Reforme agrare la mij sec al XIX-lea

Eliberarea din serbie a taranilor aserviti din TR si Moldova nu va determina si o

imbuantatire a starilor sociale si material.In continuare taranul are nevoie de pamant si acest lucru
este evident din reactile taranimii dar si de intelegere dintr-o parte a societatii.Era necesara
schimbarea statutului , a raporturilor dintre taranul clacas si rolul taranului in soceitate.
La rev de la 1848 se pne problema schimbarii starii taranilor clacasi si chiar impropietarirea
acestora .In TR se constituie o comisie formata din boieri si tarani purtand discutii privind
impropietarirea taranilor.
Dupa revolutie se vor forma doua curente
1.Un current al burgheziei radical care propunea imbunatatirea taranimii clacase si chiar
impropietarirea cu pamant a acestora
2. Un curent al boierimii unde considerau ca este suficient sa se realizeze o mai buna reglementare
dintre boieri si taranii clacasi.
O prima reglementare va reprezenta legeea invoierilor agricole care este de fapt o victorie a celui de
al II lea curent.Dar aceasta reglementare nu va rezolva principala problema a taranimii
La 24 ian 1859 Al I Cuza este ales domn al TR si Moldovei iar la 22/24 ianurie 1862 se va
produce unirea deplina unde se constitui un singur guvern al Romaniei sio singura Adunare a
Deputatilor .In anii domniei acesta a fost sprijinit de o parte a clasei politice cand se va realiza o
opera legislativa care va favoriza procesul de modernizare a soceitatii romanesti.Cele mai
importante reforme vor fi in ani cand M.Kogalniceanu va fi primul ministru
Sub domnia lui Cuza se va realiza reforma agraara in care se adopta legea privind
secularizarea averilor manastiresti din care pamantul agricol aflat in prop.manastirilor sunt trecute
in prop. statului.
Al.I.Cuza va da o lovitura de stat in urma careia adunara Deputatilor va fi dzolvata si vor
urma noi alegeri.Noua adunare generala va vota legea rurala.Potrivit acestei legi taranii sunt
eliberati din starea de clacasie si se desfinteaza claca si boerescul , urmand ca taranii sa fie
impropietariti cu o parte a pamanturilor pe care le lucrau .
Au existat mai multe categorii ale impropietaririi
1.Taranii care nu aveau vite primeau
-In TR 4 pogoane si 15 prajini
-In Moldova 2 falcii si 40 de prajini
2. Cei care aveau 2 boi si o vaca
-TR 7 pogoane si 19 prajini
-Moldova 4 falcii
3.Cei care aveau 4 boi si o vaca
-TR 11 pogoane
-Moldova 5 falcii si 40 prajini
4.Vaduvele si orfanii primeau loc de casa si gradina
Pt a se realiza reforma inafara pamanturilor care se aflau in proprietatea statului,pamantul
primit trebuia platit cu suma de fixa la valoarea productiei unui hectar de pamant pe 2 ani de zile.
Impropietarirea s-a facut din pamanturile statului iar din pamanturile boieresti s-au luat intre 15-33
%. Taranii nu aveau dreptul sa instraineze pamantul timpde 15 ani. Reforma agrara este foarte
importanta in perspectiva dezvoltarii societatii romanesti , taranimea devine libera si de asemenea
se asigura o baza materiala care ii poate da nu numai independenta dar si o stare materiala mai
buna.
Se stimuleaza dezvoltarea remurilor industriale.In tot acest timp plata rescumpararii
pamantului ii va face pe multi dintre tarani sa falimenteze. Dar prin aparitia urmaotarelor generatii
care vor avea nevoie si ele de pamant,limitele reformei ca si faramitarea treptata si tendintele de
industrializare vor determina o migrare dinspre sat si oras benefica mediului urban se va beneficia
de fortam de munca ieftina.

In Transilvania si Banat cea mai mare parte a suprafetelor agricole se afla in proprietatea
marilor mosieri si a b isericii.Repartitia pamanturilor a fost reglementata de Czirakiana.
