Alyssum borzaeanum Nyar.

Specie endemica de nisipuri litorale cu un areal

foarte restrans. Publicata in Buletinul Gradinii Botanice din Cluj in 1926 de catre
A. Nyarady. In Gradina Botanica Iasi a fost adusa in 1979,1982,impreuna cu o
cantitate de nisip (Agigea-Dobrogea) si plantata in vetre largi (1/1 m). In
prezent,specia se afla doar in Gradina Botanica satelit de la Agigea.
Campanula romanica Savul. Endemism specific Dobrogei,ce creste pe solurile
puternic uscate de pe coline si stancarii de calcare sau granite. Intr-un pamant
obisnuit,comportarea speciei este foarte diferita,plantele devenind luxuriante
(bogate),cu inflorire abundenta,dar cu flori sterile.
Dianthus spiculifolius Schur (Garofita alba). Endemism carpatic,din zona
fagului si a stejarului. Face parte din categoria speciilor mezoxerofile (creste in
locuri uscate),moderat termofile (iubitor de caldura) spre microterme (prefera
regiunile reci),cu preferinta pentru solurile scheletice,calcaroase. Se afla in
asociatii la altitudini cuprinse intre 320 si 1900 m,pe soluri calcaroase si
precipitatii abundende (1200mm). Este o planta perena,endemica,cu radacina
solida,multicapilara. La suprafata solului are un aspect tufos. Tulpinile sunt
cilindrice in partea inferioara si tetragonale in partea superioara. Frunzele sunt
lineare,prevazute cu 3 nervuri. Terminal,tulpina poarta 1-2 flori albe sau roze.
Infloreste din iunie pana in august. Vegeteaza pe stanci,din zona montana in cea
alpina,din cadrul Muntilor Carpati de Est,Sud si Apuseni. Popular se mai numeste
casute albe.
Erysimum comatum Pancic. Specie carpato-balcanica,mezoxerofila,moderat
termofila cu preferinta pentru solurile acido-neutrofile (soluri neutre). Desi in flora
spontana,specia este considerata perenala,in anumite conditii asigurate,unele
exemplare se comporta ca bianuale si se autoinsamanteaza. Se gaseste la
inaltimi de 1700-1900 m,in Carpatii de Sud si Sud-Vest,dar si in locuri mai joase
de 50-60 m.
Erysimum wittmanii Zav. Specie carpatica,xerofila,mezotermofila,cu preferinta
pentru solurile slab acido-neutrofile. Este cultivata in toc de rasadnita pe un
substrat amendat cu calcar. Infloreste,fructifica si se autoinsamanteaza. Are
nevoie de umezeala constanta in lunile iunie-august. Se gaseste in Carpatii Estici
si Sudici la peste 900 m altitudine.
Iris graminea L. Specie pontica mezohidrofila,microterma,de pajisti
umede,salinizate. Specie endemica din estul si nord-estul tarii (jud.
Buzau,Vrancea,Galati,Vaslui,Iasi).
Linum uninerve Jav. Specie xerofila,moderat termofila. Prefera locurile
insorite,stancoase,inierbate. Aceasta specie infloreste si fructifica,semintele
avand o capacitate slaba de germinare (46%). Specie endemica aflata cu
deosebire in sudul si sud-vestul tarii (jud.Mures,CarasSeverin,Mehedinti,Timis,Arges).
Prangos carinata L. Specie xeromezofila,mezoterma,de locuri ierboase,slab
acido-neutrofile. Provine din seminte prin schimbul intern (1987). Este cultivata in
plin soare,intr-un strat impreuna cu alte umbelifere (scandix pecten-veneris,Seseli

