2097016 Valercn Naumescu /Apirarea european comund sau NATO? Ge va sustine Roméria? » CussDeGwvernarero ‘Acest site floseste cookie-ur. Prin continuareanavigai, et de aeord cu moxtl de uilizare a acestorinformafi Inchide Valentin Naumescu / Apararea europeana comuna sau NATO? Ce va sustine Romania’ Punetecheie + deca apiriri comune europene nu este noua. Ese, de fo, la fel de veche a insusi Proietul European postbelic, In 1950, Planul René Pleven, ‘dupi numele premicrulusfrancez de atunci, viz ffintarea Comunitiii Europene de Aparare, ca tispuns i intenia Statelor Unite de reinarmare & Germaniei de Vest. Cele gas state fondstoare ale Comunitifi Europene a Carbunsiei si Ofelului (CE.C-0.), precursosrea Uniunit Europene de astzi au semnat un Teta in acest sens in 1952, dar tatifieaea acestula a efuat, dupa respingerea ix Adunarea Nationald a Franjel (convolsth de © bizar alan face gall si comunist, in august 19S4, pe motvel ef oarmathintegratd european’ ar duce la picedereasuveranitiitnajonale & cele dea patra RepubliciPranceze; + Securitatea postbelicd a Europei occidentale a fost practic garantatd de Statele Unite prin intermediul Alianjei Nord-Atlantice, iinats prin ‘Tratatl de Ia Washington, semnat in aprilie 1949, care dides semnalulinteresull strategie ferm al Sttelor Unite de a nv pitisi militar peninsula ceuropeand, dupa incheierea Ticboiulu, gi de a apira democrajileliberale vest-europene de ameninfarea expansiuni regimurilor comuniste gi Untunit Sovitice, cae ocupa 0 mare parte din ceea ce putem numi, cu sproximati, coninentd eurasiate, + Dupl jnchcleea Razhoiului Rees, desi Statele Unite eu acionat politic dovisiv pentru extinderea NATO spre Europa Central si de Es, interesul ‘llr vestenropent tl oplaiclpublice europene penta Alanya Nordland edces condouu, tn Europa ds ves nl exist del ne {cama uni rizboj nuclear, nici aversiuncs fad de Rusia pos-sovieticd, sentimental persisting in schimb, din motive istorice evident, dar in fst state comuniste dela perteria Alani, state care marcheaz4 geopolitc regiumea de frontird inte peninsuld si continentul euraiaic; + Resuscitarea idli armatei comune europene a inceput prin vocea presedintlui Comisil, Jean-Claude Juncker, o sportavoce” a Berlinulu, nck in 2014, pe Tordl une evident reir: relaie tansatlantce sia abordrilor ocidentae dferite ale rlaii eu Rosa (pe fonlerizei din Ueraina), in special a Germanii si Franei fai de Statele Unite, dar sa lovt pnd acum de refuzul categovie al Mari Brinig al ator state llansste + Doud perspective emergente ar putea gribi apusul NATO si nflingarea armatei europene: Brexitul si eventuala victoriea ui Donald Trump. Pri Aangajamentul suategic al Statlor Unite 1 Fad imteresl politic al Marit Britni, principala putere militara europeans, de a participa la apararea ‘eninslei, Germania $i Franga vor ff practic nevoit si accelereze demersurile de comstrucie a structurilormilitare comune gi de « normalize ‘elie ew Rusia: + N-am nicioindoiali, dilema noasrd de securitate se va addnei in anit umitor, pe rsisud ce distanja strategicd gi poiticd inte Statcle Unite gi Europa va eteste iat NATO va rimine o afacere Inte Statele Unite, Canads, Marea Britane, pe de o parte, si Flancul Estie al Europe, pe de alts pare; + Oficial ne vor spune,lnigttorc4 mu eniciodilema, cd cele dowd perspective mu sunt incompatibit, ci nu fae parte din dou logci divergent, ci ‘oi suntem fi cu american, i eu franco-germani, si cu britanici,c4 exist suiciente resurse financiare gi militare gi pentru una, si pentru alta (eu ‘rod cl nu, abja daca sealocd 2% din buget pena aparae in eiteva state), dar no sim bine c8, mai devreme sau mai tiriu, va ven vremea mati ‘opjiun strategie: fie un NATO 2.0 cu puterlealantce de limbs englezi (SUA, Canada, Marea Britanie) si Flancul Esti al actualei Aliane,ficut pentru a contrecarainfluenfa Rusci in tegiunea de froniera dire peninsula yi Eurasia, fic Armata Comumé Europeand, conds8 de Germania $i Franj, fcutd pentn a climina suprematiamilitaréanglo-americand din peninsula si pentru a echlibra, pe et posibil (alt lure) alanja de pure militar cu Fedcrayia Rusk + Vom asst