c. 100 si 0
9.Adducia oldului este realizat de:
a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept intern
b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept intern
c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern
10.Amplitudinea de micare a rotaiei externe a braului este de:
a. 0 - 90
b. 0 - 180
c. 90 - 180
11.Amplitudinea de micare a rotaiei interne a bratului este de:
a. 0 - 90
b. 0 - 180
c. 0 - 70
12.Coborarea i adducia omoplatului este realizat de MUCHIUL / MUCHII:
a. Trapez portiune inferioara
b. Trapez portiune superioara
c. Supraspinosul
13.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile
Paralysis, 1 exprim:
a. Paralizia completa a muschiului
b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita
14.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile
Paralysis, 5 exprim:
a. Forta unui muschi normal
b. Paralizie completa a muschiului
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita
15.Evaluarea flexiei cotului, fora 2, presupune ca poziia de start a pacientului s
fie:
a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie externa, bratul fixat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie interna, bratul fixat
c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat
16.Evaluarea flexiei trunchiului pentru fora 3, presupune ca poziia de start a
pacientului s fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

Page 2 of 38

17.Evaluarea flexiei trunchiului pentru fora 5, presupune ca poziia de start a

pacientului s fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp
18.Evaluarea rotaiei trunchiului pentru fora 2, presupune ca poziia de start a
pacientului s fie:
a. Asezat, bratele pe langa trunchi
b. Decubit dorsal, bratele incrucisate
c. Decubit ventral, bratele pe langa corp
19.Eversia piciorului are o amplitudine de micare de:
a. 0 - 25
b. 0 - 15
c. 0 - 30
20.Eversia piciorului este realizat de:
a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral
b. Tibialul anterior, tibialul posterior
c. Gemenii, solearul
21.Extensia braului este realizat de MUCHIUL / MUCHII:
a. Deltoid, coracobrahial, biceps
b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid
c. Mare rotund, triceps, subscapular
22.Extensia coloanei toracale i lombare, fora 2:
a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata
amplitudinea
b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine
limitata
c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata
23.Extensia cotului are o amplitudine de micare ntre:
a. 145-160 si 0
b. 180 si 0
c. 120 si 0
24.Extensia cotului este realizat de:
a. Mare dorsal, mare rotund
b. Triceps, anconeu
c. Trapez, mare homboid

Page 3 of 38

25.Extensia cotului pentru fora 3,4,5 presupune ca pacientul s aib poziia de

start:
a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90, cotul flectat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie externa, cotul in flexie
c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie interna, cotul in flexie
26.Extensia gtului este limitat de:
a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
b. Tensiunea ligamentului galben
c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
27.Extensia gtului este realizat de MUCHII:
a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului,
splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,spinalul
gatului, digastricul nucal
b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului,
splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul
gatului, digastricul nucal
c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului,
splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul
gatului, digastricul nucal
28.Extensia genunchiului are o amplitudine de micare de:
a. 120 - 130 si 0
b. 180 si 0
c. 160 si 0
29.Extensia genunchiului este realizat de:
a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern
b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul extern
c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral
30.Extensia pumnului are o amplitudine de micare de:
a. 0 - 90
b. 0 - 70
c. 0 - 100
31.Extensia pumnului este realizat de:
a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior
b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior
c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar
32.Extensia oldului are o amplitudine de micare, de la linia median, de:
a. 0 si 10 - 15
b. 0 si 20
c. 0 si 25
Page 4 of 38

33.Extensia oldului este realizat de MUCHIUL / MUCHII:

a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial
b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural
c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural
34.Extensia trunchiului este realizat de MUCHII:
a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui
b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal
c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal
35.Flexia braului este realizat de MUCHIUL / MUCHII:
a. Mare dorsal, trapez
b. Trapez, anconeu
c. Deltoid, coracobrahial
36.Flexia cotului este realizat de MUCHIUL / MUCHII:
a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator
b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator
c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator
37.Flexia dorsal a gleznei este realizat de:
a. Gambierul (tibialul) anterior
b. Gambierul (tibialul) posterior
c. Tibialul posterior
38.Flexia gtului este limitat de:
a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
c. Apropierea apofizelor spinoase
39.Flexia genunchiului are o amplitudine de micare de:
a. 0 - 180
b. 0 - 130
c. 0 - 160
40.Flexia genunchiului este realizat de:
a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos
b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos
c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta,
semimembranos, semitendinos
41.Flexia plantar a gleznei are o amplitudine de micare de:
a. 0 - 45
b. 0 - 90
c. 0 - 25

Page 5 of 38

42.Flexia plantar este realizat de:

a. Gemeni, solear, tibial anterior
b. Gemeni, solear, tibial posterior
c. Gemeni, solear, lung extensor degete
43.Flexia pumnului are o amplitudine a micrii de:
a. 0 - 90
b. 0 - 120
c. 0 - 50
44.Flexia pumnului este realizat de:
a. Cubital anterior, mare palmar
b. Cubital posterior, mare palmar
c. Cubitalul posterior, mic palmar
45.Flexia oldului are o amplitudine de micare de:
a. 0 - 180
b. 0 - 150
c. 0 - 125
46.Flexia oldului este realizat de MUCHIUL / MUCHII:
a. Ilio-psoas
b. Fesier mijlociu
c. Fesier mare
47.Flexia trunchiului este realizat de MUCHII:
a. Marele drept abdominal
b. Marele dorsal
c. Marele complex
48.nclinaia cubital a pumnului msoar:
a. 0 - 10
b. 0 - 20
c. 0 - 30
49.nclinaia radial a pumnului msoar:
a. 0 - 30
b. 0 - 20
c. 0 - 10
50.Inversia piciorului are o amplitudine de:
a. 0 - 15
b. 0 - 10
c. 0 - 35

