C 16.

Glandele

suprarenale

Sunt 2 glande, fiecare prezinta o medulosuprarenala-interior- cu origine ectodermica (sistem

nervos simpatic) si o corticosuprarenala, mai bine reprezentata (aprox 80% din glanda) cu
origine mezodermica.

Medulosuprarenala este foarte importanta in toate procesele adaptative ale organismului,

mai ales in conditii neobisnuite, de stress. Celulele ei sunt de fapt neuroni postggl simpatici care
si-au pierdut axoni isi au capatat proprietati excretorii.
Secretia consta in 80% adrenalina si 20% noradrenalina = catecolamine.
Catecolaminele produc efecte semanatoare stimularii simpatice actionand asupra unor receptori
specifici alfa si beta care sunt reprezentati uniform in tesuturi.
Roluri:
1. Asupra sistemului cardio-vascular catecolaminele stimuleaza toate proprietatile
fundamentale ale muschilor cardiaci:
- Creste forta de contractie a cordului;
- Creste debitul cardiac (adrenalina este mai puternica);
Pe vase ambele catecolamine produc de regula vasoconstrictie arteriala urmata de
hipertensiune arteriala sistemica (pe vase noradrenalina are efect mai puternic)
adrenalina produce vasoconstrictie prin stimularea alfa, dar produce vasodilatatie prin
stimularea receptorilor beta asa cum se intampla la nivelul vaselor coronare unde produce
receptorii beta.
2. Asupra musculaturii netede viscerale adrenalina, mai ales, produce relaxarea musculaturii
netede pe tot tractul digestiv, relaxarea musculaturii bronhiolare, relaxarea musculaturii
uterine si producerea contractiei sfincterelor pe tot tractul digestiv si produce dilatarea
pupilelor (midriaza).
3. Activitati metabolice adrenalina si mai putin noradrenalina, determina hiperglicemie
prin stimularea glicogenolizei hepatice (receptori cat si stimulatori ai glicogenolizei
musculare receptori beta 2). Ambele catecolamine stimuleaza lipoliza adica
mobilizeaza acizii grasi liberi din depozitele lipidice ale organismului (receptori beta 1) si
ambele catecolamine stimuleaza metabolismul energetic effect calorigen.
4. Asupra sangelui, catecolaminele produc eritrocitoza (e o falsa eritrocitoza prin
hemoconcentrare de care se subliniaza actiunea catecolaminelor apa paraseste vasul si
iese in interstitii.
5. Tot asupra sangelui, catecolaminele stimuleaza leucopoeza medulara (produsa de
leucocite, mai ales de polimorfonucleare neutrofile). Tot asupra sangelui, mai ales
adrenalina stimuleaza coagularea sangelui si fibrinoliza (rol urinar).

6. Asupra sistemului nervos ambele catecolamine stimuleaza sistemul reticulat activator

ascendent inducand o stare de alerta corticala, de excitabilitate corticala absolut necesara.
Secretia in exces de catecolamine duce la aparitia senzatiei de frica, anxietate, spaima.
7. Influenta asupra sistemului endocrin catecolaminele nu au influenta directa asupra
glandelor, dar favorizeaza secretia de PTH, calcitonina, hormoni tiroidieni si secretia de
hormone tropihipofizari, secretia de glucagon si inhiba secretia de insulina
->hiperglicemie.

Corticosuprarenala extirparea ei duce la deces prin dezechilibre hidroelectrolitice.

Structural prezinta 3 zone:
-

Zona glandulara (mai subtire) 12-15% din volumul corticosuprarenalei si secreta

hormone mineralocorticoizi.
Zonafasciculata 75-78% din volumul corticosuprarenalei secreta hormon
glucocorticoizi.
Zona reticulata 10% din volumul corticosuprarenalei secreta hormoni
sexosteroizi.

Toti hormonii corticosuprarenalelor au ca precursor colesterolul din sange.

Reprezentanti:
-

Glucocorticoizi: hidrocortizonul (cortizolul, corticosteronul, prednisol )

Mineralocorticoizi: aldosteronul, dezoxicorticosteronul
Sexosteroizi: androsteron, androstendion, dehidroepistendion, estrogen, progesteroni.

Hormonii corticosuprarenali sunt secretati intre 15 30 mg/24h, secretia lor fiind minima
noaptea si maxima dimineata (ora 10).Ei circula in sange sub forma libera sau legati de
proteine (ex: cortizolul e legat 95% de alfa- globulina numita transcortina sist. in ficat si
5% legat e albumine)
Observatie!
Etapa sangvina a hormonilor corticosuprarenalieni e scurta pentru ca sunt metabolizati rapid la
nivel tisular (60-120 min).
Cortizolul se gaseste legat dfe o alfa-globulina numita transcortina sintetizata in ficat si 5% de o
albumina( si aldosteronul se leaga similar).
Cortizolul este metabolizat predominant in ficat fiind redus la dehidro- si apoi tetrahidrocortizol
care apoi este conjugat cu acildul glucuronic in principal si cu suflati si eliminate in urina ca 17hidroxicorticosteroizi( normal sub 3mg/zi la copii si 5-7 mg la barbat si 3-5 mg la femeie). O
mica parte se elimina prin bila sub forma libera.