oae la sfirstl ere! euro-atlantice¢ nflingarea Blocului militar al peninsulei europene? Sau la péstrareapriortii allantel strategice eu Statele Unite gi renuntarea, ined 0 dati, la himera armatei europene? Ce va sustine Roménia? cesca sunt Sotrbirile cheie la care vorn Incercas4rispundem. Brextul a stat indzestproiectl fanco-german, care cireula subteran de mai mult vreme, si asd a suprafas. La doar cineizile dup referendumul britanc din 23 fun, proietul era deja menfiona i disetat public de inal ofl europeni, Penta cine nu stc cam cit durcazd ca un asemenca plan si se coacd ia laboratoareie sategice, e bine si spuners cd, probabil, versiuni preliminare ale acestuia existau de cel putin 4-5 ani, probabil inaitea confitul 4in Ucraina, iar proicctlastepa doar o oportunitate si devin public. fn fine, cum a devenit! Se va incepe, simbolie dar extrem de percutan la nivelulopiniei publice, cw infingares unui Stat Major European (inc nu stim nde va fi localiza), care ‘a dubla Sttul Major al NATO de Ia Bruxelles, gener o prevzibili confuzie fa ecuatia de seeurtate a penis’ europene. Relay rapid, p08 fs 2017 2018", se arti in document, vor mai i create gi alte componente ale Uniuni de Apirare pe dimensiun’ aparent secundare, necombatante,precum aistenta ‘modiceld militar, cercotarcaquinficd militar, impor de tchnologie militerd ete Frets, se testeardastel terenl,Iuerrile wrmné a evolua, pas cu pas. Se va evanse pe ideea ci Uniunea European nv poate deveni un actor global utente dac8 rlmine doar o putere sof, trebuind sk deving obligatory hard ppower pentru a conta la masa marilor puter. Invitaia de aerare la acest ,Schengen al Apirdri, cum a fost deja denumit, va fi fieutdtutror statelor ‘membre ale Uniunit Europene, pariiparea neliind inst obligatorc. Pot si anticipez ins c&, mai degra din rajiuni diplomatic, um mum important de {ari membre vor decide s4 se alatureprofecului, ciat dack cole mai, atlantis wor profea sé spuna c& optee7A penrao implicate minimal) c&rimin Toiale Alani Nord-Atlantie, Dat numdrul de state membre ale Uniuni Buropene care vor adera la Apdratea European va fi consideat, inevitabil, un tet al capoetiit tanco-germane de a mobiliza peninsula in jurul lor. $i va fun succes, char dct unul superficial si conjunctual, Marea Britanie nu mai poate spune, din cate, nimic. A decis si plee. O grescala strategic uriay, acd aye vor rimane lucrurile. Pe 16 septembrie, la Bratislava, vaavea loc un prim summit informal, in nou! format UE-27, Din informapile preliminar, se pae e& V4 (Grupul de la Vigegrad) ar susine proiectul Apirirt Comune Europene, ceea ce mi se pare oarecum neverosil, In special ip ceea ce priveste Poloni, maele efstigitor al Summitulul NATO in uli. Polonezii mu vor abandona priovitatea NATO, adic’ op\iunea cure-allanted, pe termen media si lung. $inu vor accepta ca german $i franceni si le conducd armata toemai acum cind se pregitese si acomodeze pe tertoriu lor batalionul NATO, sub comande Statelor Unite. Pai nu se nlp sleursdegweerace.avalersn-raumescu-apararea-curopeane-comne-sau-nalo-ce-va-sstine-ramania nl 12097016 ‘Valentin Naumescu / Aparacea europeans comuna sau NATO? Ge va sustne Roméia? » CursDeGuvernarero intrebau francezii, in 1939, pourquoi mourir pour Dantzig? Desigur, nici balticit nu vor schimba accentul de pe NATO pe iluzoria armata european, (Chia, Slovacia s! Ungara ar putea face acest joc franco-german,netind oricum pring in schema consolidri Flancusi Estic al NATO ‘mai bune ca Rusia. Dar Romania? Dincolo de mulele sale evitiri in politica intend, Romania a avut totus! mevtul de afi rimas consistent si fermd, tn special dupa rizboiul din Kosovo (bombardarea Serbiei) din 1999 gi aderarea efetivi la NATO fn 2004, in reterarea principillor sale de politic extern, cu diverse ocazi. Acondurile eu ‘Statele Unite si amplasares facilitjilr militar americane pe tertoriu!najionl sunt dover clare ale acest constants gi prodicubiliati a Bucuzestiali in ja transatlantic, Pe de alt pare, eebuie spus cl niiodatd pind acum aceasté constant nu a fost pusd la incecare de un proiectalternati’ veal al ‘marilor puter europene, ei