Page 6 of 38

51.Inversia piciorului este realizat de:

a. Tibialul posterior, lung extensor degete
b. Tibialul posterior, lung flexor degete
c. Tibialul anterior, lung extensor degete
52.Micarea de adducie a omoplatului este stabilizat de:
a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea trunchiului examinatorului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului
53.Micarea de eversie a piciorului este limitat de:
a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului
b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului
c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna
54.Micarea de eversie a piciorului este stabilizat de:
a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea gambei pacientului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului
55.Muchii principali care realizeaz flexia gtului sunt:
a. Sterno-cleido-mastoidianul
b. Trapezul fibre inferioare
c. Deltoidu
56.Muchiul principal care realizeaz abducia oldului este:
a. Fesier mijlociu
b. Fesier mic
c. Fesier mare
57.Pentru a evalua adducia orizontal a braului, fora 3, poziia de start a
pacientului este:
a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90 abductie
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90
58.Pentru a evalua extensia gtului, fora 4,5, rezistena se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi
59.Pentru a evalua extensia genunchiului, fora 1, poziia pacientului este:
a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

Page 7 of 38

60.Pentru a evalua extensia genunchiului, fora 2, poziia pacientului este:

a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta
61.Pentru a evalua flexia gtului, fora 4,5, rezistena se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi
62.Pentru a evalua flexia genunchiului, fora 1, poziia pacientului este:
a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta
c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat
63.Pentru a evalua flexia genunchiului, fora 4,5, poziia pacientului este:
a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta
c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat
64.Pentru a testa abducia oldului, fora 2, poziia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate
65.Pentru a testa abducia oldului, fora 4,5, poziia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate
66.Pentru a testa adducia omoplatului, fora 3,4,5, pacientul se afla n:
a. Decubit lateral, bratul in abductie 90 si rotatie externa
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90 si rotatie externa
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90 si rotatie interna
67.Pentru a testa adducia oldului, fora 2, poziia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de
examinator cu o abductie de 25
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie
68.Pentru a testa adducia oldului, fora 3,4,5, poziia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de
examinator cu o abductie de 25
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie
Page 8 of 38

69.Pentru a testa extensia braului fora 1, pacientul se afla n:

a. Asezat
b. Decubit ventral
c. Decubit dorsal
70.Pentru a testa extensia braului fora 2, pacientul se afla n:
a. Decubit dorsal
b. Decubit lateral
c. Decubit ventral
71.Pentru a testa extensia coloanei lombare fora 4,5, se opune rezistena:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin
72.Pentru a testa extensia coloanei toracale fora 4,5, se opune rezistena:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin
73.Pentru a testa flexia braului fora 1, pacientul se afla n:
a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal
74.Pentru a testa flexia braului fora 2, pacientul se afla n:
a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal
75.Pentru a testa flexia pumnului, fora 2, poziia de start a pacientului este:
a. Asezat, antebratul in supinatie
b. Asezat, antebratul in pronatie
c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna
76.Pentru a testa flexia oldului fora 1, poziia de start a pacientului este de:
a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut
c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut
77.Pentru a testa flexia oldului fora 2, poziia de start a pacientului este de:
a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut
c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

Page 9 of 38

78.Pentru a testa ridicarea bazinului fora 3, poziia de start a pacientului este:

a. Decubit ventral sau decubit lateral
b. Decubit dorsal sau ortostatism
c. Ortostatism sau decubit lateral
79.Pentru a testa ridicarea omoplatului, fora 2, pacientul se afla n:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
80.Pentru a testa rotatia externa a braului fora 2, pacientul se afla n:
a. Decubit ventral, bratul in abductie 90, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical
la marginea mesei
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical
la marginea mesei
c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna
81.Pentru a testa rotatia externa a oldului, fora 2, poziia de start a pacientului
este de:
a. Decubit lateral
b. Decubit dorsal
c. Asezat, gambele atarnate
82.Pentru a testa rotatia n jos i adducia omoplatului, fora 2 pacientul se afla n:
a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90
c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate
83.Pentru a testa rotatia n sus i abducia omoplatului, fora 2, pacientul este n:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
84.Pentru a testa rotatia n sus i abducia omoplatului, fora 3,4,5, pacientul este
n:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
85.Pentru evaluarea extensiei oldului, fora 4,5, poziia pacientului este:
a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie
b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie
c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat
86.Pentru testarea flexiei plantare fora 3 se realizeaz:
a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara
Page 10 of 38

b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si

oboseste
c. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara
87.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Adducia
omoplatului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Trapez, mare rotund, mic rotund
b. Trapez, mare romboid, mic romboid
c. Trapez, mare rotund, mare romboid
88.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Abducia braului
pn la 90 nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Mare dorsal, deltoid
b. Supraspinos, deltoid
c. Deltoid, subspinos
89.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Abducia orizontal
a umrului nu se evalueaz ntre:
a. 0 - 180
b. 0 - 45
c. 0 - 90
90.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Abducia orizontal
a braului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Deltoid
91.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Adducia orizontal
a braului nu are o amplitudine de micare de:
a. 0 - 90
b. 0 - 45
c. 0 - 95
92.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Adducia orizontal
a braului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Mare pectoral
93.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Amplitudinea de
micare a rotaiei externe a braului nu este de:
a. 0 - 90
b. 0 - 180
c. 90 - 180

Page 11 of 38

94.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Amplitudinea de

micare a rotaiei interne nu este de:
a. 0 - 90
b. 0 - 180
c. 0 - 70
95.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Abducia oldului
nu are o amplitudine de micare:
a. 0 - 90
b. 0 - 45
c. 0 - 100
96.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Adducia oldului
nu are o amplitudine de micare ntre:
a. 45 si 0
b. 90 si 0
c. 100 si 0
97.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Adducia oldului
nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept intern
b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept intern
c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern
98.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Conform scalei
numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 nu exprim:
a. Paralizia completa a muschiului
b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita
99.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Conform scalei
numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 nu exprim:
a. Forta unui muschi normal
b. Paralizie completa a muschiului
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita
100.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Coborarea i
adducia omoplatului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Trapez portiune inferioara
b. Trapez portiune superioara
c. Supraspinosul
101.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia gtului
nu este limitat de:
a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
b. Tensiunea ligamentului galben
Page 12 of 38

