Conform art. 18 din Legea nr.

304/2004 privind organizarea judiciar,

republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, n Romnia funcioneaz o singur
instan
suprem, denumit nalta Curte de Casaie i Justiie, cu personalitate
juridic i cu
sediul n capitala rii. nalta Curte de Casaie i Justiie este instana
suprem n
ierarhia instanelor judectoreti din Romnia i are, n principal, competena
de a
judeca recursul n casaie i de a asigura interpretarea i aplicarea unitar a
legii de
ctre celelalte instane judectoreti.
n temeiul Legii privind organizarea judiciar, nr. 304/2004, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, nalta Curte de Casaie i Justiie este
organizat n: Secia civil i de proprietate intelectual, Secia
Penal, Secia
Comercial, Secia de Contencios Administrativ i Fiscal, 4 complete
de 5
judectori i Seciile Unite,
Seciile naltei Curi de Casaie i Justiie judec recursurile mpotriva
hotrrilor
pronunate de curile de apel i a altor hotrri, n cazurile prevzute de
lege, iar
Secia penal judec i n prim instan procesele i cererile date prin lege
n
competena de prim instan a naltei Curi de Casaie i Justiie.
Totodat, seciile naltei Curi de Casaie i Justiie, n raport cu competena
fiecreia, soluioneaz:
cererile de strmutare, pentru motivele prevzute n codurile de
procedur;
conflictele de competen, n cazurile prevzute de lege;
recursurile declarate mpotriva hotrrilor nedefinitive sau a actelor
judectoreti, de orice natur, care nu pot fi atacate pe nici o alt cale, iar
cursul judecii a fost ntrerupt n faa curilor de apel;
orice alte cereri prevzute de lege.
Completele de 5 judectori soluioneaz recursurile i cererile n cauzele
judecate n
prim instan de Secia penal a naltei Curi de Casaie i Justiie i judec
i alte
cauze date n competena lor prin lege, precum i ca instan disciplinar.
nalta Curte de Casaie i Justiie se constituie n Secii Unite pentru:
soluionarea, n condiiile prevzute de lege, a sesizrilor privind
schimbarea
jurisprudenei naltei Curi de Casaie i Justiie;
sesizarea Curii Constituionale pentru controlul constituionalitii legilor

nainte de promulgare.
n baza art.329 Codul de Procedur Civil i al art.4142 Codul de Procedur
Penal:
Pentru a se asigura interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre toate
instanele
judectoreti, procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie i
Justiie, din oficiu sau la cererea ministrului justiiei, colegiul de conducere al
naltei
Curi de Casaie i Justiie, colegiile de conducere ale curilor de apel, precum
i
Avocatul Poporului au ndatorirea s cear naltei Curi de Casaie i Justiie
s se
pronune asupra problemelor de drept care au fost soluionate diferit de
instanele
judectoreti.
Conform Regulamentului privind organizarea i funcionarea administrativ a
naltei
Curi de Casaie i Justiie, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare, n
cadrul acesteia funcioneaz urmtoarele compartimente: Direcia
legislaie, studii,
documentare i informatic juridic, Cancelaria, Departamentul economicofinanciar
i administrativ, Biroul de informare i relaii publice, Biroul relaii
internaionale,
Compartimentul de audit public intern, Compartimentul de protecie a
muncii.
Conducerea naltei Curi de Casaie i Justiie se asigur de ctre
preedinte,
vicepreedinte, colegiul de conducere.
n cadrul naltei Curi de Casaie i Justiie, adunarea general a judectorilor
se
ntrunete pentru:
aprobarea raportului anual de activitate, care se d publicitii;
aprobarea bugetului naltei Curi de Casaie i Justiie, cu avizul consultativ
al
Ministerului Finanelor Publice;
alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, n
condiiile legii.

De la
crearea sa,
n 1952,
misiunea
Curii de
Justiie a
Uniunii
Europene
este de a
garanta
respectar
ea legii n
interpretar
ea i
aplicarea"
tratatelor.
n cadrul
acestei
misiuni,
Curtea de
Justiie a
Uniunii
Europene:
controleaz

legalitatea
actelor
instituiilor
Uniunii
Europene;
se asigur
c statele
membre i
ndeplines
c
obligaiile
rezultate
din tratate

i
interpretea
z dreptul
Uniunii la
solicitarea
instanelor
naionale.
Astfel,
aceasta
reprezint
autoritatea
judiciar a
Uniunii
Europene
i, n
colaborare
cu
instanele
din statele
membre,
asigur
aplicarea
i
interpretar
ea
uniform a
dreptului
Uniunii.
Curtea de
Justiie a
Uniunii
Europene,
al crei
sediu este
la
Luxemburg
, este
compus
din trei
instane:
Curtea de
Justiie,

Tribunalul
(creat n
1988) i
Tribunalul
Funciei
Publice
(creat n
2004). De
la crearea
acestora,
au fost
pronunate
de ctre
cele trei
instane
aproximati
v 28 000
de
hotrri.

ntruct fiecare stat membru are propria limb i un sistem juridic specific, Curtea de Justiie a
Uniunii Europene este o instituie multilingv. Regimul su lingvistic nu are echivalent n nicio
alt instan din lume, deoarece fiecare dintre limbile oficiale ale Uniunii poate fi limb de
procedur. Astfel, Curtea are obligaia s respecte un multilingvism integral ca urmare a
necesitii de a comunica cu prile n limba procesului i de a asigura difuzarea
jurisprudenei sale n toate statele membre.
De la intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, Uniunea
European are personalitate juridic i a preluat competenele conferite anterior
Comunitii Europene. Prin urmare, dreptul comunitar a devenit dreptul Uniunii
Europene i include, de asemenea, toate dispoziiile adoptate n trecut n temeiul
Tratatului privind Uniunea European, n versiunea anterioar Tratatului de la
Lisabona. n prezentarea care urmeaz, expresia drept comunitar" va fi utilizat
atunci cnd este vorba despre jurisprudena Curii de Justiie anterioar intrrii n
vigoare a Tratatului de la Lisabona.
Alturi de Uniunea European, Comunitatea European a Energiei Atomice
(Euratom) continu s existe. Avnd n vedere c, n principiu, competenele Curii
de Justiie n ceea ce privete Euratom sunt aceleai cu cele exercitate n cadrul
Uniunii Europene - i pentru claritatea prezentrii - orice referire la dreptul Uniunii
va acoperi i dreptul privind Euratom.

