Sunteți pe pagina 1din 29

Clasificarea marfurilor periculoase (IMDG)

Marfurile periculoase au fost clasificate pe clase si diviziuni. Clasificarea a avut la baza caracteristicile riscului principal, marimea
riscului, existenta riscului subsidiar si prevederi speciale pentru anumite categorii de marfuri.

Corespunzator caracteristicii riscului principal, marfurile periculoase


au fost clasificate n 9 clase:
Clasa 1 - Explozivi - n aceasta clasa au fost incluse:

substantele explozive cu exceptia acelora care sunt foarte


periculoase si a acelora care sunt caracterizate de un risc ce le
fac sa apartina altor clase;

11211n1320l

articolele explozive, cu exceptia substantelor care pot


forma o atmosfera exploziva prin gaze, vapori sau praf;
11211n1320l

dispozitivele continnd substante explozive care poseda


un asemenea caracter nct aprinderea din neglijenta,
accidentala sau prin initierea pe timpul transportului au influenta
externa prin foc, fum, caldura sau proiectie (mprastierea de
fragmente);

11211n1320l

articolele fabricate cu scopul de a produce un efect practic


exploziv sau pirotehnic (bombe incendiare, aruncatoare de
flacari).

11211n1320l

Clasa 2 - Gaze - n aceasta clasa sunt cuprinse toate gazele, fie ca pot fi
lichefiate sau nu sub presiune la temperatura mediului; de
asemenea, gazele dizolvate ntr-un solvent sau acelea absorbite
ntr-un material poros, inclusiv gazele puternic refrigerate.
Clasa 3 - Lichide inflamabile - n aceasta clasa sunt incluse lichidele si
amestecurile de lichide care contin solide n suspensie sau n solutii
si prezinta riscul de inflamabilitate.
Clasa 4 - Solide sau substante inflamabile - n aceasta clasa sunt
cuprinse toate substantele ce se pot aprinde sau pot contribui la
aparitia unui incendiu n conditiile transportului. Ele se pot aprinde
usor de la surse externe de aprindere cum sunt: flame, scntei,
flacari. Se pot ncalzi si aprinde spontan sau pot emana gaze
inflamabile atunci cnd intra n contact cu o atmosfera umeda sau
cu apa (este cazul carbidului).
Clasa 5 - Substante oxidante si peroxizi organici - sunt substante
necombustibile prin ele nsele dar care prin descompunere produc
oxigen, contribuind astfel la cresterea intensitatii incendiului, ct si
substantele instabile, pasibile de descompunere externa
autoaccelerata (adica prin descompunere se creeaza o

temperatura). Ele poseda una sau mai multe din urmatoarele


proprietati: disponibilitate la impact, la frictiune si la reactie cu alte
substante.
Clasa 6 - Otravuri si substante infectioase - sunt substantele ce pot
cauza moartea sau vatamarea grava a organismului viu atunci cnd
sunt nghitite, inhalate sau intra n contact cu tesutul, si de
asemenea acele substante continnd microorganisme capabile sa
produca boli.
Clasa 7 - Substante radioactive - n aceasta clasa sunt incluse toate
substantele capabile sa emita radiatii a caror activitate specifica
este mai mare de 0,002 Ci/g (Ci - Curie).
Clasa 8 - Corozivi - n aceasta clasa intra substantele care prin actiunea
lor chimica produc arsuri grave tesutului viu si distrug alte
materiale.
Clasa 9 - Alte substante periculoase - n aceasta clasa sunt incluse
substantele caracterizate de un risc neacoperit de alte clase.
Marfurile periculoase au fost clasificate dupa marimea riscului n
grupe de ambalare cu exceptia substantelor din clasele 1, 2, 6.2 si 7.
Grupul I de ambalare - au fost clasificate toate substantele caracterizate
de o valoare mare a riscului. Acest lucru este evidentiat pe ambalaj
prin includerea n marcaj a literei X. un astfel de ambalaj poate fi
utilizat si pentru grupul I si II de ambalare.
Grupul II de ambalare - au fost clasificate substantele caracterizate de o
valoare medie a riscului. Pe ambalaj acest lucru este evidentiat prin
litera Y. Un astfel de ambalaj poate fi utilizat si pentru grupul III de
ambalare.
Grupul III de ambalare - se foloseste pentru substantele caracterizate
de o valoare mica a riscului, fapt evidentiat pe ambalaj prin litera Z.
Grupul de ambalare pentru fiecare substanta n parte este continut
n lista Natiunilor Unite ca element de identificare a valorii riscului.
Marfurile periculoase sunt clasificate avndu-se n vedere riscul
principal, dar sunt foarte multe dintre ele care sunt caracterizate si de unul
sau mai multe riscuri subsidiare, fapt ce a determinat ca o aceeasi
substanta, dar prezenta ntr-o anumita forma sa fie inclusa n 2 sau mai
multe clase. Riscurile subsidiare sunt nscrise n fisa individuala a fiecarei
substante.
Caracteristicile speciale sunt indicate n fisa individuala prin
mentiuni speciale si se transporta sub aranjamente speciale numai dupa
recomandarea natiunilor competente si ale producatorului.

Transportul marfurilor periculoase pe calea maritima


Ca urmare a specificului deosebit al transportului maritim, pregatirea
navei pentru transportul de marfuri periculoase este o activitate complexa
care trebuie desfasurata n conditii stricte naintea voiajului. Pentru
aceasta, nava trebuie sa fie n buna stare de navigabilitate contractuala n
adevaratul sens al notiunii, incluznd instruirea speciala a echipajului, care
trebuie facuta cu toata seriozitatea, pe baza instructiunilor elaborate n
raport cu riscul marfurilor.
Astfel, pregatirea magaziilor va trebui sa includa:

11211n1320l

11211n1320l

curatenia, uscarea si ventilatia;


peretii despartitori trebuie sa fi etansi la lichide si rezistenti la

foc;
11211n1320l
ventilatia trebuie sa fie eficace si permanent n stare de
functionare;

11211n1320l

11211n1320l

coloanele de ventilatie trebuie sa fie prevazute cu filtre mpotriva


scnteilor;
puntile si nchiderile deschiderilor n punte trebuie sa fi etanse la
lichide si rezistente la foc pentru a se putea delimita si individualiza
compartimentele n vederea crearii posibilitatilor de aplicare a
termenilor de separare.

Instalatiile si echipamentele de bord trebuie sa respecte standardele


de protectie mpotriva scnteilor si electricitatii statice. Magaziile trebuie
sa fie prevazute cu dispozitive care sa permita amararea sigura a
marfurilor (ocheti, inele, tacheti). nchiderea magaziilor trebuie sa fie
prevazuta cu dispozitive de ncuiere si de sigilare, pentru a vita accesul
persoanelor neautorizate.
Repartizarea marfurilor n nava, att a celor periculoase ct si a
celorlalte, trebuie facuta astfel nct sa se realizeze o stabilitate sigura
care sa permita pendulari lente, mpiedicnd stabilitatea dura care poate
facilita dezamararea si dezarimarea marfurilor. Pe timpul voiajului, cerinta
de mai sus trebuie ndeplinita prin realizarea unui grafic de consum
combustibil si apa, ntocmit n prealabil cu scopul de a elimina si nlatura
complet suprafetele libere.
Exista marfuri periculoase care pot fi depozitate sau se depoziteaza
numai pe punte si care, ca urmare a greutatii lor pot influenta negativ
stabilitatea. n acest caz trebuiesc luate masurile care se impun. De
asemeni, depozitarea pe punte nu trebuie sa mpiedice accesul la
instalatia de ventilatie, la mijloacele de vitalitate, sa nu blocheze caile de
circulatie, sa nu fie depozitate n apropierea filtrelor de aer, a instalatiilor

care pe timpul functionarii pot produce scntei, pot emana caldura,


precum si n zonele apropiate spatiilor de locuit sau zonelor de lucru.
Indiferent de locul unde sunt depozitate, personalul care
manipuleaza sau supravegheaza transportul, trebuie sa respecte indicatiile
pe care le furnizeaza etichetele de avertizare din Anexa 9 a codului IMDG.
Siguranta echipajului navei
Manipularea si transportul marfurilor periculoase trebuie sa se faca
astfel nct sa se mpiedice producerea unor incidente de genul poluarea
mediului, contaminarea altor marfuri, producerea de incendii si vatamari
corporale. n acest scop, personalul implicat trebuie sa fie avizat asupra
caracteristicilor riscante, precum si a masurilor de prevenire. Pentru
aceasta trebuie sa detina informatii privitoare la: regulile de securitate,
masurile de prim ajutor medical si procedura de urgenta n caz de
incidente.
Pentru transportul marfurilor periculoase s-au ntocmit fise de
securitate. O fisa de securitate este structurata n 5 parti:

11211n1320l prima parte o constituie titlul grupului cu numarul fisei de


securitate;

11211n1320l

11211n1320l

a treia parte se refera la dispozitii de urgenta;

11211n1320l

a patra parte se refera la masuri de urgenta;

11211n1320l

a doua parte contine echipamentul special de interventie n caz


de incident, care trebui sa existe la bordul navei;

a cincea parte se refera la tratamentul medical pentru acordarea


primului ajutor n caz de accident.