c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

102.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia gtului
nu este realizat de MUCHII:
a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului,
splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,spinalul
gatului, digastricul nucal
b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului,
splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul
gatului, digastricul nucal
c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului,
splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul
gatului, digastricul nucal
103.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Evaluarea flexiei
trunchiului pentru fora 5, nu presupune ca poziia de start a pacientului s fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp
104.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Evaluarea flexiei
trunchiului pentru fora 3, nu presupune ca poziia de start a pacientului s fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp
105.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Evaluarea rotaiei
trunchiului pentru fora 2, nu presupune ca poziia de start a pacientului s fie:
a. Asezat, bratele pe langa trunchi
b. Decubit dorsal, bratele incrucisate
c. Decubit ventral, bratele pe langa corp
106.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia
trunchiului nu este realizat de MUCHII:
a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui
b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal
c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal
107.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia coloanei
toracale i lombare, fora 2 nu se testeaza din:
a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata
amplitudinea
b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine
limitata
c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata

Page 13 of 38

108.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia braului
nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Deltoid, coracobrahial, biceps
b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid
c. Mare rotund, triceps, subscapular
109.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Evaluarea flexiei
cotului, fora 2, nu presupune ca poziia de start a pacientului s fie:
a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie externa, bratul fixat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie interna, bratul fixat
c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat
110.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia cotului
nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Mare dorsal, mare rotund
b. Triceps, anconeu
c. Trapez, mare rhomboid
111.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia cotului
nu are o amplitudine de micare ntre:
a. 145-160 si 0
b. 180 si 0
c. 120 si 0
112.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia cotului
pentru fora 3,4,5 nu presupune ca pacientul s aiba poziia de start:
a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90, cotul flectat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie externa, cotul in flexie
c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie interna, cotul in flexie
113.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia pumnului
nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior
b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior
c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar
114.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia pumnului
nu are o amplitudine de micare de:
a. 0 - 90
b. 0 - 70
c. 0 - 100
115.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia oldului
nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial
b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural
Page 14 of 38

c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

116.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia oldului
nu are o amplitudine de micare, de la linia mediana, de:
a. 0 si 10 - 15
b. 0 si 20
c. 0 si 25
117.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia
genunchiului nu are o amplitudine de micare de:
a. 120 - 130 si 0
b. 180 si 0
c. 160 si 0
118.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia
genunchiului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern
b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul extern
c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral
119.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Eversia piciorului
nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral
b. Tibialul anterior, tibialul posterior
c. Gemenii, solearul
120.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Eversia piciorului
nu are o amplitudine de micare de:
a. 0 - 25
b. 0 - 15
c. 0 - 30
121.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia gtului nu
este limitat de:
a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
c. Apropierea apofizelor spinoase
122.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia trunchiului
nu este realizat de MUCHII:
a. Marele drept abdominal
b. Marele dorsal
c. Marele complex

Page 15 of 38

123.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia braului nu
este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Mare dorsal, trapez
b. Trapez, anconeu
c. Deltoid, coracobrahial
124.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia cotului nu
este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator
b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator
c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator
125.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia pumnului
nu are o amplitudine a micrii de:
a. 0 - 90
b. 0 - 120
c. 0 - 50
126.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia pumnului
nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Cubital anterior, mare palmar
b. Cubital posterior, mare palmar
c. Cubitalul posterior, mic palmar
127.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia oldului nu
este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Ilio-psoas
b. Fesier mijlociu
c. Fesier mare
128.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia
genunchiului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos
b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos
c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta,
semimembranos, semitendinos
129.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia
genunchiului nu are o amplitudine de micare de:
a. 0 - 180
b. 0 - 130
c. 0 - 160
130.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia plantar a
gleznei nu are o amplitudine de micare de:
a. 0 - 45
Page 16 of 38

b. 0 - 90
c. 0 - 25
131.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia plantar nu
este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Gemeni, solear, tibial anterior
b. Gemeni, solear, tibial posterior
c. Gemeni, solear, lung extensor degete
132.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia dorsla a
gleznei nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Gambierul (tibialul) anterior
b. Gambierul (tibialul) posterior
c. Tibialul posterior
133.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. nclinaia cubital
a pumnului nu msoar:
a. 0 - 10
b. 0 - 20
c. 0 - 30
134.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. nclinaia radial a
pumnului nu msoar:
a. 0 - 30
b. 0 - 20
c. 0 - 10
135.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Inversia piciorului
nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Tibialul posterior, lung extensor degete
b. Tibialul posterior, lung flexor degete
c. Tibialul anterior, lung extensor degete
136.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Inversia piciorului
nu are o amplitudine de:
a. 0 - 15
b. 0 - 10
c. 0 - 35
137.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Muchii principali
care realizeaz flexia gtului nu sunt:
a. Sterno-cleido-mastoidianul
b. Trapezul fibre inferioare
c. Deltoidu

Page 17 of 38

138.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Micarea de

adducie a omoplatului nu este stabilizat de:
a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea trunchiului examinatorului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului
139.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Muchiul principal
care realizeaz abducia oldului nu este:
a. Fesier mijlociu
b. Fesier mic
c. Fesier mare
140.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Micarea de
eversie a piciorului nu este limitat de:
a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului
b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului
c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna
141.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Micarea de
eversie a piciorului nu este stabilizat de:
a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea gambei pacientului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului
142.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua
flexia gtului, fora 4,5, rezistena nu se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi
143.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua
extensia gtului, fora 4,5, rezistena nu se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi
144.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
extensia coloanei lombare fora 4,5, nu se opune rezistena:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin
145.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
extensia coloanei toracale fora 4,5, nu se opune rezistena:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
Page 18 of 38

c. Pe bazin
146.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
ridicarea bazinului fora 3, poziia de start a pacientului nu este:
a. Decubit ventral sau decubit lateral
b. Decubit dorsal sau ortostatism
c. Ortostatism sau decubit lateral
147.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
rotatia n sus i abducia omoplatului, fora 2, pacientul nu este n:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
148.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
rotatia n sus i abducia omoplatului, fora 3,4,5, pacientul nu este n:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
149.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
ridicarea omoplatului, fora 2, pacientul nu se afla n:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
150.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
adducia omoplatului, fora 3,4,5, pacientul nu se afla n:
a. Decubit lateral, bratul in abductie 90 si rotatie externa
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90 si rotatie externa
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90 si rotatie interna
151.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
rotatia n jos i adducia omoplatului, fora 2 pacientul nu se afla n:
a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90
c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate
152.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
flexia braului fora 2, pacientul nu se afla n:
a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal

Page 19 of 38

153.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
flexia braului fora 1, pacientul nu se afla n:
a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal
154.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
extensia braului fora 2, pacientul nu se afla n:
a. Decubit dorsal
b. Decubit lateral
c. Decubit ventral
155.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
extensia braului fora 1, pacientul nu se afla n:
a. Asezat
b. Decubit ventral
c. Decubit dorsal
156.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua
adducia orizontal a braului, fora 3, poziia de start a pacientului nu este:
a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90 abductie
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90
157.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
rotatia externa a braului fora 2, pacientul nu se afla n:
a. Decubit ventral, bratul in abductie 90, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical
la marginea mesei
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical
la marginea mesei
c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna
158.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pronatia
antebraului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Patrat pronator, mare pronator
b. Rotund pronator, patrat pronator
c. Rotund pronator, mare pronator
159.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
flexia pumnului, fora 2, poziia de start a pacientului nu este:
a. Asezat, antebratul in supinatie
b. Asezat, antebratul in pronatie
c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna
160.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
flexia oldului fora 1, poziia de start a pacientului nu este de:
Page 20 of 38

a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat

b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut
c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut
161.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
flexia oldului fora 2, poziia de start a pacientului nu este de:
a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut
c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut
162.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru evaluarea
extensiei oldului, fora 4,5, poziia pacientului nu este:
a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie
b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie
c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat
163.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
abducia oldului, fora 2, poziia de start a pacientului nu este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate
164.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
abducia oldului, fora 4,5, poziia de start a pacientului nu este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate
165.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
adducia oldului, fora 3,4,5, poziia de start a pacientului nu este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de
examinator cu o abductie de 25
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie
166.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
adducia oldului, fora 2, poziia de start a pacientului nu este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de
examinator cu o abductie de 25
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie
167.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa
rotatia externa a oldului, fora 2, poziia de start a pacientului nu este de:
a. Decubit lateral
b. Decubit dorsal
Page 21 of 38

c. Asezat, gambele atarnate

168.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua
extensia genunchiului, fora 1, poziia pacientului nu este:
a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta
169.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua
extensia genunchiului, fora 2, poziia pacientului nu este:
a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta
170.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua
flexia genunchiului, fora 1, poziia pacientului nu este:
a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta
c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat
171.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua
flexia genunchiului, fora 4,5, poziia pacientului nu este:
a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta
c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat
172.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru testarea
flexiei plantare fora 3 nu se realizeaz:
a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara
b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si
oboseste
c. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara
173.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Rotatia
trunchiului nu este realizat de MUCHII:
a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal
b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal
c. Marele complex, micul complex
174.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Ridicarea
bazinului nu este realizat de MUCHII:
a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal
b. Patratul lombar, sacro-lombarul
c. Fesierul mare, pectineul

Page 22 of 38

175.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Rotatia n sus i
abducia omoplatului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Trapez
b. Mare dorsal
c. Dintat anterior
176.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Ridicarea
omoplatului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII:
a. Dintat anterior, mare dorsal
b. Trapez fibre superioare, angularul
c. Rotund mare, supraspinos
177.Pronatia antebraului este realizat de:
a. Patrat pronator, mare pronator
b. Rotund pronator, patrat pronator
c. Rotund pronator, mare pronator
178.Ridicarea bazinului este realizat de MUCHII:
a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal
b. Patratul lombar, sacro-lombarul
c. Fesierul mare, pectineul
179.Ridicarea omoplatului este realizat de MUCHIUL / MUCHII:
a. Dintat anterior, mare dorsal
b. Trapez fibre superioare, angularul
c. Rotund mare, supraspinos
180.Rotatia externa a braului este realizat de MUCHIUL / MUCHII:
a. Subscapular, mare rotund
b. Subscapular, mic rotund
c. Subspinos, mic rotund
181.Rotatia externa a oldului este realizat de:
a. Obturator extern, obturator intern, psoasiliac, piramidal, gemen superior, gemen
inferior, fesier mare
b. Obturator extern, obturator intern, patrat lombar, piramidal, gemen superior,
gemen inferior, fesier mare
c. Obturator extern, obturator intern, patrat femural, piramidal, gemen superior,
gemen inferior, fesier mare
182.Rotatia externa a oldului msoar:
a. 0 - 15
b. 0 - 55
c. 0 - 45

Page 23 of 38

183.Rotatia n jos i adducia omoplatului este realizat de MUCHIUL /

MUCHII:
a. Mare romboid, mic romboid, trapez
b. Mare rotund, mic rotund, trapez
c. Supraspinos, subspinos, subscapular
184.Rotatia n sus i abducia omoplatului este realizat de MUCHIUL /
MUCHII:
a. Trapez
b. Mare dorsal
c. Dintat anterior
185.Rotatia interna a braului este realizat de:
a. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare rotund
b. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid
c. Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare rhomboid
186.Rotatia interna a oldului este realizat de:
a. Fesier mare, tensorul fasciei lata
b. Fesier mijlociu, tensorul fasciei lata
c. Fesier mic, tensorul fasciei lata
187.Rotatia interna a oldului msoar:
a. 0 - 15
b. 0 - 55
c. 0 - 45
188.Rotatia trunchiului este realizat de MUCHII:
a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal
b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal
c. Marele complex, micul complex
189.Supinatia antebraului este realizat de:
a. Biceps brahial, scurt supinator
b. Coracobrahial, scurt supinator
c. Anconeu, scurt supinator
190.Valgusul este:
a. Miscare de lateralitate interna
b. Miscare de lateralitate externa
c. Miscare de sertar
191.Mana cazuta este aspectul clinic major n paralizia de:
a. nerv median
b. nerv radial
c. nerv cubital
Page 24 of 38