Curtea de Justiie interpreteaz legislaia european pentru a se asigura c aceasta se aplic n

acelai fel n toate rile UE. De asemenea, soluioneaz litigiile juridice dintre guvernele
statelor membre i instituiile europene. Persoanele fizice, ntreprinderile sau organizaiile
pot, la rndul lor, s aduc un caz n faa Curii de Justiie, atunci cnd consider c le-au fost
nclcate drepturile de ctre o instituie european.

Componen
Curtea de Justiie a Uniunii Europene este format din cte un judector pentru fiecare stat
membru.
Curtea beneficiaz de sprijinul a nou avocai generali care au sarcina de a-i prezenta
punctele de vedere cu privire la cazurile aduse n faa Curii. Pledoariile lor trebuie s fie
impariale i susinute public.
Fiecare judector i avocat general este numit pentru un mandat de 6 ani, care poate fi rennoit.
Guvernele trebuie s cad de acord asupra persoanelor nominalizate.
Pentru a ajuta Curtea de Justiie s fac fa numrului mare de cazuri care i sunt naintate
spre soluionare i pentru a le oferi cetenilor o mai bun protecie juridic, s-a nfiinat
Tribunalul, care se ocup de aciunile intentate de persoane fizice, ntreprinderi i anumite
organizaii, precum i de cauzele care in de dreptul concurenei.
Tribunalul UE al Funciei Publice se pronun n litigiile aprute ntre Uniunea European i
funcionarii si.

Exemple de cazuri
Curtea pronun hotrri privind cazurile sesizate. Cele cinci tipuri de cazuri ntlnite frecvent
sunt:
1. aciuni pentru pronunarea unei hotrri preliminare cnd instanele naionale i
cer Curii de Justiie s interpreteze un act legislativ european
2. aciuni n constatarea nendeplinirii obligaiilor intentate guvernelor care nu aplic
legislaia european
3. aciuni n anulare cnd se consider c anumite acte legislative ale UE ncalc tratatele
europene sau drepturile fundamentale
4. aciuni n constatarea abinerii de a aciona cnd instituiile UE nu acioneaz pentru
a lua deciziile pe care au obligaia de a le lua
5. aciuni directe intentate de persoane fizice, ntreprinderi sau organizaii mpotriva
deciziilor sau aciunilor UE

1. Procedura privind pronunarea unei hotrri preliminare

Instanele naionale din fiecare stat membru UE sunt responsabile pentru aplicarea
corespunztoare a legislaiei europene n statul respectiv. Dar exist riscul ca instanele din
diferite ri s interpreteze legislaia UE n moduri diferite.
Pentru a preveni acest lucru, a fost prevzut o procedur pentru pronunarea unei hotrri
preliminare. Dac o instan naional are ndoieli cu privire la interpretarea sau validitatea
unui act legislativ european, aceasta poate i, n anumite cazuri, este obligat, s solicite avizul
Curii de Justiie. Acest aviz poarte numele de hotrre preliminar.

2. Aciuni n constatarea nendeplinirii unei obligaii

Comisia poate iniia o aciune n justiie n cazul n care consider c un stat membru nu i
ndeplinete obligaiile prevzute de legislaia european. Procesul poate fi intentat i de un
alt stat membru.
n ambele cazuri, Curtea investigheaz acuzaiile i pronun sentina. Dac se constat c
acuzaiile aduse statului respectiv sunt ntemeiate, acesta are obligaia de a remedia situaia
imediat. n cazul n care statul membru nu se conformeaz hotrrii pronunate de Curtea de
Justiie, aceasta poate impune plata unei amenzi.

3. Aciuni n anulare
Dac un stat membru, Consiliul, Comisia sau (n anumite condiii) Parlamentul consider c un
anumit act legislativ european este ilegal, Curii de Justiie i se poate solicita anularea actului
respectiv.
Aceste aciuni n anulare pot fi prezentate i de persoanele fizice care doresc s i solicite
Curii anularea unui anumit act legislativ care le afecteaz n mod direct i negativ.
n cazul n care constat c actul respectiv a fost adoptat incorect sau nu are temei n baza
dispoziiilor din Tratate, Curtea l poate declara nul i neavenit.

4. Aciuni n constatarea abinerii de a aciona

Tratatul prevede c Parlamentul European, Consiliul i Comisia au obligaia de a adopta
anumite decizii n anumite situaii. Dac nu i ndeplinesc aceast obligaie, celelalte
instituii ale UE i (n anumite mprejurri) persoanele fizice sau ntreprinderile pot adresa o
plngere Curii pentru ca aceast abinere de a aciona s fie consemnat oficial.

5. Aciuni directe
Orice persoan sau ntreprindere care a avut de suferit de pe urma unei aciuni sau a lipsei de
aciune din partea instituiilor UE sau a funcionarilor acestora, poate intenta o aciune la
Tribunalul de Prim Instan, cu scopul de a obine despgubiri.

Cum sunt gestionate cazurile

Pentru fiecare caz naintat Curii se desemneaz un judector i un avocat general.
Cazurile sunt evaluate n dou etape: n scris i apoi verbal

1. Procedura scris
Mai nti, toate prile implicate i prezint declaraii scrise judectorului care rspunde de
cazul respectiv. Judectorul scrie un raport care cuprinde rezumatul declaraiilor i temeiul
legal al cazului.