Daca o nava transporta marfuri periculoase susceptibile aprinderii,


dispozitiile de urgenta trebuie sa se refere neaparat la utilizarea de scule si
dispozitive care nu produc scntei, n cazul unor interventii de remediere
sau de reparare, iar echipamentele electrice utilizate sa fie de tipul
antideflagrant.
De asemeni, la bord trebuie sa existe echipament complet de
interventie, aparate autonome de respirat, dispersoare cu jet precum si
material absorbant corespunzator caracteristicii marfii care se transporta.
Echipamentul de protectie se recomanda de catre producatorul marfii
periculoase n raport cu proprietatile fizico-chimice si a caracteristicilor
acestora, tinnd cont totodata de rezultatul testelor efectuate n procesul
de productie si laborator.
Pentru protectia cailor respiratorii se folosesc aparate de respirat
autonome si nu masti de gaze. Recomandarea urmareste sa mpiedice

autoritatile competente sa aprobe echiparea navei cu masti de gaze, care


corespund numai anumitor substante si pun viata n pericol fata de gazele
foarte toxice.
Pentru combaterea incendiilor, navele pot utiliza apa n toate
cazurile n care marfurile nu reactioneaza cu acestea, sau n caz contrar,
materialul absorbant, inert cum ar fi pamntul cu diatomit.
Necesarul de echipament si materiale se stabileste n raport de
cantitatea de marfa periculoasa, dimensiunile si tipul navei, precum si
numarul persoanelor disponibile pentru interventie. Pentru interventie
trebuiesc facute exercitii pregatitoare n sensul de a se cunoaste utilizarea
echipamentului de protectie alcatuit din cizme, combinezon, manusi,
casca, ochelari de protectie precum si a aparatului de respirat autonom
sau n cazul n care fisa de securitate solicita numai haine de protectie,
atunci se vor utiliza cizme, combinezon, manusi si casca.
n mod normal, marfurile periculoase ambalate se pot manipula fara
utilizarea unui echipament special de protectie, protectia fiind asigurata de
ambalaj prin calitatile sale. Cu toate acestea se impune existenta
echipamentului special la bord pentru a se interveni n caz de avarierea
ambalajului, atunci cnd apar pierderi din continut sau scurgeri. Utilizarea
ochelarilor de protectie se impune chiar si n cazul marfurilor ambalate.
n cazul n care se produce o deversare de marfuri periculoase,
anumite substante degaja gaze toxice si/sau corozive, caz n care dispersia
n atmosfera cere ca nava sa fie manevrata n functie de conditiile
atmosferice, pentru a mpiedica afectarea sanatatii membrilor echipajului
prin patrunderea gazelor n compartimentele de lucru.
Marfurile periculoase, indiferent de starea sub care se prezinta, daca
sunt stivuite pe punte trebuiesc ferite de sursele externe de aprindere:
flacari, becuri de iluminat neprotejate, diferite scule electrice, etc.
n cazul deversarilor se recomanda spalarea cu apa din abundenta si
evacuarea acesteia peste bord, avnd n vedere ca securitatea echipajului
este prioritara poluarii marii. Pentru marfurile depozitate sub punte, n
cazul deversarii este necesara utilizarea materialului de decontaminare de
care nava trebuie sa dispuna din abundenta si care trebuie sa existe la
bord nainte de nceperea ncarcarii.
Pentru evacuarea vaporilor toxici, explozivi sau inflamabili, nava
trebuie sa dispuna de o constructie care sa permita evacuarea acestora la
o naltime apreciabila deasupra puntii. Sistemul de ventilatie pentru
compartimentele de marfa trebuie sa fie complet izolat si separat de
ventilatia spatiilor de locuit.
Accesul n spatiul de depozitare a marfurilor periculoase este permis
numai persoanelor autorizate si corect echipate, adica au echipament de

protectie si aparat autonom de respirat, iar intrarea n aceste spatii se face


sub supraveghere.
Daca substantele deversate pe punte sau sub punte au fost
colectate cu material absorbant, ele se vor depozita n conditii de
securitate si vor fi evacuate n primul port de escala.
Utilizarea apei la bordul navei ca agent de combatere a incendiului
este recomandata n general pentru majoritatea marfurilor periculoase,
att sub forma de jet ct si pulverizata. Cu toate acestea, trebuie tinut
cont de recomandarile din fisa de securitate, deoarece apa poate fi
preferata n locul altui agent extinctor, care n mod normal ar fi
recomandat la uscat. n caz de incendiu se recomanda, n limita
posibilitatilor, ndepartarea coletelor din zona incendiata si mentinerea
unei temperaturi scazute prin stropirea cu apa a coletelor.
n cazul marfurilor periculoase care polimerizeaza, nu trebuie
neglijat faptul ca reactia de polimerizare poate continua timp ndelungat
dupa nlaturarea sursei exterioare care a declansat-o.
Daca un incendiu s-a produs ntr-o magazie de marfa, se recomanda
etansarea acestei magazii, ntreruperea ventilatiei si punerea n functiune
a instalatiei fixe de combatere cu apa, aburi sau CO 2. Pentru substantele
care reactioneaza puternic n contact cu apa, se recomanda utilizarea
extinctorului cu praf chimic uscat sau material inert sub forma de pulbere;
n ultima instanta se pot utiliza mari cantitati de apa.
n caz de accident, primul ajutor se acorda n raport cu
recomandarile ghidului medical de interventie n cazul de accidentare cu
marfa periculoasa.
Pentru a pregati ncarcarea marfurilor periculoase, se recomanda
urmatorul algoritm de lucru:

11211n1320l

11211n1320l

din indexul numeric, dupa ce s-a obtinut din indexul alfabetic


numarul Natiunilor Unite, se stabileste care este fisa de securitate;
n dispozitiile de urgenta se selectioneaza fisa de securitate
aferenta grupului de substante din care se extrage lista echipamentelor
de protectie si interventie, materialele necesare si procedurile de
urgenta. Pe aceasta baza se ntocmeste lista cu echipament si
materiale si instructiunile de interventie.
Termeni de separare (sau segregare)

Marfurile periculoase pot fi transportate la bordul navei n conditii de


securitate, daca n principal sunt respectate cerintele de separare.
Termenii de separare ntlniti sunt urmatorii:

Departe de - prin aceasta se ntelege ca ntre doua colete


incompatibile, fie depozitate pe punte fie sub punte, trebuie sa existe un
spatiu de interventie de minim 3 m. Acest spatiu poate fi ocupat cu alte
marfuri cu care cele doua feluri de marfa periculoasa sunt compatibile.
Separat de reprezinta o izolare a doua colete incompatibile; daca
sunt depozitate sub punte, o izolare printr-un perete etans la apa si
rezistent la foc, iar daca sunt depozitate pe punte, o izolare departe de.
Separat de un compartiment complet sau magazie
de reprezinta o izolare ntre 2 colete incompatibile, depozitate sub punte,
printr-un compartiment constituit din 2 pereti etansi la apa si rezistenti la
foc sau prin 2 punti etanse la apa si rezistente la foc. La depozitarea pe
punte, aceasta reprezinta o izolare printr-o distanta corespunzatoare.
Separat longitudinal de un compartiment complet de
interventie sau magazie de reprezinta o izolare ntre 2 colete
incompatibile, daca sunt depozitate sub punte, n plan longitudinal prin 2
pereti etansi la apa si rezistenti la foc. La depozitarea pe punte aceasta
reprezinta o separare printr-o distanta corespunzatoare.
Pregatirea transportului de marfuri periculoase impune respectarea
de catre comandantul navei a urmatorului algoritm de lucru:
a)

primirea listei de ncarcare n care sunt nominate marfurile


periculoase prin denumirea tehnica corecta si/sau numarul Natiunilor
Unite;

b)

procurarea documentatiei corespunzatoare


periculoase care au fost nominate n lista de ncarcare;

c)

11211n1320l analiza posibilitatilor tehnice si constructive ale navei n raport


cu cerintele specifice claselor de marfuri care urmeaza a fi
transportate;

d)