192.Afazia fluenta presupune un debit de:

a. peste 100 cuvinte / minut
b. peste 200 cuvinte / minut
c. peste 50 cuvinte / minut
193.Afazia nonfluenta presupune un debit de:
a. sub 50 cuvinte / minut
b. intre 100-75 cuvinte / minut
c. intre 100-50 cuvinte / minut
194.Agnozia reprezint:
a. imposibilitatea / dificultatea de a recunoaste obiectele din jur
b. imposibilitatea / dificultatea de a numi obiectele din jur
c. imposibilitatea / dificultatea de a relationa cu obiectele din jur

195.Amorfognozia reprezint:
a. nerecunoasterea formei obiectelor
b. nerecunoasterea structurii, texturii, materialului
c. incapacitatea de a denumi obiectul, chiar daca il recunoaste dupa forma, marime
si consistenta
196.Aplicarea masurilor de tratament recuperator reclama anihilarea efectelor
dezastruoase ale inactivitatii fizice asupra:
a. fortei si rezistentei musculare
b. stabilitatii articulare
c. metabolismului bazal
197.Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut de mai multe elemente
anatomice, dintre care cel mai important este:
a. grupul ligamentelor plantare tarsiene
b. gambierul (tibialul) posterior
c. lungul peronier lateral
198.Asomatognozia reprezint:
a. recunoasterea schemei corporale
b. incapacitatea de recunoastere a schemei corporale
c. capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait
199.Asupra articulatiei, procesul inflamator i aparitia infiltratului produce:
a. distensia capsulei articulare cu subtierea si atrofia acesteia
b. strangerea capsulei articulare, ingrosarea si intarirea ei
c. nu infuenteaza direct functionalitatea articulara
200.Axonotmesis nseamn:
a. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina
b. leziunea completa a unui nerv axon si teaca de mielina
Page 25 of 38

c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului

201.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos n picioare este:
a. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in
abductie, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele
b. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in
flexie anterioara, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele
c. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in
abductie, inchiderea ochilor accentueaza simptomele
202.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos n repaus este:
a. la ridicarea din decubit dorsal in asezat, cu mainile incrucisate pe piept, ridica
membrul inferior afectat de pe planul patului
b. tremuratura de repaus a capului
c. ambele
203.Cauzalgia este o complicatie care apare n leziunile nervului:
a. median
b. radial
c. cubital
204.Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt:
a. entorsele prin eversie, cu lezarea ligamentului colateral intern
b. entorsele piciorului propriu-zis
c. entorsele prin inversie, cu lezarea ligamentului colateral extern
205.Clonusul apare n:
a. leziuni pseudobulbare
b. leziuni piramidale
c. leziuni de nervi periferici
206.Clonusul piciorului miscari ritmice de flexie-extensie apare dup intinderea
brusca a:
a. bicepsului femural
b. tibialului anterior
c. tricepsului sural
207.Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu, indiferent de conduita
terapeutica adoptata, dureaz:
a. intre 1-2 luni
b. 3 luni
c. pana la 4-5 luni
208.Debitul verbal normal la o persoana snatoas este de :
a. 100-150 cuvinte / minut
b. 50-100 cuvinte / minut
Page 26 of 38

c. peste 150 cuvinte / minut

209.Dintre factorii de risc n cazul discopatiilor vertebrale, pacientul trebuie instruit
i n legatura cu:
a. greutatea corporala scazuta, intemperiile, caratul de greutati
b. obezitatea, intemperiile, caratul de greutati
c. obezitatea, caldura excesiva, ortostatismul
210.Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara amintim:
a. tractiunea axiala + decoaptarea gleno-humerala
b. folosirea diagonalelor Kabat
c. folosirea diagonalei de flexie-abductie-rotatie externa
211.Dintre probele de disdiadocokinezie, la proba marionetelor, la cerebelosi
micrile sunt:
a. lente, hipermetrice, sacadate
b. rapide, hipermetrice , cursive
c. rapide, hipermetrice, sacadate
212.Disartria reprezint:
a. incapacitatea pacientului de a vorbi spontan, sau de a vorbi corect, cu toate ca
stie ce vrea sa spuna
b. exprimarea imperfecta a sunetelor si cuvintelor
c. pierderea capacitatii de a articula cuvintele
213.Efectele medicamentelor antiinflamatoare n traumatologia sportiva se bazeaza
pe efectul acestora:
a. de a stimula sinteza prostaglandinelor
b. de a inhiba sinteza prostaglandinelor
c. de a nu influenta sinteza prostaglandinelor
214.Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi, cerandu-i
pacientului:
a. sa se plimbe inainte-inapoi, sa mearga in jurul unui scaun
b. sa mearga pe varfuri si pe calcaie, sa mearga de-a lungul unei linii
c. sa realizeze toate aceste manevre
215.Evaluarea sensibilitatii superficiala tactila se face prin stimulare:
a. direct pe piele si apoi ridicat, fara a fi miscat de-a lungul ei
b. direct pe piele si miscat de-a lungul ei
c. indirect pe piele si apoi ridicat
216.Examenul obiectiv n cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla deceleaza:
a. scolioza
b. cifoza
c. nu deceleaza modificari vertebrale statice
Page 27 of 38

