Convertirile forate n Bizan n vremea lui Iraklios.

Capitolul 16. INTERN I POZIIA EXTERN A

IMPERIU N A DOUA JUMTATE VI-VII B.
Politica Iustinian I a cauzat fore extreme de tensiune n ntreaga ar:
numeroase excursii de peste mri, de construcie plin de via, extinderea
birocraiei, splendoarea palatului - toate au cerut taxe noi i noi. ncercarea
de a sprijini construirea slaveholding monarhiei despotice, Iustinian de fapt
submineaz fundamentele sale economice ale agriculturii a intrat n declin,
ambarcaiuni i comer a cunoscut o serie de atacuri severe. Ea a fost mult
timp pregtind prbuirea imperiului se manifest n mod clar atunci cnd
succesorii lui Iustinian imediat.
Imperiul nu a fost capabil s reziste la atacul de vecinii din est i din
vest. Deja n 568, lombarzii au invadat Italia, i pentru o perioad scurt de
timp n minile lor au trecut o parte semnificativ a peninsulei. Sub
stpnirea Imperiului Bizantin au fost doar Ravenna cu zona adiacent de
sudul Italiei i Sicilia. n Spania, vizigotii au preluat ofensiva: n 584 dintre ei
au reuit s ia cel mai important bastion al bizantinilor - Cordoba.
La graniele estice ale lui Iustinian a lsat urmailor si o sarcin grea un rzboi cu puternicul regat persan. Mrul discordiei a rmas Armeniei, cu
excepia c era necesar pentru Imperiul Bizantin din mai multe motive:
Armenia este un important centru metalurgic de comer rute trec prin ar,
n cele din urm, populaia din Armenia a livrat trupe de prim clas n
armata bizantin.
573 Khosrow I Anosharvan (531-579) a nvins bizantinii la zidurile
Nisibisului, iar apoi, dup un asediu amar al cetatii a luat Daru. legenda
sirian spune c capturat de darurile fete au fost trimise ca un cadou de
aliai ai Perii - Turkomans, dar a preferat moartea ruine: n apropierea
posesiunilor ei s-au necat n turci care curge rapid ru.
n viitor, cu toate acestea, lupta a continuat cu diferite niveluri de succes,
iar bizantinii au reuit s produc mai multe infrangeri persi. n acelai timp,
Bizantul a profitat de tulburri interne n Puterea Sasanid, slbete

dumanul su primordial. In timpul domniei lui Shah Hormizd IV (579-590),

cei mai nali reprezentani militari ai nobilimii i preoia, dup recuperarea
de loviturilor aplicate pe ele n timpul micrii mazdakitskogo, din nou, a
ridicat capul i sub conducerea unui lider energetic Bahram Chubin (poate
varia) a ncercat s pun mna pe putere. L-au ucis Hormizd IV i a
capturat pe fiul su, viitorul Shah Cosroes II Parvez (590-628). Fiind n
pragul morii, motenitorul tronului, a cerut ajutor de la mpratul bizantin
Mauritius, i a fost restaurat la tron cu sprijinul trupelor bizantine. Cu toate
acestea, asistena Bizanului a fost cumprat la un pre. n 591, tratatul de
pace a fost semnat, potrivit cruia Bizanul a primit cea mai mare parte
persan Armenia la Van Lake 1.
Cu toate acestea, stabilizarea relativ i temporar la frontierele de est la
sfritul lui VI. Aceasta a coincis cu deteriorarea situaiei din Balcani. n
conformitate cu succesorii lui Iustinian tot mai frecvente invazia slav i o
ncercare de a incita triburile slave Avar, s-au dovedit zadarnice. Foarte
curnd avar Khakan a ncetat s mai joace rolul unui simplu executor al
politicii imperiale, unit cu slavii, el i nchipuie un maestru al
Balcanilor. Dup un asediu de doi ani de avari au luat Sirmium, iar bizantinii
au fost obligai s vin la termeni cu pierderea acestei cetati importante de
pe Dunre. Dupa aceea Hakan a cerut ca mpratul ia trimis un episcop i
un pat de aur, dar patul nu este de aur ca barbar, i el trimis napoi la
Constantinopol. Aceste avari cerine arat ct de ncreztor c se simt luate
departe de posesiunile bizantine.
Primii urmai ai lui Iustinian - Iustin II (565-578) i Tiberius Constantin
(578-582) -pokorno au plutit pe cursul evenimentelor, nici mcar nu
ncearc s opreasc prbuirea apropie de stat 2. Adugarea de arierate,
condamnarea solemn a vnzrii de birouri, ncercri timide de a mpca
ortodocii i monofisitov - a fost doar un paleative slab , n condiiile n care
o curte luxuriant, construcii, mn generos soldai i cadouri scumpe
liderilor triburilor nvecinate au subminat finanele imperiului 3.
Unele tentative de reform au fost fcute doar la Mauritius (582602) 4. Noul
mprat
a
fost
cobort
dintr-o
familie
nobil
Cappadocian. Atunci cnd Tiberius a comandat mai nti unitile de Gard,
iar apoi a condus cu succes o aciune militar mpotriva perilor. El sa
cstorit cu fiica cea mare al lui Tiberiu i a fost ncoronat rege n timpul
vieii mpratului grav bolnav.

Mauritius a cutat s se bazeze n principal pe aristocraiei provinciale i

a fost gata chiar s mearg la slbirea aparatului administrativ central. El a
nceput prin a spune c Capadociei chemat din numeroasele sale rude i
bogat mbrcat posturi i proprietatea lor. n Mauritius, 597 a fcut un
testament conform cruia imperiul dup moartea lui este s fie mprit ntre
fiii si: unul a primit Constantinopol i provinciile de est, cealalt - Roma i
Insulele de Vest, doi cei mai tineri fii au fost, aparent mprit Iliricum i
Africa de Nord 5. Va nu a intrat niciodat n vigoare, cu toate acestea, ea
indic prezena Bizanului n puternice tendine spre descentralizare: era
imposibil s se abin de la recunoaterea integritii unei singure puteri
mediteranean, care este att de dornic s recreeze Iustinian 6.
Mauritius va fost un program de descentralizare teoretic - msuri
practice n aceast direcie a fost crearea exarhate. Exarhatul de Ravenna
a aprut deja la 584, Cartagina a fost menionat pentru prima dat n 591
Amndoi erau de fapt, zone semi-independente, n care guvernatorul
(exarh), condus de o for militar i administraie civil. Cu alte cuvinte,
crearea de exarhate Diocleian ncalc principiile de baz ale sistemului
administrativ, care era nc ncearc s modifice Iustinian I: separarea
strict a puterilor. Exarh a devenit conductor autoritar al domeniului su.
Mauritius a trebuit s fac cunoscut pentru a reduce costurile: suma a
fost redus, d drumul la armata, a anulat numeroase festivaluri, care n
mod solemn la mprai ntreba anterioare. Potrivit lui Evagrie din Antiohia,
care a vizitat capitala n anul 588, Mauritius a fost simplu i nesolicitant n
viaa de zi cu zi, nu ca recepii luxuriante, evitate mese de lux. Adversarii
batjocoritor l-au numit un srman.
Istoricul suporter mauritian Teofilact Simocatta raporteaz c mpratul
flirta cu nobilime i intelectualitatea capitalului. El a cutat gloria unui patron
generos al artelor - patron al artelor i tiinelor. Nemulumirea crescnd a
maselor a condus Mauritius pentru a face unele concesii majore n politica
fiscal. Teofilact Simocatta s- au constatat menioneaz faptul c Mauritius
a pus n aplicare o reducere semnificativ a taxelor - 7 1/3. n acelai timp ,
el a avut grij de realizare a oraelor, n special capitala, acordarea de
locuitori tezaur de Constantinopol 30 de talani de aur, pentru repararea
conductelor de ap 8. Dac aceste rapoarte sunt adevrate, ele pot fi
vzute i un semn al retragerii treptate a Mauritius din politica financiar a
lui Iustinian.

Bizanul n a doua jumtate a anului VI.