doa, eventual, de declaraitizlate,attudini tecdtoae, miei gestut polite, luerur ete nu au mers niciodat pres depart gi nu au ajuns lao rupturd de esenf tre cele doui maluri ale Atlaniculi, (Cu siguranti, atunci cin a acceptat si gizduiased baze gi facility american pe teitorul su, Rominia nu a latin consderare cl s-a putea si vino 2 in care Uniunes Europea ‘mai discret sau mai explicit, aitadini aniamericane, Ne-am gindit to timpul ci relia aprofundata de securitate cu Siatele Unite ne va aduce un plus de prestigiu inclusiy In Uniunca Europeans, nu un motiv de izolare. Dar, vorba aceea, asa se testeazaopfiunile ferme, in condi tle, mu end tot in jurul tu au aeelasi punet de vedere situ gt doa putin mat zlos dect colegi ti Pentru moment, Romania va efuta 64 minimalizeze importana proicetulu franco-german de ereare @armateicuropene comune, s8 vorbeascé pain su, Seloc despre acest Iver, s8 mu supere pe nimeni fn faza& dou, dnd Iueruile vor deveni tot mai serioase gi vom intrebaiexpliit ee avem de pind si facem, vor da un rispuns politico, c& nu avem nimic impotriva ideii de apirare comund european, si, dacd se insist, vom adera la proiect eu © componenti minimalé (si zicem, un spital de cammpani), in semn de solidantatecu parteneri nostri curopeni. Cafiva ani © mai patem duce eu ambivalemta NATOIUE pe lnie de seeuitate, dar acd gma se ingroass iar germanii gi faneezi ne vor eee sine integrm trupele sub stg Uniunii Europene, vor Sncepe dlemeleserioase. La un moment dat, este posbil si se spund (aya cum s-4 mai spus fn Germania, in anil tecui a nivel fnlt ck seutul american antirachet3 nu ete binevenit in Europa, cei devine o fn i crete ameninjarea de securitateasupratetorulsi Uniti Buropene, Ce am face stunci? ‘Mai greu ne va fi cind va trebui si decidem alocarea de resurse, into direct sa alts, sau, in cel mai ru scesaru, edn si dacé Statele Unite si Uniunea Europeans vor avea port si actin diferite, in aceagiydosar™ Pentru cd, evident, mu puter avea o sctiune aatmate care st intervina sub sigla NATO. intro campanie dino anumits zona de conic, so alti seciune a Armatei Romine, sub comardament integral europea, cares fk alleev, in acceasi zoni de conflict. Nu ne putem imbrica trpele in uniforme coloratedifent, a i le facem pe plac tutror. (MB tem 3, dincolo de declratil lnisttoare pe cae nile vor lia oficali acum, Iucrurie se indreapt pe termen lung spre separare. Nu spre un confit propriu-zis americano-european, dar spre separare strategic Ia Brexital eae cum nu se poate mai pros, din aceasts perspectiv’. Germania s Franfa,rimase singure la eétma Uniunii Europene, vor dori normalizaea reljllor eu Rusia gi vor face concesi in tegiunea de frontier dnt peninsula ‘curopeand gi continental curasatic, cancesi care vor secifica cel putin zona-ampon Belars-Ucreina-Moldova-Goorgie, pein lini interesleregionale ‘le Moscovei, Dar et de depart ar putea merge acesteconcesi? Istaria repiuni nu este, in acest sens, lingtitoar, Pate ci ma ¢ 0 urgens, dar este cazl si tneepem, gi pe eceasth direcie, un efortadine de reflec stretepieé gf intelectual, dineolo de formalismul neces, Nu mai trim intr-o lume ideal, in care opyiunile sunt simple iar diseusul de politi externd doar o suité de loinc Alegerile Je americane din 8 noiembric gi consecinfle lor pe termen medi ar putea fio born dramatic a acesior reflec in Europa de Est, dupa cums. ente politic (realizar sau nu 8 Brextuiefectiy, oF ascensiunea Ia guvernare a partidlor nafionaliste fn Europa de Vest) ne vor pues da un indiiu util asupraresusei principale de incredere si securtate pent Romina decenilor urmatoare. Asa eum em sp ge ale ges, acest moment 0 vem niciun motv 8 credem cd ar putea exstao garanfie mai pumice de vecutate (nici aceasta absolut, 3 fim realig) decit cea pe care confers art. 5 din Tratatul Atdanticului de Nord, De sic rebsie si porneascd orcerafionamen. | bupsleuobservercomforeign!135022 2 hupiwwatlamtico.decryptage'etes-prets-mourir-pour-dantzig-que-pensaien-francais-aube-seconde-guerre-mondiale-ifop-831860 html fe nlp sleursdegweerace.avalesn-raumescu-apararea-curopeane-comne-sau-nalo-ce-va-sutine-romania nl 2.