Sunteți pe pagina 1din 147

C A P I T O L U L

1

ELEMENTE STRUCTURALE DIN BETON PRECOMPRIMAT

1.1. Principiile fundamentale ale precomprim•rii

Betonul precomprimat este, o combina•ie activ• între betonul de înalt• rezisten•• •i o•elul de calitate superioar•, prin tensionarea arm•turii din o•el •i inducerea pe aceast• cale a unui efort de compresiune în beton, înainte de aplicarea înc•rc•rilor exterioare asupra elementului structural.

Aceast• asociere de eforturi, de semn contrar, conduce la o utilizare mult mai avantajoas• a celor dou• materiale constituente •i la sporirea performan•elor structurii. Ameliorarea comport•rii structurii este posibil• deoarece eforturile unitare produse de cele dou• categorii de ac•iuni – precomprimarea •i înc•rc•rile exterioare – sunt de semn contrar. Ca urmare, eforturile de întindere din beton pot fi eliminate sau reduse la valori acceptabile. Prima alternativ• define•te precomprimarea total• [1,2] iar cea de-a doua precomprimarea par•ial• [3].

1

Page 1 of 147

Avantajele precomprimarii:

§ precomprimarea face posibil• utilizarea integral• a sec•iunii transversale din beton la preluarea eforturilor, rezultând sec•iuni mai mici la o deschidere dat• sau deschideri mai mari la o sec•iune anumit•,

§ func•ionarea sub sarcini de exploatare f•r• fisuri imprim• un aspect mai pl•cut al elementelor, o impermeabilitate la

lichide, o protec•ie mai bun• a arm•turii împotriva coroziunii •i o durabilitate mai mare la un pre• de cost convenabil,

§ precomprimarea permite controlarea s•ge•ilor •i a capacit••ii portante la forfecare a elementelor,

§ calitatea betonului •i arm•turii, mai bun• decât în elementele din beton armat conduce la avantaje tehnice •i

economice importante,

§ rigiditatea mai mare a sec•iunilor sub sarcinile de exploatare, rezisten•a sporit• la impact •i oboseal•, posibilitatea de prefabricare în buc••i (bol•ari) asamblate prin tensionarea arm•turii, constituie

alte avantaje demne de men•ionat.

Dezavantajele precomprimarii:

§ cofrajele (tiparele) sunt mai complicate, necesitând un spor de manoper• •i pre• de cost,

§ este necesar un control mai riguros la execu•ie,

§ for•a de precomprimare este afectat• în timp de pierderi de tensiune,

§ procesul de proiectare este mai complex,

§ necesit• dispozitive speciale de pretensionare •i de ancorare a arm•turilor precum •i o alc•tuire special• a zonelor în care acestea sunt dispuse.

Domeniile eficiente de utilizare a precomprim•rii cuprind:

2

Page 2 of 147

§ structurile de reten•ie (rezervoare, decantoare,),

§ conductele de presiune,

§ tiran•ii arcelor,

§ pl•cile, grinzile •i stâlpii (în construc•ii civile, industriale, poduri, construc•ii energetice),

§ învelitori sub•iri,

§ pilo•i,

§ traverse de cale ferat•.

Practic toate elementele structurale pot fi precomprimate, cu avantaje mai mult sau mai pu•in importante, în func•ie de gradul de precomprimare adoptat.

În general, alegerea gradului de precomprimare la proiectare se face dup• criteriile men•ionate la punctul 5.4.

3

Page 3 of 147

Dup• Codul Model CEB-FIP [4] precomprimarea se exercit• prin tendoane realizate din o•el de înalt• rezisten•• sub form• de sârme, toroane •i bare.

Tendoanele pot fi dispuse:

a – în interiorul betonului, putând fi:

a.1 – preîntinse (inainte de turnarea betonului) a.2 – postîntinse (dupa turnarea si intarirea betonului) caz în care pot fi aderente prin injectarea canalelor sau pot fi provizoriu sau permanent neaderente,

b – în exteriorul betonului, când pot fi:

b.1 – total în interiorul conturului elementului, b.2 – par•ial sau total înafara conturului (cu excep•ia punctelor de ancorare).

Precomprimarea poate fi:

§ nedeta•abil• •i neajustabil• (care este întotdeauna cazul arm•turii preîntinse •i al tendoanelor interne aderente),

§ nedeta•abil•, dar ajustabil•,

§ deta•abil• •i ajustabil•.

Ancorajele pot fi :

§ active,

§ pasive sau

§ de cuplare.

4

Page 4 of 147

1.2. Materiale utilizate la betonul precomprimat

La realizarea construc•iilor din beton precomprimat se utilizeaz• urm•toarele materiale: betonul, mortarul de injec•ie •i matare, arm•tura pretensionat• (activ•), dizpozitivele de blocare •i ancorare a ei, arm•tura nepretensionat• (pasiv•) •i materialele auxiliare.

1.2.1. Betonul

Ra•iunile utiliz•rii betonului de înalt• rezisten•• sunt:

§ modulul de rezisten•• al acestor betoane este mai mare, conducând la o scurtare elastic• la transfer mai redus• •i la o pierdere de tensiune corespunz•toare din arm•tur• mai mic•,

§ deforma•iile de curgere lent• •i contrac•ie a betoanelor de înalt• rezisten•• sunt mai reduse decât a celor de rezisten•• medie •i slab•, ceea ce face ca •i pierderile de tensiune dependente de timp s• fie mai reduse,

§ betonul este utilizat eficient întrucât întreaga sec•iune transversal• este comprimat•,

§ aderen•a betonului la arm•tur• este mai bun•.

Structurile din beton precomprimat pot fi realizate •i cu betoane u•oare, cu condi•ia ca acestea s• aib• o rezisten•• comparabil• cu a celor din beton cu agregate provenite din piatr• natural• •i s• se asigure o alegere corespunz•toare a calit••ii •i propor•iei componen•ilor.

Clasele de beton de rezisten•• normal• •i înalt• sunt: C12/15, C16/20, C20/25, C25/30, C30/37, C35/45, C40/50, C45/55, C50/60, C55/67, C60/75, C70/85, C80/95 •i C90/105. Clasa minim• de beton prescris• de normele europene (redactarea din decembrie 1989) este C25/30 pentru elementele postîntinse •i C30/37 pentru elementele preîntinse. În redactarea din decembrie 2004 a Eurocodului 2 [5] aceast• prevedere nu mai este preluat•.

5

Page 5 of 147

Tabelul 1.1. Caracteristicile de rezisten•• •i deforma•ie a betonului.

Tabelul 1.1. Caracteristicile de rezisten•• •i deforma•ie a betonului. 6 Page 6 of 147

6

Page 6 of 147

Rezisten•a la compresiune a betonului este definit• de clasa de rezisten•• a acestuia, care reprezint• rezisten•a caracteristic• cu riscul (fractilul) de 5%, determinat• pe cilindri de 150/300mm (f ck ) sau pe cuburi cu latura de 150mm (f ck,cub ) la vârsta de 28 zile.

Caracteristicile de rezisten•• •i de deforma•ie ale betoanelor cu densitate normal• sunt date în tabelul 1.1, reprodus dup•

EC2.

În tabel sunt date, de asemenea, •i urm•toarele valori:

f cm – rezisten•a medie la compresiune pe cilindri, f ctm rezisten•a medie la întindere axial•, f ctk, 0.05 – rezisten•a caracteristic• la întindere axial• cu fractilul de 5%, f ctk, 0.95 – idem cu fractilul de 95%. Rezisten•a la compresiune, înainte sau dup• 28 de zile, se determin• pe baz• de încerc•ri pe epruvete.

Dac• este necesar s• se stabileasc• rezisten•a la compresiune f cm (t) •i la întindere f ctm (t), în anumite etape (decofrare, transfer al precomprim•rii) se pot utiliza rela•iile:

unde:

f cm (t) = • cc (t) · f cm f ctm (t) = [• cc (t)] · f ctm

s

cc (t) =

Ï

Ô

exp s

Ì

Ô

Ó

È

Í

Í

Î

1

-

1

Ê 28 ˆ

˜

Ë

Á

t

¯

2

˘ ¸

Ô

˝

Ô

˙

˙

˚ ˛

– coeficient în func•ie de tipul cimentului

(1.1)

(1.2)

(1.3)

= 0.20 pentru ciment de rezisten•• superioar• •i înt•rire rapid•,

= 0.25 – ciment normal •i înt•rire rapid•,

= 0.38 – ciment cu înt•rire lent•.

t – vârsta betonului în zile, • = 1 pentru t < 28, • = 2/3 pentru t • 28

7

Page 7 of 147

Rezisten•ele de calcul la compresiune (f cd ) •i la întindere (f ctd ) se stabilesc cu rela•iile:

în care:

f cd = • cc · f ck / • c

f ctd = • ct · f ctk, 0.05 / • c

(1.4)

(1.5)

cc •i • ct sunt coeficien•i care iau în considera•ie efectele de lung• durat• •i efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare a înc•rc•rilor , • c – coeficient par•ial de siguran•• pentru beton

= 1.5 pentru situa•ii de proiectare permanente •i tranzitorii,

= 1.2 pentru situa•ii accidentale.