2. Audierea public
Ce de-a doua etap este audierea public. n funcie de complexitatea cazului, audierea poate
avea loc n faa unui complet format din 3, 5 sau 13 judectori sau n faa ntregii Curi. La
audiere, avocaii prilor i prezint cazul n faa judectorilor i a avocatului general, care
le pot adresa ntrebri.
Ulterior, avocatul general i prezint propriul punct de vedere, dup care judectorii delibereaz
i pronun sentina.
Avocaii generali nu trebuie s i prezinte punctul de vedere dect n cazul n care Curtea
consider c n respectiva cauz se ridic o nou problem de drept. Curtea nu trebuie neaprat
s aib un punct de vedere similar cu cel al avocatului general.
Sentinele Curii se adopt cu majoritate i se pronun n cadrul unei audieri publice.
Imagini de la audierile publice sunt deseori televizate (Europe by Satellite
).
Procedura este similar n cazul Tribunalului, cu singura diferen c avocatul general nu i
susine punctul de vedere.

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR AL S.U.A VS.

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR ROMN Av.IGNAT
CLAUDIU FLORINEL AUGUSTIN Influentat de-a lungul
istoriei de dominatia coloniala britanica, chiar si dupa unirea
statelor in federatie, cele trei puteri legislative, executive si
judiciara au fost impartite prin Constitutie intre Federatie si
statele componente.
Baza sistemului judiciar American
o reprezinta tribunalele constituite la nivelul fiecarui stat si
doar o mica parte din litigii au fost solutionate de tribunalele
federale.Practic exista 50 de sisteme judiciare fiecare

propriu statului care l-a elaborate, singura constanta fiind

acordarea lor cu dispozitiile Constitutiei.
Ca regula a
organizarii sistemului judiciar statal, acesta cuprinde
tribunale de prima instanta, curti de apel si o curte suprema
ca tribunal de ultima instanta , majoritatea constituindu-se
pe trei grade de jurisdictie. Exista in fiecare stat si alte
tribunale si curti cu o competenta , jurisdictie,
limitata.Tribunalele de prima instanta au o larga competenta
atat in materie civila cat si penala si este principala instanta
de fond. Denumirea acestei instante difera de la stata la stat
fiind cunoscuta ca tribunal de district, sau tribunal de circuit,
curti superioare ori chiar courts of common Pleas. Ele
administraeaza toate probele necesare entru solutionara
cauzei, iar compltul este format dintr-un singur judecator de
profesie.Materia sucesorala este una speciala iar litigiile de
acest fel se solutioneaza de tribunale speciale. Fiecare stat
are insa serie de instante locale, in a caror competenta intra
litigii cu o valoare mica sau de o mica importanta , instante
suordonate triunalelor de prima instanta.Diferenta de
competenta material ape celasi teritoriu intre tribunalul de
prima instanta si instantele locale o dau deci natura
litigiilor si valoarea lor.Curtile de Apel , au rolul exercitarii
unui control judiciar asupra hotararilor pronuntate de
tribunalele statale. Majoritatea statelor americane confera
cetatenilor lor dreptul de a exercita aclea apelului , isa doar
asupra problemelor de drept si nua sura chestiunilor de fapt.,
motiv pentru care instanta de apel nu este considerate un
al doilea grad de jurisdictie.
Fiecare stat are o instanta
suprema , unica cu rol in interpretarea uniforma a legii, care
pronunta in price maerie hotarari definitive si neapelabile.,
instanta deumita Supreme Court sau Supreme Judicial
Court.
Sistemul romanesc, este unitar ca si organizare

ambele avand insa ca obiectiv asigurarea respectarii

dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor in
mod impartial si independent. Dreptul procesual roman are
personaj principal intotdeuna judecatorul, indiferent ca este
vorba despre o instanta civila , penala, comerciala. La baza
piramidei sistemului romanesc se afla judecatoriile , care
functioneaza ca prime instante . Ele sunt organizate ca
instante fara personalitate juridica, prin Legea 304 /2004, art
38-40 Competenta materiala a judecatoriilor este prevazuta
in chiar art. 1 din C. Proc Civila care spune ca :Judectoriile
judec: 1. n prim instan, toate procesele i cererile, n afar
de cele date prin lege n competena altor instane; 2.
plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice
cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de
activitate, n cazurile prevzute de lege; 3. n orice alte materii
date prin lege n competena lor dar si in Codul e procdura
penala. Judecatoriile pot avea in organizarea lor sectii complete
specializate pentru minori si familie. Instanta ierarhic superioara
este tribunalul, instanta cu personalitate juridica, organizata la
nivelul fiecarui judet.In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau
dupa caz complete specializate pentru cauze civile, penale,
comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios
adminstrativ si fiscal, conflicte e munca si asigurari sociale iar
acolo unde este necesar sectii maritime si fuviale sau marci si
inventii sau altele. In ultimii ani se incearca infiintare achiar a
tribunalelor specializate,( in prezent exista 4 asemenea
tribunale) cu personalitate juridica, ce preiau tribunalului cauzele
in domeniul in care se infiinteaza, tinzand oarecum spre modelul
francez.Tribunalul roman este atat o prima instanta , o instanta
de apel si o ultima instanta in cazurile limitativ prevazute de
lege.
Competenta materiala a tribunalelor este
reglementata de dispoz. Art 2 Cproc civila dar de Codul de
proceura penalaCurtile de apel sunt in numar de 15 , sunt
persoane juridice distincte, avand in circumscriptia fiecareia

cateva tribunale judetene si tribunale specializate In cadrul lor

pot functiona sectii sau complete specializate.Competenta sa
materiala este prevazuta in art 3 Cpoc civila , iar in materie
penala ar 28 ind 1 C proc penala. Ele sunt al treilea grad e
jurisdictie , in vreme ce curtile de apel franceze reprezinta de
regula unica instanta de apel , al doilea si totodata ultimul grad
de jurisdictie.Presedintii Curtilor de apel au calitatea de ordonator
de credite secundar, au atributii de coordonare si control ale
administrarii instantei.
Completele de judecata sunt formate
dintr-un singur judecator la cauzele in prima instanta, doi la
judecarea apelului si trei judecatori la judecarea recursului
indiferent de tipul instantei unde se judeca.
Organizarea