Revolutia maghiara de la Bundapesta prin Parlamentul Ungariei intrunit la Pojon da legile
revolutiei maghiare care se refera la starea de servitate a iobagilor si celorlalte categorii si
impropietarirea taranilor iobagi cu pamanturile pe care le lucrau. Dieta Transilvaiei de la Cluj
domianta de maghiari va hotarii unirea Transilvaniei cu Ungaria si legikle maghiare vor fi aplicabile
si in Transilvania. Dupa ce revolutia maghiara va fi infranta , legile revolutionare sunt anulate dar
habsburgii nu au indraznit sa dea inapoi nobilimii pamantul ocupat de tarani. Acesta trecere in
propreitate a unei parti din padurilor nobliare nu va insemna disparitia marii proprietati.
Revolutia industriala
Revolutia industrialaincepe in Anglia in a doua juamtate a a sec XVIII-lea esential in sfera
activitatii creeaza o forta motrica mult mai puternica,da posibilitatea unei mai largi autonomii in a
unitatilor economice si stimuleaza in acelasi timp cautarile pentru a gasi utilajele, masinile cele mai
eficiente pentru a raspunde noilor conditii create.
Rev.Ind. va prelungi bratul uman, si este considerata in principal o componenta tehnica dar
si o componenta sociala. Prima revolutie industriala va produce mutatii nu numnai in tehnica ci si in
raporturile sociale , va modifica structura sociala si va da posiblitate burgheziei sa se impuna
definitiv atat dpdv economic cat si politic in socitate
Rev.Ind. incepe in Anglia iar apoi se va raspandi in itnreaga lume iar etapele vor fi diferite
in functie de conditiile specifice ale fiecarei tari. Rezultatele sale fiind pe masura posibilitatiilor si
conditiilor din fiecare tara.
In spatiul romanesc rev.ind. are loc in a douua jumatate a sec XIX-lea , inceptutul sec XXlea si este supusa unor conditii grele datorita dominatiei straine,slabiciunea burgheziei romanesti ,
de presiunea capitalului strain care incearca sa investeasca doar in anumite ramuri si mai ales de
politica marilor puteri care doreau sa franeze dezvoltarea industriala a a unor tari considerate
eminamente agricole.Se pastreaza relatii sau ramasite de tip feudal in agricultura.Rev. ind va
produce modificari in anumite ramuri , dar nu se poate compara cu alte tari mai ales in vestul
Europei.
Rev ind. se poate considera in linii mari, a-si fi atins obiectevele la inceputul sec XX-lea si
marele merit va fi acela ca creeaza baza pentru programul economic si social dupa Marea Unire.
Industriala textila : se datoreaza introducerii masinii de tors, , a razboiului de tesut
mecanic care maresc productivitatea muncii ; inceputulurile se siuteaza la mij sec al XIX lea cand
se construiesc tesatoria de postav in TR , si tesatoria lui Kogalniceanu de la TG neam in Moldova.
In Transilvania cea mai cunoscuta este filatura de bumbac de la Zarnesti. Industria textila ramane la
noi mai multo ocupatie castica cel mult desfasurata in ateliere mici si este concurenta produselor
textile aduse din alte parti ale Europei
Industria hartiei : se trece de la morile medievale pt fabricarea hartiei la instalatii , fabrici
moderne iar prima este cea de la Iasi a lui Gh.Aschi; cu hartia produsa aici , Gh.Aschi va soate
ziarul sau Albina Romaneasca cat si o serie de carti necesare invatamantului romanesc din
Moldova .
Industria alimentara : raman , traditional, un nr impresionant de mori actioante de forta
apei, dar progresele sunt evidente si se poate considera ca la sf sec al XIX-lea / inceputul sec al XXlea Rev.Ind. domina acest domeniu , existand un nr mare de instalatii actionate cu forta aburuylui
sau chiar masini electrice. Cele mai cunoscute sunt morile de la Bucuresti si Iasi dar si moara de la
Jibou din Transilvania sau Brasov si incep sa apara fabrici de zahar cum este cea de al Chitila.
ul

Protectionismul
In Rom. Oamenii politici cat si o serie de oameni de cultura realizeaza ca in conditiile
nivelului redus al dezvoltarii economice , dar si in conditiile presiunii capitalului strain , putea
aparea independenta politica , de aceea e nevoie de o politica de incurajare a dezvoltarii industriale.