Valoarea recomandabil• pentru • cc •i • ct este 1. Dac• rezisten•a betonului este determinat• la o vârst• t > 28 zile, valorile acestor coeficien•i se reduc prin multiplicarea lor cu factorul k t = 0.85. Caracteristicile de deformare elastic• a betonului cuantificate prin modulul de elasticitate secant (între • c = 0 •i 0.4 · f cm ) E cm sunt date în tabelul 1.1. Varia•ia modulului de elasticitate în timp poate fi estimat• cu rela•ia:

E

cm

(t)

=

È f

Í

Î

(t) ˘

˙

˚

cm

f

cm

0.3

E

cm

(1.6)

În elementele din beton precomprimat pot ap•rea eforturi de compresiune la vârsta t 0 care dep••esc valoarea 0.45 ·f ck (t 0 ) ( spre exemplu elementele prefabricate din beton la nivelul tendoanelor). În aceast• situa•ie avem de a face cu o deforma•ie de curgere lent• neliniar• care se poate cuantifica prin coeficientul fictiv neliniar de curgere lent•:

în care:

j

j

k

k

(

, t

0

)

( ,t

0

)

(

= j •

, t

0

)

exp(1.5 (k

s

-

0.45))

(1.7)

este coeficientul final de curgere lent•, stabilit cu ajutorul graficelor din figura 3.1 din EC2 atunci când nu

este necesar• o acurate•e mai mare, respectiv cu rela•iile din Anexa B a aceluia•i cod pentru o acurate•e mai mare, k = • c / f ctm (t 0 ) – raportul efort–rezisten•• , • c – efortul de compresiune, f cm (t 0 ) – rezisten•a medie la compresiune a betonului în momentul înc•rc•rii.

8

Page 8 of 147

Diagrama efort-deforma•ie a betonului solicitat la un efort axial de compresiune de scurt• durat• utilizat• pentru proiectarea sec•iunilor are forma de parabol•-dreptunghi (fig.1.1) •i este descris• prin rela•iile:

s

s

c

c

=

È

Í

f 1

cd

Í

Î

= f

cd

-

Ê

Á

Á

e

c

1

-

e

Ë c2

ˆ

˜

˜

¯

n

˘

˙

pentru 0 • • c • • c2

(1.8)

˙

˚

 

pentru • c2 • • c • • cu2

(1.9)

în care • c2 , • cu2 •i n au valorile din tabelul 1.1.

2 , • c u 2 •i n au valorile din tabelul 1.1. Fig.1.1. Diagrama parabol•-dreptunghi

Fig.1.1. Diagrama parabol•-dreptunghi pentru betonul comprimat.

9

Page 9 of 147

Precomprimarea transversal•, precum •i armarea transversal•, produc efectul de confinare a betonului (fig.1.2) constând în sporirea rezisten•ei la compresiune la valoarea f ck,c dat• de rela•iile:

f

ck,c

f

ck,c

=

f

ck

f

=

ck

Ê

Á

Á

Ë

Ê

Á

Á

Ë

1,000

1,125

+

+

5,0

2,50

s

2

f

ck

ˆ

˜

˜

¯

s

2

f

ck

ˆ

˜

˜

¯

pentru • 2 < 0,05·f ck

pentru • 2 > 0,05·f ck

(1.10)

(1.11)

•i cre•terea deforma•iilor critice la valorile • c2,c •i • cu2,c :

e

e

c2,c

cu 2,c

Ê f

Á

Á

Ë

+

ˆ

˜

˜

¯

ck,c

f

ck

0,2

= e

c2

= e

cu 2

2

s

2

f

ck

(1.12)

(1.13)

unde: • 2 = • 3 este efortul lateral de compresiune în starea limit• ultim•,• c2 •i • cu2 – deforma•iile critice ( tabelul 1.1).

• c u 2 – deforma•iile critice ( tabelul 1.1). Fig.1.2. Diagrama efort–deforma•ie pentru betonul

Fig.1.2. Diagrama efort–deforma•ie pentru betonul confinat

10

Page 10 of 147

1.2.2. Arm•tura pretensionat• Arm•turile pretensionate din structurile de beton (denumite •i tendoane pretensionate) se realizeaz• din sârme, bare •i toroane. Ele trebuie s• aib• un nivel acceptabil de redus de susceptibilitate la coroziune sub tensiune. Cerin•ele impuse toroanelor pretensionate (în termeni de valori caracteristice) sunt:

§ rezisten•a la întindere f pk ,

§ efortul corespunz•tor unei deforma•ii remanente de 0,1% f p0,1k ,

§ alungirea la înc•rcarea maxim• • uk .

Fiecare produs trebuie s• poat• fi clar identificat în func•ie de:

§ rezisten••, definit• de efortul f p0,1k , de raportul

f pk

f p0,1k

•i de alungirea • uk ,

§ clas•, indicând comportarea la relaxare,

§ dimensiuni,

§ caracteristici de suprafa••.

Loturile de arm•turi trebuie s• fie înso•ite de un certificat con•inând toate informa•iile necesare pentru identificare.

Eurocodul 2 define•te trei clase de relaxare:

§ clasa 1, cuprinzând tendoanele pretensionate obi•nuite, alc•tuite din sârme •i toroane,

§ clasa 2 – sârme •i toroane cu relaxare redus•,

§ clasa 3 – bare laminate la cald •i bare prelucrate.

Pierderile de tensiune din relaxare (•• pr ) se determin• cu rela•iile urm•toare:

§

§

clasa 1:

clasa 2:

Ds

pr

s

Ds

pi

pr

s

pi

=

=

5,39

0,66

r

r

1000

1000

e

6,7 m

e

9,1 m

Ê

Á

Ë

Ê

Á

Ë

t

1000

ˆ

˜

¯

(

0,75 1

t

1000

ˆ

˜

¯

(

0,75 1

-m

-m

)

)

10

-

10

-

3

3

(1.14)

(1.15)

11

Page 11 of 147

în care:

§

clasa 3:

Ds

pr

s

pi

=

1,98

r

1000

e

8 m

Ê

Á

Ë

t

1000

ˆ

˜

¯

(

0,75 1

-m

)

10

- 3

(1.16)

•• pr este valoarea absolut• a pierderii de tensiune din relaxare,

pi – valoarea absolut• a efortului ini•ial din precomprimare (• pi = • pm0 ) în cazul postîntinderii, respectiv efortul maxim de

întindere aplicat asupra tendonului minus pierderile de tensiune instantanee ap•rute în timpul procesului de tensionare în cazul preîntinderii,

t – timpul dup• tensionare (în ore),

m =

s pm0

f pk

,

1000 – valoarea pierderii de tensiune din relaxare (în %) la 1000 de ore dup• tensionare •i la o temperatur• minim• de 20ºC. Valoarea • 1000 se poate considera fie egal• cu 8% pentru clasa 1; 2,5% pentru clasa 2 •i 4% pentru clasa 3, fie se poate lua din certificat.

12

Page 12 of 147

Diagrama efort-deforma•ie pentru o•elul pretensionat tipic din figura 1.3 se poate asimila cu diagrama biliniar• din figura 1.4, pentru proiectarea sec•iunilor.

din figura 1.4, pentru proiectarea sec•iunilor. Fig.1.3. Diagrama efort-deforma•ie pentru o•elul

Fig.1.3. Diagrama efort-deforma•ie pentru o•elul pretensionat

Fig.1.4. Diagrama efort–deforma•ie idealizat• A •i de calcul B pentru o•elul pretensionat

Deforma•ia limit• ud se consider• egal• cu 0,9·uk sau dac• nu exist• suficiente date ud = 0,02 •i

f

p0,1k =

f pk

0,9

13

Page 13 of 147

.

Tendoanele pretensionate trebuie s• aib• o ductilitate adecvat•:

§ la alungire, care presupune o alungire la sarcina maxim• având valoarea specificat• în norme (EN 10138),

§ la încovoiere, definit• de satisfacerea cerin•elor de deformabilitate,

§ la întindere, atunci când tendonul are o valoare a raportului

f p0,1k

f pk

specificat• în EN 10138.

Tendoanele trebuie s• aib• o rezisten•• la oboseal• adecvat•. Modulul de elasticitate (E p ) pentru sârme •i bare variaz• între 195 •i 210GPa, în func•ie de procesul de fabricare •i poate fi considerat egal cu 205 GPa. Pentru toroane, E p variaz• între 185 •i 205 GPa, putând fi luat în medie 195GPa.

Efortul de calcul din arm•tura pretensionat• se ia cu valoarea:

f

pd

=

f p0,1k

g

s

(1.17)

(vezi fig.1.4) în care s este coeficientul par•ial de siguran•• pentru o•elul pretensionat, având valoarea 1,15 pentru situa•ii de proiectare persistente •i tranzitorii, respectiv 1,0 pentru situa•ii accidentale.

Ansamblul ancoraj-tendon pretensionat •i cupl•-tendon trebuie s• aib•:

-rezisten•• suficient•, -alungire la rupere •i caracteristici de oboseal• suficiente pentru a asigura cerin•ele de proiectare. Alungirea la rupere a ansamblelor trebuie s• fie •2%.