11211n1320l studierea caracteristicilor si proprietatilor marfurilor periculoase


din fisa individuala;

e)

dotarile cu echipament si materiale de interventie din fisa de


securitate;

f)

g)

11211n1320l

11211n1320l

marfurilor

11211n1320l

masurile de prim ajutor n caz de accident din tabla obtinuta din


ghidul medical coordonate cu recomandarile primite de la producator,
respectiv ncarcator si autoritatea nationala competenta;

11211n1320l

11211n1320l repartizarea marfurilor periculoase pe hambare n raport cu


proprietatile, caracteristicile, recomandarile speciale, indicatiile
generale de separare, cerintele continute n fisa individuala inclusiv
recomandarile autoritatii nationale competente;

h)
i)

redactarea si naintarea cererii de echipament si materiale de


interventie;
11211n1320l

studierea masurilor necesare pentru a fi luate la bord, avnd n


vedere riscul principal si riscurile subsidiare pe care le prezinta marfa
periculoasa;

11211n1320l

j)

11211n1320l
stabilirea componentei echipei de interventie si nominarea
ofiterului responsabil cu transportul marfurilor periculoase;

k)

stabilirea restrictiilor de acces si circulatie la bordul navei, n


scopul securitatii operatiunii;

l)

11211n1320l
pregatirea spatiilor de depozitare la bord si efectuarea
amenajarilor necesare n vederea nceperii ncarcarii;

11211n1320l

m) stabilirea graficului de supraveghere a ncarcarii, a transportului si a


descarcarii, cu care ocazie se redacteaza sarcini concrete pentru fiecare
membru de echipaj si pentru ceilalti membri;
n)

stabilirea locului de depozitare a echipamentelor si materialelor,


precum si efectuarea exercitiilor de antrenament cu echipajul si echipa
de interventie.
11211n1320l

PROPRIETI SINTETICE ALE MRFURILOR PERICULOASE


CLASA 1 - EXPLOZIVI

Substantele sau amestecurile de substante care sub actiunea


caldurii sau a unui factor mecanic au proprietatea de a se descompune
brusc si violent, cu dezvoltare suplimentara de caldura, lumina, gaze si
cresterea presiunii, sunt incluse n clasa de marfuri periculoase
numita explozivi.
Efectul acestor substante l constituie explozia, care este o reactie
chimica sau o reactie fizica foarte rapida si violenta, nsotita de degajare
de energie cu expulzarea gazelor sau a altor materiale, cu efecte
mecanice sonore, termice sau luminoase.
n clasa explozivi au fost incluse toate substantele si articolele,
precum si produsele realizate cu scopul de a manifesta un efect exploziv
sau pirotehnic. Ele se pot prezenta n stare solida, lichida sau n amestec.
Un articol exploziv cuprinde una sau mai multe substante explozive,
iar o substanta pirotehnica reprezinta un amestec cu destinatia sa produca
efecte prin caldura, lumina, zgomot, gaze, fum sau o combinatie de efecte.
Marfurile din clasa 1 - explozivi au fost mpartite pe 5 diviziuni:

1.1 - cuprinde substantele si articolele care prezinta riscul


exploziei n masa;

11211n1320l

11211n1320l

1.2 - cuprinde substantele si articolele care prezinta riscul de


proiectie dar fara a include si un risc de explozie n masa;

11211n1320l

11211n1320l

1.3 - cuprinde substantele si articolele care prezinta riscul de


incendiu sau de suflu minor si/sau riscul de proiectie, dar fara a include
riscul de explozie n masa;
1.4 - cuprinde substantele si articolele care prezinta un risc
nesemnificativ n cazul initierii unui incendiu. Efectul activarii riscului
este redus de functiunea de protectie a ambalajului.
Un incendiu extern nu este capabil sa produca o explozie instantanee.
Substantele si articolele din aceasta diviziune sunt ambalate sau
proiectate astfel nct orice efect periculos ar apare din activarea
accidentala sa fie limitat la interiorul ambalajului. Daca ambalajul a fost
deteriorat de foc, atunci efectul de suflu sau proiectie este limitat la
suprafata;

1.5 - cuprinde substantele foarte insensibile, caracterizate de


riscul exploziei n masa. Ei sunt att de insensibili nct este putin
probabil sa se initieze sau sa treaca de la ardere la detonare n conditii
normale de transport. Aceasta posibilitate creste odata cu cantitatea.

11211n1320l

Explozivii sunt caracterizati de un risc specific, fapt ce determina


existenta incompatibilitatii lor chiar n cadrul aceleiasi diviziuni. Acest fapt
a determinat mpartirea explozivilor n 12 grupe de compatibilitate. Att
fisele individuale din codul IMDG ct si tabelele din RID evidentiaza riscul
specific al fiecarui exploziv n parte.
Reguli de depozitare
Explozivi clasificati n grupele de compatibilitate cuprinse n
intervalul ak vor putea fi depozitati respectnd urmatoarele cerinte:

explozivii clasificati n acelasi grup de compatibilitate si aceeasi


diviziune pot fi depozitati n acelasi compartiment (1.1.a cu 1.1.a);

11211n1320l

11211n1320l
explozivii clasificati n acelasi grup de compatibilitate dar
apartinnd altor diviziuni, pot fi depozitati n acelasi compartiment dar
considerndu-i ca apartin diviziunii cu numarul cel mai mic (1.2.b cu
1.4.b se depoziteaza dupa recomandarile din fisa individuala a
explozivilor clasificati 1.2.b). Cu toate acestea, cnd sunt de depozitat
explozivii 1.2.d si 1.5.d vor fi considerati la un loc ca apartin diviziunii
1.1.d;

explozivii clasificati n grupe de compatibilitate diferite,


indiferent de diviziune, nu se pot depozita n acelasi compartiment; cu
toate acestea, pulberea fara fum poate fi depozitata n aceeasi magazie
cu explozivii cu suflu, deoarece la un loc sunt considerati explozivi cu
suflu

11211n1320l
explozivii apartinnd grupului de compatibilitate s pot fi
depozitati n acelasi compartiment cu toti ceilalti explozivi cu exceptia
explozivilor clasificati n grupul de compatibilitate a si l

explozivii apartinnd grupului de compatibilitate l nu pot fi


depozitati n acelasi compartiment cu explozivii clasificati n alte grupe
de compatibilitate, dar pot fi depozitati ntr-un compartiment cu acelasi
tip de explozivi.

11211n1320l

11211n1320l

Declararea explozivilor
Explozivii se declara dupa cum se prevede n Conventia pentru
Ocrotirea Vietii Umane pe Mare si codul IMDG prin denumirea tehnica
corecta, numarul Natiunilor Unite, diviziunea, grupul de compatibilitate si
categoria de stivaj.
Daca un exploziv poate manifesta caracteristici deosebite n timpul
transportului, acestea trebuie mentionate n documentul de transport
mpreuna cu masurile necesare care trebuie luate n caz de urgenta.
Pentru declararea numelui comercial, n cazul explozivilor se impune a se
declara sub forma prezentata mai sus si abia dupa aceea numele
comercial.
Conosamentul navei trebuie sa fie nsotit de un certificat sau
declaratie care sa arate ca marfa este corect ambalata, marcata si
etichetata, precum si faptul ca ea corespunde conditiilor cerute pentru
transport. Pe lnga aceasta, va trebui sa existe o lista sau un manifest
special care sa cuprinda att marfurile periculoase ambarcate ct si locul
unde au fost depozitate la bordul navei. Lista de mai sus poate fi nlocuita
de un cargoplan detaliat, n care este indicata amplasarea explozivilor.
Categorii de stivaj

Pentru transportul n siguranta a explozivilor, s-au instituit masuri


speciale cu privire la amenajarea si dotarea spatiilor de depozitare. Din
acest punct de vedere s-au creat asa zisele categorii de stivaj.
Categoria de stivaj I
Se mai numeste categorie ordinara. Aceasta categorie impune ca:

spatiul de depozitare sa fie stabilit ntr-o zona racoroasa a navei


si, pe ct posibil, departe de toate sursele de caldura, de sursele de

11211n1320l

scntei, de flame, serpentine calde si n general de orice sursa de


caldura;

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

spatiul trebuie sa fie bine ventilat, sa fie curat si uscat;

puntea trebuie sa fie prevazuta cu captuseala din lemn, n cazul


n care coletele cu explozivi nu sunt depozitate pe paleti din lemn;
santinele navei trebuiesc inspectate dupa ce au fost curatate,
uscate si aerisite;
amplasarea coletelor cu explozivi n compartimente, trebuie
facuta astfel nct daca apare necesitatea aruncarii lor peste bord,
marfurile sa fie disponibile si usor de dislocat n timpul cel mai scurt.
Pentru aceasta, nca din faza de proiectare a planului de stivaj,
trebuiesc avute n vedere cerintele de mai sus;
11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

explozivii, cu exceptia celor clasificati n diviziunea 1.4.s, se vor


separa n mod special fata de spatiile de locuit. Ei nu pot fi depozitati
direct sub cabinele navei, dect numai daca exista o separatie de cel
putin 1 compartiment de interventie, iar n plan orizontal separarea
trebuie sa fie facuta prin cel putin un perete etans si rezistent;
explozivii clasificati n diviziunea 1.1 vor fi depozitati ct mai
departe posibil de peretele etans si rezistent, iar spatiul dintre explozivi
si perete va fi ocupat de alte marfuri compatibile.