sistemului judiciar federal American Sistemul judiciar

federal este alcatuit din curti federale de district, curti
federale de apel( de circuit) si Curtea suprema de Justitie,
structurat pe trei niveluri, toate aceste instante fiind create
prin insasi Constitutie. Curtile de district exista cel putin cate
una in fiecare stat, judecand cauze civile , administrative,
comerciale si penale care privesc legislatia federala- avand
deci o competenta generala .
Al doilea nivel de
jurisdictie il reprezinta curtile federale de apel , care au o
competenta teritoriala nationala. Hotararile pronuntate de
aceste curti de apel nu pot fi atacate decat in mod
exceptional la Curtea Suprema a SUA Curtea Suprema
instanta din varful piramidei sistemului federal, este atat o
institutie legala cat si una politica, asa cum considera
literature juridica.Existenta sa nu poate fi pusa la indoiala,
fiind prevazuta de Constitutie.
Legiuitorul i-a conferit o
competenta originala, stabilita expres de Constitutie, care nu
poate fi limitata de forul legislative- Congresul, care insa
poate organiza tribunale inferioare dar si limita competenta
altor instante federale.
Curtea Suprema este compusa
din 9 judecatori: un presedinte si 8 judecatori asociati. Nu

exista sectii sau birouri, ativitatea sa dsfasurandu-se in Plenul

sau, ia deciziile se iau cu majoritate de voturi.Activitatea de
audieri dureaza doua saptamani dupa care cerceteaza
dosarul , jurisprudenta, pronunta hotararea in sedinta si o
publica.
Competenta originala a Curtii este o
competenta exceptionala si de prima instanta. Functia sa
majora este de solutionare a recursurilor facute impotriva
hotrarilor pronuntate de tribunalele federale si statale in
conditiile legii.Exista trei cai de atac , create de dreptul
englez common law si preluate , apoi mentinute in dreptul
American, trei mijloace procedurale ordinare de desizare
aCurtii Supreme si anume: writ of appeal, writ of certiorari,
certification of questions.Prima dintre ele , writ of appeal,
este modul procedural prin care se puteau controla
hotararile judecatoresti pronuntate de catre instantele
inferioare atat federale cat si statale, abrogat insa in
1988.Writ of certiorari este mijlcul prin care instanta
inferioara cere instantei superioare sa verifice daca in cursul
judecatii au fost incalacri le dreturilor, Insa instanta supema
are libertatea de apreciere daca cerceteaza sau nu cauza si
apoi daca va considera necesar sao revoke, sa o confirme ori
modifice.Crtification of questions este procedura prin care
instanta inferioara cere instantei supreme sa se pronunte de
aceasta data intr-o problema de drept concreta, de a carei
soluionare depinde decizia ce va fi ponuntata. Chiar daca
instanta suprma se pronunta in acest sens, instanta
inferioara nu este obligate, tinuta sa respecte modul de
solutionare dat de aceasta. Prin acste trei mijoace
procedurale Curtea de Casatie isi indeplineste rolul sau
politic si juridic de interpretare si aplicare a Constitutiei.In
Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura
instanta suprema, fiind organizata in 4 sectii: civila si de

proprietate intelectula, sectia penala, sectia comerciala si

sectia de contencios administrativ si fiscal) Conducerea ei
se exercita presedinte, vicepresedinte si colegiul de
conducere iar judecarea cauzelor se face de complete
formate din 3 judecatori ai aceleiasi sectii, din complete de 9
judecatori specializati in functie de natura cauzei sau de
Sectiile Unite. In acest ultim caz, la judecata trebuie sa ia
parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor in
functie, iar decizia e luata cu majoritatea voturilor celor
prezenti.Din punct de vedere al competentri teritoriale este
clar ca are competnta nationala , iar in ceea ce priveste
competenta materiala aceasta este reglementata de art 29
Cod procedura penala potrivit caruia solutioneaza cauze
penale in prima instanta si recurs si art 4 Cod procdura civila
conform caruia in materie civila judeca. recursurile declarate
mpotriva hotrrilor curilor de apel i a altor hotrri, n cazurile
prevzute de lege si recursurile n interesul legii, la care se
adauga si alte cayuri prevazute expres prin legi speciale.
In
SUA functioneaza si alte instante speciale , cu co competenta
material limitata fie la litigii in materia taxelor si impozitelor
federale, sau a actiunilor nelectuale savarsite de particularii
contra SUA, , chestiunide drept vamal. Asemenea instante
speciale sunt curtile militare de apel, instante formate din
judecatoi civili, si a caror competenta este solutionarea
apelurilor indreptate impotriva deciziilor pronuntate de curtile
martiale si de tribunalele militare.
Corespondente in

sistemul roman sunt tribunalele militare si tribunalele

militare teritoriale a caror competenta este stabilita in art
27, 28 Cod Proc Penala, putand functiona ca prime instante,
instante de apel , de recurs . La noi , aceste instante au
fiecare statut de unitate militara, cu indicativ propriu. Curtile
cu juri este o procedura total straina sistemului roman
contemporan , in schimb pentru sistemul american