Aldosteronul e metabolizat in ficat si apoi se elimina sub forma libera in urina. 1-2 g/24h.
Glucocorticoizii urina. 5-7 g/24h
Hormonii sexoizi sunt secretati in cantitati foarte mici, circula in plasma legati de proteine, au rol
anabolic, stimuleaza protogeneza si osteogeneza.
Caracteristici:
Hormonii glucocorticoizi produc:
-

Hiperglicemie
Hiperlipemie
Accentueaza catabolismul proteic
Inhiba organele limfoide (inv. Timusului)
Leucocitoza cu neutrofilie
Trombocitoza
Eozinopenie, limfopenie
Stimuleaza secretia de HCl din sucul gastric, formarea de pepsinogen, tripsinogen.
Stimuleaza activitatea contractila a musculaturii striate
Influenteaza sistemul nervos si in functie de cantitatea in care sunt secretati pot duce
la tulburari de personalitate, incapacitate de concentrare.
Stimuleaza analizatorii gustativ si olfactiv
Sub forma tipizata, se administreaza cu rol antiinflamator si antialergic.

Mineralocorticoizii
-

au efecte asupra echilibrului hidroelectric aldosteronul

la 30 min dupa administrare produc retentie de Na la nivelul tubului contort distal
renal activand pompa ionica, ce va secreta in competitive H si potasiu la schimb cu
sodiul; rezulta cresterea compartimentelor lichidiene hidrice ale organismului (mai
ales cele extra cel )
creste valoarea plasmatica ducand la cresterea presiunii arteriale sistemice.

Obs: La scara mica, aldosteronul stimuleaza reabsorbtia Na nu numai la nivel renal, ci

sila nivelul sucului gastric, saliva, suc intestinal, secretie sudorala si da in schimb H si
potasiu..

Sexoizii:
-

au actiune foarte slaba

effect anabolizant si osteogenetic, sunt important pt dezvoltarea somatic.
hormonii androgeni actiune de 5-6 ori mai slaba decat testosteronul de la nivelul
testiculelor.

EPIFIZA (GLANDA PINEALA)

- s.n si nisipul pineal;
- la adult apare ca niste mici concretiuni calcare;
- se afla in epitalamus. Are 0,10 0,15 gsi inregistreaza o involutie catre varsta adulta.
- secreta melatonina, hormon derivat al triptofanului si este sintetizata intens la intuneric.Apoi
sinteza sa scade considerabil la lumina puternica. Deci are un ritm circadian a; secretiei
-induce somnul.
Efectele melatoninei:
1. Efect antigonadotropic (inhiba secretia de FSH siLH de la nivelul adenohipofizei).
2. Are rol in reglarea excitabilitatii cerebrale, in concordanta cu ritmul veghe- somn. si de
aceea poarta denumirea de ceas biologic.
Observatie! A mai fost identificat si un alt hormon epifizar de natura proteica numit argininvasotocina cu actiune similara melatoninei, dar mult mai puternica antigonadotropic. (mai
ales anti LH)dar cu influente asupra echilibrului veghe- somn.
Timusul:
- Este situat in mediastinul superior retrosternal, atinge dezvoltarea maxima la
pubertate-30-35 gr, apoi involueaza, transformandu-se in tesut adipos in care se
identifica resturi mioepiteliale;
- Are 2 lobi, lobii sunt formati din lobuli, in medulara acestora se afla multe limfocite
si celule reticulare mioepiteliale iar in corticala predomina limfocitele.
- In ochiurile retelei medulare se afla cellule numite timocite care se diferentiaza din
medulara pe linie limfocitara.
- Aceste celule, sub influente hormonale( limfokine, timice) vor prolifera si se vor
diferentia si matura apoi, formandu-se limfocitele T= limfocite imunocompetente cu
memorie, cu rol in imunitatea celulara de tip intarziat.
- Pe langa rol in imunitatea celulara, timusul secreta si hormone: timozina- hormon
polipeptidic care stimuleaza cresterea, activitatea lf.T la nivelul tutoror organelor
limfoide, spoila, ggl limfatici, placi Peyer, amygdale, apendiculi, etc.
- Pe langa timozina, s-au mai descris si alti hormoni: factorul umoral timic,
timopoietina, ubiquitina, hormonul timic homeostatic, cu rol imprecis.
- Hormonul timulina- este un hormon timic ce circula in plasma cu structura
polipeptidica, in plasma se leaga cu zincul, stimuland markerii de diferentiere
importanti.

Alti hormon precum cei tiroidieni si ACTH intensifica secretia de timulina;

Administrarea de timulina are rol favorabil in tratarea colagenozelor cum ar fi
lupusul, poliartrita reumatoida, etc.