14

Page 14 of 147

1.3. Sisteme de precomprimare •i ancoraje

La elementele postîntinse, tendoanele se tensioneaz• •i se ancoreaz• la cap•tul elementelor de beton, dup• ce acesta a fost turnat •i a atins o rezisten•• suficient•. În mod obi•nuit se plaseaz• de-a lungul elementului un tub metalic impermeabil la mortar, denumit •i teac•, înainte de turnarea betonului. Tendonul poate fi plasat liber în teac• înainte sau dup• turnarea •i înt•rirea betonului. Dup• tensionare •i ancorare, spa•iul dintre tendon •i teac• este umplut cu mortar care, ulterior, se înt•re•te. Tendoanele utilizate în general la postcomprimare se realizeaz• din sârme, toroane •i bare, a•a cum se vede în figura 1.5.

sârme, toroane •i bare, a•a cum se vede în figura 1.5. - sistem Dywidag, cu piuli••

- sistem Dywidag, cu piuli•• •i clopot, respectiv plac• rigid•

-

15

Page 15 of 147

- sistem BBR - sistem VSL 16 Page 16 of 147

- sistem BBR

- sistem BBR - sistem VSL 16 Page 16 of 147

- sistem VSL

16

Page 16 of 147

- sistem CCL - - sistem Freyssinet Fig.1.5. Ancoraje tipice pentru diferite sisteme de precomprimare,

- sistem CCL

-

- sistem CCL - - sistem Freyssinet Fig.1.5. Ancoraje tipice pentru diferite sisteme de precomprimare, dup•

- sistem Freyssinet

Fig.1.5. Ancoraje tipice pentru diferite sisteme de precomprimare, dup• Naaman.

17

Page 17 of 147

Se disting patru tipuri de tendoane:

1.

tendoane dintr-un singur toron,

2. tendoane dintr-o singur• bar•,

3.

tendoane din mai multe sârme,

4. tendoane din mai multe toroane.

Fiecare tendon necesit• un ancoraj activ, care poate fi utilizat pentru tensionare, la capatul lui fiind plasat• presa pentru întindere. În timp ce barele sunt tensionate individual, sârmele •i toroanele pot fi tensionate si în grup. Într-unul din sistemele Freyssinet, 12 sârme sau toroane alc•tuind un tendon pot fi tensionate simultan. În sistemul BBR, un tendon con•ine pân• la 170 de sârme sub•iri. Un tendon din sistemul VSL are pân• la 31 de toroane. În figura 1.5 se prezint• sistemele tipice de ancoraje, reproduse dup• [6]. Ancorajele pasive (sau moarte) se înglobeaz• direct în beton. Construc•ia ancorajelor pasive poate fi similar• cu a celor active de cap•t, sau pot fi ancoraje prin aderen•• care sunt îngropate în beton. În acest caz, for•a de posttensionare se transmite la beton prin aderen•• pe o anumit• lungime a toronului •i prin r•sfirarea sârmelor la capete sau prin dispunerea unor pl•ci. În figura 1.6 se reproduc dup• [6] dou• exemple de ancoraje pasive.

se reproduc dup• [6] dou• exemple de ancoraje pasive. -sistem BBR Fig.1.6. Exemple de ancoraje pasive

-sistem BBR Fig.1.6. Exemple de ancoraje pasive dup• Collins •i Mitchell.

- sistem VSL

În cazul preîntinderii, tendoanele se întind la un efort prestabilit •i se ancoreaz• pe blocuri de ancorare fixe sau pe tipare. Apoi, betonul se toarn• în jurul tendoanelor, se trateaz• termic, •i dup• înt•rire, tendoanele se elibereaz• de la capete. •i în acest caz, tendoanele se realizeaz•, în general, din sârme, toroane sau bare. Ancorajele sunt similare cu cele de la posttensionare. În cazul tendoanelor din toroane individuale, se utilizeaz• frecvent ancorajele cu pene.

18

Page 18 of 147

C A P I T O L U L

2

PROCEDEE DE PRECOMPRIMARE

2.1. Precomprimarea cu arm•turi preîntinse

Precomprimarea betonului prin preîntinderea arm•turii se face în urm•toarele etape (fig.2.1):

§ întinderea arm•turii între dou• puncte fixe (culeele standului de precomprimare sau pere•ii tiparelor rigide), urmat•

de blocarea acesteia,

§ turnarea betonului în tipare, în contact direct cu arm•tura,

§ suprimarea leg•turii arm•turii cu punctele fixe, dup• ce betonul atinge rezisten•a necesar• transmiterii efortului din

arm•tur• în beton. Se transfer•, astfel, eforturile de la punctele fixe la elementul de beton pe cele dou• por•iuni de la

cap•tul acestuia pe o lungime de transmitere l t .

19

Page 19 of 147

Fig.2.1. Schema de precomprimare a betonului prin preîntinderea arm•turii Transferul se poate efectua lent, cu

Fig.2.1. Schema de precomprimare a betonului prin preîntinderea arm•turii

Transferul se poate efectua lent, cu ajutorul preselor hidraulice, sau brusc, prin t•ierea arm•turilor. Se recomand• realizarea unui transfer lent al eforturilor de la arm•tur• la beton, ori de câte ori procedeul de pretensionare ofer• aceast• posibilitate. Dac• transferul se realizeaz• brusc, prin t•ierea sârmelor sub efort, lungimea de transmitere se spore•te cu 25%, pe lungimea 0.25·l t de la cap•tul arm•turii, efortul unitar din arm•tur• considerându-se egal cu zero (fig.2.2).

20

Page 20 of 147

Fig.2.2. Varia•ia efortului unitar în beton • b , în arm•tur• • p p ,

Fig.2.2. Varia•ia efortului unitar în beton • b , în arm•tur• • pp , a efortului de aderen•• • •i a alunec•rii arm•turii în beton g pe lungimea de transmiter l t

Dup• modul de realizare a opera•iei de preîntindere a arm•turii se deosebesc urm•toarele procedee:

§ precomprimarea pe standuri lungi,

§ precomprimarea în tipare metalice autoportante,

21

Page 21 of 147

§ precomprimarea prin deflectarea arm•turii,

§ precomprimarea prin întreruperea aderen•ei arm•turilor,

§ precomprimarea cu arm•tur• preîntins• continu•,

§ precomprimarea prin procedeul electrotermic,

§ precomprimarea cu bare prismatice de beton armat cu sârme preîntinse.

2.1.1. Precomprimarea pe standuri lungi

Acest procedeu se utilizeaz• la produc•ia de serie a elementelor în fabrici sau ateliere de prefabricate. Dispunerea culeelor pe stand se face la distan•e convenabile, astfel încât mai multe elemente asemenea s• poat• fi turnate de-a lungul aceluia•i grup de arm•turi pretensionate (fig.2.3).

aceluia•i grup de arm•turi pretensionate (fig.2.3). Fig.2.3. Procedeul de precomprimare prin preîntinderea

Fig.2.3. Procedeul de precomprimare prin preîntinderea arm•turii pe standuri lungi:

1-stand, 2-culee, 3-blocaje, 4-plac• de blocare, 5-distan•ieri, 6-cap•t de tragere

Se urmeaz•, de regul•, urm•toarele etape:

§ întinderea arm•turii de o•el între pl•cile de blocare situate la cele dou• extremit••i ale standului de precomprimare,

§ introducerea, temporar•, a unor distan•ieri între placa metalic• •i culeea metalic•,

§ întinderea individual• a firelor cu ajutorul unei prese cu gol central •i blocarea la capete,

§ înlocuirea distan•ierilor, dup• ce betonul s-a înt•rit suficient, cu cricuri (prese hidraulice) care permit un transfer lent al eforturilor la beton (fig.2.4)

22

Page 22 of 147

Fig.2.4. Tensionarea sau detensionarea simultan• a tuturor arm•turilor : 1-sârme sau toroane, 2-distan•ieri,

Fig.2.4. Tensionarea sau detensionarea simultan• a tuturor arm•turilor : 1-sârme sau toroane, 2-distan•ieri, 3-pres• hidraulic•, 4-culee, 5-funda•ie de beton

Blocajele utilizate func•ioneaz• pe principiul împ•n•rii, în sistemul inel-con metalic. Pana tronconic• este alc•tuit• din dou• sau trei buc••i, având un guler •i un colier de sârm• (fig.2.5) pentru ca pana s• fie concentric fixat• în inel.

23

Page 23 of 147

Fig.2.5. Blocaje metalice pentru sârme •i toroane cu inel •i pan• tronconic• (a,b), cu inel

Fig.2.5. Blocaje metalice pentru sârme •i toroane cu inel •i pan• tronconic• (a,b), cu inel

•i resort (c) •i cu inel •i resort cu dou• capete (d) : 1-inel, 2-pan• tronconic• realizat• din

dou• (4) sau trei buc••i (5) 3-colier de sârm• 6-resort 7-ca

filetat ( rev•zut cu

aur•

2.1.2. Precomprimarea în tipare metalice autoportante

Acest• tehnologie poate deveni economic• atunci când num•rul de elemente identice ce urmeaz• s• fie executate este foarte mare, astfel încât s• se poat• amortiza costul relativ ridicat al tiparelor. Tensionarea arm•turilor se face fir cu fir, cu ajutorul unei prese cu gol central, iar blocarea arm•turilor se face pe capetele tiparului, urmând ca for•a de precomprimare s• fie preluat• de elementele longitudinale ale tiparului. Pentru blocarea arm•turilor se pot utiliza dispozitivele prezentate în figura 2.5.