Cu toate acestea, toate concesiile guvernului Mauritius ca nobilimii, i

masele largi ale populaiei nu a adus pacea dorit n ar. Regimul despotic
Iustinian a dat fisuri vizibile. Consiliul a nobilimii valoarea nou consolidat
(sinod); Partid de circ din nou , s nceap s intervin n mod activ n via a
politic a 9. Toate acele fore care au fost forai s rmn tcut sub
domnia lui Iustinian, ridic acum capetele lor; Mauritius a criticat dreapta i
la stnga - una dintre cele mai bune ncercri de a schimba, care pentru
incoeren acestor ncercri, i toate mpreun - dificil pentru politica
extern i situaia intern a rii, o motenire a guvernului su.
La sfritul VI - VII la nceput. n Imperiul nou avnt vizibil al micrilor
populare. tulburri persistente a izbucnit n provincii, mai ales n est. Cel
mai periculos pentru revolta guvern a avut loc n Egipt, unde ranii
insurgente, coloanele i sclavi fugari s-au alturat marinarilor flotilei
Nilului. Liderul revoltei Isaac a dat dovad de mult energie, crearea unor
grupuri armate de insurgeni care au comis chiar atacul de pe insula Cipru.
Aproape n acelai timp, ntr-o alt parte a Egiptului sigur a stat la Azaria
capul unei micri largi rneti. Pentru a suprima revolta popular din
Egipt, guvernul bizantin a fost forat s trag trupele nu numai din
Alexandria, Egipt, i toate , dar 10 din Nubia.
a ridicat din nou capul, i oraul Dima, - att n Constantinopol i n alte
orae ale Imperiului 11.
rscoale Arena a devenit n curnd capitala n sine. Una din Mauritius,
mpreun cu fiul su Teodosie a participat la unele procesiune
propitiatory. Dintr-o dat, cineva a aruncat o piatr de la mprat, i apoi a
plecat, i altele. Urmat de Iustinian I a fost ruinos s fug i s caute
refugiu ntr-o biseric din apropiere, fiul su, curtea era ascuns sub mantia
lui i a plecat. ntre timp mulimea, "Vreau o lovitur de stat", sa dezlnuit
pe strzile capitalei: un om, la fel ca Mauritius, a pus pe un mgar i a
condus n jurul oraului; oriunde ai putea auzi grosolan adresa glume
mprat 12.
Motivul imediat pentru aceasta performanta a fost lipsa de
Constantinopol mas de pine n capital. Cu toate acestea, adevratele

motive de nemulumire Mauritius se mai profund, iar evenimentele 602

gsite n vigoare, aceast nemulumire. Aceste evenimente se pregtesc
pentru o lung perioad de timp.
In ultimii ani, VI. i nceputul secolului VII. marcat printr - un lan continuu
al revoltelor din armata bizantin 13. Potrivit lui Teofilact Simocatta, unul
dintre motivele principale a fost publicarea Mauritius de primvar 588 din
Legea privind reducerea 1/4 din Annonas militare eliberate soldatam14. n
plus, mpratul este n mod constant trebuie s trimit la Constantinopol pentru ei nii i pentru copiii lor - cei mai muli dintre prada capturat la
rzboi 15. Motivul imediat pentru revolta din armat, n 602, a fost un ordin
nechibzuit soldai ai Armatei Mauritius Dunrii opereaz mpotriva slavilor i
avari, la iarn n lumea slav. Condus de avariie, Mauritius numrate ntrun astfel de mod de a scapa cuferele costurilor suplimentare, ceea ce
sugereaz c armata este pe Dunre, va fi hrnit de jefuit teritoriu
strin. Soldai, cu toate acestea, nu s-au supus ei au refuzat s se supun
ordinelor i Mauritius, expulzarea comandanii lor, ridicate pe scutul unuia
dintre liderii insureciei - centurionul Fok. Forele rebele au avansat la
Constantinopol, suflndu -i calea efectivelor imperiale i efectivele
de 16 persoane.
Vestea despre revolta legiunilor Dunrii mpins spre indignarea
oamenilor din Constantinopol. Am luat la strzile dou petrecere circ. palate
arse aproape de nobili Mauritius. strigte de s-au auzit "Lsai mruntaie de
pielea celui care te iubete, Mauritius!" ngrozit domnule, n ciuda furtuna
pe mare, a fugit pe nav i a gsit un adpost temporar pe de cealalt
parte a Bosforului. Dar soarta lui fusese deja decis: cteva zile mai trziu, a
fost proclamat mprat Foca, care a intrat triumftor capitala, aruncnd
monede de aur pentru oameni. La scurt timp dup aceea , el a ordonat
executarea Mauritius, n faa lui decapitnd n faa fiilor mpratului 17.
Noi tim puine lucruri despre transformarea intern a guvernului Focas
(602-610). istoricii bizantini, n special Feofilakt Simokatta, principala
noastr surs de lovitura de stat Foca, se refer la noul conductor cu ur
nedisimulat. Pentru Feofilakt Cimokatty uzurpator Focas - a fost nimeni
altul dect "tiran slbatic" i "Centaur" este deosebit de periculos, deoarece
a fost pus pe tronul Constantinopolului de ctre soldai i rebel
"gloata". Surse, acoperind mai obiectiv domnia lui Phocas, nu au
supravieuit. Prin urmare, n aprecierea camerei de Phocas este
ntotdeauna o mulime de controverse i ipotetice 18. Cu toate acestea,
putem presupune c Fock, care au venit la putere pe creasta unei revolte

populare, nu a devenit un purttor de cuvnt al intereselor

poporului. Bineneles c, la origine Foca a aparinut minimele Poporului i
toat nfiarea lui - el era un om al ndesat, cu cretere redus, cu prul
rou, cu o fata desfigurat de o cicatrice veche - o amintire constant a
acestui. Dar, fiind un nativ de mediu plebee, acesta este gsit perfect un
limbaj comun cu cei mai importani reprezentani ai elitei metropolitane: n
posturile anterioare, muli nobili au fost lsate Mauritius, inclusiv Foca a fost
de partea german i Priscus. Fok a primit, de asemenea, sprijinul papei
Grigore I, care a transformat un ochi orb la crime i violen uzurpatorul i a
vzut n ele lovitura de stat a produs "degetul lui Dumnezeu." De dragul
papei Ravenna Exarh Fock a fost nlocuit i a pus aceast important
persoan de birou plcut Gregory I.

Biserica Sf. Irene n Constantinopol. Vedere din sud-est.

Cu toate acestea, politica sa intern guvernul Phocas nc de la nceput
a fost ntmpinat cu opoziia implacabil fa sclavagist aristocraie,
sinklita, marii proprietari, nali demnitari i comandani militari. Privind
rezistena opoziiei Fok a declarat c cea mai crud teroare, referindu-se n
primul rnd, vechea aristocraie i susintorii dinastiei depus. La ordinele
sale au fost executate de ctre fratele mpratului trziu, vduva Mauritius
cu fiicele ei, unul dintre cei mai buni generali bizantine Kamentiol Patrick
Constantin untur, arsenal ef Elpidy, care taie limba, i-au scos ochii, taie
minile i picioarele, i sub aceast form a fost aruncat n corabie, care a
fost apoi a dat foc.
Teroare Foca a atins nu numai cea mai nalt nobilime. represiune
sever a fost ndreptat mpotriva monofisitov i evrei, reprezint o parte
important a populaiei i a comerului artizan oraelor siriene. Cele mai
importante dintre ele - Antiohia i Laodicea - Dimov rupt de micare a nvins
trupele Foca 19.
Astfel, teroarea sngeroase Phocas a dat o lovitur ca nobilimea
bizantin nobil, marii proprietari ai imperiului i cele mai bogate orae din
Est. aristocraia landowning n Est, nainte inferior influenei sale mari
proprietari de terenuri din jumtatea vestic a Imperiului Roman; acum
poziia ei a fost mai relaxat. Ora, n care VI. au constituit nc bastionul cel
mai de ncredere al imperiului de sclavi, acum dezvluie tot mai clar
opoziia, cu att mai mult reticente s suporte partea lor din poverile

aprrii naionale, sunt din ce n ce deschise porile n faa de armate

strine.
In plus, Foca nu a putut s efectueze orice alte reforme socio-economice
i, astfel, a nelat speranele maselor, l-au adus la putere.
In timpul domniei lui Phocas n ar a nceput , n esen , un rzboi civil
veritabil care a cuprins Cilicia, Siria, Palestina, Asia Mic i
Egipt 20. frmntri interioare puse n calea dumanilor ei imperiu
externe. De-a lungul deteriorarea situaiei frontierelor. guvern bizantin atac
violent slavo-avar nu au mai putut fi oprit: Peninsula Balcanic a fost de
fapt deschis la invazia vecinilor din nord. Mult mai tensionat a fost situaia
la grania de est.

