Raportul Comisiei Europene pe justitie

Doar 9 avertizori de integritate intr-un an. De ce se tem functionarii sa

denunte coruptia din institutiile lor
de Anne - Marie Blajan
HotNews.ro
Luni, 20 iulie 2009, 15:49 Actualitate | Esenial

Raportul Comisiei Europene asupra justitiei inventariaza si lupta impotriva coruptiei la nivel
local, iar evaluarea expertilor europeni arata ca, in 2008, doar 15% dintre cele 837 de
plangeri rezolvate de comisia disciplinara au fost facute de cetateni. Doar 9 dintre ele au
fost semnalate de oameni din interiorul institutiilor sub anonimat (whistleblowers), sau
avertizori de integritate, cum sunt ei denumiti in lege. Laura Stefan, coordonator
anticoruptie SAR, a explicat pentru HotNews.ro ca legea nu functioneaza pentru ca
avertizorii de integritate au de suferit daca semnaleaza cazuri de coruptie, desi formal sunt
protejati prin lege.
Proiectul de raport al CE arata ca exista o lipsa de initiativa in detectarea coruptiei la nivel local si o
relaxare a inspectorilor in serviciile de sanatate si educatie regionale, dar si in ceea ce priveste
autoritatile fiscale si corpurile de control din aceste institutii.
In privinta sanctionarii functionarilor publici pentru coruptie, comisia disciplinara a Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici a solutionat 837 de plangeri in 2008, si a impus 375 de sanctiuni, dintre care
majoritatea au fost avertizari scrise, doar 38 de cazuri s-au lasat cu demiteri si 48 au fost deferite
justitiei. "Surprinzator, putine plangeri au fost facute de cetateni, doar 15% dintre ele, si doar 9 de
oameni din interiorul institutiilor sub anonimat (whistleblowers)", arata proiectul documentului
consultat de HotNews.ro.
Majoritatea plangerilor sunt facute de managementul institutiilor sau de sefii acestora, iar procurorii
primesc surprinzator de putine notificari in urma controalelor interne sau ale corpurilor de audit din
institutii. La fel de putine notificari sunt din partea Curtii de Conturi.
Comisia recomanda intarirea in interiorul institutiilor a politicilor privind avertizorii de integritate din
interiorul institutiilor, mai ales in ceea ce priveste confidentialitatea.
Laura Stefan: Sunt cazuri cu avertizori de integritate concediati
Laura Stefan, coordonator anticoruptie la Societatea Academica din Romania: Institutia avertizorului
de integritate nu functioneaza pentru ca riscurile pe care persoanele respective trebuie sa si le asume
sunt mult prea mari in comparatie cu protectia oferita lor in fapt. Legea exista, dar din pacate in
realitate persoanele respective au de suferit daca semnaleaza incalcari ale legii din institutiile publice,
desi formal sunt protejate.
Mai concret, exista cazuri in care persoane care au facut astfel de sesizari au fost concediate, lucru
interzis altfel de lege iar unele dintre ele au castigat in instanta procesele impotriva institutiilor care
le-au concediat. Sistemul administrativ extrem de politizat si intr-o tara cu un istoric comunist cum
este Romania este foarte greu de implementat un astfel de concept, cel al avertizorului de integritate.
In tarile cu un trecut bazat pe delatiune, in care delatiunea era intens folosita, un astfel de sistem nu
are de luptat doar cu piedicile legale si institutionale, ci si cu mentalitatea societatii care asimileaza
informarile facute de avertizorii de integritate cu delatiunea.
Ce spune legea

In situatia in care cel reclamat prin avertizarea in interes public este sef ierarhic, direct sau
indirect, ori are atributii de control, inspectie si evaluare a avertizorului, comisia de disciplina
sau alt organism similar va asigura protectia avertizorului, ascunzandu-i identitatea.

In cazul avertizarilor in interes public, prevazute la art. 5 lit. a) si b), se vor aplica din oficiu
prevederile art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor.