umbra propriilor tale resentimente si sa mai traiesc in lumea pe care ai cladit-o in jurul meu cu minciunile tale, insa simt ca nu-i mai pot sfarma zidurile si nu mai izbutesc a iesi din acest spatiu murdar, putrezit, in care ma tii captiva...nu intreaga, "dragul meu", caci mi-ai furat deja prea multe; mi-ai furat si ultima suflare si mi-ai prins-o printre caramizile turnului tau in care ma aflu captiva de-o viata parca, ca un dezastru fortuit ce ai intrat in viata mea prematur si mi-ai furat totul, pana la ultimul zambet. Acum insa nu mai pot scapa din minciunile tale ce-au murdarit albul imaculat al iubirii noastre - l-au patat cu noroi- nu mai vreau sa-mi ascunzi dupa savana ochilor tai, ce acum ma infioara, ceruri innorate si deserturi pustii, dulci obsesii indepartate, "dulci ecouri disperate", ce-mi sfarama inima bucata cu bucata, pentru ca iubirea ta este scumpa, "draga" si m-a costat enorm, in ciuda iubirii mele ce-ai castigat-o atat de ieftin....dar eu nu mai vreau ciori in gara... Nu mai meriti, "dragul meu", purele mele sentimente ce vor merge in Iad in curand alaturi de mine, caci nu te-as mai putea iubi din locul in care, desi foarte realist, iubirea este un pacat. Nu mai meriti nici macar o ultima melodie de dragoste pentru lista ta pe care, desi n-ai crede, am umplut-o cu cele mai sincere ganduri, pentru ca tu esti singurul caruia m-am dedicat si singurul pe care
l-am iubit, singurul a carui lipsa m-a intristat...
Nu mai meriti lacrimile mele stinse pe foaia de matematica, la fel cum nici pana ta nu mai merita scoasa de prin panzele de paianjen care o invaluie, precum "dragostea" ta mi-a invaluit inima secand-o si orbind-o... Iar eu, eu nu mai merit minciunile tale imbibate in acelasi parfum ce-mi domina acum toate hainele, lucrurile, lacrimile, gandurile... Cu toate astea iti apartin inca trup si suflet, caci moartea-mi e mai usoara alaturi de tine, un inger pazitor ce-mi sta pe umarul stang, decat fara tine, fara macar ultimul strop de fericire, fara surasu-ti ce parea atat de nevinovat pana acum... Because together as one...