Bizanul n prima jumtate a secolului VII.

Dup cum deja cunoscut, Mauritius a reuit s stabilizeze relaiile cu

Persia n 591 de a semna un contract profitabil pentru Bizan. Timp de un
deceniu perii nu a rupt lumea, i limitele estice ale imperiului sa bucurat
att de neobinuit pentru ei s se odihneasc. Cu toate acestea, de la
nceputul secolului VII. Shah Khosrow II Parvez ntrit pe tron, a suprimat
nobili opoziie i preoi, i din nou a nceput s se pregteasc pentru
rzboi cu Bizantul. Flip 602 i masacrul cu patronul Khosrow II Mauritius a
dat Shah Persiei prima ocazie clas de intervenie n afacerile bizantine ca
aprtor al dreptii. i Khosrow II ia imediat aceast ocazie pentru el.
favorizat mai ales inteniile perii prin faptul c fiul cel mare al lui
Teodosie Mauritius a fost trdat i executat n afara capitalei la
Constantinopol rspndit viguros zvonuri c el a fost capabil s evite blocul
de tocare. La curtea lui Khosrow II, a aprut un impostor, pretinznd c
Teodosie; la ordinele lui Shah monofisitsky patriarh l-ncoronat rege, iar
False Teodosie a plecat s lupte pentru tronul tatlui su prezumtiv. Forele
prilor centrate n jurul cetii Cadouri suferina: n ciuda rezistenei
ncpnate a garnizoanei i sosirea ntriri, bizantinii nu au putut s
pstreze fortreaa, iar oraul a intrat n posesia Khosrow P. Walls Cadouri
sryli i cetatea a ncetat s mai existe. Dup ce a luat darurile trupelor
persane s-au grabit Armenia i Asia Mic. Edessei, Theodosiopolis,
Cezareei Capadociei erau sub conducerea lui Khosrow, iar unul dintre

generalii si a fcut o incursiune de succes n Calcedonean: armatele

persane au fost oprite la Bosfor, vizavi de Constantinopol.
Prbuirea imperiului la sfritul anilor VI - nceputul secolului al VII. A
fost o consecin fireasc a rspunsului sclav Iustinian, care a ncercat s
salveze ce nu a mai putut fi salvat. Nu exist podshtopyvanie diligente guri
vechi, efectuate de Mauritius, nu teroare Foca nu au putut s vindece
societatea indigene defecte vostochnorimskogo. n timp ce Occidentul,
trecnd peste deveni sfera ngust a civilizaiei antice, a ajuns la un mod
lent i dureros de a crea o nou societate, Orientul este nc agat frenetic
la vechi: comunele sclavagist, a rmas nc o unitate economic
important a societii i a solului agricultor cultivat - cetean fr putere i
contribuabilul; nc soldai au fost mercenari, de multe ori strini i
necredincioii, astfel nct armata era un corp strin i o surs de
ngrijorare n stat; minions este nc puterea suveran este exercitat, a
cror poziie este determinat exclusiv prin harul su, i funcia principal a
fost s-l laude. Probleme care urmeaz s fie Rezolvate n Occident din
cauza invaziilor barbare i schimbarea radical a aparatului de stat, era
nc n picioare n faa Imperiului de Est: a fost o chestiune dac nu va fi n
msur s ia clase forma societii feudale - rnimea, pe de o parte, i
Cavalerii proprietarilor de pmnt - la altul? Va simplifica aceast birocraie
enorm, prin eforturile multor mprai - de la Diocleian lui Iustinian transformat ntr-un fel de auto-putere, care triesc prin propriile lor
interese?
Reacia a regimului mpotriva Foca a venit din Occident, de la Cartagina
Exarhatul. n 608, exarhul din Cartagina Heraclie a refuzat s trimit la
capitalul de pine pe care le-a trimis anterior aici n mod regulat. Suportul
cel mai activ Irakli a avut triburi barbare mavrusiev conduse de liderul lor
Bonakisom. Forele unite sub comanda i Bonakisa nepotul Irakli Nikita a
invadat Pentapol, i apoi n Egipt. strlucit victorie a fost castigata
suporterii canalului Irakli, numit Dragon, apoi s-au rzvrtit imediat
populaia Alexandria: o statuie a lui Focas a fost rsturnat, cel mai
proeminent dintre susintorii si au fost ucii, oamenii au confiscat
prefectul palatului i trezoreria. n curnd Nikita a reuit s mping afar
din Egipt credincioilor trupele Fox. Potrivit lui John de Niki, el a lansat trei
ani populaia Egiptului din impozite, iar acest lucru a ajutat la calm internai
n taxele de ar chinuite.
ntre timp, fiul exarhul Cartagina, care a nscut, ca i tatl su, numele
lui Irakli, cu o flot mare sa mutat la Constantinopol. Foca ntr-o confuzie

total a urmat, deoarece navele africane cu imaginea Fecioarei ocupate

sus insulele din Marea Egee i oraele de coast. n septembrie 610, cei
mai tineri Heraclius a aterizat n Avidose, n imediata vecintate a capitalei,
n octombrie, navele sale a stat n Propontida 21.
Rezistena a fost de scurt durat. Dimoty al Partidului Verde a desfiinat
circuit care a acoperit intrarea n Cornul de Aur, i a permis navele
Heraclius pentru a ajunge acolo. Foca a cutat refugiu n biseric, dar a
fost reperat n aceeai noapte i n zdrene mizerabile livrate la
Heraclius. 05 octombrie 610, a fost pus la moarte, i ea a gsit moartea
ctorva susintori loiali. n aceeai zi, patriarhul Serghei (610-638) a
proclamat mprat Heraclie cel Tnr.
Heraclie (610-641) a constatat starea ntr-o stare de neinvidiat. ara a
fost cuprins de ruin economic profund. Aparatul de stat este complet
transformat ntr-o for de parazit: funcionari de auto-servire grij doar
propria lor mbogire. Fondurile care nu au fost pentru coninutul armatei
de mercenari. Despre organismele guvernamentale pentru impotenta indic
urmtorul episod, transmis cronicar trziu Nicephorus. Cineva Vutilin a fost
un mare proprietar de pmnt, care deinea vaste imobile n apropierea
Constantinopolului. Ea are propriul anturaj, i de multe ori au atacat
proprietarii terenurilor nvecinate. Sa ntmplat c una dintre aceste ciocniri
a ucis fiul unui vduv. Cu haine sngeroase n minile mamei sraci s-au
grabit sa Heraclius cer s rzbune insulta. Cu toate acestea, trebuie doar
s se ntind Vutilina n instan mpratul nu a putut: a trebuit s a tepte
pn cnd criminalul nu a observat accidentul n mulime, la
hipodrom. Vutilin a fost arestat i apoi extrdat vduva, care a abordat-o n
propria sa discreie.
Primii ani ai domniei lui Heraclie pus n umbr eecuri de politic
extern. Toate Tracia Walls Constantinopol au devastat raiduri
slave. Tesalonicul abia a rezistat asediului gruprilor avare i slave
combinate. Aproximativ 614 g a fost preluat i distrus de salon i slavii s-au
stabilit n Dalmaia. In afara de unele centre de coast, aproape ntreaga
Peninsula Balcanic a fost n minile 22 slavilor.
La fel de periculoas a fost situaia din Est. Prin nclcarea tradiiilor
armatei romane trzii conduse de Heraclie, care a vorbit mpotriva
perilor. Cu toate acestea, mpratul aciunii nu a salvat situaia: rupt n
Antiohia, el a fost forat s curee dup Ciliciene Gates, iar perii au luat
Tara. n acelai timp, armata persan a capturat Damasc, i n 614, dup