217. Examenul obiectiv n cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla nu va

decela niciodata:
a. limitarea mobilitatii in toate sensurile, mai putin cel al pozitiei antalgice
b. limitarea mobilitatii in plan frontal
c. mobilitatea libera in toate sensurile.
218.Examinarea coordonarii presupune evaluarea modului n care subiectul:
a. se imbraca, se desbraca, atitudinea in somn si in efort
b. isi incheie nasturii, isi leaga sireturile, atitudinea in somn si in efort
c. se imbraca, se desbraca, isi incheie nasturii, isi leaga sireturile
219.Exerciiile de stoarcere a unei mingii, ca i micarea de a face mana cupa
(caus), fac parte din programul de reeducare analitica n:
a. paralizia de radial
b. paralizia de medial
c. paralizia de cubital
220.Faza a II-a a recuperarii umrului posttraumatic, care incepe dup
suspendarea imobilizarii, urmareste ntretinerea micrii:
a. cu solicitare si cu implicarea leziunii
b. cu solicitare dar fara iritarea leziunii
c. fara solicitare si fara iritarea leziuni
221.Faza initiala a procesului postlezional, prezinta particularitati de abordare n
cazul sportivilor:
a. poate fi intrerupta sau scurtata pentru accelerarea vindecarii
b. poate fi prelungita peste o saptamana pentru evitarea complicatiilor
c. trebuie respectata pentru a evita blocarea sau, dimpotriva exagerarea
consecintelor negative
222. Fractura de scafoid nu se poate complica cu:
a. necroza aseptica, ulterior artroza secundara dureroasa
b. picior plat traumatic, ulterior artroza secundara a interliniei Chopart
c. calus vicios, cu anchiloza secundara
223.n cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest terapeutic este:
a. imobilizare la pat + kinetoterapie generala
b. tractiune-suspensie timp de 45 de zile
c. imobilizare la pat primele zile + tractiune-suspensie timp de 45 de zile
224.n cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut cicatriceal:
a. elastic, datorita participarii fibrelor de elastina
b. inert si inutil
c. nu se implica in functionalitatea ulterioara a articulatiei
225.n cazul leziunilor de tendon n zona pumnului, imobilizarile dureaz:
Page 28 of 38

a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii

b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii
c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani flexorii
226.n cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile de sold, pasive i din
suspendat, pot incepe:
a. dupa primele 21 de zile
b. dupa 3-4 saptamani
c. dupa 4-5 zile
227.n cazul recuperarii umrului posttraumatic, obiectivul numarul 1 este:
a. recuperarea fortei musculare si stabilitatea
b. asuplizarea articulatiei
c. recuperarea coordonarii miscarilor in umar si in intregul lant kinetic
228.n cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului (cvadriceps su jonctiune
musculo-tendinoas), se prefera:
a. imobilizarea 3-4 luni, interventia chirurgicala prezentand riscul complicatiilor
b. interventie chirurgicala + imobilizare minima de o saptamana
c. interventie chirurgicala + imobilizare pe atela 3-4 saptamani
229.n cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a flexuum-ului de genunchi pot
incepe:
a. imediat dupa interventie
b. dupa minimum o saptamana de la interventie
c. din ziua a 3-a pana la a 5-a dupa interventie
230.n discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine:
a. care imprima coloanei o scolioza sau flectare ventrala
b. in ortostatism in semn de intrebare, cu corpul anteflectat si facies inexpresiv
c. cu membrele inferioare in extensie puternica
231.n evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba
indice-nas la pacientul cu sindrom cerebelos se observ:
a. tremuratura neintentionala + depasirea tintei (hipermetrie)
b. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + fara depasirea tintei (hipermetrie)
c. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + depasirea tintei (hipermetrie)
232.n evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba
indice-indice la pacientul cu sindrom cerebelos unilateral se observ:
a. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge
+ degetul afectat dedesubtul celui sanatos
b. degetul de partea leziunii nu atinge linia mediana, degetul sanatos o depaseste
+ degetul afectat dedesubtul celui sanatos
c. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge
+ degetul sanatos dedesubtul celui afectat
Page 29 of 38

233.n evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba

asimetriei tonice dinamice la pacientul cu sindrom cerebelos se observ, la comanda
de a ridica brusc membrele superioare indreptate inainte pn la orizontal:
a. bratul partii afectate se opreste inainte, ridicandu-se mai jos decat cel normal
b. bratul partii afectate nu porneste o data cu cel sanatos, ridicandu-se mai jos
decat cel normal
c. bratul afectat nu se opreste la timp, ridicandu-se mai sus decat cel normal
234.n evaluarea motilitatii, se observ intai atitudinea pacientului n pat. Poziia cu
un membru inferior flectat din coaps si genunchi, evoca:
a. meningita
b. Parkinson
c. sciatica
235.n faza acuta a traumatismului, sub actiunea substantelor vasoactive
(histamina, anafilatoxine, chinine, prostaglandine etc.) se produc:
a. vasoconstrictie si scaderea permeabilitatii vasculare
b. vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare si edeme
c. in prima faza a traumatismului substantele vasoactive nu actioneaza
236.n faza I (imediat dup traumatism / dup interventie ortopedico-chirurgicala)
imobilizarea umrului posttraumatic se poate face:
a. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale >de 30de zile
b. imobilizare cu bratul in abductie (aparat toraco-brahial) pentru intervale >de 30de zile
c. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale nelimitate
237. n faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi este indicat:
a. imobilizarea completa, uneori prelungita pentru refacerea perfecta a structurilor
traumatizate
b. mobilizari precoce practicate cu prudenta si progresiv, la limita durerilor
c. mobilizari numai dupa vindecare completa, chiar cu durere la mobilizare
238.n hemiplegia spastic atitudinea particular caracteristic este:
a. membrul superior in flexie, usoara adductie si pronatie a antebratului
b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica
c. pacient in atitudine indiferenta
239.n neuropatia cubitalului sunt compromise micrile de:
a. abductie + adductie degete
b. pronatie + flexie pumn
c. extensie cot + extensie pumn
240.n neuropatia medianului sunt compromise micrile de:
a. pronatie + flexie pumn
b. extensie cot + extensie pumn
Page 30 of 38