reprezinta un important simbol al justitiei .Sistemul prezinta

avantajul unei judecati rationale in care probele se
administreaza in fata unor judecatori populari impartiali. Al
saselea amendament la Constitutia federala spune ca in
toate procesele criminale , acuzatul beneficiaza de dreptul
la o judecata rapida si publica de unjuriu partial al statului si
districtului unde s-a comis faptaDe regula numarul juratilor
este de 12, insa jurisprudenta a decis ca o cerinta minima
constituirea juriului din minim 6 jurati. Fiind un drept
constitutional, beneficiarii sai pot renunta in mod expres la
acest drept cu acordul Ministrului Public si aprobarea
tribunalului. Conditia fundamentala este ca juratii sa fie
reprezentativi pentru comunitatea respectiva si alegerea lor
sa se faca fara vreo discriminare, si totodata alegerea
acestor jurati trebuie sa se faca cu respectarea dreptului
egal al acuzatului de a fi judecat de un juriu impartial.Sunt
totusi incompatibili pentru a fi jurati, potrivit uno legi
statale, anumite persoane precum condamnati penal,
preoti, avocati, etc. In procesele penale juratii au ca rol
fundamental sa detrmine starea de fapt si sa decida asupra
culpabilitatii sau nevinoatiei acuzatului. Judecatorul poate
totusi indreta eroarea prin care juriul condamna acuzatul
impotriva regulilor de drept, dar nu poate interveni daca
acuzatul este declaat nevinovat. Judecatorul poate si uneori
este chiar obligat sa dea instructiuni juratilor cu privire la
dreptul aplicabil in speta, ori la sarcina probei, prezumtia de
nevinovatie, si alte ase,enea instructiuni cu caracter
general. Evitandu-se influentarea prin mass media a juratilor,
acestia delibereaza in secret si adopta un verdict cu
unanimitate de voturi sau cu mojoritate de voturi functie de
reglementarile statale.Dupa pronuntarea verdictului ,
judecatorul pronunta o hotarare de drept conforma cu solutia

dta de juriu.Tot judecatorul are posibilitatea sa dispuna

dizolvarea juriului si repunerea pe rol a cauzei daca juratii nu
pot adopta un verdict. Marele juriu, existent si la nivel
federal are rolul de acuzare penala , aflndu-se sub
conducerea ministerului public si avand competente otal
diferite de cel al micului juriu. Departamentul Federal de
Justitie este o importanta institutie guvernamentala cu rol in
supravegherea activitatii de executare a legilor de interes
public, asigurarea protectiei societatii contra activitatilor
criminale si subversive, reprezentarea guvernului Federal in
fata Curtii Supreme. Practic el este consilierul juridic al
guvernului dar si al cetateanului de rand. Departamentul
federal este condus de procurorul General ce are si functia
de ministru al justitiei,In fiecare district federal functioneaza
un birou al procurorului federal, care actioneaza in numele
autoritatilor centrale pentru urmarirea penala a persoanelor
vinovate de incalcarea puterilor si autoritatii Statelor Unite.
Procurorii federali sunt numiti de presedintele SUA pentru un
mandat de 4 ani . Ei sunt ajutati de asa numitii prosecutors ,
procurori ce asigura si garanteaza protectia judecatorilor,
avocatilor, juratilor si tot ei elibereaza mandate de arestare
a criminalilor si indeplinesc toate sarcinile trasate de
procurorul federal. In cadrul Ministerului Public roman
procurorii sunt organizati ierarhic, subordonati ministrului de
Justitie . Mai mult, procurorul are posibilitatea de a promova
si exercita actiunea penala in calitate de parte in proces, iar
in procesul civil poate promova sau interveni in actiuni
determinate de lege.Ministerul public roman este alcatuit
din parchete ce functioneaza pe linga fiecare judecatorie,
tribunal, curte de apel sau instanta civila sau
militara.Parchetele de pe linga tribunale si curti de apel au
personalitate juridica, fiind structurate in sectii ce pot fi si ele

impartite in servicii si birouri. Parchetele de pe linga Curti

sunt conduse de procurori generale , iar cele de pe linga
tribunale de prim procurori Parchetul de pe linga Inalta
Curte are sectii servicii si birouri conduse de procurori sefi,
inclusiv pentru combaterea infractiunilor facute de militari.
Tot aici functioneaza Directia de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism cu o
activitate reglementata de Legea 508/2004 si Departamentul
national Anticoruptie, ale carui atributii, competenta ,
structura si organizare sunt stabilite in OUG 43/2002. si
legea 304/2004 . In ceea ce priveste statutul magistratului in
sistemul judiciar american, acestia desi numiti in functi pe un
mandat determinat, nu sunt asimilati functionarilor, trebuind
sa fie neutri si obiectivi in luarea deciziilor. Procedurile
statelor de numire a judecatorilor sunt diferite de la numirea
de catre guvernator, de catre legislativ pana la alegerea si
selectionarea pe baza de merit. Atat judecatorii curtilor
federale cat si cei ai Curtii Supreme , sunt numiti de
Presedintele tarii, sunt inamovibili, dar pot fi destituiti printro procedura anevoioasa impeachment , in cazul in care se
fac vinovati pentru tradare, coruptie, cima contra bunurilor
publice sau delicte grave.Durata mandatului judcatorilor este
foarte diferita de la un stat la altul. Totusi , potrivit
Constitutiei, judecatorii federali sunt numiti pe viata sub
conditia uni une conduite. In sistemul judiciar roman,
judecatorul este numit de Presedintele Romaniei, este
inamovibil spe deosebire de mandatul limita al judecatorului
american, insa ca si acesta din urma este independent, se
supune doar legii si impartial.Ca urmare a diferentierii
statutului judecatorului de cel al procurorului, dispozitiile art
3 din statutul magistratilor Legea 303/2004, vorbesc despre
procuror astfel: Procurorii numii de Preedintele Romniei se

bucur de stabilitate i sunt independeni, n condiiile legii, ei

nefiind inamovibili ci doar stabili in acasta functie. Aparent doua
sisteme de organizare judiciara foarte deosebite unul de celalalt,
sistemul american si cel roman au totusi unele institurii prezente
in ambele sisteme sau reguli identice . Considerand ca orice
sistem judiciar este perfectibil, institutiile bune ale
sistemului american pot fi implementate la noi , in vederea
celeritatii si acuratetii actului de justitie

ORGANIZAREA SISTEMELOR JUDICIARE FRANCEZ SI

ROMN av.IGNAT CLAUDIA Franta este tara cu un vechi
si stabil sistem judiciar , care la acest moment cunoaste
doua sisteme de jurisdictie: jurisdictiile de drept comun
realizate prin intermediul instantelor judecatoresti infruntea
carora se afla Curtea de Casatie si jurisdictiile administrative
ce au in frunte Consiliul de Stat . Cele doua sisteme au
deplina autonomie, neexistand intre ele nici un raport de
subordonare sau vreo forma de control reciproc. Acesta este
si motivul pentru care conflictele de ompetenta ale
instantelor se rezolva de Tribunalul de conflicte- un tribunal
special organizat, alcatuit din judecatori din ambele
jurisdictii.
Jurisdictiile de drept judiciar
Sistemul
judiciar francez este caracterizat de existenta unor instante
specializate de fond sau de prim grad urmate de curtile de
apel. Jurisdictiile civile, comerciale si sociale cuprind Les
tribunaux de grand instance- tribunale de mare instanta in
numar de 181 incluzand tarile de peste mari, in anul 1985,
les tribunaux de instance-tribunale de instanta in numar de
471 in 1985, les tribunaux d commerce-tribunale
comerciales Conseils de pru hommes-tribunalele muncii, les

tribunaux paritaire de baux ruraux- tribunale agricole sau

pentru bunuri rurale, les jurisdiction en matiere de securite
sociale-jurisdictiile in materie de securitate sociala.
Tribunalele de mare instanta, sunt instante de drept comun,
corespondentele judecatoriei in dreptul roman.Sunt conduse
de catre un presedinte si alcatuite decel putin un judecator,
un judecator de instructie si un procuror.
Competenta sa
materiala acopera solutionarea tuturor cauzelor civile mai
putin cele date de lege in competenta altor instante, existand
si unele limitari functie de natura litigiilor sau de valoarea
pretentiilor invocate. Aceste tribunale au si o competenta
exclusiva privitoare la starea persoanelor si la relatiile de
familie, actiunile reale imobiliare, materia executarii silite, a
proprietatii incorporale sia procedurilor colective deschise
impotriva persoanelor juridice. Competenta teritoriala are
ca regula existenta unui tribunal in fiecare departament, dat
pot fi mai multe functie de numarul populatiei si de caile de
acces la aceste instante.
Tribunalele de instanta sunt
jurisdictii pentru mici creante, a caror functionare este
controlata de presedintele tribunalului de mare instanta in
carui raya teritoriala se afla. Competenta lor materiala mai
acopera si litigii privind granituirea si servitutile Judecatorul
de instanta are pe linga atributiile jurisdictionale si unele
nejurisdictionale precum autentificarea si eliberarea unor
acte de notorietate.
Tribunalele comerciale sunt
jurisdictii ( in numar de 227) ce junctioneaza in Franta din
secolulal. XV lea. Judecatorii consulari ce-si desfasoara
activitate in cadrul acestor tribunale sunt alesi dintre
comercianti, bineinteles daca indeplinesc anumite conditii
legale, pentru un mandat de 2 ani, cu posibilitatea reinnoirii
pe perioade de 4 ani. Acesti judecatori consukari nu au
retributii pentru aceasta activitate. Competenta tribunalelor

comerciale priveste diferendele dintre comercianti., iar in

litigiile comerciale cu valoare de cca 2000 Euro, instanta are
competenta exclusiva, judecan in prima si ultima instanta.
Pentru abateri disciplinare judecatorii consulari sunt
sanctionati chiar cu decaderea din dreptul de exercitare a
functiei.
Tribunalele de munca , sunt instante de drept
comun in maqteria litigiilor de munca cu rolul de a solutiona ,
cu putere de lucru judecat litigiile dintre angajati si angajatori
si de a incerca concilierea partilor. Aceasta procedura de
conciliere constituie practic o prima faza obligatorie a
judecatii, in care biroul de conciliere -o sectie speciala,
incearca obtinerea unei solutii amiabile. Daca aceasta nu este
obtinuta se trece la judecarea cauzei de catre un complet
format din 2 consilieri de munca ai salariatilor si 2 ai
patronatelor. In aceasta materie este instituita regula
paritatii, adiaca hotararea trebuie data intotdeauna de cei 4
membri. Ai biroului de judecata. Divergentele acestora
determina repunerea pe rol si prezidarea completului de
catre un judecator delegat dela tribunalul de instanta
Acesti consilieri au o dubla calitate de judecatori alesi si de
salariati in cadrul unei activitati profesionale. Competenta
teritoriala este functie de locul unde s-a prestat
activitatea,.Competenta materiala
acopera litigiile izvorate
din contractul de munca dintre angajat si angajator.
Tribunalele paritare de bunuri rurale, functioneaza cate unul
in circumscriptia fiecarui tribunal de instanta.. Ele sunt
jurisdictii de prima inszanta , cu exceptia litigiilor cu valoare
pana la 2000 E, unde judeca si in ultima instanta. Este
alcatuit dintr-un presedinte-judecator la tribunal deinstanta,
si de 4 asistenti-assesori, doi din partea arendasilor si doi din
partea chiriasilor. Sunt jurisdictii intermitente, cu o activitate
nepermanenta, in sesiuni ocazionale Jurisdictiile de

securitate sociala cuprind de fapt o jurisdictie sociala si

una medicala. Aceste tribunale au o competenta generala,
solutionand toate litigiile dintre organismele de securitate
sociala si beneficiarii acestora, iar in litigii cu valoare de max
2000 E, judeca si in ultima instanta. Competenta lor
teritoriala se intinde asupra circumscriptiei teritoriale a
unui organism de securitate sociala. In alcatuirea acestui
tribunal intra unjudecator si 2 asesori numiti pe un mandat
de 3 ani , unul reprezentand salariatii, celalalt,
patronatele.Jurisdictia medica, solutioneaza litigiile privind
invaliditatea, incapacitatea de munca, ingrijiri medicale,
malpraxis, functionand in fiecare directie regionala.
Hotararile date de tribunalul contenciosului de incapacitate
se solutioneaza de Curtea nationala pentru incapacitate si
asigurari pentru accidente de munca Jurisdictiile penale
franceze sunt jurisdictii de instructie si de judecata
.Jurisdictiile de judecata se impart la randul lor in jurisdictii
de drept comun si de exceptie.Jurisdictiile de instructie nu
au o activitate proprie procesului penal, implicand
detrminarea probelor , stabilirea vinovatiei, luarea masurilor
de arestare a invinuitului si inculpatului. In materie penala ,
pentru protectia libertatilor cetatenesti si in spiritual si litera
art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului,
instruirea si judecata se fac de organe diferite.In dreptul
comun, judecatorul de instructie este un magistrat al
tribunalului de mare instanta, numit prin decret
presedential , cu puteri de informare si instructie. El este un
anchetator, avand atributia de a strange probe privind
existenta infractiunii si a vinovatiei persoanei cercetate.In
desfasurarea activitatii sale poate da ordonante pentru luarea
unor masuri precum detinerea provizorie sau trimiterea in
judecata. Aceasta jurisdictie este de prima instanta, un al