2.1.3. Precomprimarea prin deflectarea arm•turii

Atunci când urmeaz• a fi realizate elemente prefabricate cu în•l•ime mare, la care greutatea proprie este important•, se utilizeaz• tehnologia de deflectare a arm•turii (fig.2.6). Acest procedeu const• în dispunerea arm•turii dup• un traseu cu excentricitate maxim• în zona central• a elementului pentru ob•inerea unei eficacit••i mari a precomprim•rii la valori relativ

24

Page 24 of 147

reduse ale for•ei de precomprimare. În plus, ridicarea arm•turii la capetele elementului conduce la centrarea for•ei de precomprimare •i la diminuarea eforturilor unitare principale de întindere.

la diminuarea eforturilor unitare principale de întindere. Fig.2.6. Procedeu de precomprimare prin deflectarea

Fig.2.6. Procedeu de precomprimare prin deflectarea arm•turii.

Practic, exist• dou• posibilit••i de realizare:

§ prin fixarea arm•turii în punctele de deflectare înainte de tensionarea ei, cu ajutorul unor dispozitive ca cel din figura 2.7, caz în care trebuie luate în considerare pierderile de tensiune ce se produc prin frecare,

pierderile de tensiune ce se produc prin frecare, Fig.2.7. Dispozitiv de deflectare a arm•turii

Fig.2.7. Dispozitiv de deflectare a arm•turii pretensionate : 1-arm•tur• deflectat•, 2-

arm•tur• nedeflectat•, 3-brid• cu role nerecuperabile, 4-bol•, 5-plac• de ancorare la

25

Page 25 of 147

§ prin tensionarea arm•turii dup• un traseu rectiliniu la un efort mai mic decât cel prescris, urmând ca prin deflectarea arm•turii efortul din arm•tur• s• fie sporit la valoarea din proiect.

2.1.4. Precomprimarea prin întreruperea aderen•ei arm•turilor

Acest procedeu este o variant• a precomprim•rii prin deflectare, •i const• în întreruperea aderen•ei arm•turilor preîntinse pe zonele de cap•t ale elementelor pentru ob•inerea unei precomprim•ri cu efect variabil. O parte din arm•turi se introduc pe o anumit• lungime în tuburi din material plastic (fig.2.8), astfel încât lungimea de transmitere începe numai la sfâr•itul tuburilor, iar for•a de precomprimare este redus• în mod convenabil înspre capetele elementului, realizându-se concomitent •i o centrare a ei.

realizându-se concomitent •i o centrare a ei. Fig.2.8. Precomprimarea cu efect variabil pe zonele de

Fig.2.8. Precomprimarea cu efect variabil pe zonele de cap•t prin întreruperea aderen•ei :

2.1.5. Precomprimarea cu arm•tur• preîntins• continu•

Sistemul cu arm•tur• preîntins• continu• este folosit la realizarea pl•cilor, grinzilor cu z•brele •i a panourilor de cale ferat•, •i const• în (fig.2.9):

§ derularea sârmei de pe un tambur (1) printr-un dispozitiv de

§ men•inerea unei tensiuni corecte în sârm• prin intermediul

§ montarea capului de întindere (5) •i a tiparului pe o mas• rotativ• (4),

frânare (2),

greut••ilor (3),

26

Page 26 of 147

§ realizarea re•elei de arm•tur• pretensionat•,

§ blocarea arm•turii •i schimbarea direc•iei acesteia cu ajutorul unor dornuri metalice fixate pe tipar •i al unor cupoane de •eav• care îmbrac• dornurile,

§ turnarea betonului,

§ ridicare tiparului dup• înt•rirea corespunz•toare a betonului

tiparului dup• înt•rirea corespunz•toare a betonului Fig.2.9. Precomprimarea cu ajutorul arm•turii preîntinse

Fig.2.9. Precomprimarea cu ajutorul arm•turii preîntinse continue

2.1.6. Precomprimarea prin procedeul electrotermic

Acest procedeu const• în:

§ înc•lzirea arm•turii libere, sub form• de bare groase, pe cale electric•

§ blocarea ei la capete dup• realizarea alungirii preconizate,

§ r•cirea barelor, datorat• întreruperii curentului electric,

§ tendin•a de revenire la lungimea ini•ial•,

§ apari•ia eforturilor de întindere, care pot fi riguros controlate.

Dispozitivele de blocare utilizate sunt alc•tuite în sistemul de filet •i piuli••.

27

Page 27 of 147

2.1.7. Precomprimarea cu bare prismatice de beton armate cu sârme preîntinse

Acest sistem utilizeaz• bare prismatice de beton armate cu sârme preîntinse, a•ezate în zona întins• a elementului (fig.2.10). Conlucrarea barelor cu restul elementului de beton se asigur• prin aderen••. Procedeul se preteaz• •i la realizarea elementelor din beton precomprimat armate cu fibre de sticl•.

din beton precomprimat armate cu fibre de sticl•. Fig.2.10. Bare prismatice de beton cu arm•turi preîntinse

Fig.2.10. Bare prismatice de beton cu arm•turi preîntinse utilizate pentru

Succesiunea opera•iilor tehnologice de realizare a unui element din beton prefabricat cu arm•tur• preîntins•, dup• oricare din procedeele prezentate anterior, este ilustrat• în figura 2.11.

28

Page 28 of 147

Fig.2.11. Succesiunea opera•iilor de realizare a unui element cu arm•tur• preîntins• 29 Page 29 of

Fig.2.11. Succesiunea opera•iilor de realizare a unui element cu arm•tur• preîntins•

29

Page 29 of 147

2.2. Precomprimarea cu arm•turi postîntinse

În aceast• tehnologie de precomprimare opera•ia de întindere a arm•turii se realizeaz• dup• înt•rirea betonului. Pentru a fi asigurat• deformarea independent• a celor dou• materiale care alc•tuiesc elementul (alungirea arm•turii •i scurtarea betonului)

este necesar s• se evite aderarea betonului la arm•tur•, motiv pentru care ea se introduce în canale speciale executate în elementul de construc•ie, cu ajutorul tecilor. Procedeul const• în parcurgerea urm•toarelor etape:

§ întinderea arm•turii cu ajutorul preselor hidraulice care reazem• direct pe elementul de beton, precomprimându-l

(fig.2.12),

§ atingerea efortului necesar în arm•tur• •i men•inerea în aceast• stare prin fixarea la capete cu ajutorul ancorajelor,

§ injectarea de lapte de ciment sau mortar de ciment pentru a proteja arm•tura împotriva coroziunii •i pentru a realiza

aderen•a ei cu betonul,

§ betonarea capetelor elementului pentru protejarea ancorajelor.

capetelor elementului pentru protejarea ancorajelor. Fig.2.12. Schema de precomprimare a unui element de beton

Fig.2.12. Schema de precomprimare a unui element de beton prin postîntinderea

arm•turii : 1-beton 2-fascicul 3-canal 4- res• 5- rotec•ie 6-ancoraj

30

Page 30 of 147

Tehnologia de execu•ie a elementelor cu arm•tur• postîntins• este caracterizat• de urm•toarele aspecte:

§ difer• de cea a elementelor cu arm•tur• preîntins• prin aceea c• tensionarea arm•turii are loc concomitent cu transferul (fig.2.13),

§ nu necesit• investi•ii pentru realizarea unor standuri sau a unor tipare speciale,

§ sunt suficiente instala•ii mobile de tensionare,

§ se poate realiza în condi•ii bune •i pe •antiere,

§ elimin• inconvenientele de limitare a dimensiunilor •i a greut••ii elementelor prefabricate pe considerente de gabarit la transport sau de capacitate a utilajelor de ridicare,

§ se poate realiza din tronsoane (bol•ari) care se ansambleaz• pe •antier.

de ridicare, § se poate realiza din tronsoane (bol•ari) care se ansambleaz• pe •antier. 31 Page

31

Page 31 of 147

Fig.2.13. Succesiunea opera•iilor de realizare a unui element cu arm•tur• postîntins•.