un asediu de trei sptmni, a ocupat Ierusalimul. Perii au fost luate de la

altare cretine, deturnat artizani. Din nou, ca i cu Foxe, hoardele persan
ar putea trece liber n Asia Mic i ieire spre Bosfor. Irakli barca sa dus la
comandantul militar persan Shahin i l-au rugat s intervin cu Khosrov II
privind ncheierea pcii. n numele sinklita dirijat a fost formulat n
termenii cei mai umili scrisoarea cu rugmintea de a accepta ambasadorii
bizantin: "Ne rugm Maiestate - citit ca mesajul stocat n pascal Cronica, s le accepte ca st bine i le va trimite n curnd la noi cu lumea, pe cale
amiabil dumnezeu i plcut pentru maiestatea voastr. " Dar, aceste
rugciuni nu au fost auzite Khosrov II, nu vis despre lume, iar cucerirea
deplin a Bizanului.
n 619 a nceput invazia persan din Egipt. Vicar Irakli Nikita i Patriarh
al Alexandriei a scpat din asediat Alexandria. Populaia de ceva timp a
supravieuit asediului, dar soldaii persane au reuit s intre n ora pe
canoele de pescuit i ucide paznicul. Pierderea din Egipt a fost o lovitur
grea pentru Heraclius guvernului: statul bizantin a pierdut cele mai
importante hambare.
Astfel, perii confiscate de ctre Egipt, Siria i Cilicia, slavilor i avarilor Peninsula Balcanic. n acelai timp, vizigoii au ocupat ultimele centre
bizantine din Spania. n Italia, exarhul Ravenna a trebuit s duc un rzboi
dificil, cu lombarzilor; De asemenea, din cnd n cnd n revolte Ravenna a
izbucnit, participanii au ca obiectiv pentru care a fost de a realiza
separarea regiunii din Imperiu.
Situatia economica a Bizanului sa deteriorat cu fiecare an care
trece. Heraclie au salarii semnificativ mai mici funcionarilor. La
Constantinopol au fost ntrerupte distribuia de pine. Irakli chiar planificat
s prseasc malul Bosforului, i s se ntoarc la su natal Cartagina:
comorile regale au fost ncrcate pe nave i trimise n Africa, dar niciodat
nu a ajuns la Cartagina - o furtun n coastele africane ale escadron ucis,
iar comorile mpratului gasit restul pe fundul mrii. Nemulumirea
populaiei de la Constantinopol i Patriarhul de rezisten viguroas
Serghei nu a fost lsat s efectueze planul su de transfer de Irakli al
capitalei imperiului n Africa de Nord. Dar planul n sine este o indicaie
clar a situaiei extrem de dificil a statului bizantin. n astfel de condiii
Irakli dificile, artnd el nsui un conductor puternic, nu pierde inima n
acest moment n pericol pericol, el a gsit o oportunitate de a revigora o
armat eficient, bazndu-se n principal pe contingente militare recrutai n

Asia Mic, unde a nceput reforma sistemului administrativ, manifestat n

crearea Asiei Mici de teme (n condus de strategos) 23.
Nu se poate chiar s lupte pe dou fronturi, Heraclie 619 se ncheie pace
cu Avar Khakan de a redistribui trupele n Asia. Acesta a fost n acest
moment Irakli finalizarea unei reforme militare majore. n armata bizantin
nu este doar extraordinar crete valoarea de cavalerie, att de necesar n
lupta mpotriva popoarelor orientale, dar Irakli acord o mare importan i
arcailor, arcai i trupe uoare armate 24. Reforma armatei a permis
Heraclie n 622 s ia ofensiva mpotriva perilor. n curnd echilibrul de
fore se schimb radical: acum persi nvins i armata bizantin a eliberat n
Asia Mic i apoi invada interiorul statului persan.
Dup o atent armat de pregtire Heraclie a condus trupele sale mutat
n Armenia. dezlipire persan, care era n Cilicia ncercnd s ntrzie
naintarea Iraclie, ameninnd s ocupe zona Asia Mic, dar , atunci cnd
mpratul a ignorat aceste ameninri, perii l -au urmat "ca un cine pe un
lan" , - spune George Pisida, srbtorind victoria braelor
bizantine 25. Lupta, care a izbucnit la nceputul 623, sa ncheiat cu
nfrngerea desprinderii persan.
n timpul campaniei de primvar a 623 Iraclie din nou invadat Armenia,
a luat Dvin i ganzak distrus, unul dintre cele mai importante centre
religioase ale Zoroastrism. Cu toate acestea, n urmtorii civa ani,
campaniile nu au adus succes decisiv bizantinii, iar n 626 .Hr. perii a
lansat un contraatac major.
n primvara anului 626 .Hr. armata persan sub comanda unui
comandant talentat Shahrvaraza traversat Asia Mic i a ajuns la
Bosfor. Pariez Shahrvaraza plasat n Calcedon, unde putei vedea capitala
bizantin. Printr-un aranjament prealabil cu perii, avar Khakan cu o armat
mare de slavi, bulgari, gepizii i avari, de asemenea, sa mutat la
Constantinopol. Heraclie a fost n acest moment n LASIK, pregtete o
nou campanie mpotriva perilor, iar managementul capitalului aparinea
regenilor, n frunte cu patriarhul Serghei. Situaia a fost complicat de lipsa
de capital n special a pinii, ci o ncercare de a ridica preul pe care l-a
provocat indignarea cetenilor: mulimea s-au grabit n biserica Sf Sofia, i
a cerut reducerea preurilor la cereale, precum i pedepsirea funcionarilor
nsrcinai cu vnzarea de pine. Patriarhul a trebuit s fac concesii.
Principalele fore ale avar Khakan au sosit la Constantinopol, la sfritul
lunii iulie. Asediatorii ridicate 12 turnuri, cu care au fost decojirea zidurile

cetii; Acesta a fost stabilit ca aruncarea de arme, pentru a se evita

arderea acoperite cu piei brute. Ambasadori ai bizantinilor n zadar au oferit
Khakan rscumprare - el a pretins c a prsit oraul, lund cu el doar
cmaa i haina. "Nu se poate, deoarece - a spus el haughtily ambasadori.
- S se aplice pentru peti i s caute refugiu n mare sau n psrile care
zboar pe cer"
Constantinopol asalt a nceput la 7 august. Overconfidence Khakan a
fost att de mare, nct a nceput s atace fr s atepte pentru asisten
persan. n plus, el a ncercat s atace oraul din Cornul de Aur, folosind
asalt flotilei Rooks slave. Cu toate acestea, superioritatea mrii a fost
pentru bizantini, care a invalidat i s-au scufundat barca slav. nfuriai
Khakan a ordonat cu furie marinarii si s ucid pe cei care au reuit s
ajung la mal.
Dupa esecul la 7 august a ordonat o retragere. O flacr uria a crescut
deasupra taberei avar, unde fort ars i a mecanismelor de aruncare. Pe
malul opus al Bosforului perii s-au bucurat, creznd c arde aliaii lor s fie
luate la Constantinopol. Dar curnd a devenit cunoscut adevratul rezultat
al atacului. Apoi Shahrvaraz Calcedon a plecat i a mers cu trupele sale n
Siria.
n cazul n care perii mpotriva bizantinilor a cutat o alian cu avari,
bizantinii, la rndul su, a gsit un aliat puternic mpotriva perilor Cazrilor. n 627 Heraclie a invadat Persia, a nvins armata lui Khosrow II,
lng ruinele Ninivei, au resedinta Shah Dastagerd. ntr-o atmosfer de
succes Bizantin Khosrow II-a gsit laitate. n curte a fost o conspiraie de
nobili, care a condus unul dintre fiii lui Shah-Kavad Shiroe. La nceputul
anului 628 Khosrow al II-lea a fost arestat i executat, iar Kavad-Shiroe sa
grbit s ncheie un tratat de pace cu mpratul, n care Imperiul Bizantin sau ntors n Armenia, Mesopotamia, Siria i Egipt.
Ambii adversarii nainte de care au zguduit recent imperiul, au fost
nvini. Imperiul Avar dezintegrat rapid n pri separate: n partea de vest a
fost alocat statului nsui, n Marea Neagr Stepelor format alian tribal
independent condus de bulgari Kuvrat 26. Iran sfiat de conflicte
religioase nestorieni i zoroastrieni, diferitele grupari ale nobilimii se luptau
pentru putere. Irakli efectuate, pe de o parte, sfntul patron al fiul tineri
Kawada-Shiroe, i, pe de alt parte - a sprijinit cu bani i trupe
Shahrvaraza, care a reuit s ia capitala persan Ktesifont.