c. abductie + adductie deget

241.n neuropatia radialului sunt compromise micrile de:
a. pronatie + flexie pumn
b. extensie cot + extensie pumn
c. abductie + adductie degete
242.n paraplegia spastic atitudinea particular caracteristic este:
a. pacient in ortostatism in semn de intrebare, cu corpul anteflectat si facies
inexpresiv
b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica
c. pacient in atitudine indiferenta
243.n perioada imediat urmtoare imobilizarii, n primele 2-3 sptamani dac
persist inflamatia se indic:
a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6 ore
b. hidrokinetoterapie calda
c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare
244.n perioada subacut a lombosciaticii, pentru asuplizarea trunchiului inferior se
recomand:
a. contractii izotonice cu rezistenta
b. programul Williams
c. contractii izometrice
245.n perioada subacut a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se
recomand exerciii de tip:
a. contractii izotonice cu rezistenta
b. hold-relax
c. contractii izometrice
246.n perioada subacut a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se
recomand:
a. contractii izotonice cu rezistenta
b. pozitiile finale ale diagonalelor Kabat
c. contractii izometrice
247.n programul kinetic de recuperare, reeducarea analitica implica i antrenarea
adductorului policelui (s in ntre policele addus i index obiecte tot mai mici, tot
mai subiri) n cazul:
a. paraliziei de nerv radial
b. paraliziei de nerv medial
c. paraliziei de nerv cubital
248.n recuperarea cotului posttraumatic trebuiesc respectate cateva consideratii
generale, cu exceptia uneia dintre cele de mai jos:
Page 31 of 38

a. stagnarea recuperarii >15 zile nu impune o pauza, iar lipsa ameliorarii nu impune
mobilizare sub anestezie sau interventie chirurgicala(artroliza), ci trebuie continuata
recuperarea
b. cotul inflamat nu se mobilizeaza, pana nu dispare edemul si inflamatia
c. nu se folosesc mobilizari pasive sau incarcarea cu greutati pentru a forta
extensia
249.n recuperarea leziunii flexorilor n zona palmara distala dup interventia
chirurgicala este contraindict introducerea miscarilor pasive i/su cu rezistena:
a. primele 2-3 saptamani
b. primele 5-6 saptamani
c. primele 6-8 saptamani
250.n recuperarea sechelelor postcombustionale ale mainii, mobilizarile pasive
i/sau ntinderile cu poziionare pe atele amovibile sunt:
a. indicate cat se poate de repede, pentru a preveni retracturile
b. indicate, dupa caz, in functie de gravitatea sechelelor
c. contraindicate, ca si termoterapia
251.n stadiul de lombosciatic, fragmentul discal herniaz:
a. paraligamentar
b. supraligamentar
c. subligamentar
252.La inspecie, n boala Parkinson atitudinea particular caracteristic este:
a. pacient in ortostatism in semn de intrebare, cu corpul anteflectat si facies
inexpresiv
b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica
c. pacient in atitudine indiferenta
253.La manevra de flexie brusc a falangei distale a mediusului, semnul Hoffmann
apare dac se produce:
a. flexia + adductia policelui & flexia indexului
b. extensia + abductia policelui & flexia indexului
c. opozitia policelui + flexia indexului
254.La manevra de percuie a fetei palmare a articulatiilor MCF, se obtine semnul
Rossolimo la mana dac apare:
a. extensia degetelor + pronatia antebratului
b. flexia degetelor + supinatia antebratului
c. extensia degetelor + supinatia antebratului
255.Lezarea tendoanelor flexorilor n zona palmar distal i/sau a degetelor
proximal, se recupereaz numai dup rezolvarea chirurgical care const n:
a. sutura tendoanelor
b. plastii cu grefoane de tendon -precoce sau tardive
Page 32 of 38

c. dupa caz, sutura precoce sau plastii cu sutura tardiva

256.Leziunea arhicerebelului determin:
a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor,
nistagmus
b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru
c. manifestari distale homolaterale dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT
abolite
257.Leziunea neocerebelului determin:
a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor,
nistagmus
b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru
c. manifestari distale homolaterale dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT
abolite
258.Leziunea paleocerebelului determin:
a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor,
nistagmus
b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru
c. manifestari distale homolaterale dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT
abolite
259.Lombalgia ntr-o protruzie discal simpl este datorat:
a. efortului fizic normal, repetat
b. efortului fizic supradimensionat
c. nu depinde de efortul fizic
260.Nervul circumflex (axilar) are originea n rdcinile:
a. C5-C7
b. C5-C6
c. C6-C8
261.Nervul musculocutanat are originea n rdcinile:
a. C5-C7
b. C5-C6
c. C6-C8
262.Nervul suprascapular are originea n rdcinile:
a. C5-C7
b. C5-C6
c. C6-C8
263.Neurapraxie nseamn:
a. leziunea completa a unui nerv axon si teaca de mielina
b. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului
Page 33 of 38

c. leziunea exclusiva a aaxonului, cu conservarea tecii de mielina

264.Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprim clinic printr-un deficit motor
pentru:
a. abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratului
b. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului
c. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat
265.Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial) se exprim clinic printr-un
deficit motor pentru:
a. abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratului
b. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat
c. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului
266. Neurotmesis reprezint:
a. leziunea completa a unui nerv axon si teaca de mielina
b. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina
c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului
267.Pacientul cu proteza total de old va evita urmtoarele manevre, cu excepia
uneia dintre cele de mai jos:
a. decubitul dorsal
b. combinatia flexie- adductie- rotatie externa
c. rotatia externa si adductia din decubit / asezat
268.Pacientul cu sindrom cerebelos are mersul:
a. cu baza largita, hipermetric, ebrios, deviaza de partea bolnava
b. cu baza normala, hipermetric, ebrios, deviaza de partea sanatoasa
c. cu baza normala, hipermetric, ebrios, nu deviaza
269.Paralizia posttraumatic de plex brahial de tip inferior cuprinde rdcinile:
a. C5-C6 contingent C4
b. C8-T1, contingent T2
c. in principal C7
270.Paralizia posttraumatic de plex brahial de tip mijlociu cuprinde rdcinile:
a. C5-C6 contingent C4
b. in principal C7
c. C5-C7
271.Paralizia posttraumatic de plex brahial de tip superior cuprinde rdcinile:
a. C5-C6,contingent C4
b. C5-C7
c. C5-C7