În general, procedeele de precomprimare a betonului prin postîntinderea arm•turii se bazeaz• pe tensionarea direct• a unei arm•turi longitudinale de la unul sau ambele capete sau dintr-o pozi•ie intermediar• (fig.2.14).

capete sau dintr-o pozi•ie intermediar• (fig.2.14). Fig.2.14. Precomprimarea longitudinal• : a – cu o

Fig.2.14. Precomprimarea longitudinal• : a – cu o singur• arm•tur• (1) situat• la

interiorul elementului (2) •i presa (3) la exterior ; b – cu arm•tur• dubl• (4)

situat• la interiorul sau la exteriorul elementului (2) •i cu

resa (3) la exterior

Cele mai reprezentative procedee de precomprimare prin postîntindere utilizate în prezent sunt:

§ procedeul INCERC, conceput •i realizat în •ara noastr•, care utilizeaz• arm•turi sub form• de fascicule cu sec•iunea circular•, având sârmele dispuse dup• unul sau dou• rânduri •i ancoraje metalice de tip inel-con func•ionând prin împ•nare dup• principiul ancorajului imaginat de Freyssinet,

§ procedeul Freyssinet (Fran•a) – const• în utilizarea de fascicule din sârme cu ancoraje de tip inel-con din beton armat,

32

Page 32 of 147

§ procedeul BBRV (Elve•ia) – ancorarea fascicolului se efectueaz• cu pene metalice plate, din dou• segmente,

introduse între capul ancorajului •i placa de reparti•ie,

§ procedeul CONA-Multi – reprezint• o dezvoltare a procedeului BBRV la care fixarea individual• a toroanelor în

capul de ancorare se face nu prin presare, ci prin împ•nare, ca în sistemul Freyssinet,

§ procedeul Stronghold – utilizat în Anglia, are o larg• aplicabilitate la realizarea grinzilor casetate de poduri,

§ procedeul CCL – este foarte util pentru realizarea grinzilor casetate cu pere•i sub•iri,

§ procedeul Losinger,

§ procedeul SCD (Stressed Concrete Design Limited),

§ procedeul Macalloy,

§ procedeul LH,

§ procedeul Dividag (Germania),

§ procedeul CCS Monostrand,

§ procedeul de postcomprimare cu autoancorare,

§ procedeul de precomprimare prin înf••urarea arm•turii pe betonul înt•rit în elementele de form• circular•.

33

Page 33 of 147

C A P I T O L U L

3

PIERDERILE DE TENSIUNE

3.1. Introducere

La punctul 1.4 s-a prezentat procedeul de evaluare a pierderilor de tensiune din arm•tura pretensionat• dup• normele europene EC2 [5]. În capitolul de fa•• este ilustrat modul de calcul al pierderilor de tensiune urmând prevederile normelor române•ti de calcul [8].

Efortul unitar de pretensionare a arm•turii nu r•mâne constant în timp •i nu are aceea•i valoare în lungul arm•turii datorit•, pe de o parte, pierderilor de tensiune care se produc în arm•tura pretensionat•, iar pe de alt• parte solicit•rilor produse de ac•iunile exterioare.

Pierderile de tensiune într-o sec•iune dat• •i la un timp t dat reprezint• o sum• de pierderi care se produc înainte de

precomprimarea betonului, pierderi de tensiune instantanee •i pierderi de tensiune variabile în timp (reologice). Pierderile din prima categorie se produc datorit• unor cauze tehnologice, •i anume:

§ frecarea arm•turilor pe traseu, la tensionare,

§ lunec•ri,

§ deforma•ii locale în ancoraje la blocare,

§ efectul tratamentului termic de accelerare a înt•ririi betonului,

§ efectul scurt•rii tiparelor la elementele cu arm•tur• preîntins•.

34

Page 34 of 147

În figura 3.1 se prezint• ordinea în care se produc diferitele pierderi de tensiune în arm•tura preîntins•, în absen•a tratamentului termic al betonului.

Fig.3.1. Pierderi de tensiune în arm•tura preîntins• :

po – ini•iale ; p - de durat•.

p o – ini•iale ; • • p • - de durat•. La elementele cu arm•tur•

La elementele cu arm•tur• postîntins• situa•ia difer• prin aceea c• întinderea arm•turii se face odat• cu precomprimarea betonului (fig.3.2)

35

Page 35 of 147

Fig.3.2. Pierderi de tensiune în arm•tura postîntins• : • • p o – ini•iale ;

Fig.3.2. Pierderi de tensiune în arm•tura postîntins• :

po – ini•iale ; p - de durat•.

Pierderile de tensiune reprezint• m•rimi aleatorii cu un domeniu de variabilitate de ±20% în jurul valorii medii. Verificarea elementelor din beton precomprimat în diferite stadii •i ipoteze de solicitare trebuie, de aceea, s• se efectueze în situa•iile cele mai defavorabile, în care pierderile de tensiune au valori maxime sau minime.

Este de o importan•• deosebit• evaluarea cât mai fidel• a pierderilor de tensiune pentru ob•inerea unor solu•ii eficiente la proiectare •i pentru asigurarea comport•rii satisf•c•toare a elementelor din beton precomprimat sub ac•iunea solicit•rilor de exploatare. Supraevaluarea pierderilor de tensiune conduce la sporirea nejustificat• a for•ei de precomprimare •i, ca urmare, la majorarea consumului de arm•tur• pretensionat•, iar subestimarea acestora determin• nerealizarea gradului de precomprimare prescris, deci o comportare nesatisf•c•toare a elementului în raport cu solicit•rile, cu destina•ia sa •i cu condi•iile de ambian•• în care func•ioneaz•.

36

Page 36 of 147

Cauzele care provoac• sc•derea efortului în arm•tura pretensionat• sunt multiple, o parte din ele fiind specifice preîntinderii sau postîntinderii arm•turii, iar o alt• parte fiind comune ambelor sisteme de precomprimare.

Parametrii care influen•eaz• valoarea pierderilor de tensiune •in de tehnologia de execu•ie a materialelor utilizate, de caracteristicile materialelor utilizate, •i de propiet••ile reologice ale betonului (curgerea lent• •i contrac•ia) •i o•elului (relaxarea).

Pierderile de tensiune sunt generate de:

§ efectul tratamentului termic al betonului,

§ efectul frec•rii arm•turilor pe traseu,

§ lunec•ri •i deforma•ii locale în ancoraje la blocare,

§ efectul întinderii succesive a arm•turilor,

§ efectul strivirii betonului sub arm•turile înf••urate,

§ efectul relax•rii arm•turilor,

§ efectul curgerii lente •i contrac•iei betonului.

37

Page 37 of 147

3.2. Efectul tratamentului termic al betonului

t = • p ·E p = • t ·E p = • t ·•t·E p

în care:

t = 1.0·10 -5 este coeficientul de dilatare termic• liniar• a betonului.

La execu•ia elementelor cu arm•turi preîntinse, betonul, tratat termic pentru accelerarea înt•ririi, ader• pe arm•tura preîntins• ancorat• pe culeele de la cap•tul standului. La terminarea tratamentului termic în beton iau na•tere eforturi de întindere întrucât tendin•a lui de scurtare la r•cire este împiedicat• de arm•tura la care ader•. Corespunz•tor acestor eforturi de întindere acumulate, la realizarea transferului se va produce o scurtare suplimentar• a betonului t •i o scurtare egal• a arm•turii p înso•it• de o sc•dere a efortului din arm•tur• cu valoarea:

(3.1)

Pentru o valoare medie E p = 2·10 5 N/mm 2 pierderea de tensiune datorit• efectului tratamentului termic este propor•ional• cu diferen•a dintre temperatura betonului •i cea a elementelor care preiau for•a de precomprimare:

t = 2·•t

(3.2)

În condi•iile reale de execu•ie, tratamentul termic începe dup• priza betonului, când între beton •i arm•tur• s-a realizat un început de aderen••. Ca urmare, alungirea betonului la înc•lzire este par•ial împiedicat• de arm•tur•, iar la r•cire tendin•a de revenire fiind mai redus• va rezulta în final o pierdere de tensiune mai redus•:

38

Page 38 of 147

t = 2·k·•t

(3.3)

în care : k este un coeficient depinzând de aderen•a dintre beton •i arm•tur•.

Normele pentru calculul construc•iilor prescriu o valoare a pierderilor de tensiune potrivit rela•iei:

t = 1.25·•t, (N/mm 2 )

care corespunde unui coeficient k = 0.625.

(3.4)

Pentru execu•ia elementelor prefabricate pe standuri lungi se admite o pierdere de tensiune t = 80 N/mm 2 , care corespunde unei varia•ii de temperatur• •t • 80 – 15 = 65ºC.

La execu•ia elementelor în tipare portante înc•lzitoare, betonul •i tiparele se alungesc •i se scurteaz• concomitent la aceea•i varia•ie de temperatur•, ceea ce face ca la coeficien•ii de dilatare termic• egali sau apropia•i, pierderea de tensiune s• fie nul• sau minim•: •• t = 20 N/mm 2 .

39

Page 39 of 147

3.3. Efectul frec•rii arm•turilor pe traseu la tensionare

Frecarea arm•turii pe traseu la tensionare conduce la apari•ia unor pierderi de tensiune dependente de:

§ lungimea •i forma traseului arm•turii,

§ tipul arm•turii pretensionate,

§ modul de realizare al canalelor,

§ condi•iile de execu•ie ale elementelor din beton precomprimat,

§ m•rimea efortului unitar de control • pk .

În practic•, traseul arm•turilor postîntinse este alc•tuit din por•iuni rectilinii (orizontale •i înclinate) racordate prin por•iuni curbe (fig.3.3). Curburile •i turtirile neinten•ionate ale canalelor pe por•iunile rectilinii se asimileaz• cu o curbur• constant•.