Guvernele Romaniei in special cele liberale vor situa o serie de legi protectioniste. Politica este
sustinuta de personalitati care vor sustine ideea protejarii industriei transilvanene in fata tendintelor
expansioniste ale industriei prelucrataore din vestul Imperiului
Exista o prima etapa a politicii protectioniste ce se deruleaza pana la inceputul sec al XX-lea
si se dau cateva legi importante care urmaresc protejarea si incurajarea economiei romanesti.
Toate aceste legi pregatesc conditiile pt a adoptarea unei legi generale de protejare si incurajare
intitulata Masuri generale pt a veni in ajutorul industriei nationale care va avea urmari
importante in stimularea si sprijinirea procesului de industrializare in Romania
Legea avea un termen de aplicabiltiate de 15 ani in care intreprinderea trebuia sa aiba o
anumita dotare tehnica si era obligatoriu ca in 5 ani de la constituirea firmei,2/3 angajati sa fie
romani.Vor fi o serie de interprinderi si ramuri industriale care vor beneficia de avantajele acestei
legi si saltul cel mai mare se va produce in indstria alimentara , chimica si industria lemnului.
Legile protectioniste din ultimul sfert al sec al XIX lea contribuie la dezvoltarea industriei
si putem exemplifica prin cresterea numarului de intreprinderi.
Perioada de la inceputul sec al XX-lea si pana la primul razboi mondial se caracterizeaza
printr-o continuare a politicii protectioniste , pe un fundal caracterizat de existenta unor crize
economice ciclice. Prima criza eco. izbucneste in 1899 si debuteaza in domeniul creditului, avand
repercusiuni asupra dezvoltarii industriei pt ca apare frica de a mai investii. Vor fi afectate o serie de
ramuri ale economiei ca industria alimentara , si a materialelor de constructii. Nu vor fi afectate
industria textila sau de extractie a petroulului si cea metalurgica. Efectele crizei se diminueaza la
1902/1903 iar in 1907/1908 asistam la a doua criza urmata de o a treia criza in 1912/13
In 1912 se da o noua lege pt incurajarea industriei nationale care cu unele modificari in
perioada interbelica va functiona pana in cel de al doilea razboi mondial.
In Transilvania si in Banat nu se poate vorbi neaparat despre legi protectioniste dar exista
anumite forme de protejare a industriei; prima lege pt protejarea industriei nationale se da in
Ungaria .
Trebuie luat in calcul faptul ca Transilvania si Banatul se aflau in imperiul Habsburgic si
populatia va avea de suferit din cauza politicii pe care Curtea de la Viena o duce pt sprijinirea
industriei prelucratoare.
Un rol important in dezvoltarea industriei in Transilvania si Banat il vor avea Camerele de
comert si industrie care militeaza pt impunerea unor masuri de protejare si aducerea unor materii
prime necesare industriei pentru intarirea legaturilor economice cu Romania.
Procesul de industrializare in Transilvania si Banat este sprijinit de aceste masuri de
protejare dar trebuie inteles in limitele sale pt ca dincolo de existenta unui anumit nr mare de
intreprinderi, acitivatea de tip industrial se desfasoara si in continuare intr-un nr mare de ateliere si
manufacturi. Nu trebuie eludat faptul ca sunt oar cateva ramuri in care dezvoltarea este mia
accentuata si ca sunt numai zone de dezvoltare industriale si nu intreg teritorul . dar si ca agricultura
ramane in continuare in Transilvania si Banat ca si in Romania,principala ramura economica.
Concepte de gandire economica in perioada interbelica
Intre cele doua razboiae mondiale exista o preocupare sustinuta in randul oamenilor politici ,
ai unor persoanltiati ale culturii, specialisti in economie dar si ziaristi care incearca sa explica
stadiul dezvoltarii societatii romanesti, prin elementele strategice si tactica necesara pt a dezvolta
societatea romaneasca.