Page 34 of 38

272.Patologia traumatic la sportivi impune circumstane specifice, printre care nu

se numr una dintre urmtoarele:
a. rezolvarea cazului cat mai rapid posibil
b. rezolvarea cazului evitand formele terapiei de crutare (repaus la pat,interzicerea
sprijinului, imobilizarea unor segmente etc.)
c. rezolvarea cazului evitand consecintele negative ale formelor terapiei de crutare
273.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. n cazul leziunilor
de tendon n zona pumnului, imobilizarile nu dureaz:
a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii
b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii
c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani flexorii
274.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. n perioada
imediat urmtoare imobilizrii, n primele 2-3 sptmni dac persist inflamaia
nu se indic:
a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6ore
b. hidrokinetoterapie calda
c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare
275.Pregatirea programului kinetic de recuperare funcional se face folosind
triada:
a. aplicatie de gheata + masaj + electroterapie antialgica
b. aplicatie de gheata + hidroterapie + electrostimulare
c. caldura + masaj + electroterapie antialgica
276.Primul obiectiv n recuperarea funcional propriu-zis a umrului
posttraumatic este:
a. recastigarea fortei musculare a stabilizatorilor umarului
b. refacerea amplitudinii complete de miscare
c. recastigarea abilitatilor in diverse activitati
277.Printre factorii de risc n cazul discopatiilor vertebrale lombare, nu se numar:
a. obezitatea , frigul , umezeala , miscari bruste necontrolate
b. caratul de greutati in mod obisnuit
c. greutatea corporala scazuta si caldura excesiva
278.Proba Babinski a aplecrii pe spate n sindromul cerebelos:
a. cerebelosul o face fara sa flecteze genunchii si cade ca un butuc
b. cerebelosul o face cu extensia trunchiului
c. cerebelosul o face cu tripla flexie
279.Proba Garcin Rademaker pacientul st cu un picior naintea celuilalt, cu
picioarele deprtate i este mpins anterior:
a. normal se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul anterior
b. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul sanatos, indiferent
Page 35 of 38

daca acesta a fost inaintea/inapoia celuilalt

c. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul bolnav, indiferent
daca acesta a fost inaintea/inapoia celuilalt
280.Procesele inflamatoare influenteaz musculatura juxtaarticular:
a. determina instalalarea rapida a hipertrofiilor musculare
b. determina scaderea fortei de contractie
c. nu influenteaza activitatea musculara
281.Programele educaionale kinetice n cazul discopatiilor i propun printre
obiective:
a. inzavorarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului
b. eliberarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului
c. pozitia indiferenta a coloanei vertebrale lombare in timpul efortului
282.Programul de kinetoterapie n recuperarea oldului nu presupune:
a. evitarea flexuum-ului prin reeducarea extensiei
b. evitarea rotatiei externe prin reeducarea rotatiei interne
c. posturi libere in care pacientul sa nu aiba dureri
283.Rspunsul caracteristic pentru semnul Babinski este cu:
a. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + strangerea degetelor
b. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in
evantai
c. dorsiflexia lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in
evantai
284.Recuperarea funcional propriu-zis a umrului posttraumatic se desfoar
n:
a. faza a II-a
b. faza a III-a
c. faza a IV-a
285.Recuperarea leziunilor complicate de tendoane la nivelul pumnului presupune
triada:
a. caldura - intindere - masaj
b. caldura - intindere - atela
c. masaj - intindere atela
286.Redoarea de ceaf apare n:
a. meningite, hemoragii meningeene
b. boala Parkinson
c. discopatii vertebrale
287.Redoarea de ceaf definete:
Page 36 of 38

a. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de

mobilizare activa si pasiva a cefei
b. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de
mobilizare activa a cefei
c. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de
mobilizare pasiva a cefei
288.Refacerea stabilitatii i micrii controlate n recuperarea umrului ncepe din:
a. faza a III-a de recuperare, dupa 3 saptamani de la deghipsare
b. faza a IV-a de recuperare, dupa 6 saptamani de la deghipsare
c. faza a II-a de recuperare, imediat dupa deghipsare
289.Reflexul ahilian depinde de rdcinile:
a. L2-L4
b. L5-S2
c. L4-S2
290.Reflexul bicipital este controlat motor de:
a. nervul axilar ramurile C4-C6
b. nervul musculocutanat ramurile C5-C6
c. nervul radial ramurile C6-C8
291.Reflexul bicipital se exprim prin:
a. flexia antebratului
b. usoara supinatie a antebratului
c. ambele
292.Reflexul rotulian depinde de rdcinile:
a. L2-L4
b. L5-S2
c. L4-S2
293.Reflexul tricipital este controlat motor de:
a. nervul median ramurile C6-C8
b. nervul radial ramurile C6-C8
c. nervul cubital ramurile C6-C8
294.Reflexul tricipital se exprim prin:
a. extensia antebratului + usoara rotatie externa
b. extensia antebratului + usoara rotatie interna
c. extensia antebratului
295.Ruptura tendonului ahilian nu se produce:
a. la jonctiunea tendon-muschi la tineri
b. la cca.2 cm de insertia pe calcaneu la varstnici
c. la jumatatea tendonului in timpul unei intinderi excesive
Page 37 of 38

296.Sechela cea mai important care poate apare dup fracturile bimaleolare este:
a. redoarea articulara
b. edemul cronic de glezna
c. instabilitatea laterala a gleznei
297.Semnul Babinski se obine prin stimularea prtii laterale a plantei i se face cu
membrele inferioare:
a. in flexie
b. in extensie
c. indiferent
298.Semnul flexiei combinate a coapsei i trunchiului Babinski reprezint o
sincinezie caracteristic:
a. leziunilor pseudo-piramidale
b. leziunilor piramidale
c. leziunilor de nervi periferici
299.Semnul Romberg (manevra de dezechilibrare daca subiectul este cu ochii
nchii) este pozitiv de cauza cerebeloas, dac:
a. apare lent, cade de partea leziunii, modificarile pozitiei capului modifica sensul
caderii
b. inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarea de echilibru
c. apare imediat dupa inchiderea ochilor
300.Sensibilitatea proprioceptiv mio-artrokinetic reprezint:
a. simtul atitudinilor
b. simtul miscarii si pozitiei
c. ambele

Page 38 of 38