Se pare, Bizanul a recptat fosta putere. Care ar putea fi motivul

pentru marele succes ctigat de armata bizantin a Heraclie?
Cauzele de victorii strlucite ale Heraclius s fie solicitat ntr-o
consolidare progresiv a situaiei interne a imperiului, i slbirea ambelor
oponenii si - Sasanian Iran i hakanata avar.
In timpul domniei lui Heraclie a lansat reforme sociale i administrative
importante, care sa ncheiat abia la sfarsitul secolul VII. n provinciile
imperiului au fost create mai nti a temei, care, la fel ca Exarhatul, erau
districte militare i administrative, n cazul n care puterea civil a armatei i
a fost exercitat de ctre o singur persoan - strategos; Rzboinici
(stratioty) din ce n ce a nceput s primeasc exploataii ancestrale, i,
astfel, s nlocuiasc armata de mercenari vine treptat miliiei locale, care a
inclus n componena sa i fosta dependen fa de populaia rural i
ponderea semnificativ a slavilor i a altor popoare, a ptruns n teritoriul
Imperiului Bizantin; reforma afacerilor militare a fost realizat la iniiativa
Irakli. n cele din urm, procesul de restructurare a biroului central, n
special transformarea departamentului financiar, - n loc de un management
financiar unificat, condus de prefectul pretorian, au nceput s intre n biroul
de cteva Logofet, fiecare dintre care a avut propriile sale responsabiliti 27.
Irakli, un protejat al nobilimii feudalizing provinciale, cum ar fi Mauritius, a
fost mprat, se ndeprteaz de centralizare, regimul despotic al lui
Iustinian: sistemul de prestaii contribuabile puse n aplicare n Egipt, o
parte activ n operaiuni de lupt, salariile care limiteaz funcionarilor,
ncetarea distribuiei cerealelor n Constantinopol - toate marcate nou
tendine. Cu toate acestea, Irakli, conductor talentat i energic, n
imposibilitatea de a stabiliza pe deplin situaia din imperiu. n aceast parte,
este necesar s se caute motivul pentru catastrofa militar, care a
supravieuit Imperiului Bizantin la sfritul domniei sale. Dar rolul decisiv
este nc jucat de faptul c Bizanul a fost confruntat cu o nou, au fost cel
mai periculos dintre toate ntlnite anterior, inamicul - arabii.
Chiar n momentul n care Heraclius a fost n stare s aduc n genunchi
mult timp n urm puternic Persia, n graniele de sud-est a imperiului era
un eveniment, care a avut o mare importan pentru viitorul ntregii lumi
Marea Mediteran: unirea arabilor sub stindardul religios al unei noi religii Islam. Aa cum a unit n curnd arabii au preluat ofensiva asupra vecinilor
si: n 633 au invadat Persia, iar n 634 - deinut de bizantini din
Siria. Guvernatorul lui Serghie a fost total nepregtit pentru a rezista: un

mic detaament de samarineni, la care se putea baza pe, nu a putut rezista

atacului, iar arabii au nceput s cucereasc oraele siriene. 20 august 636
n Btlia de la Yarmouk River a fost invins armata 40000th adunat mprat
Heraclie apoi a pierdut sperana de a-i apra Siria. "Adio, Siria!" - El a
exclamat, lsnd Antiohia. n 638, Antiohia a czut. Doar cteva din cetate
au continuat s reziste, iar cel mai lung - Cezareea n Palestina.
Dup aceea, arabii au invadat Mesopotamia. Edessei, curry i multe alte
orae predat fr lupt. Doar cteva ceti a trecut dintr-o dat n minile
cuceritorilor. n 640, arabii au luat cele mai puternice cetati din Armenia Dvin. n acelai timp, n 641, invazia arabilor din Egipt. Populaia acestor
zone, gemeau sub jugul Imperiului Bizantin, de multe ori sa ntlnit arabii
eliberatori. Nu e de mirare oamenii de captur fraza a fost prelungit:
"Dumnezeu de rzbunare a trimis pe arabi s ne elibereze de cruzimea
romanilor."
De la sfritul duratei de via a Irakliului pierdut totul, au
ctigat. victoria sa asupra imperiului persan au fost ctigate rapid, i nu a
fost mai puin rapid i nfrngerea armatei bizantine de ctre arabi. Ultimii
ani au fost marcate de Irakli n afar de problemele familiale; Fratele
imparatului Teodor a fost demis de la comanda armatei i nchis, ciocniri
ascuite a avut loc ntre fiii lui Irakli din prima i a doua soii. mpratul a
murit la 11 februarie 641, lsnd guvernul ntr-o situaie foarte dificil.
Dac vom compara poziia Bizanului n 641 la starea sa de la 565, dup
moartea lui Iustinian I, este uor pentru a vedea ct de mult mai mari au
fost dificultile cu care se confrunt guvernul n mijlocul secolului al VII. Ele
sunt nu numai n faptul c imperiul a pierdut cele mai bogate provincii
estice, pe care le-a pstrat sub succesorii imediat lui Iustinian - acum
vecinul estic al Bizanului nu a fost n vrac, de rupere la custuri, dei
monarhia persan militant, dar lumea Arabe Unite, a declarat religioas
rzboi tuturor omenirii, nu dorete s accepte Islamul. Sub loviturile
cuceritorului teribil renunta la o stare dup alta. Prin urmare, ct mai curnd
posibil, nu este surprinztor faptul c Imperiul Bizantin a fost forat s se
retrag n faa puterii puterilor arabe militante, precum i faptul c acesta
este nc rezistat n aceast lupt, dei, i a suferit pierderi grele.
Egiptul a recunoscut puterea arabilor n 641, urmat de un Pentapol i
Tripoli. ncercarea de a rectiga Alexandria nu a reuit: n vara anului 646
armata bizantin a prsit nc o dat oraul. comandant arab n Moawiya
647 au Cezareea Capadociei, i Frigia jefuit. Nu coninut cu victorii pe

teren, arabii au nceput s construiasc o flot, i de mai muli ani, s-au

creat vehicule care ar putea concura cu cele bizantine. n 654, au devastat
insula Rhodos i vndut simultan pe Wonder a 7-a Lumii - Colosul din
Rodos - un comerciant de Edessa, care a luat o statuie de metal a zeului
soarelui pe 900 de cmile. n anul urmtor, la coasta Lycia a unei flote
bizantine mare a suferit o nfrngere zdrobitoare de arabi.
Pn la sfritul domniei lui Iustinian Dunrea nc a rmas grania de
nord a imperiului; n mijloc, n aceeai VII. ntreaga peninsula Balcanic a
fost, practic, n minile slavilor.
ngrijortor este a fost n posesiunile vestice ale Bizanului. Exarhul din
Cartagina, Grigorie nsui a declarat mprat, papa Martin a susinut n mod
deschis, dac nu mpotriva mpratului de la Constantinopol, apoi, n orice
caz, mpotriva patriarhului. n secolul al VII. Bizanul a fost nghiit de un
nou val de dispute religioase, renascut - dei ntr-o alt form - discuie
monofisitskie. Oponeni ortodoxia a dezvoltat doctrina unui singur (divin)
voia lui Isus Hristos. Susintorii acestei teorii a devenit cunoscut
monotelii. Ocuren Monotelismul a fost o ncercare de a gsi o formul
dogmatic de compromis care ar putea mpca mono-fisitov i sus intori ai
Sinodului de la Calcedon. n conformitate cu aceast formul, n prezena
lui Isus Hristos n dou naturi ( ), el a avut o singur voin divin
( ). Recunoaterea celor dou naturi ale lui Hristos era o
halkidontsam concesie i dogma voinei sale unice - compromis cu
monofisitov. ncercrile de monofisitov reconciliere halkidontsev i suporterii
au gsit n Constantinopol, la fel ca n Siria i Egipt.
Imposibilitatea de a fora pentru a suprima micarea de secesiune n
provinciile de est asociate cu monofisitstvom, guvernul bizantin a fost
forat s se confrunte cu pericolele arabe caut ci de reconciliere cu
monofisitov. Acesta este motivul pentru unul dintre fondatorii doctrinei
monoteliii a fost patriarh al Constantinopolului, Serghie, bazndu-se pe
clerul superior i sprijinul mpratului Heraclius. n acelai timp, n Siria i
Egipt, unii reprezentani ai cercurilor comerciale i meteugreti nu au
vrut s rup legturile cu Imperiul s-i menin poziia privilegiat n rndul
copte locale i populaia sirian. Iar pentru ei Monothelitismul prea cu
formula confortabil de mpcare cu Constantinopol. Cu toate acestea
monotelistismul a provocat protesteze i ortodoxe cel mai fierbinte i
susintori fr compromisuri monofisitstva 28.