40

Page 40 of 147

Fig.3.3. Schema de calcul a pierderilor de tensiune prin frecare la un element cu arm•tur•

Fig.3.3. Schema de calcul a pierderilor de tensiune prin frecare la un element cu arm•tur• postîntins• alc•tuit• din por•iuni drepte •i curbe

Prin tensionarea cap•tului din stânga (cap•tul tras), la care efortul unitar de control este • pk , cu o for•• de pretensionare de control N k = A p ·• pk , cap•tul din dreapta r•mâne fix, iar efortul unitar scade, datorit• frec•rii arm•turii pe traseu, potrivit rela•iei:

pp = • pk – •• f

(3.5)

Astfel, pierderile de tensiune din frecare se ob•in prin însumare pe por•iunile rectilinii •i curbilinii:

Ds

f

= s

pk

È

Í

Í

Î

1

-

-

e

Ê

Á

Ë

m

Â

L

r

r

+

k

ˆ

s ˜

¯

˘

˙

˙

˚

(3.6)

unde: L r – lungimile fiec•rei por•iuni curbe, r – raza de curbur• corespunz•toare, (m)

41

Page 41 of 147

k – coeficientul de frecare liniar• ,

– coeficientul de frecare pe por•iunile curbilinii,

s

– lungimea arm•turii de la cap•tul de tensionare pân• în punctul considerat, (m).

Valorile coeficien•ilor de frecare • •i k se dau în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Valorile coeficien•ilor de frecare • •i k

42

Page 42 of 147

Din analiza rela•iei (3.6) rezult• urm•toarele m•suri pentru diminuarea pierderilor de tensiune: § evitarea

Din analiza rela•iei (3.6) rezult• urm•toarele m•suri pentru diminuarea pierderilor de tensiune:

§ evitarea traseelor cu raz• mic• de curbur•,

§ tensionarea arm•turii de la ambele capete ori de câte ori este posibil, astfel încât pierderile de tensiune s• se cumuleze numai pe jum•tate din lungimea arm•turii,

§ execu•ia îngrijit• a elementelor.

Pierderile de tensiune din frecare la elementele cu arm•turi preîntinse nu se produc decât atunci când arm•tura are un traseu frânt, realizat prin deflectare. În acest caz, m•rimea pierderilor de tensiune se determin• experimental, aceasta depinzând de tehnologia de execu•ie.

3.4. Lunec•ri •i deforma•ii locale în ancoraje la blocare

43

Page 43 of 147

3.4.1.

Cazul arm•turii preîntinse

La elementele cu arm•tur• preîntins• rectilinie, ancorat• provizoriu pe culeele standului de precomprimare sau pe tiparele rigide în care se toarn• elementul, pot avea loc lunec•ri sau deforma•ii locale ale arm•turii în dispozitivele de blocare. În consecin••, arm•tura va suferi o deforma•ie specific• de scurtare:

e

p

=

l

1

+ l

2

L

p

(3.7)

în care: • 1 , • 2 sunt lunec•rile •i deforma•iile locale în ancoraje la cele dou• capete de blocare, iar L p – lungimea arm•turii pretensionate între ancoraje.

Pierderea de tensiune în arm•tur• datorit• acestor cauze se stabile•te cu rela•ia:

Ds

l

= e

p

E

p

=

l

1

+ l

2

L

p

E

p

(3.8)

•i are o valoare constant• pe lungimea arm•turii.

Se observ• c• la o tehnologie dat•, pierderile de tensiune pot fi substan•ial diminuate prin tensionarea în serie a mai multor elemente de lungime mic•, cum este cazul traverselor de cale ferat•.

În cazul în care lungimea arm•turii preîntinse nu dep••e•te 6 m, pierderile de tensiune calculate cu rela•ia (3.8) se sporesc cu 25%.

3.4.2. Cazul arm•turii postîntinse

44

Page 44 of 147

La elementele cu arm•tur• postîntins•, scurtarea acesteia, ca urmare a lunec•rilor •i deforma•iilor locale în ancoraje la blocare, este împiedicat• de frecarea pe traseu, ceea ce face ca pierderile de tensiune • s• nu fie uniforme pe lungimea arm•turii ci s• se localizeze spre capetele de tragere ale arm•turii. Efectul frec•rii este favorabil de aceast• dat•, pierderea de tensiune fiind maxim• în dreptul ancorajului •i sc•zând pe m•sura îndep•rt•rii de cap•tul arm•turii, astfel încât la o anumit• distan•• x pierderea de tensiune devine nul• (fig.3.4). Pierderea de tensiune în acest caz se determin• dup• acelea•i principii ca la tensionarea arm•turii cu deosebirea c• experimentele efectuate indic• necesitatea lu•rii în considerare a unor coeficien•i de frecare k` •i •` spori•i cu 30% (k` = 1.3·k, •` = 1.3·•).

•i •` spori•i cu 30% (k` = 1.3·k, •` = 1.3·•). Fig.3.4. Schema de calcul a

Fig.3.4. Schema de calcul a pierderilor de tensiune din lunec•ri •i deforma•ii locale în ancoraje la elementele cu arm•tur• postîntins•.

Pierderea de tensiune maxim•, situat• la cap•tul de tragere al arm•turii, are valoarea:

45

Page 45 of 147

Ds

max

l

= s

pk

È

Í

Í

Î

1

-

-

e

Ê

Á

Ë

m

Â

L

r

r

+

ˆ

˜

¯

k s

-

e

Ê

Á

Ë

'

m

Â

L

r

r

+

ˆ

k' s ˜

¯

˘

˙

˙

˚

(3.9)

Întrucât aplicarea acestei rela•ii este condi•ionat• de cunoa•terea lungimii x pe care se manifest• pierderile de tensiune din lunec•ri •i deforma•ii locale în ancoraje, problema se rezolv• prin încerc•ri. Se alege o anumit• valoare pentru x •i se calculeaz• pierderea de tensiune maxim•. Valoarea lui x este corect aleas• dac• aria suprafe•ei neha•urate din diagram• este egal cu •·E p . În caz contrar se opre•te sau se mic•oreaz• valoarea lui x •i se reia calculul.

46

Page 46 of 147

3.5. Efectul întinderii succesive a arm•turilor

Tensionarea arm•turilor nu se poate face concomitent în toate cazurile, fie c• nu se dispune de un num•r suficient de prese de precomprimare, fie c• distan•a dintre arm•turi nu permite a•ezarea simultan• a mai multor prese la cap•tul elementului sau al standului de precomprimare.

3.5.1. Cazul arm•turilor postîntinse

La arm•turile postîntinse tensionate succesiv, eforturile unitare din arm•turile întinse anterior vor înregistra varia•ii (sc•deri sau sporiri) datorit• scurt•rii sau alungirii elastice succesive a betonului în urma întinderii ulterioare a celorlalte arm•turi.

În cazul precomprim•rii centrice, se petrec urm•toarele fenomene:

§ la întinderea primului fascicul de arm•tur• betonul se scurteaz• elastic,

§ întinzând cel de-al doilea fascicul, betonul se scurteaz• din nou •i odat• cu el se scurteaz• •i primul fascicul care

pierde în acest fel o parte din efortul s•u,

§ tensionarea celui de-al treilea fascicul produce a doua pierdere de efort în primul fascicul •i prima pierdere în cel de al doilea,

§ la terminarea opera•iei de tensionare pierderea de tensiune va fi maxim• în primul fascicul •i va sc•dea progresiv

pân• la ultimul fascicul tensionat, în care nu se va produce nici o pierdere, întrucât scurtarea corespunz•toare a betonului se produce în timpul tension•rii arm•turii respective.

În cazul elementelor precomprimate excentric , apar urm•toarele fenomene:

§ tensionarea ulterioar• a unor arm•turi poate produce pierderi sau sporiri de eforturi în arm•turile tensionate anterior

(fig.3.5),

47

Page 47 of 147

§ prin tensionarea în prima etap• a fasciculelor notate cu 1 se va produce o scurtare a betonului la partea inferioar• a sec•iunii •i o alungire la partea superioar•,

§ prin tensionarea fasciculului 2 se va înregistra o cre•tere a efortului în fasciculului 1 (notat• cu

§ prin tensionarea fasciculului 3 va avea loc un spor de efort în fasciculul 2 (notat cu

) •i o pierdere de efort în

fasciculele 1 (notat• cu

+ Ds

12

s

),

+ Ds

23

s

- Ds

13

s

).

1 (notat• cu + Ds 12 s ), + Ds 23 s - Ds 13 s

Fig.3.5. Varia•ia eforturilor în arm•turile postîntinse ca efect al întinderii lor succesive.