Categoria de stivaj II (depozitul)


Cuprinde 3 variante: A, B si C. Un depozit reprezinta o constructie
speciala care ndeplineste functiunea de protectie a explozivilor mpotriva
avariilor pe care le-ar capata ca urmare a depozitarii altor marfuri n
acelasi compartiment, sau prin manipulare, att la ncarcare ct si la
descarcare. n cazul categoriei de stivaj II tip A, depozitul trebuie sa
mpiedice producerea contactului prin frecare dintre eventualii explozivi
care au cazut din ambalaj si partile rigide ale navei.
Depozitul poate fi construit avnd o structura fixa sau o unitate
portabila care poate fi nlocuita chiar printr-un container. Indiferent de tipul
depozitului, n mod obligatoriu va fi prevazut cu o ncuietoare pentru a
mpiedica persoanele neautorizate sa aiba acces la explozivi.
Cerintele categoriei de stivaj II pe tipuri, constau n:

tipul A - pentru acest tip trebuiesc asigurate conditiile prevazute


pentru categoria de stivaj I, dar:

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

explozivii vor fi depozitati ntr-o structura din lemn, nchisa n


partile laterale si prevazuta cu o podea;
bordajul si elementele de structura metalice ale navei nu vor
avea rugina, nu vor avea crusta si vor fi curate;

daca parti componente din structura navei se folosesc n


constructia depozitului, acestea vor fi captusite cu dulapi;

11211n1320l n vederea colectarii transpiratiei sau condensului, se vor


rezerva spatii de aerare care sa nu depaseasca dimensiunea de 15
cm;

11211n1320l puntea de deasupra depozitului va trebui sa fie curata, fara


rugina, fara crusta si nu este necesar a se captusi cu material
lemnos;

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

partea superioara a stivei marfurilor explozive trebuie sa fie la


o distanta minima de 30 cm fata de puntea de deasupra;
depozitul este prevazut cu o usa care sa poata fi ncuiata.

tipul B - pentru acest tip se asigura toate conditiile cerute


pentru categoria de stivaj II tipul A, cu exceptia faptului ca:

11211n1320l

podeaua trebuie sa fie captusita cu rigle si protejata cu paleti,


sau sa fie captusita cu materiale de separatie n 2 straturi: stratul de
deasupra sa fie perpendicular pe stratul de dedesubt;

11211n1320l

11211n1320l captusirea fata de bordajul exterior nu este necesara atunci


cnd se utilizeaza un depozit;

autoritatea nationala competenta poate aproba depozitarea


explozivilor pentru care se recomanda categoria de stivaj II tipul B,
n coridorul cel mai de sus al navei fara a se construi un depozit, dar
respectnd urmatoarele:
11211n1320l

11211n1320l explozivii se vor depozita pe un gratar, palet de


lemn de un tip aprobat sau pe o suprafata dubla din lemn direct
pe punte, fara ca aceste captuseli sa fie amplasate peste alte
marfuri;

11211n1320l

11211n1320l

n acest compartiment nu va fi depozitata nici o alta


marfa incompatibila;

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l de asemeni, n compartimentele inferioare nu se va


mai ncarca marfa;

explozivii vor trebui sa fie bine amarati, astfel nct


sa se mpiedice orice deplasare a acestora pe timpul
transportului.

11211n1320l

11211n1320l

tipul C - pentru acest tip se vor asigura conditiile asa cum au


fost prezentate la categoria de stivaj II tipul B, dar depozitul va trebui
sa fie construit la o distanta minima de 2,5 m fata de bordajul navei.
Aceasta categorie de stivaj este recomandata explozivilor pentru care,
n compartimentul de depozitare nu trebuie sa existe elemente din
plumb sau compusii acestuia, deoarece acesti explozivi n combinatie
cu plumbul sau compusii lui, formeaza un compus foarte sensibil acidul picric. Asemenea substante explozive pot fi depozitate n acelasi
compartiment cu alte substante din clasa I, compatibile, dar acestea
din urma trebuie sa fie izolate prin acoperire cu o foaie de tesatura
textila sau alt material.

11211n1320l

Categoria de stivaj III (pirotehnice)


Marfurile care intra n aceasta categorie cer asigurarea conditiilor specifice categoriei de stivaj I datorita sensibilitatii lor, n
special pe timpul transportului si cu deosebire atunci cnd sunt expuse avariilor. n cazul acestei categorii, coletele nu vor fi
suprastivuite si nici alte marfuri nu vor fi stivuite deasupra lor.

Categoria de stivaj IV (articole speciale)


Pentru aceasta categorie se accepta cerintele categoriei de stivaj I,
avnd n vedere ca explozivii pentru care se recomanda aceasta categorie
cuprind, pe lnga substantele explozive, si agenti chimici, de fumigare sau
toxici.
Un pericol potential l reprezinta pierderea din marfa care are drept
efect producerea de fum dens, lacrimogen sau toxic. Datorita acestor
efecte, atunci cnd se recomanda categoria IV de stivaj, trebuie sa se
subnteleaga ca s-a recomandat depozitarea pe punte. n caz contrar, daca
nu se pot depozita pe punte, explozivii se pot amplasa ntr-un depozit fix
sau portabil (cum ar fi un container sau un alt echipament similar),
amplasat ntr-un coridor ct mai departe de spatiile de locuit,
compartimentul masini, caldarina, buncare.
Explozivii toxici se vor depozita ntr-un spatiu nchis sau ntr-un
spatiu care dispune de o buna ventilatie. Ei pot fi depozitati ntr-un deeptank sau ntr-o magazie inferioara. Acesti explozivi nu vor fi suprastivuiti,
iar daca sunt depozitati pe punte sau ntr-un coridor, vor fi amplasati la o
distanta minima de 2,5 m fata de bordajul navei, cu exceptia munitiilor si
explozivilor de constructie robusta.
CLASA 2 - GAZE
n aceasta clasa au fost cuprinse gazele permanente, lichefiate,
dizolvate si permanent puternic refrigerate. Pe diviziuni au fost repartizate
astfel:

2.1 - gaze flamabile


2.2 - gaze neflamabile
2.3 - gaze otravitoare
n functie de proprietatile chimice sau efectele fiziologice, gazele pot
prezenta simultan 2 sau 3 proprietati:

11211n1320l
gazele inerte din punct de vedere chimic si fiziologic sunt
acceptate n mod normal ca nefiind toxice, dar n concentratii mari
produc un efect sufocant;

o alta categorie de gaze manifesta efecte narcotice, chiar n


cantitati mici, iar implicarea acestora ntr-un incendiu conduce la o
emanare de gaze foarte toxice.

11211n1320l

n raport cu densitatea aerului, gazele sunt clasificate astfel;

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

mult mai usoare dect aerul - daca densitatea lor este sub 0,5
din densitatea aerului;
mai usoare dect aerul - daca densitatea lor este cuprinsa ntre
0,5 si 1 exclusiv;
mai grele dect aerul - daca densitatea lor este cuprinsa ntre 1
si 2 din densitatea aerului;
mult mai grele dect aerul - daca densitatea gazelor depaseste
dublul densitatii aerului.

Densitatea gazului este specificata n fisa individuala si prezinta


importanta pentru transportori-carausi, deoarece i orienteaza asupra
sistemului de ventilatie adoptat. Daca densitatea este mult mai mica sau
mai mica, se recomanda o ventilatie de suprafata, deoarece concentrarea
pierderilor de gaz se face la partea superioara a compartimentului. Pentru
gazele mai grele si mult mai grele se cere o ventilatie de profunzime,
deoarece pierderile de gaz se depoziteaza la partea inferioara a
compartimentului.
n conformitate cu recomandarile fiselor individuale, gazele pot fi
stivuite att pe punte ct si sub punte, avndu-se n vedere urmatoarele:

11211n1320l

recipientii nu trebuie sa intre n contact cu partea metalica a

puntii;

ei trebuie sa fie protejati mpotriva razelor soarelui si nu trebuie


depozitati n buncare ori deasupra unor astfel de spatii;

11211n1320l

daca magaziile nu sunt prevazute cu ventilatoare, nu vor fi


ncarcate gaze;

11211n1320l

se interzice fumatul n preajma recipientilor cu gaze si utilizarea


sculelor producatoare de scntei;

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

recipientii trebuie protejati fata de sursele de caldura si de


aprindere;
daca se banuieste ca este posibila o pierdere de gaz, accesul
ntr-un compartiment se face numai dupa ce au fost luate masuri de
siguranta asupra persoanei, care trebuie sa fie echipata corespunzator
si sa poarte un aparat autonom de respirat.