Iraclie, ca succesor al su, Constans al II-lea (641-668), a ncercat s

elimine decalajul dintre ortodoci i monotelii. n Consiliul Lateran din 649,
clerul de Vest a condamnat rezoluia conciliant Heraclie i chemarea
constant, cu toate acestea, autorii nu sunt prini i episcopi metropolitane.
Cu toate acestea, succesorii lui Heraclius au reuit s opreasc
naintarea arabilor, pentru a ncepe subordonarea Peninsulei Balcanice i
s menin posesiunile bizantine n Italia. Nu numai Iraclie, dar Constant al
II-lea i fiul su Constantin al IV Pogonate ( "brbos") (668-685) a fost
obligat Bizan pstrarea statalitii sale i continuitatea politic a Imperiului
Roman.
Guvern Constans al II-lea a avut n mod constant pentru a face fa cu
dificulti considerabile (nemulumirea populaiei capitalei, revolta din Africa,
opoziia fa de Papa, ofensiva arabilor), dar cu toate acestea, domnia sa
se distinge prin unele caracteristici, stabilizare extern de prognostic. n
general, arabii din acea vreme nu s-au mutat la vest; succesul lor a cobort
la jaful de orae i sate, dup care invadatorii s-au retras n zona ocupat
anterior. Chiar i trupele arabe au invadat Cartagina Exarhatul, sa retras
dup ce a primit rscumprare abundente. n 659, The Moawiya bizantinii
ncheiat cu un tratat de pace.
n Occident, Constans a ncercat s intre n aciune. Cu toate acestea,
operaiunile sale militare mpotriva lombarzilor, n ciuda succesului
devreme, nu au dus la nici un rezultat pozitiv, dar rezistena tronului papal,
el a fcut fa. Trupele au intrat n exarhul Ravenna la Roma, papa Martin a
fost arestat i dus la Constantinopol. Acuzat de trdare, el a fost adus n
faa sinklita i a fost condamnat la moarte, dar Constant a redus sentina:
un om btrn grav bolnav a fost trimis la Herson, era nc n minile
Imperiului Bizantin. scrisoare interesant papa: picteaz o situaie
economic dificil n acest ora bizantin la distan - Martin se plnge de
lipsa de pine, care aici se dovedete a fi adus din roman, adic, din
Bizant, i mi-a cerut s-i trimit mncare i bani ... n 656, el a murit n
Herson. Noul pap, VITALIANO, s-au dovedit a fi mai docil, pentru care a
primit de la Constantinopol dar preios: Evanghelia n legarea de aur,
decorat cu pietre preioase.
Constans al II-lea - prima dat din Mauritius - a ncercat s intervin n
situaia din Balcani. n 658, el a pornit mpotriva aa-numita sklaviny, or. E.
Regiunile balcanice locuite de slavi. n conformitate cu cronicarului

Theophanes, el a avut multe de captare i subjuge. Se pare c unii dintre

slavi a fost n acest moment s recunoasc dominaia bizantin.
mpotriva slavii au acionat constant n zona Corint. Dintre aceste
operaiuni, nu e nimic, nu tim de monumente narative, ci mai degrab
recent n Corint a fost gsit constant dedicat de baz statuie: n mprat
inscripia dedicatory numit "ctigtor". Aparent, construcia statuii sa
datorat eliberarea orasului de asediatorilor, i poate chiar s- l captureze
triburi slave 29.
Situaia politic n cadrul Imperiului sub mpratul Constans al II-lea a
fost foarte tensionat.
Lipsa unor resurse nu sunt suficiente pentru a ne da un rspuns clar la
ntrebarea de susinere social a guvernului su i forele pe care l-au
opus. Putei specifica un singur lucru - diferena Constans II cu populaia
capitalei. Motivul extern pentru aceast violen decalaj a servit mpratului
Teodosie mpreun cu fratele su, mai nti, care a hirotonit i pedeaps
apoi trdat. Crima Teodosie provocat indignare n capital, mpratul numit
fratricidul Cain, i el a fost forat n cele din urm s prseasc malul
Bosforului. Poate c acest episod este aleatoare, dar este totui destul
corespunde tendinei pe care l-am vzut din zilele lui Maurice i Heraclius, eecul tradiiilor Justinian.
O caracteristic important a regimului despotic Iustinian a fost slbirea
activrii sinklita. n secolul al VI - lea, nu a jucat nici un rol
politic. Dimpotriv, n discursul tron, scris pentru tinerii II din Constana,
a subliniat importana sinklita, care se presupune c nu vrea s tolereze
frdelege, "statul roman"; Imparatul a cerut sinklitikov s fie s continue
consilierii i gardieni ai binelui comun al cetenilor si 30 .
Descentralizarea aparatului de stat, sistemul de introducere a femnoy,
nlocuind armata miliiei mercenar, reducnd salariile funcionarilor capitalei,
ncetarea mini de cereale -. Toate modificrile minore i majore care au
avut loc n zona VII, a condus n mod obiectiv la o scdere semnifica ie
politic a capitalului, precum i naturalizarea treptat a economiei nu ar
afecta asupra situaiei sale economice. n cazul n care populaia urban, n
general, respins de politica mprailor bizantini, populaia de la
Constantinopol a fost de a hrni aceast nemulumire cu for deosebit.
Aa c, n 663 Constans al II-lea a prsit capitala. Navigam din port,
este, conform legendei, a scuipat n direcia de Constantinopol. mpratul

sa dus la nu mai reveni. Cale constant trecea prin Tesalonic i Atena n

Italia, i de acolo - la Syracuse.
Selecia din Sicilia i sudul Italiei ca noua resedinta a imparatului bizantin
nu a fost ntmpltoare. Jumtate a secolului al VII. importana economic
i politic a acestor zone n viaa imperiului a crescut foarte mult. Acolo a
emigrat un numr mare de fugari - negustori bogai, artizani, membri ai
nobilimii provinciilor bizantine, capturat de ctre arabi. Prin urmare,
elementul grecesc din sudul Italiei i Sicilia consolidat n mod
semnificativ. Dar, o influen bizantin cretere n sudul Italiei i n Sicilia sau opus tronul papal, care a avut un imens teren exploataii aici i sa
bucurat de beneficiile financiare.
Stai bizantine n Italia, a stabilit o povar grea asupra populaiei locale,
iar arogana mpratului nemulumit curii. Toate acestea au creat un teren
fertil pentru conspiraie, care sa ncheiat 15 septembrie uciderea a 668
constant. Visele de renatere constant a Imperiului Roman n Occident, nu
a devenit realitate. Izbucnirea revoltei a fost nobililor bizantine i armean
care fac parte din imediata vecintate a mpratului, a fost suprimat rapid
exarh de Ravenna, iar cadavrul mpratului trimis la Constantinopol.
Dup moartea mpratului Constans al II-lea a fost proclamat pe fiul su
Constantin IV. Capitala imperiului a fost transferat din nou la
Constantinopol,
simboliznd
noi
ncercri
de
a
consolida
centralizare. Ultima Constantinopol a corespuns intereselor oficialitilor i a
elitei urbane, dar nemulumit generali de temele din Asia Mic. Avnd n
vedere ameninarea constant a invaziei arabe, aceast politic a fost plin
de pericole mari pentru guvern.
Acordul de pace de conchis Moab, s-au dovedit de scurt
durat. Moawiya s se abin de la ostilitile cu Bizanul numai n
momentul tulburri interne n califatul arab. Cnd el a intrat in posesia
tronul califilor, arabii au reluat ofensiva. nceput n 663, hoardele arabe au
invadat anual Asia Mic, au devastat ara, au dus departe n captivitate, a
furat vitele. Trupele arabe au ajuns din nou i din nou la
Calcedon. Populaia din Asia Mic au luptat eroic mpotriva
cotropitorilor. Lupta a ctigat un caracter naional. Reprimarea revoltelor
de mas din Moab Califatului a artat n mod clar caracterul antidemocratic al regula Omeiazilor. n faa pericolului care amenin arab este
o consolidare temporar a tuturor forelor sociale din Asia Mic. Acesta a
fost n acest moment se transform ntr-Anatolian FEMA o organizaie