Admi•ând ca deforma•iile betonului sunt egale cu cele ale arm•turilor •i notând cu

Ds

i

bp

1,n

+

efortul unitar care apare în beton la

nivelul arm•turii i considerate, în urma întinderii ulterioare a celorlalte arm•turi de la i + 1 la n •i cu varia•ia (sc•derea sau sporirea) tensiunii din arm•tura i, ob•inem:

Ds

i

s

Ds

i

s

=

Ds

i

bp

1,n

+

E

b

E

p

=

n

p

Ds

i

bp

1,n

+

(3.10)

48

Page 48 of 147

3.5.2. Cazul arm•turii preîntinse

Tensionarea succesiv• a arm•turilor preîntinse la elementele prefabricate executate în tipare portante produce o scurtare a tiparului •i, în consecin••, o pierdere de tensiune în arm•tur•, a c•rei valoare medie se ob•ine cu rela•ia:

n t – raportul

Ds

s

=

n

-

1

2

n

n

t

s

tp

(3.11)

unde: n este num•rul de arm•turi tensionate succesiv,

E

p

E

t

, unde E t este modulul de elasticitate pentru materialul din care se realizeaz• tiparul,

tp – efortul unitar produs de for•a total• de pretensionare în elementele longitudinale ale tiparului la nivelul centrului de greutate al arm•turilor.

La calculul pierderilor de tensiune cu rela•ia (3.11) se va •ine seama, dac• este cazul, de deforma•iile de încovoiere ale tiparului sub ac•iunea pretension•rii arm•turii.

Normele recomand• ca tiparele portante s• fie astfel proiectate încât pierderea medie de tensiune s• nu dep••easc• 50 N/mm 2 .

49

Page 49 of 147

3.6. Efectul strivirii betonului sub arm•turile înf••urate

Înf••urarea sub tensiune a arm•turii continue pe elementele circulare (cum sunt tuburile pentru conducte de presiune) poate provoca striviri ale betonului sub spirele de arm•tur• care duc la scurtarea arm•turii •i, deci, la o pierdere de tensiune.

La elementele cu diametru mai mare de 3 m efectul pe care îl are strivirea betonului asupra st•rii de tensiune din arm•tura înf••urat• este neglijabil.

Pentru elementele cu diametru sub 3 m, normele de calcul pentru construc•ii civile •i industriale prescriu o valoare unic• a pierderilor de tensiune datorit• strivirii betonului sub arm•turile înf••urate:

str = 30 N/mm 2

3.7. Efectul relax•rii arm•turilor

(3.12)

Relaxarea efortului unitar în arm•tura pretensionat• reprezint• o sc•dere în timp a eforturilor sub lungime sau sub deforma•ie constant•. Acesta este unul din fenomenele reologice care afecteaz• într-o m•sur• important• starea de eforturi în elementele din beton precomprimat, •i este caracterizat de urm•toarele aspecte:

§ m•rimea relax•rii depinde de tipul arm•turii •i de valoarea eforturilor din arm•tur•,

§ la arm•turile preîntinse, valorile finale ale relax•rii sunt calculate ca procente din efortul ini•ial din arm•tur•, calculat cu rela•ia:

s

*

po

= s

pk

-

(

Ds

l

+ Ds

f

+ Ds

s

)

(3.13)

§ la arm•turile postîntinse efortul ini•ial din arm•tur• este dat de rela•ia:

50

Page 50 of 147

s

*

po

= s

pp

(3.14)

§ evolu•ia în timp a relax•rii are loc dup• o lege exponen•ial•,

§ în practic•, ea se evalueaz• prin intermediul unui coeficient reprezentând raportul dintre relaxarea la timpul t •i valoarea sa final•:

k

rt

=

Ds

rt

Ds

r

(3.15)

§ în elementele de beton precomprimat fenomenul de relaxare al arm•turii nu se produce independent ci în interac•iune cu fenomenele reologice ale betonului, contrac•ia •i curgerea lent• (fig.3.6),

ale betonului, contrac•ia •i curgerea lent• (fig.3.6), Fig.3.6. Pierderi de tensiune reologice (întârziate) :

Fig.3.6. Pierderi de tensiune reologice (întârziate) :

1-beton, 2-arm•tur• pretensionate, 3-curgere lent•, 4-contrac•ie, 5-relaxare, 6-scurtare, 7-pierdere de tensiune

51

Page 51 of 147

§ datorit• interac•iunii cu betonul, pierderile de tensiune totale sunt sensibil inferioare sumei aritmetice a pierderilor

provocate prin ac•iunile izolate ale fenomenelor men•ionate anterior,

§ astfel, pierderile de tensiune finale datorate relax•rii arm•turii, •r , sunt mai mici decât relaxarea pur• a o•elului:

unde:

- la arm•turile preîntinse:

Ds

= Ds

r ri

+ h

r

(

Ds

r

- Ds

ri

)

Ê

Á

Á

Ë

1

-

Ds

j

s po

ˆ

˜

˜

¯

(3.16)

- la arm•turile postîntinse:

Ds

r

= Ds

r

Ê

Á

Á

Ë

1

-

Ds

j

s po

ˆ

˜

˜

¯

(3.17)

Ds

j

reprezint• pierderile de tensiune finale datorate curgerii lente •i contrac•iei betonului,

po – efortul unitar de calcul în arm•tura pretensionat• în faz• ini•ial•, •ri – cota din pierderile de tensiune datorate relax•rii arm•turii care se consum• înaintea transferului,

r – coeficient care ia în considerare sc•derea efortului din arm•tura pretensionat• ca urmare a efectului tratamentului termic •i a scurt•rii elastice a betonului la transfer.

§ pierderile de tensiune datorit• relax•rii arm•turii la un timp oarecare t se stabilesc cu rela•iile:

- la arm•turile preîntinse:

Ds

= Ds

r ri

+ h

r

(

Ds

rt

- Ds

- la arm•turile postîntinse:

ˆ

˜

˜

¯

rt

Ê

Á

Á

Ë

1

Ds

j

t

Ds

r

= Ds

-

s

po

ri

)

Ê

Á

Á

Ds

j

t

s

1

-

Ë po

ˆ

˜

˜

¯

52

Page 52 of 147

(3.18)

(3.19)

în care:

Ds

la timpul t.

j

sunt pierderile de tensiune din curgere lent• •i contrac•ie,
t

3.8. Efectul curgerii lente •i contrac•iei betonului

Deforma•iile de scurtare pe care le suport• betonul în timp, sub ac•iunea curgerii lente •i a contrac•iei, conduc la o scurtare egal• a arm•turilor datorit• conlucr•rii dintre cele dou• materiale. În arm•tura pretensionat• se produce o pierdere de tensiune, iar în arm•tura nepretensionat• apare o stare de eforturi de compresiune.

Evaluarea st•rii de tensiune într-un element de beton precomprimat la un timp oarecare de la aplicarea înc•rc•rilor se poate face prin metode exacte sau prin metode aproximative.

Pentru stabilirea pierderilor de tensiune din arm•tura pretensionat• sub efectul curgerii lente •i contrac•iei betonului normele de calcul prev•d utilizarea curent• a unui procedeu având la baz• o metod• aproximativ•, denumit•: „metoda efortului mediu sc•zut din efortul ini•ial”.

Efectele

contrac•iei •i

curgerii

lente

a

supra

st•rii

de

eforturi

în

arm•tura

pretensionat•

A p

•i

nepretensionat• A a se poate evalua •i dup• un procedeu simplificat. Conform acestuia pierderea de tensiune în

arm•tura pretensionat•

rela•iile:

•i varia•ia efortului unitar în arm•tura nepretensionat• •• a se stabilesc cu

Ds

j

bp

ba

Ds

Ds

p

a

j s

j s

= n

= n

(3.20)

(3.21)

j

a

53

Page 53 of 147

unde :

n

n

E

=

p E

p

b

E

=

a E

a

b

,

,

bp – efortul unitar în fibra de beton de la nivelul centrului de greutate al arm•turii pretensionate, • ba – efortul unitar în fibra de beton de la nivelul centrului de greutate al arm•turii nepretensionate,

j – caracteristica deforma•iei în timp a betonului.

Dac• înc•rcarea elementelor de construc•ii are loc în trepte, pierderile de tensiune se stabilesc pentru fiecare etap• în parte •i apoi se însumeaz• algebric.

Recomand•rile interna•ionale de calcul prescriu •i o metod• de evaluare global• a pierderilor de tensiune sub efectul curgerii lente, al contrac•iei betonului •i al relax•rii arm•turii, dat• fiind interac•iunea care are loc între fenomene.

Cercet•rile experimentale efectuate în Belgia au demonstrat c• pierderile de tensiune finale produse de curgerea lent•, contrac•ie •i relaxare pot fi estimate la 20% din for•a de precomprimare ini•ial•.

54

Page 54 of 147

3.9. Compensarea pierderilor de tensiune

Având în vedere pierderile de tensiune prezentate, efortul unitar de control se ob•ine prin sporirea efortului unitar de calcul în faz• ini•ial• • po cu valoarea pierderilor de tensiune care se produc în aceast• faz•, pentru a compensa efectul lor.