Pierderile de gaz inflamabil pot da nastere la amestecuri explozive,


care n prezenta surselor de aprindere produc explozii si incendii.
Segregarea gazelor n raport cu celelalte marfuri periculoase se face
conform Tablei generale de segregare.
Gazele se pot transporta n recipienti mici, care prezinta un risc
neglijabil. Acesti recipienti, fie metalici, sticla, ceramica, nu trebuie sa
depaseasca 120 ml. Numarul de recipienti este redat pentru fiecare caz n
parte.
n caz de accident, unele gaze polimerizeaza, proces care se
soldeaza cu eliberarea de caldura, fapt ce genereaza deformarea sau
avarierea recipientului. Deoarece gazele se transporta ntotdeauna sub
presiune, recipientii utilizati trebuie sa faca parte din una din urmatoarele
categorii:

11211n1320l

11211n1320l

cilindru din otel-carbon sau oteluri speciale;

recipienti din aliaje de cupru, aluminiu, sticle cu pereti grosi si


tuburi metalice de capacitate mica.
Un recipient trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii minime:

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

sa fie confectionat dintr-un material care nu reactioneaza cu


continutul;
sa reziste la presiunea interna fara riscul de a se deforma sau
exploda;
dispozitivul de nchidere sa fie rezistent, protejat corespunzator
si confectionat dintr-un material adecvat;
cilindrii pentru acetilena dizolvata trebuie umpluti cu un material
poros, care de regula este azbest nmuiat n acetona. Acest material

realizeaza o protectie mpotriva presiunii excesive care apare n cazul


unei descompuneri explozive.
Pe timpul utilizarii recipientilor pentru gaze, acestia sunt supusi unor
teste de performanta, nainte de a fi folositi si periodic. Printre teste se
regaseste testul de presiune hidraulica si presiune pneumatica.
Recipientii pentru gaze permanent comprimate, trebuie sa fie clar si
definitiv marcati cu presiunea maxima admisa de umplere. Aceasta
presiune nu trebuie sa fie depasita.
CLASA 3 - LICHIDE INFLAMABILE
Clasa 3 cuprinde toate lichidele inflamabile care au puncte de aprindere sub 61C test de recipient nchis (c.c. - closed cup)
inclusiv amestecurile de lichide, lichidele continnd solide n solutie sau n suspensie.

n raport cu punctul de aprindere, lichidele au fost clasificate astfel:

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

lichide cu punct de aprindere cobort - 3.1 - sub -18C, test


de recipient nchis;
lichide cu punct de aprindere intermediar - 3.2 - cuprins
ntre -18C test de recipient nchis si +23C test de recipient nchis,
exclusiv;
lichide cu punct de aprindere ridicat - 3.3 - cuprins ntre
+23C test de recipient nchis si +61C test de recipient nchis, inclusiv.

Codul IMDG contine fisele individuale corespunzatoare lichidelor


inflamabile aranjate n ordine alfabetica, n ordinea diviziunii enuntate mai
sus (3.1 alfabetic, 3.2 alfabetic, 3.3 alfabetic). Fisa individuala indica
punctul de aprindere si testul (c.c sau o.c.).
Lichidele inflamabile ct si vaporii lor, manifesta efecte toxice sau
narcotice. Aceste efecte sunt indicate n fise, iar vaporii, n combinatie cu
aerul compartimentului de depozitare, formeaza un amestec exploziv, fapt
indicat n procente n Fisa individuala prin limita de explozie.
n anumite conditii de transport, unele lichide sunt disponibile
polimerizarii. Astfel de lichide nu sunt acceptate la transport dect n stare
inhibata (ntr-o combinatie). De asemeni, sunt lichide miscibile sau
imiscibile cu apa, caracteristica importanta n procesul de transport pentru
a sti care este agentul cu care se intervine pentru combaterea unui
incendiu sau pentru decontaminare. De regula, apa este utilizata pentru
micsorarea pericolului, dar lichidele inflamabile imiscibile implicate ntr-un
incendiu pot fi combatute, daca nu dispunem de material adecvat, prin
mari cantitati de apa.
Ambalarea lichidelor inflamabile se face ntr-o varietate mare de
tipuri de ambalaje, asa cum este prevazut n Codul IMDG, sectiunea 3.4. n

orice caz, recipientii din sticla ambalati n lazi, butoaie sau cutii de fibra,
trebuie nconjurati de o captuseala inerta care are menirea sa mpiedice
spargerea sau curgerea. Sunt cazuri cnd se recomanda si un material
absorbant. De regula, lichidele inflamabile nu se ambaleaza n recipienti cu
capac detasabil dect n cazuri speciale si numai pentru lichidele
clasificate n grupul 2 sau 3 de ambalare, si aceasta cu aprobarea
autoritatii nationale competente.
Recipientii destinati transportului lichidelor cu punct scazut de
fierbere, trebuie sa asigure un factor sporit de siguranta pentru a face fata
cresterii presiunii interioare, ca urmare a variatiei temperaturii lichidului.
La umplerea unui astfel de recipient trebuie sa se tina cont de ulajul
respectiv.
Stivuirea se face n conformitate cu recomandarile din Fisa
individuala. De regula, la navele cargou, lichidele cu punct intermediar de
aprindere se stivuiesc pe punte sau sub punte, cu exceptia canistrelor din
plastic rigid, codificate 3.h.1 si butoaielor din plastic rigid, codificate 1.h.1.
Se depoziteaza numai pe punte cu exceptia cazului cnd sunt ambalate
ntr-un container nchis. La navele pasagere, depozitarea se face numai pe
punte.
Depozitarea lichidelor inflamabile cu punct ridicat, se face pe punte
sau sub punte, att la cargouri ct si la pasagere.
Recipientii ambalati n cutii din fibra, vor fi depozitati numai sub
punte, n caz contrar trebuie protejati mpotriva intemperiilor si a apei de
mare. Toate lichidele inflamabile trebuie depozitate n locuri ct mai reci
posibil sideparte de sursele de caldura.
Lichidele inflamabile care au un risc subsidiar de otravire, se vor
depozita separat de orice produs alimentar. Toate lichidele inflamabile se
depoziteaza departe de spatiile de locuit. Daca sunt depozitate n
compartimente,
trebuie
protejate
de
peretii
despartitori
ai
compartimentului mpotriva emisiei de caldura. Spatiul de depozitare
trebuie sa dispuna de un sistem eficace de ventilatie pentru a mpiedica
acumularea de vapori inflamabili. De asemeni, se vor lua masuri care sa
mpiedice raspndirea vaporilor inflamabili si n alte compartimente.
Lichidele inflamabile se pot transporta n cantitati limitate, n scutire
totala de la prevederile codului, asa cum sunt prezentate n Anexa 6 a
codului.
CLASA 4 - SOLIDE INFLAMABILE
Aceasta clasa cuprinde substantele care, n conditii de transport, se
pot aprinde cu usurinta sau pot provoca sau contribui la ntretinerea
incendiului. Contine urmatoarele diviziuni:

4.1 - substante care se aprind usor de la surse externe (scntei, flame,


flacari), ard cu usurinta si
sunt susceptibile de a produce incendii prin frecare;
4.2 - solide susceptibile de ncalzire si aprindere spontana;
4.3 - solide care, n contact cu apa, emana gaze inflamabile, susceptibile
de aprindere de la surse
exterioare.
Fisele individuale contin proprietatile fiecarei diviziuni. n stare
uscata, unele dintre aceste substante sunt clasificate ca explozivi, dar
transportarea lor se face sub prevederile clasei 4, daca se asigura
conditiile de umiditate corespunzatoare. Ca agent de umezire, de regula
se foloseste apa repartizata uniform n masa substantei, iar daca se
anticipeaza ca nava va trece prin zone cu temperaturi scazute, se adauga
un solvent compatibil, cum ar fi alcoolul.
n contact cu acizii sau implicate ntr-un incendiu,
inflamabile pot emana gaze toxice. Trebuie avut n vedere ca n
trebuie sa existe un spatiu gol pentru a permite cresterea n
lichidului si a mpiedica deformarea recipientului, aceasta cu att
cu ct nava urmeaza sa treaca prin zone cu temperaturi ridicate.

solidele
recipient
volum a
mai mult

Exista cteva cerinte de baza care se aplica tuturor formelor de


ambalaj. Astfel:

substantele care se pot aprinde usor n contact cu aerul, se


ambaleaza n recipienti ermetic sigilati;

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

substantele care sunt umezite, se ambaleaza n recipienti efectiv


nchisi;
orice recipient, nainte de a fi umplut, va trebui sa fie verificat
prin testele specifice, iar nainte de a fi ncarcat la bordul navei, va fi
inspectat pentru a se depista eventualele scurgeri.