militar puternic de auto-aprare, bazat pe ranii combinate unite n

comunitate, din care cea mai mare parte este recrutat stratiotov. n timpul
luptei mpotriva arabilor, exist o consolidare a rnimii libere ntr-o
atmosfer de conflicte militare grele; multe Colonia enapografy rndul su,
n comuna liber i s se alture armatei. comandanii Femnye au fost
obligai nu numai s reziste, dar chiar i s contribuie la acest lucru.
Ca urmare a invaziei persane i apoi arabe din Armenia n Asia Mic sa
mutat muli armeni: acetia sunt inclui n armata bizantin, aprnd
provincia de la arabi.
Nefiind capabil s ctige un punct de sprijin n Asia Mic, Moab
continu s pun n aplicare planul su de a captura zonelor de coast, s
taie din capitala tema Asia Mic, i apoi se trece la Constantinopol. flota
arab ncepe s opereze cu succes n apele ce a aparinut cndva grecilor:
Cipru, Rhodos, Kos, Chios - toate aceste insule au trecut n minile
arabilor. n 670 flota arab
a luat Chizic, n
apropierea
Constantinopolului; El a czut n 672 din Smyrna. Toate Linia de coasta i
Cilicia a czut sub dominaia arabilor. Bazat pe portul Chizic, flota arab
blockaded capitala imperiului.
Abia la 50 de ani de cnd, n calitate de fore avar persan combinate
au fost sub zidurile Constantinopolului i capitala bizantin nc o dat, a
ameninat c va ataca inamicul. Dar de data aceasta, situaia era mult mai
periculos: avari i perii nu au putut s ia oraul n primul rnd, ca urmare a
dominaiei bizantinilor la mare - un ora pe dou laturi de mare, era
inexpugnabil, atta timp ct a rmas n minile grecilor. Dar, bizantin
"Thalassocracy" a fost subminat de arabi - un nou inamic a fost superior
grecilor nu numai pe uscat, ci i pe mare. Se pare c zilele de capital
bizantine sunt numerotate.
674, flota arab a aprut sub zidurile Constantinopolului i dup ciocnirile
violente forate s se retrag la Chizic. Raidul a fost repetat anul urmtor i din nou , fr rezultat. Nu a fost pn n 678, cnd arabii cu pierderi grele
din stnga n apele greceti. n special pagube grele sa fcut focul grecesc
aa-numita,
inventat
de
Callinicus
sirian
, greac:
a
fost
samozagoravshayasya amestec, care a fost la poziia de la sifoane
speciale pe navele inamice. Aplicnd invenia Calinic, bizantinii ar putea
da foc la navele inamice n deprtare de 31 .
n acelai timp, Califatul arab a erupt din nou revolte. mpotriva puterii
Omeyyazii a crescut populaia cretin din Siria, n special mardaitov trib

deal, care s-au alturat de prizonieri evadai de rzboi, sclavi, fermierii

locali. Toate acestea sunt extrem de complicat situaia guvernului arab.
Dupa esecul de la Constantinopol Moawiya a semnat un nou tratat de
pace cu Imperiul Bizantin, timp de 30 de ani. Arabii s-au angajat s
plteasc anual Empire 3000 monede de aur i s dea 50 de prizonieri si
50 de cai. Ambasadorul bizantin a fost adoptat oficial n Damasc i de a
pleca, a luat daruri bogate pentru mprat. Victoria asupra arabilor sub
Constantin IV au avut o mare importan. Pana in prezent, arabii sa mutat
mai departe, fr a ntmpina o rezisten serioas. Se pare c nici o for
ar putea opri fluxul lor. Acum a devenit clar c atacul arab poate fi furnizat
limita. De asemenea, este simptomatic faptul c rezistena principal arabii
au primit mai puin sub zidurile Constantinopolului, aa cum mai ales n
Asia Mic - ca urmare o rezisten ndelungat i ncpnat a
maselor. i lsai atacul arab nu este deloc oprit - captul su ar putea fi
deja prevzut n viitorul apropiat.
Continund politica tatlui su, Constantin al IV-a cutat s ntreasc
poziia Imperiului i Peninsula Balcanic. Aici a avut acum s fie luate n
considerare nu numai c a fost mult timp soluionate de triburi slave, dar, de
asemenea, cu o nou for - a aprut n anii '60 - nceputul anilor
'70. secolul VII. proto-bulgari pe Dunre, care a fost condus de Khan
Asparuh 32. n 680, Constantin planificat s trimit o mare expediie
mpotriva bulgarilor 33 pentru a le mpiedica avansarea spre sud; dar, n
delta mltinoase ale grupurilor nomade Dunrii erau imperceptibil pentru
trupele bizantine. In plus, bizantinii a trebuit s continue lupta nu numai
mpotriva bulgarilor, ci i mpotriva populaiei slave a Dunrii. mpratul sa
mbolnvit n armat nu aveau mncare - i sa ordonat s se retrag. n
timpul retragerii, soldaii i-au atacat bizantinii Asparuh brusc i zdrobit n
buci.
n 681, guvernul bizantin a fost forat s semneze o pace ru inoas cu
proto-bulgarii, sunt obligai s plteasc n mod regulat contribuiile n
numerar 34.
Apariia unor proto-bulgari pe Dunre n timpul domniei lui Constantin IV
Pogonate a avut pentru Bizan o alt consecin negativ. n ceea ce
excavarea cimitire avare, stabilindu -se bulgari intrerupt bezant-avaro
Communications i a dat o lovitur grea pentru comerul bizantin Dunrii 35.
victoria Asparuh a permis bulgarilor s consolideze n sudul Dunrii, n
cazul n teritoriu cu o populaie predominant slav a aprut stat bulgar. A

fost primul regat barbar care sa dezvoltat n cadrul Imperiului Roman de

Rsrit n anul 681 d.Hr., a fost recunoscut oficial de ctre Imperiul
Bizantin.
rzboi pe termen lung al VII-lea. Aceasta a condus la faptul c fostul
Imperiu Roman de Rsrit multibreeding practic a ncetat s mai
existe. Locul ei a fost luat de ctre stat, mult mai mici n dimensiune, dar, n
acelai timp, unitatea etnic a diferit semnificativ mai mare. Provincia,
locuite de copi i sirieni, evrei i samariteni, zona cu o lung tradiie
cultural, a fost acum pierdut, iar nucleul principal al inuturile bizantine,
unde grecii sau triburile elenizai au trit mult timp. Slavii, armeni, arabi,
ntlnite n Asia Mic, dar este alternat n populaia elenizat; ei au fost
separai de rdcinile lor de familie, stpnit rapid limba greac i
obiceiurile greceti 36.
Influena latin a fost serios slbit. Italia i Africa, unde este nc vorbit
n latin, nu constituie o parte organic a Imperiului Bizantin, ci erau mai
degrab teritoriile de peste mri, iar relaia devine din ce n ce mai
fragil. Limba oficial a Cancelariei de Stat a fost greac.
Pn la sfritul anului al VII-lea. Imperiul a fost etnic mai unit dect
sub domnia lui Iustinian. n ciuda slbirea aparatului central de stat i
independena relativ strateg femvyh, statul nu au experien c efectul
coroziv al separatismului, care genereaz tradiii locale din Egipt, Palestina,
Siria.
Odat cu pierderea provinciilor estice de decdere i de vrst n vrst
de Hristos-logice argumente, cu care VI. au fost steagul luptei mpotriva
separatismului, de Est Constantinopol politica de centralizare. n cazul n
care Heraclius i Constans II, care nu doresc s dobndeasc noi dumani
n provincii periculoase, mai mult de Monothelitismul tolerat, popular n Est,
acum Constantin IV simtit mult mai ncreztor: la Consiliul Ecumenic al VIlea, are loc la Constantinopol n 680-681 de ani ,. Monotelismul o lovitur
zdrobitoare. Monoteliste doctrina a fost condamnat, condamnat i au fost
aprtori activi n trecut, inclusiv patriarhul Constantinopolului, Serghie, un
colaborator apropiat al lui Irakli.
Imperiul Roman de Est nu au tiut colaps politic, care a trecut prin
Imperiul de Vest; capital bizantin, noua Roma, nu a primit nici o arabi sau
de accident, nici slavi; nucleul principal al teritoriului bizantin - Asia Mic - n
ciuda atacurilor persanilor i arabii, pstrat populaia greac i limba
greac. Pe scurt, de rupere vechea ordine nu a fost aici pentru un astfel de