doilea grad jurisdictional fiind camera de acuzare formata

din trei magistrate ai curtii de apel. Presedintele acestea are
atributii de contro a cabinetelor de instructie, sau
supravegherea locurilor de retinere.Camera judeca apelurie
formulate impotriva ordonantelor date de judecatorul de
instructie.Jurisdictiile penale de judecata Contraventiile se
judeca de Tribunalul de politie . adica tribunalul de instanta
competent sa judece si cauze penale.Tribunalul corectional
reprezinta practic sectia penala a tribunalului de mare
instanta, avand acelasi sediu si eceeasi competenta.
Competenta materiala cuprinde exceptional si contraventiile
conee delictelor judecate. Este alcatuit din trei judecaori, un
presdinte si doi asesori. Curtea cu jurati este o instanta de
drept comun in materia faptelor calificate drept crime,
exceptind crimele facute de minori, militari si ministri. Ea este
fomata din 3 judecatori de profesie si 9 jurati. Sunt
incompatibili cu calitatea de jurat membri Guvernului,
parlamentului, magistratii, membrii prefecturii functionarii din
politie si militarii active, procedura de alegere fiind tragerea
la sorti. Exista si jurisdictii penale specializate precum
Tribunalele pentru minori, Tribunalele militare . Inalta curte
de Justitie ca jurisdictie politica este alcatuita din
parlamntari, avand competenta in judecarea crimelor de
inalta tradare facute de presedintele Republicii, iar Curtea
de Justitie a Republicii formata din 15 magistrati judeca
crimele si delictele membrilor Guvernului in exercitatea
functiilor lor.
Revenind la Tribunalele militare , legea
franceza a dispus in C Proc pen ca in timp de pace cauzele
cu militari sunt instrmentate si judecate de jurisdictiile de
drept comun, iar acestea din urma, compuse din magistrati
specializati in materie militara, au competenta speciala de
a judeca infractiunile comise de militari in exercitiul

serviciului lor. Corespondente in sistemul roman sunt

tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale a caror
competenta este stabilita in art 27, 28 Cod Proc Penala,
putand functiona ca prime instante, instante de apel sau de
recurs . La noi , aceste instante au fiecare statut de unitate
militara, cu indicative propriu.
Spre deosebire de
sistemul judiciar francez, sistemul romanesc, este unitar ca
si organizare ambele avand insa ca obiectiv asigurarea
respectarii dreptului la un proces echitabil si judecarea
proceselor in mod impartial si independent. Dreptul
procesual roman are ca personaj principal intotdeauna
judecatorul, indiferent ca este vorba despre o instanta civila ,
penala, comerciala. La baza piramidei sistemului romanesc
se afla judecatoriile , care functioneaza ca prime instante .
Ele sunt organizate ca instante fara personalitate juridica,
prin Legea 304 /2004, art 38-40 Competeta materiala a
judecatoriilor este prevazuta in chiar art. 1 din C. Proc Civila
care spune ca :Judectoriile judec: 1. n prim instan, toate
procesele i cererile, n afar de cele date prin lege n
competena altor instane; 2. plngerile mpotriva hotrrilor
autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i
ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de
lege; 3. n orice alte materii date prin lege n competena lor dar
si in Codul e procdura penala. Judecatoriile pot avea in
organizarea lor sectii complete specializate pentru minori si
familie. Instanta ierarhic superioara este tribunalul, instanta cu
personalitate juridica, organizata la nivelul fiecarui judet.In cadrul
tribunalelor functioneaza sectii sau dupa caz complete
specializate pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu
minori si de familie, cauze de contencios adminstrativ si fiscal,
conflicte de munca si asigurari sociale iar acolo unde este
necesar sectii maritime si fuviale sau marci si inventii sau altele.
In ultimii ani se incearca infiintare achiar a tribunalelor

specializate,( in prezent exista 4 asemenea tribunale) cu

personalitate juridica, ce preiau tribunalului cauzele in domeniul
in care se infiinteaza, tinzand oarecum spre modelul
francez.Tribunalul roman este atat o prima instanta , o instanta
de apel si o ultima instanta in cazurile limitativ prevazute de
lege.
Competenta materiala a tribunalelor este
reglementata de dispoz. Art 2 Cproc civila dar de Codul de
proceura penalaCurtile de apel sunt in numar de 15 , sunt
persoane juridice distincte, avand in circumscriptia fiecareia
cateva tribunale judetene si tribunale specializate In cadrul lor
pot functiona sectii sau complete specializate.Competenta sa
materiala este prevazuta in art 3 Cpoc civila , iar in materie
penala ar 28 ind 1 C proc penala. Ele sunt al treilea grad e
jurisdictie , in vreme ce curtile de apel franceze reprezinta de
regula unica instanta de apel , al doilea si totodata ultimul grad
de jurisdictie.Presedintii Curtilor de apel au calitatea de ordonator
de credite secundar, au atributii de coordonare si control ale
administrarii instantei.
Completele de judecata sunt formate
dintr-un singur judecator la cauzele in prima instanta, doi la
judecarea apelului si trei judcatori la judecarea recursului
indiferent de tipul instantei unde se judeca. Principiile