Solidele inflamabile, ncarcate n recipienti mici din sticla sau metal,


prezinta un risc neglijabil si nu se transporta sub prevederile codului.
Autoritatea nationala competenta poate acorda scutiri pentru cantitatile
mai mari cnd substantele sunt dizolvate sau sunt n amestec cu alte
substante, fapt ce reduce n mod considerabil riscul, cu conditia ca
elementul periculos dizolvat sau amestecul sa nu depaseasca cantitatea,
asa cum este specificata n Anexa 6 la cod.
Clasa 5 - Substante oxidante si peroxizi organici

Din aceasta clasa fac parte toate substantele care n anumite


conditii pot emana oxigen. Astfel:

11211n1320l

11211n1320l

agentii oxidanti 5.1 emana oxigen cnd sunt implicati ntr-un


incendiu, expusi la tempreatura ridicata, sunt supusi frecarii ori
impactului;
peroxizii organici 5.2 pot activa ca agenti oxidanti, fiind foarte
sensibili la caldura, frictiune sau impact si susceptibili la descompunere
exploziva.

Agentii oxidanti formeaza cu materialele combustibile amestecuri


foarte sensibile care ard repede cu forta exploziva. Ei reactioneaza violent
cu acizii, producnd gaze deosebit de toxice. Astfel de gaze pot apare pe
timpul ct agentii oxidanti sunt implicati ntr-un incendiu. Ca urmare a
sensibilitatii lor, peroxizii organici sunt transportati n solutie, pasta,
umeziti sau n amestec cu o substanta inerta.
Indiferent de starile n care se afla peroxizii organici, reactia dintre
acestia si alte substante este deosebit de violenta, n special cu reziduurile
de acizi sau oxizi metalici. Ca rezulatat al reactiei apare un gaz toxic si
inflamabil.
Ambalajul substantelor apartinnd clasei 5 este alcatuit dintr-un
recipient din material absorbant inert si o captuseala de protectie. Pentru
fiecare caz n parte, tipul de ambalaj si structura acestuia sunt indicate n
fisa individuala. n orice caz, recipientul trebuie sa fie cel putin de tipul
efectiv nchis, iar dispozitivul de nchidere ermetic sigilat.
Sensibilitatea
si
proprietatile
peroxizilor
organici
impun
transportarea lor sub temperatura controlata, aceasta temperatura avnd
valoarea nscrisa n fisa individuala. n aceste situatii se impune
aprovizionarea navei cu mijloace speciale pentru masurarea temperaturii,
iar la bord trebuie sa existe instructiuni privind modul n care urmeaza sa
se procedeze daca s-a depasit temperatura de siguranta.
Coletele cu agenti oxidanti si peroxizii organici trebuie sa poarte
semnele care sa indice pozitia de depozitare, etichetele de risc principal si
de risc subsidiar. n cazul peroxizilor organici, testul de depozitare trebuie
sa se faca tinnd cont de naltimea de 3 m. Aceasta valoare se va lua n
calcul si la depozitarea pentru transport.
Stivuirea substantelor oxidante n raport cu celelalte marfuri
periculoase se va face conform indicatiilor din Tabla de segregare
coroborate cu Fisa individuala. n timpul manipularii, a depozitarii si a
transportului este necesar sa se respecte urmatoarele:

sursele de aprindere sa fie tinute la o distanta ct mai mare de


locul de depozitare;

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

la depozitare nu vor fi admise colete avariate sau colete din care


se scurge marfa;
locul de depozitare va fi astfel ales nct sa permita aruncarea
peste bord a oricarui colet;
instalatia electrica va fi inspectata, corect protejata si n buna

stare;

11211n1320l

11211n1320l

n caz de incendiu, coletele trebuie scoase din zona si vor fi


udate cu apa din abundenta cu scopul de a fi mentinute reci;
dupa combaterea incendiului, att coletele avariate ct si cele
care nu au fost afectate vor fi aruncate peste bord, colet cu colet,
avnd n vedere ca spargerea unui recipient se poate produce n orice
moment.

Este important a se respecta instructiunile puse la dispozitie de catre


producator pentru astfel de situatii.
Substantele oxidante si peroxizii organici se considera n cantitati
limitate daca nu depasesc cantitatile din Anexa 6 a Codului IMDG; aceste
cantitati sunt nscrise n declaratia de marfuri periculoase ca marfa
periculoasa n cantitati exceptate.
Clasa 6 - Otravuri
Aceasta clasa cuprinde 2 diviziuni:
6.1 - n care au fost clasificate substantele ce pot cauza moartea sau
vatamarea grava a sanatatii daca sunt nghitite, inhalate sau vin n contact
cu pielea.
6.2 - cuprinde substantele
generatoare de boli.

infectioase

care

contin

microorganisme

Pericolele de otravire sunt inerente n cazul acestor substante si


depind de contactul cu corpul uman, de distanta de la care s-au inhalat
vaporii si de timpul de inhalare. Daca sunt implicate ntr-un incendiu, ca
urmare a procesului de ncalzire se descompun si dezvolta gaze.
n stare lichida, unele otravuri au proprietatea de lichid inflamabil.
Pentru aceasta, n timpul manipularii, sursele de aprindere vor fi tinute la o
distanta sigura, fumatul va fi interzis n locurile de depozitare si n
apropierea acestor locuri, iar utilizarea sculelor metalice de mna nu va fi
permisa deoarece produc scntei.
Depozitarea otravurilor se va face n spatii bine ventilate si se vor
lua masuri pentru crearea unei atmosfere reci, pe ct posibil. Pentru

evitarea contaminarii, substantele otravitoare vor fi stivuite separat


de alimente, spatiile de locuit, spatiile de lucru precum si de toate
sistemele de ventilatie a compartimentelor. Otravurile vor fi
depozitatedeparte de substante oxidante, de peroxizi organici si separat
de explozivi.
Datorita riscului de mbolnavire prin otravire a personalului,
navele care transporta aceste marfuri trebuie sa existe seturi de haine
protectie n cantitati suficiente si aparate de respirat autonom, toate la
loc dnd posibilitatea interventiei n caz de incendiu sau de deversare
marfa.

pe
de
un
de

Conform normelor nationale si internationale, persoanele care pot fi


expuse unui risc de intoxicare prin otravire trebuie sa poarte combinezon
de lucru, casca de protectie din material izolant, cizme de protectie,
manusi de protectie, mijloace de protectie ale cailor respiratorii.
Persoanele care poarta aparat de respirat autonom, trebuie sa fie instruite
n vederea utilizarii n mod corect a acestor aparate. Pentru navele care
transporta substante toxice, materialul suplimentar de protectie si
combaterea incendiului este prevazut n Anexa 2 a codului.
De asemeni, este necesar sa se consulte fisele tehnice de securitate,
pertinente tipului de otrava. Daca se presupune ca ntr-o magazie de
marfa unde sunt stivuite otravuri, exista vapori toxici, nici o persoana nu
trebuie sa patrunda ntr-un astfel de spatiu daca:

11211n1320l

nu este dotata cu aparat de respirat;

11211n1320l

nu a fost asigurata cu centura si un cablu de siguranta flexibil;

supravegherea nu este efectuata din exterior de catre o


persoana care tine sub control cablul, fiind capabila sa acorde ajutor n
caz de nevoie, n vederea degajarii persoanei care actioneaza, daca nu
exista o a doua persoana echipata si prevazuta cu un cablu, disponibila
pentru a interveni;

11211n1320l
nu este efectuata o ventilatie satisfacatoare si continua.
Evacuarea acestor gaze trebuie sa se faca la o naltime ct mai mare
deasupra puntii principale, iar n cazul n care transportul se executa
numai pe punte si s-au avariat colete si implicit dispersia se face direct
n atmosfera, trebuie avut n vedere ca nava trebuie manevrata astfel
nct dispersia sa fie plasata sub vnt, iar spatiile de locuit si de lucru
sub vnt.