hippomarathum),intr-un sol de tip cernoziom regradat,cu pH 7,6-8. Se inmulteste

de preferinta prin seminte care trebuie insamantate in acelasi an
(august,septembrie) si transplantate in anul urmator. Planta este
prospera,infloreste si fructifica,semintele sunt viabile si au capacitate ridicata de
germinare (72-80%). Aceasta este o specie endemica din sud-vestul tarii
(jud.Mehedinti).
Silvia transsilvanica Schur. Specie xerofila,mezoterma,de soluri slab acidoneutrofile. Infloreste si fructifica abundent,iar semintele au putere de germinare
foarte buna (80-82%). Specie endemica din centrul,sudul si sud-vestul tarii
(jud.Maramures,Cluj,Alba,Mures,Sibiu,Hunedoara,Arges).
Schivereckia podolica Andrz. Specie pontica,xeromezofila,mezoterma,de
coaste stancoase,inierbate. Cele cateva exemplare (8-10) din Gradina Botanica
din Iasi infloresc (in aprilie) si fructifica,dar tulpinile florifere sunt scurte (10-12
cm) si slab ramificate. Este o specie endemica aflata doar intr-o singura statiune
din Romania (jud.Botosani-Stefanesti).
Silene zawadzkii Herb. Endemism carpatic,xeromezofil,criofil (traieste la
temp.scazute),de sone alpine si subalpine,calcaroase. Din 1978,plantele au 10-15
cm inaltime,infloresc,fructifica si se autoinsamanteaza. Specifica Carpatilor
Orientali si Meridionali (jud.Maramures,BistritaNasaud,Suceava,Neamt,Harghita,Sibiu).
Syringa josikaea Jacq. f.Specie mezofila,microterma,de soluri slab acidoneutrofile. Se inmulteste usor prin seminte semanate primavara devreme in teren
deschis. Specie endemica din centrul si sud-vestul tarii in zona montana si
submontana (jud.Cluj,Alba,Arad).
Dianthus callizonus (Garofita Pietrii Craiului). Numele ei provine de la insasi
locul unde traieste: Piatra Craiului. Reprezinta o adevarata bogatie floristica a
tarii noastre. Inaltimea ei este de 10-12 cm. Frunzele sunt lanceolat-lineare,cu 3-5
nervuri. Tulpina poarta o singura floare. Cele 5 petale sunt larg rasfrante,iar
marginile sunt dintate. In zona centrala floarea are un cerc alburiubrumat,ornament cu raze rosii sau roze. Infloreste in iulie-august.
Hepatica transsilvanica (Crucea voinicului). Planta endemica,perena,inalta
de 10-20 cm. Frunzele sunt lung petiolate,prevazute cu 3 lobi. Florile sunt
albastre deschis,cu diametru cuprins intre 2,5-4 cm. Infloreste prin martie-apriliemai. Fructele sunt nucule pubescente. Intalnita in paduri,tufisuri,umbroase
montane si subalpine din Romania. Se mai numeste trei rai.
Papaver corona-sancti-stephani (mac de munte). Planta perena endemica.
Are in pamant un rizom bine dezvoltat,acoperit cu vaginele frunzelor din anul
trecut. Frunzele sunt simplu-penate,lipsite de peri,dispuse in rozema. Floarea este
galbena,la uscare capata culoarea galben-portocalie. Infloreste in iulie-august.
Vegeteaza pe grohotisuri calcaroase si pe locuri stancoase din zona alpina si
subalpina a Muntilor Rodnei,Bucegi,Fagarasului,Retezatului. Se mai numeste mac
galben.

Polyschemone nivalis (Opaitul muntilor Rodnei). Planta perene endemica a

muntilor Rodnei. Inaltimea ei atinge 5-10 cm. Frunzele sunt oblong-lanceolate.
Florile sunt mari,poligame de culoare alba sau roza. Fructul este o capsula care se
deschide prin valve bidentale. Infloreste in iulie-august. Vegeteaza in Muntii
Rodnei,intre 1820-2200 m altitudine,ceea ce corespunde zonei jneapanului si
deasupra acestuia. Prefera locurile pietroase,inierbate si umede.
Paeonia peregrina (Bujor romanesc). Planta perena,endemica,cu o tulpina
dreapta,inalta de circa 50-80 cm. Frunzele sunt formate din foliole mai mult sau
mai putin sectate. Terminal,tulpina,poarta o singura floare mare,de culoarea
sangelui. Infloreste in lunile mai-iunie. Vegeteaza in regiunile
sudice,extracarpatice,ale Romaniei. Poate fi intalnita prin poienile si marginile
padurilor din sudul capitalei,la Murfatlar, intre Tuzla si Mangalia. Este monument
al naturii si ocrotit prin lege.
Draba dorneri (Flamanzica). Prima plant endemic semnalat, n ordine
cronologic n Parcul National Retezat, descoperit n 1858 de ctre Heuffel.
Dianthus gelidus (Garofita pitica). Garofita pitica este o planta endemica
pentru Carpati. Creste in pajistile,pasunile,locurile ierboase si stancoase din
Muntii Carpati. Garofita pitica are numeroase tulpini mici, de 3060 mm, fara
frunze, doar una-doua perechi de frunze latite la varf. La capatul superior al
tulpinii se gaseste cate o floare cu diametrul de circa 20 mm care are cinci petale
de un roz viu. Petalele sunt dintate la varf si paroase spre baza. Garofita pitica
infloreste in iulie-august.