fundamentale ale organizarii sale in Franta sunt :exluderea

apelului pentru mici afaceri si faptul ca intotdeauna al doilea
grad de jurisdictie este Curtea de Apel. Ori in dreptul nostru
aceasta competenta materiala de a judeca apelul nu
apatine exclusiv Curtii, din contra regula este judecarea
recursului de Curtea de Apel romana.In Franta curtile de apel
sunt formate din judecatori de profesie, numiti
consilieri.Prim presdintele Curtii are atributii aministrative si
jurisdictionale. Sectiile specializate sunt conduse la randul
lor de un presedinte de sectie.Completul de judecata este
format din trei consilieri. Cea mai inalta instanta din cadrul
sistemului judiciar francez este Curtea de Casatie, care are 6

sectii: 5 civile si una penala. Cele civile sun la randul lor

specializate in 3 civile, una cimercial-financiara si una
sociala.Prim presedintele Curtii prezideaza dezbaterile, are
puteri administrative importante si este presedintele
Consiliului Superior al Magistraturii. Fiecare sectie are un
presedinte ce conduce dezbaterile sectiei si repatizeaza
cauzele, iar consilierii Curtii sunt judecatori de profesie. Ea
este o instanta de control judiciar , pronuntandu-se asupra
legalitatii hotararilor pronuntate de Curtile de apel si
exceptional a celor date de tribunale ca ultima instanta, fiind
de fapt o jurisdictie de casatieJudecatorul instantei supreme
face un examen critic cu privire la chstiunile de drept si nu a
celor de fapt. Instanta poate da avize asupra interpretarii
corecte a unor dispozitii legale ce creeaza probleme.Decizia
data insa nu este obligatorie pentru instanta ce a solicitat
avizul. In Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie este
singura instanta suprema, fiind organizata in 4 sectii: civila si
de proprietate intelectula, sectia penala, sectia comerciala si
sectia de contencios administrativ si fiscal) Conducerea ei
se exercita presedinte, vicepresedinte si colegiul de
conducere iar judecarea cauzelor se face de complete
formate din 3 judecatori ai aceleiasi sectii, din complete de 9
judecatori specializati in functie de natura cauzei sau de
Sectiile Unite. In acest ultim caz, la judecata trebuie sa ia
parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor in
functie, iar decizia e luata cu majoritatea voturilor celor
prezenti.Jurisdictiile administrative in Franta. Consiliul de stat
ca instanta suprema administrativa, are o functie executiva
si una jurisdictionala., find format din auditori, maitre de
requetes, consilieri de stat si consilieri de stat in serviciu
extraordinar. Aceasta jurisdictie isi pastreaza o competenta
de fond determinata de lege, comportandu-se in materie

administrativa ca un judecator de casatie , instanta suprema.

Curtile de apel administrative sunt instante inter regionale de
drept comun, deciziile tribunalului administrativ pot fi atacate
cu recurs in casatie la Consiliul de Stat.Tribunalele
administrative sunt instante de drept comun ce desfasoara
o activitate cu caracter jurisdictional dar separate de
jurisdictiile judiciare. Ministerul Public francez vegheaza la
respectarea ordinii publice , apararea interesului social si
alicarea corecta a legii. El este organizat pe linga toate
jurisdictiile, existand cate un parchet pe linga fiecare tribunal,
condus de un procuror al Republicii. Pe linga fiecare Curte de
Apel exista un Parchet General , si unul pe linga Curtea de
Casatie. Parchetul General de pe linga curtea de apel este
condus de un procuror General, avand in subordine ca
magistrati avocati generali si substituti generali. La Parchetul
Curtii de Casatie exista doar avocati generali. Procurorii sunt
organizati ierarhic, subordonati ministrului de Justitie la fel ca
in sistemul roman. Mai mult, si procurorul francez si cel
roman au posibilitatea de a promova si exercita actiunea
penala in calitate de parte in proces, iar in procesul civil pot
promova sau interveni in actiuni determinate de
lege.Ministerul public roman este alcatuit din parchete ce
functioneaza pe linga fiecare judecatorie, tribunal, curte de
apel sau instanta civila sau militara.Parchetele de pe linga
tribunale si curti de apel au personalitate juridica, fiind
structurate in sectii ce pot fi si ele impartite in servicii si
birouri. Parchetele de pe linga Curti sunt conduse de
procurori generale , iar cele de e linga tribunale de prim
procurori Parchetul de pe linga Inalta Curte are sectii
servicii si birouri conduse de procurori sefi, inclusiv pentru
combaterea infractiunilo facute de militari. Tot aici
functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de

Criminalitate Organizata si Terorism cu o activitate

reglementata de Legea 508/2004 si Departamentul national
Anticoruptie, ale carui atributii, competenta , structura si
organizare sunt stabilite in OUG 43/2002. si legea
304/2004.Consiliul Superior al Magistraturii francez este un
organism democratic cu o functie administartiva de recrutare
si numire a judecatorilor si o functie disciplinara. Omologul sa
roman, este definit ca garant a realizarii justitiei, avand o
functie de instanta de judecata pentru
solutionareacontestatiilor formulate de magistrati impotriva
hotararilor date de sectiile CSM, dar nu in materie
disciplinara.
Cele doua sisteme de drept francez si
roman in multe puncte deosebite, au insa si institutii
asemanatoare sau chiar identice, lucru justificat si de
influentele puternice ale Frantei asupra sistemului nostru
juridic si judiciar de-a lungul istoriei.
Bibliografie:1. Ioan
Les Sisteme judiciare comparate, Ed ALL Beck, Bucuresti
20022. Viorel Ciobanu, G Boroi Drept procesual civil. Curs
selectiv. Ed C H Beck, Bucuresti 2009 3 Gabriel Boroi Codul
de procedura civila comentat si adnotat Ed Ch Beck
Bucuresti 20014.Ion Neagu Tratat de procedura penala
.Partea generala Ed Universul Juridic Bucuresti 2008