11211n1320l

Datorita proprietatilor diferite ale substantelor, nu s-a putut stabili o


forma unica de ambalare cu aplicabilitate generala, fapt pentru care, n
fiecare caz, Fisa individuala prevede ambalajul sau variantele de ambalaj
n care se poate prezenta marfa. Ca cerinte generale de ambalare pot fi
avute n vedere urmatoarele:

11211n1320l

11211n1320l

substantele care emana vapori foarte toxici trebuie ambalate n


recipienti de tipul ermetic sigilati;
recipientii trebuie sa fie cel putin de tipul efectiv nchis;

recipientii sa reziste presiunilor interne a vaporilor, n cazul


lichidelor cu punctul de fierbere scazut;

11211n1320l

recipientii nu trebuie sa fie complet umpluti, pastrnd un spatiu


liber pentru expansiunea vaporilor.

11211n1320l

Mai pot fi utilizate ambalaje cum sunt sacii din plastic rezistent, sacii
din iuta, din tesatura de plastic precum si sacii de hrtie. Fiecare ambalaj
care contine astfel de substante trebuie sa fie marcat cu denumirea
tehnica corecta si avertismentul de pericol. Marfurile cu riscuri subsidiare
trebuie n plus sa poarte un semn sau o eticheta care sa indice acest lucru.
Ambalajul destinat diviziunii 6.2, de regula este constituit dintr-un
ambalaj interior, format din 2 recipienti etansi, introdusi unul n celalalt, un
material absorbant care poate fi lna sau bumbac, care se amplaseaza
ntre cei 2 recipienti principali. Ambalajul exterior poate fi constituit dintrun recipient de dimensiuni mai mari n care pot fi introdusi mai multi
recipienti interiori.
Desi fac parte din diviziunea 6.2, produsele biologice cum ar fi
vaccinurile si probele de diagnosticare (cum ar fi secretii, snge, etc.) nu
sunt considerate produse periculoase. n toate cazurile, recipientele goale
n care s-au transportat substante toxice, vor fi tratate la fel ca recipientii
n care se transporta, si vor fi tinute la distanta unele fata de altele.
Persoanele care manipuleaza marfuri otravitoare, trebuie sa poarte
echipament de protectie, iar daca au fost expusi sau au intrat n contact cu
acestea, decontaminarea initiala se face prin spalare cu multa apa, iar n
cazul n care aceste persoane au rani deschise indiferent n ce parte a
corpului, nu vor putea sa participe la manipularea substantelor toxice.
Daca echipamentul de protectie a fost contaminat cu substante, acesta se
va dezbraca si depozita n siguranta, n vederea decontaminarii. Daca au
fost contaminate persoane, atunci acestora li se va acorda primul ajutor,
asa cum este prevazut de Tabla medicala specifica.
Dupa descarcare, spatiile folosite pentru transportul substantelor
toxice trebuie sa fie atent inspectate si corect decontaminate nainte de a
fi utilizate pentru transportul altor marfuri.
Utilizarea pesticidelor la bordul navei
Prezenta insectelor si rozatoarelor la bord este daunatoare pentru
echipaj si marfa, fapt ce determina luarea unor masuri eficiente pentru
distrugerea lor. Unele specii transmit boli, iar altele contamineaza

produsele alimentare. Anumite insecte sunt capabile sa deterioreze marfa,


producnd daune comerciale. Pentru prevenirea si nlaturarea
daunatoarelor, Comitetul de Sanatate al IMO a elaborat instructiuni pe
baza carora, Subcomisia pentru transportul marfurilor periculoase a facut
recomandari de utilizare a pesticidelor la bord.
Insectele pot genera urmatoarele categorii de infestari:

prin introducere - atunci cnd intra n hambar odata cu


marfurile;
11211n1320l

11211n1320l

transmisa - atunci cnd trec de la o marfa la alta;

11211n1320l
reziduala - atunci cnd au ramas la bord si produc daune
marfurilor care se ncarca.

Pentru a mpiedica infestarile mentionate, peretii despartitori,


izolatiile instalatiilor trebuie pastrate n buna stare si curate. Prima masura
de lupta mpotriva insectelor o reprezinta curatenia mecanica. Pentru
efectuarea curateniei se recomanda aspiratoarele industriale, care n unele
porturi pot fi nchiriate, iar materialul colectat distrus n crematorii sau
tratat cu substante.
Pentru a lupta eficient, trebuie cunoscute spatiile expuse infestarii.
Pe nava, insectele pot fi gasite ntre separatiile logitudinale si transversale
din compartimente, dupa traversele de punte, n dublu fund, n santinele
hambarelor, ntre conducte si camasa de protectie a acestora, n
ambalajele continnd piese de schimb, sub vopseaua veche si crapata,
dupa panourile de lucru, ntre lemnele de separatie, n sacii goi, n tenzile
magaziilor, etc.
O metoda usoara si eficienta pentru distrugerea insectelor o
reprezinta utilizarea produselor chimice. Alegerea produsului trebuie sa fie
potrivita cu locul n care se gaseste grupul de insecte precum si
caracteristicile acestora. n acest sens, substantele sunt clasificate
n substante prin contact si substante de fumigare.
Prima grupa poate fi utilizata de persoane nespecializate. Grupa a
doua se utilizeaza numai de persoane specializate.
Substantele de contact prezinta dezavantajul ca lasa reziduuri, nu
distrug n totalitate insectele prin faptul ca nu patrund n toate spatiile.
Substantele de fumigare nsa nu lasa reziduuri si patrund n toate spatiile.
Substantele de contact se pot mprastia n atmosfera de depozitare sub
forma de aerosoli, utiliznd aparatura de tip atomizor.
Echipamentul cel mai comod si usor de utlizat de catre echipaj este
generatorul de fum. n toate situatiile, spatiul care se trateaza trebuie sa
fie nchis. Pe timpul fumigarii, comandantul primeste de la specialist

instructiuni scrise care trebuie respectate n totalitate. Hambarele goale


sau partial ncarcate, pot fi tratate prin oricare din metodele expuse.
Hambarele pline, n afara de tratament de suprafata, vor fi tratate cu
substante de fumigatie care sa patrunda n masa marfii.
Navele aflate sub fumigatie sunt scoase din exploatare, iar echipajul
are acces la bord numai dupa ce au fost luate masurile indicate n
instructajul special. Se practica trimiterea de nave n voiaj cu hambarele
sub fumigatie. n acest caz, se vor lua unele masuri, printre care:

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

specialistul cu fumigarea si reprezentantul comandantului vor


inspecta hambarele cu scopul de a asigura nchiderea lor ermetica;
ei vor lua masuri pentru a mpiedica patrunderea gazului n
spatiile de locuit, n compartimentul masini sau alte compartimente de
serviciu;
dupa nceperea fumigarii, specialistul se va asigura personal ca
nu exista nici o concentrare de gaze n spatiile enumerate mai sus;

11211n1320l
de asemeni, va nmna comandantului instructiuni scrise
privitoare la ventilatia hambarului;

la bordul navei vor exista materiale si instrumente pentru


detectarea gazului;

11211n1320l

accesul n hambarele navei aflate sub fumigatie nu este admis


dect n caz de urgenta si numai dupa ce s-au luat masurile care au fost
aratate la clasa 5.

11211n1320l

Distrugerea rozatoarelor se poate face prin fumigare, hapuri sau cu


otrava violenta sau cronica, sau prin capcane. Durata si doza fumigarii
este inferioara celei pentru insecte fapt pentru care, fumigarea facuta
pentru insecte distruge si rozatoarele. Fumigatia si utilizarea otravurilor
violente se practica de persoane specializate. Utilizarea otravurilor cronice
poate fi facuta de catre personalul navei, dar respectnd instructiunile
producatorului.
Pesticidele produc efectul scontat daca sunt amplasate n locurile
frecventate de rozatoare. Locurile n care se afla rozatoarele se stabilesc
dupa urmele de excremente. Hapurile pe baza de cereale se rennoiesc la
cel mult 30 de zile, pentru a se evita o infestare prin intermediul insectelor.
Pentru aceasta, trebuie tinuta o evidenta scrisa a datei si locului unde s-a
depus otrava, iar naintea utilizarii spatiului sau introducerii de produse
alimentare, se va face decontaminarea.
n scopul protejarii membrilor echipajului, se iau unele masuri:

11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

nu se vor depozita pesticide n spatiile de dormit sau n cele de


pregatire a hranei;
mesei;
ambalajele goale nu se reutilizeaza;

11211n1320l
dupa mprastierea pesticidelor, chiar de catre persoanele
echipate, se impune spalarea minilor cu multa apa si sapun;