Trebuiau gasite raspunsuri la cateva intrebari firesti ca
- nivelul si stadiul dezvoltare al soc.rom

- raporutl stat-societate
- rolul si locul capitalului autohton
- rolul si locul capitalului strain
1.Neoliberalismul I.G Duca unul dintre ideologii PNL arata ca neoliberalismul este un
concept care sistine ideea dezvoltarii soc.romanesti in toate componentele sale prin ordine , armonie
, democratie si nationalism.Ele sunt fundamentale pt
-pastrarea ordinii sociale;
-mentinerea structurilor de tip burghez al societatii;
-colaborarea cu capitalul strain
Ideologii neoliberalismului , in principal cei din jurul PNL aseaza pe primul plan problema
industrializarii , fiind ca fara realizarea acestuia , soc.romaneasca nu poate progresa,nu poate fi
independenta dpdv economic iar fara independenta economica nu se paote vorbi despre o reala
independenta politica.
Privind industrializarea , parerile sunt impartite , uinii autori sustinand ca prioritara trebuie
sa fie dezvoltarea industriei extractive , iar altii sustin ca industrializarea trebuie sa fie bazata in
principal pe folosirea rezurselor interne. Exista de asemenea deosebiri privind atitudinea fata de
capitalul strain.Va prevala o cale de mijloc care a exclus extremele si anume punctul de vedere ca
prezenta capitalului strain este necesara in eco. romaneasca pt ca fara el si fara experienta sa nu se
pot dezvolta anumtie ramuri ale economiei dar trebuie sa fie controlata si sa patrunda in acele
ramuri in care capitalul romanesc nu este suficient
Franreea patrunderii cap.strain urma sa se faca prin legi protectioniste , prin mentinerea in
vigoare a Legii pt incurajarea industriei nationale. Acest tip de gandire se va manifesta prin
lozinca prin noi insine si mai ales in perioada in care liberalii vor face totul pt a impune acest
punct de vedere.Politica prin noi insine are elemente pozitive manifestate tocmai prin increderea
de a impulsiona dezvoltarea societatii romanesti prin fortele propri. Si fololsirea resurselor interne
dar si de slabiciunea capitalului romanesc fata de capitalul strain .
2.Taranismul este promovat intre cele doua razboaie modniale de ideologii
PNT.Principalul ideolog al taranismului este Virgil madgearu; pleaca de la conceptul ca intrucat
soc.romaneasca este in proportie de ~ 90% rurala si principala ramura a economiei este agricultura,
soc. Romaneasca nu poate sa se dezvolte decat sub o forma unui stat taranesc Are la baza
propreitatea taraneasca mijlocie sub proprietatea obtinuta prin munca iar preocuparea trebuie sa
constea in sprijinirea sub diferite forme a lumii rurale.
Desi pun accentul pe agricultura si pe rolul prioritar al acesteia in structura economiei
romanesti, taranistii vor sustine ideea necesitatii industrializarii , dar cred in dezvoltarea acelor
ramuri industriale care sa valorifice cu prioritate produsele agriculturii. Vor sistine de asemenea pe
langa introducerea unor forme specifice de organizar si folosirea masiva a capitalului strain in
economia romaneasca , fiind promotorii politicii portilor deschise
Din faptul ca majoritatea membrilor acestui partid nu posedau mari capitaluri se va
manifesta pregnant mai ales in perioada dupa in care taranistii se vor afla la putere si vor guverna
cu mici intreruperi.
Ceea ce caracterizeaza de asemenea conceptul taranist este preocuparea sustinuta mai ales in
perioada participarii la guvernare , de a itnari rolul statului in conducerea si controlul proceselor
economice si sociale in societatea romaneasca . Taranistii sunt cei care introduc primele masuri de
contingentare a importurilor si a altor masuri vizand protezarea dezvoltarii unor ramuri ale
eco.nationale.