Astfel:

§ la elementele cu arm•tur• preîntins•:

pk = • po + •• + •• f + •• t + •• s + •• ri

§ la elementele cu arm•tur• postîntins•:

pk = • pp + •• + •• f + •• s + •• str = • po – n p · bp + +

•• f + •• + •• s + •• str

(3.22)

(3.23)

Pierderile de tensiune reologice afecteaz• valoarea efortului unitar de calcul în faz• final• dup• cum urmeaz•:

§ la elementele cu arm•tur• preîntins•:

s

po

= s

po

-

[(

Ds

r

- Ds

ri

)

+ Ds

j

]

55

(3.24)

Page 55 of 147

§ la elementele cu arm•tur• postîntins•:

s

po

= s

po

-

(

Ds

r

+ Ds

j

)

= s

pp

+

n

p

s

bp

-

(

Ds

r

+ Ds

56

j

)

Page 56 of 147

(3.25)

C A P I T O L U L

4

CALCULUL EFORTURILOR UNITARE ÎN ELEMENTELE DE BETON PRECOMPRIMAT

4.1. Introducere

Cunoa•terea eforturilor unitare care apar în elementele din beton precomprimat, •i în consecin••, a deforma•iilor specifice,

este necesar• atât din considerente de siguran•• în exploatare, cât •i din considerente tehnologice, de execu•ie •i de control al calit••ii. La calculul eforturilor unitare se admite principiul suprapunerii efectelor precomprim•rii •i al ac•iunilor exterioare. Calculul eforturilor unitare în sec•iuni normale •i înclinate fa•• de axa elementului se face dup• regulile rezisten•ei materialelor omogene •i elastice, ac•iunea precomprim•rii fiind asimilat• cu o for•• exterioar•. Acest calcul se face diferit, în func•ie de stadiul de solicitare:

§ stadiul I – sec•iuni nefisurate,

§ stadiul II – sec•iuni fisurate.

Valorile eforturilor unitare ob•inute trebuie s• satisfac• o serie de cerin•e impuse (care decurg din condi•iile de rezisten••, fisurare, deforma•ii •i oboseal•), de comportare a elementelor la:

§ transfer,

§ transport,

§ montaj,

57

Page 57 of 147

§ exploatare.

4.2. Echivalarea sec•iunilor

Betonul precomprimat este un material de construc•ii neomogen •i se comport• static nedeterminat interior sub ac•iunea înc•rc•rilor exterioare. Pentru înl•turarea nedetermin•rii se recurge la no•iunea de echivalare a sec•iunilor, adic• la transformarea fictiv• a sec•iunii reale neomogene într-o sec•iune omogen• (ideal•), prin înlocuirea sec•iunii de arm•tur• A p cu o sec•iune de beton A b , care s• preia acela•i efort total N:

unde:

N = A

A

b

=

p

A

s

p

= A

p

=

p

s

s

b

b

A

s

p

b

e

p

E

p

E

p

=

e

b

E

b

E

b

A

p

=

n

p

A

p

(4.1)

(4.2)

p = • b sunt deforma•iile specifice ale arm•turii pretensionate •i betonului, •i sunt egale pentru c• betonul •i arm•tura se deformeaz• solidar, E p , E b sunt modulele de elasticitate ale arm•turii pretensionate •i betonului, n p este coeficientul de echivalen•• pentru arm•tura pretensionat•.

Arm•tura nepretensionat• se echivaleaz•, în mod similar, cu o sec•iune de beton:

unde:

n

A

b

= n

a

A

a

(4.3)

E

=

a E

a

b

este coeficientul de echivalen•• pentru arm•tura nepretensionat•.

Sec•iunea real• de beton precomprimat cu arm•tur• pretensionat•

A

p

,

A

'

p

•i nepretensionat•

A

a

,

'

A se transform• într-o

a

sec•iune ideal• având urm•toarele caracteristicile geometrice (aria A i •i momentul de iner•ie I i ):

§ pentru elementele cu arm•tura preîntins• (fig.4.1):

58

Page 58 of 147

A

I

i

i

=

y

s

Ú

- y

b

i

y

d

y

+

=

y

s

Ú

- y

i

y

2

b

y

dy

(

n

+

p

(

-

n

p

1

)

-

(

A

1

)

p

+

(

A

A

p

'

p

)

+

y

2

p

(

+

n

a

A

-

'

p

1

)

y

(

A

a

'2

p

)

+

+

(

n

A

a

'

a

-

)

1

)

(

A

a

y

2

a

+

A

'

a

(4.4)

y

'2

a

)

(4.5)

a - ) 1 ) ( A a y 2 a + A ' a (4.4)

Fig.4.1. Echivalarea sec•iunilor de beton precomprimat în cazul elementelor cu arm•tur• preîntins•

§ pentru elementele cu arm•tur• postîntins•, înainte de injectarea canalelor sau de înt•rirea materialului injectat

A

i

(fig.4.2):

=

y

s

Ú

- y

b

i

y

d

y

-

(

A

g

+

A

'

g

)

+

(

n

a

-

1

)

(

A

a

+

A

'

a

)

59

(4.6)

Page 59 of 147

I

i

A

I

i

+

y

s

(

A

g

y

2

p

A

'

g

y

'2

p

)

+

(

n

a

-

1

)

(

A

a

y

2

a

A

'

a

y

'2

a

)

=

Ú

y

2

b

y

 

-

 

§

y

i

 

y

s

i

=

Ú

b

y

d

y

- y

i

y

s

=

Ú

y

2

b

y

-

y

i

(

(

n

a

-

 

1

)

dy

-

+

+

(4.7)

i ( ( n a -   1 ) dy - + + (4.7) Fig.4.2. Echivalarea

Fig.4.2. Echivalarea sec•iunilor de beton precomprimat în cazul elementelor cu arm•tur• postîntins•

pentru elementele cu arm•tura postîntins• dup• injectarea canalelor •i înt•rirea materialului injectat:

-

(

A

+

g

+

A

'

g

(

n

y

2

a

p

+

A

A

)

p

'

a

+

-

n

p

A

g

y

'2 )
a

(

A

)

p

y

+

2

p

A

+

'

p

)

+

(

n

p

(

n

A

a

'

p

-

-

1

)

A

(

A

'

g

)

a

y

+

'2

p

A

+

'

a

)

(4.8)

(4.9)

dy

A

a

60

Page 60 of 147

§ pentru elementele cu arm•tura postîntins• dup• injectarea canalelor •i înt•rirea materialului injectat, când o parte din

A

I i

+

i

(

canale

'

A g

sunt situate în zona sec•iunii transversale în care înc•rc•rile produc compresiuni:

=

y

s

Ú

- y

i

b

y

d

y

-

=

n

y

s

Ú

y

2

b

- y

i

a

-

1

)

y

dy

(

A

a

A

g

+

(

n

y

2

a

+

p

+

n

p

A

A

p

'

a

A

p

-

A

y

'2

a

+

g

)

)

( )

n

p

y

-

2

p

1

+

(

n

A

p

'

p

-

+

1

)

(

n

a

A

'

p

-

1

)

y

'2

(

A

+

a

+ A

'

a

)

(4.10)

p (4.11)

În general, arm•tura nepretensionat• se ia în considerare la calculul caracteristicilor geometrice ale sec•iunii ideale când sec•iunea ei reprezint• cel pu•in 25% din aria arm•turii pretensionate:

cel pu•in 25% din aria arm•turii pretensionate: A a • 0.25 ·A p sau A’ a

A a • 0.25·A p sau A’ a • 0.25·A’ p

61

Page 61 of 147

4.3. Stabilirea for•ei de precomprimare

La elementele cu arm•tur• preîntins•, for•a de precomprimare în faza ini•ial• reprezint• rezultanta eforturilor unitare de calcul din arm•tur• înaintea transferului.

În cazul general al precomprim•rii excentrice cu arm•tur• preîntins•, m•rimea for•ei de precomprimare N 0 •i valoarea excentricit••ii cu care ea se aplic• fa•• de centrul de greutate al sec•iunii ideale e 0 se ob•in (fig.4.3.a) cu rela•iile:

N 0

e

0

 

'

'

= A

p

s

p0

+ A

p

s

p0

 

'

'

'

 

A

p

s

p0

y

p

-

A

p

s

p0

y

p

 

N

0

=

(4.12)

(4.13)

În cazul elementelor cu arm•tur• postîntins• (fig.4.3.b), la terminarea opera•iei de tensionare a arm•turii efortul unitar în arm•tura pretensionat• are valoarea • pp mai mic• decât • p0 , iar for•a de precomprimare în faza ini•ial•, notat• cu N p , are valoarea:

N

p

e

0

 

'

'

 

p

s

pp

+ A

p

s

pp

 

'

'

'

A

p

s

pp

y

p

-

A

p

s

pp

y

p

 

N

 

= A

=

p

(4.14)

(4.15)

În faz• final•, nu se mai face distinc•ie între cele dou• categorii de elemente la calculul for•ei de precomprimare •i al excentricit••ii cu care se aplic•, deoarece dup• aplicarea înc•rc•rilor exterioare se poate ajunge, în ambele cazuri, la anularea

efortului unitar în fibra de beton adiacent•, situa•ie în care efortul unitar din arm•tura pretensionat• are valoarea

s

p0

.

62

Page 62 of 147

Rela•iile se pot scrie astfel (fig.8.5.c):

N

o

e

0