11211n1320l

11211n1320l

pe timpul utilizarii pesticidelor, este interzis fumatul si servitul

daca mprastierea pesticidelor se face de catre un membru al


echipajului, comandantul va urmari ca persoana sa poarte
echipamentul de protectie, manusile si ochelarii pe tot timpul ct se
mprastie substanta;
daca echipamentul s-a contaminat, se ntrerupe lucrul si se
nlatura echipamentul, care se spala cu multa apa si sapun;
dupa terminarea operatiunilor, att
echipamentul se spala cu multa apa si sapun.
11211n1320l

persoanele

ct

si

La bordul navei pot fi ncarcate spre transport si containere sub


fumigare. Aceste containere nu vor fi acceptate la bord dect daca de la
nceperea fumigarii s-a scurs o perioada de timp necesara pentru
omogenizarea gazului n container (de regula 24 de ore). El se depoziteaza
pe punte, si n cazuri speciale sub punte, daca nava dispune de o
ventilatie buna. Pe container va trebui sa fie aplicata o eticheta care sa
poarte numele produsului de fumigare, data si ora fumigarii, si n acest
caz, la bord trebuie sa existe mijloace adecvate de detectare si instructiuni
de utilizare.
Clasa 7 - Substante radioactive
Acestea sunt caracterizate de un risc specific, ca urmare a
domeniului invizibil n care se manifesta, si n special asupra tesuturilor vii.
Efectul radiatiilor este direct proportional cu intensitatea sursei, cu timpul
ct actioneaza si invers proportional cu distanta fata de sursa. Substantele
radioactive n cantitati mici sau ncorporate n alte substante la care
pericolul se reduce foarte mult, pot fi exceptate de la unele din cerintele
de ambalare si etichetare (a se vedea fisele1, 2, 3, 4 din cod).
Clasa substantelor radioactive include urmatoarele fise individuale:

11211n1320l

11211n1320l

ambalaje goale care au continut substante radioactive;

produse fabricate care provin din uraniu natural ori saracit sau
din taliu natural;

11211n1320l

cantitati mici demateriale radioactive;

11211n1320l

aparate si articole fabricate;

11211n1320l

materiale cu activitate specifica redusa, cunoscute LSA I si LSA

II;

11211n1320l

materiale solide cu activitate redusa;

11211n1320l

materiale n colete de tip A;

11211n1320l

materiale n colete de tip B (U);

11211n1320l

materiale n colete de tip B (M);

11211n1320l

materiale fisionabile;

11211n1320l

materiale transportate pe baza de ntelegere speciala.

Clasei 7 i se aplica principiiile stabilite de Agentia Internationala de


Energie Atomica prin Regulile pentru Siguranta Transportului Materialelor
Radioactive 1973, editie revizuita. Ambalajul destinat transportului de
materiale radioactive va trebui sa ndeplineasca urmatoarele conditii:

11211n1320l

sa aiba capacitatea de a retine substantele;

sa constituie un ecran care sa reduca radiatiile la un nivel


acceptabil;
11211n1320l

11211n1320l

sa previna ajungerea la punctul critic;

11211n1320l

sa previna disiparea caldurii.

Un astfel de ambalaj este constituit din: unul sau mai multe


recipiente, material absorbant, structura de spatiere, ecran de radiatii,
dispozitiv de racire, amortizor de socuri mecanice si izolator termic.
Dupa destinatie, ambalajele sunt clasificate n:

ambalaj de tip A - care n conditii normale de transport,


impiedica
pierderea
sau
dispersarea
continutului
radioactiv,
manifestndu-si totodata functia de ecran de protectie;
11211n1320l

ambalaj de tip B - destinat sa reziste conditiilor normale de


lucru ct si n cazul unui accident.

11211n1320l

Coletele cu substante radioactive precum si containerele continnd


astfel de colete sunt incluse n una din urmatoarele categorii:

categoria I alb - se atribuie coletelor care au nivelul maxim de


radiatii la suprafata de 0,5 mRemi/h si containerelor n care nici un colet
nu are o categorie mai mare;

11211n1320l

11211n1320l
categoria II galben - se atribuie coletelor care au nivelul
maxim de radiatii la suprafata cuprins ntre 0,550 mRemi/h si indexul
de transport mai mic dect 1, sau containerelor al caror index de
transport nu depaseste 1 iar n containere nu sunt colete cu substante
fisionabile de clasa 3;

categoria III galben - se atribuie coletelor care au nivelul


maxim de radiatii la suprafata cuprins ntre 50200 mRemi/h si indexul
de transport nedepasind 10.

11211n1320l

Indexul de transport este numarul care exprima intensitatea


maxima a radiatiilor n mRemi/h la 1 metru de la suprafata coletului,
pentru transportul n siguranta al substantelor radioactive.
Etichetarea coletelor cu substante radioactive se face de catre
ncarcator, cu etichetele corespunzatoare categoriei. Pentru categoriile II si
III galben se impune nscrierea indexului de transport. Coletul va fi marcat
astfel:

11211n1320l

greutatea daca depaseste 50 kg;

marca de identificare a autoritatii nationale competente daca


pentru ambalaj a fost necesara o astfel de aprobare;

11211n1320l

11211n1320l

tipul coletului;

11211n1320l

simbolul cu trifoi.

Containerul se eticheteaza pe toti peretii laterali iar containerele


mari si vehiculele se marcheaza cu placarde. Documentle de transport
pentru substantele radioactive:

11211n1320l

documentul de transport (conform modelului Conferintei FAL);

11211n1320l

certificat de expediere;

11211n1320l

certificatul autoritatii competente;

11211n1320l

11211n1320l

informatia pentru caraus ce cuprinde cerinte pentru ncarcare,


transport, descarcare, manipulare si depozitare, proceduri n caz de
avarie, numarul fisei de securitate;
notificari catre autoritatile competente.

Procedura n caz de accident


n caz de incendiu la bord se actioneaza dupa regulile clasice cu
precizara ca n scopul impiedicarii avarierii ecranului de radiatii, coletul
trebuie udat cu apa din abundenta, pentru a se mentine rece.
Personalul ce actioneaza trebuie sa fie corect echipat si protejat.
Echipamntul cu car s-a actionat se izoleaza si se preda n port autoritatilor
competente. Daca coletul a suferit avarii, se instituie restrictii de acces
pna se obtine avizul radiologic din partea autoritatilor competente. Daca
se suspectaza radierea alimentelor si a apei, ele nu s mai consuma pna
nu se obtine un aviz favorabil din parta uni persoane competente. Daca
accidentul s-a produs cnd nava se afla n port, se anunta autoritatea
portuara care intervine si stabileste masurile corespunzatoare.
Clasa 8 - Corozivi
n aceasta clasa sunt incluse substantele n stare solida sau lichida
cu proprietatea comuna de a ataca tesuturile vii sau altfel de materie.
Caracteristicile principale sunt nscrise n fisle individuale la sectiunea
observatii, cu urmatorii termeni:

cauzeaza arsuri severe ale pielii, ochilor, membranelor si


mucoaselor;
11211n1320l

11211n1320l

11211n1320l

vapori iritanti pentru membrane si mucoase;

degaja sau dezolta, ceea ce nseamna ca substantele implicate


n incendiu se descompun producnd gaze toxice. Ele dein si mai
periculoase daca au fost nghitite, vaporii au fost inhalati sau au fost
intrdusi n organism prin contactul cu pielea.

n cazul actiunii asupra altor materiale, n fise sunt nscrise formule


ca: coroziv fata de cele mai multe metale, coroziv la aluminiu, zinc,
cositor, sau coroziv la sticla, ceramica sau alte materiale silicioase.
Fisa individuala mai poate contine: corozi n prezenta umezelii, fapt
ce determina reactia cu apa sau cu umiditatea aerului, sau reactioneaza
cu apa, materiale organice, gasimi si uleiuri, genernd caldura.
Toate ambalajele utilizate trebuie sa fie supuse la testele de
performanta. Daca substanta ractionaza cu apa, ambalajul trebuie sa fie
de tipul ermetic sigilat. Pe ambalaj trebuie sa se afla aplicata eticheta pe
care se nscrie denumirea tehnica corecta. Toate substantele corozive
trebuie stiuite departe de alimente, inclusiv pentaclorura de brom, acid
sulfuric, anhidrida sulfurica, acid azotic.

Daca manifesta riscul subsidiar de inflamabilitate, trebuie tinute la


distanta de siguranta, departe de sursele de caldura; se stivuiesc n locuri
racoroase si bine ventilate.
Clasa 9 - Substante periculoase diverse
Aici au fost incluse toate substantele ce prezinta un risc ce nu se
ncadreaza n normele stabilite pentru clasele 1-8 sau manifesta un risc
relativ scazut. Caracteristicile lor sunt continute n fisa individuala.