radical, att n Galia i Spania. Cu toate acestea, Bizantul sub succesorii lui
Iraclie se confrunt cu schimbri socio-economice foarte semnificative n
ceea ce caracteristicile de baz asemntoare cu acele procese care, n
epoca invaziilor barbare din provinciile ieeau romane occidentale.
Poate cele mai semnificative schimbri poate fi precizat n orae
vostochnorimskih. O mare parte a oraului a fost distrus de invadatorii:
avari, slavi, peri, arabi. Nu restaurate, ei erau acum n ruine, iar vechile bi
antice au fost folosite ca rezervoare de apa. Multe orae mari au fost
pierdute - arabii erau Antiohia, Alexandria, Damasc, Edessei i alte cteva
centre majore; majoritatea oraelor din Balcani a fost la mila slavilor. Dar
oraele din Asia Mic treptat agrarizirovalis, transformat n aezri rurale
sau n cetate. Cteva politici Antichitatea trzie pn la sfritul secolului
VII. pstrat caracterul lor urban: Constantinopol, Tesalonic, Efes, Amor,
Ancira.
Cu toate acestea, n aceste orae exist un declin treptat n vitalitatea
economic i cultural. nceteaz aproape complet arhitectura de piatra, a
redus producia de bijuterii, filde sculptat, fabricarea sticlei. comunicare
intern din ce n ce naturalizai, precum i pentru condiiile comerciale n
Marea Mediteran devine mai puin favorabil. Atenueaza nc att de
recent animat viaa spiritual a oraelor dispar coal secular,
degenereaz profesie retor urban - nvmnt se desfoar n oraul
porticuri de chilii.
Orasul, care a servit ca un bastion al ordinii sociale vechi, acum cu
indiferen fa de soarta Imperiului Roman de Rsrit. Pe experiena trist
a lui Iustinian i succesorii si, locuitorii oraului erau convini c imperiul
numai la costul de jaf sever al maselor poate exista. Statul bizantin percepe
nenumrate taxe, hrui partidele de opoziie apariiilor de circ, ruinarea
monopoluri artizani lor I comerciani i, n acelai timp, era deja lipsit de
putere, nu numai pentru a asigura un flux constant de sclavi din exterior, ci
pur i simplu pentru a proteja graniele lor de la atacul de vecini i pentru a
garanta securitatea rutelor comerciale . Persecutarea evreilor i a
monofisitov sub Heraclie chiar mai entuziasmat mpotriva imperiului straturi
largi de oameni comerciale i meteugreti. Acesta este motivul pentru
care oraul sirian i mesopotamian, de regul, a salutat arabii, vznd-le
ca nite eliberatori de la opresiune bizantin. Exact aceeai poziie a fost
luat n 646 din populaie, i Alexandria.

Bizanul n a doua jumtate a secolului VII.

slbirea economic a oraelor i creterea indiferen fa de soarta

statului a dus n cele din urm la ncetarea cetenilor iniiativei politice. Circ
de partid, care au reluat activitatea, dup moartea lui Iustinian, dup
nceputul tulburrilor din VII. de fapt, coboar de pe scena politic din
Constantinopol i pstrat numai n rolul malopochetnoy de suplimente n
timpul ceremoniilor imperiale.
Orae au fost un bastion al sclaviei n Asia Mic, i deci declinul lor este
strns legat de reducerea rolului structurii de sclavi n economia
bizantin. Cu toate acestea, din puterea oraului este eliberat treptat
districtul su, populaia rural, care a fost mult timp ntr-o varietate de forme
n funcie de ora i de kurialov ora.
Modificri importante n aceast perioad a avut loc n satul bizantin. Au
fost subminate temeinic, iar uneori chiar a distrus mari proprieti de
sclavi. n zonele eliberate din acestea, pentru a stabili dominaia comunitii
rneti. Operaiunea de proprietari de sclavi a ncetat s mai fie principala
form de clasa opresiune. i dac n unele regiuni ale imperiului, n special
n Asia Mic, proprietate mare a aterizat a fost pstrat, aici proprietarii de
pmnt au fost forai s renune la mai mult i mai mult utilizarea de colonii
de munc i de sclavi, precum i angajarea de agricultori chiria liber.
Finalul VI i VII secol a fost o epoc care a zguduit dependena
rneasc - att de stat i de la proprietarii mari. invaziile interminabile se
clinti multe din populaia rural; n cutarea de locuri sigure ranii au mers
n muni i pduri, dezvoltarea unor noi zone n care acestea nu aveau nici
stpn; un dezastru total amestecat foti sclavi, liberilor, coloane - pentru a
crea o nou comunitate, ai crei membri au uitat despre lipsa lui anterioar
de libertate. n Asia Mic a ptruns un numr mare de strini de la mijlocul
secolului al VII. imparati bizantini mutat aici masele de slavi, n timp ce, n
acelai timp, atunci triburile arabe armeni se stabileasc, sirieni,
cretinat. Toate acestea - oameni care sunt obinuii cu independen, mai
muli soldai dect fermieri; guvernului bizantin dispus s le foloseasc ca
soldai. n cele din urm, pedeapsa permanent de cea mai mare nobilimii
(mai ales la Fox), confiscarea i redistribuirea terenurilor i s conduc la
reducerea fostei mandatului senatorial.

Pe scurt, n cazul n care guvernul bizantin nu a urmrit o reform,

abolirea sclaviei i a dependenei kolonatnuyu n cazul n care sclavia ca un
mod de via, i formele vechi ataate la sol a supravieuit din secolul VII
vse-taki n acest moment n Bizan acelai proces care are loc vest consolidarea produciei mici rneti independente i de distribuie a
rnimii libere. Aceste fenomene nu au fost rezultatul reformelor
implementate n orice legiuitor nelept, care a decis s salveze imperiul au fost rezultatul unor procese economice interne, spontane, care a nceput
cu mult nainte de Iustinian i desfurarea (desigur, doar parial), n
contextul unei slbire a statului roman i municipalitile antice.
Treptat, pn la sfritul secolului VII. modificri i a sistemului de
impozitare: Diocleian dispare impozitarea general, bazat pe calcul
atent a oportunitilor economice pentru fiecare dintre facilitile; fiscal
uniform d drumul la aa-numitele ekstraordina - sarcinile aparent
naturale i extorcare de fonduri; forat dispare impunerea de taxe pe un
vecin pentru REVERSIUNE teren. modificat n consecin i departamentul
financiar: n primul rnd centralizat, se rupe, la sfritul secolului
VII. logofesy la mai multe funcii diferite.
Logothetes militare ( ) a fost responsabil cu
emiterea de salarii pentru soldai i liste militare de compilare Logothetes
- eliminate colectarea taxelor, compilarea inventarului
impozabil, n cauz cu privire la mbuntirea oraelor, meninerea
sistemelor de alimentare cu ap, gestionate de minele de stat. Mai trziu,
aceasta a dobndit o semnificaie special Logothetes drome, responsabil
cu mijloace de comunicare, afacerile diplomatice, trimite i primi ambasade.
Trezoreria de Stat este acum mprit n trei seciuni: sakelly n cazul n
care au existat venituri de stat naturale; vestiary, n cazul n care fluxurile
de numerar sunt concentrate i idikon, stoca mprat venitul personal.
Aceste schimbari de management au fost introduse treptat i au avut un
impact enorm asupra dezvoltrii n continuare a statului bizantin.
Puterea politic n ar cu diferite modificri ale politicii externe i de
situaia politic intern se duce la femnoy nobilimii feudalizing, apoi - n
minile Constantinopolului aristocraii birocratice asociate cercurilor
comerciale i meteugreti. Dar pentru toate fluctuaiile cursului politic,
devine descentralizare mai vizibil a guvernului, tot mai clar - o abatere de
la tradiia unui singur imperiu, sclav centralizat.

n secolul al VII. a finalizat modificrile n structura teritorial i etnic a

Imperiului Bizantin. Restul nominal sub autoritatea posesiunile bizantine din
Italia, mai mult i mai sunt izolate din imperiu. Cea mai important provincie
a Imperiului Bizantin n Asia i Africa au fost cucerite de arabi. Pmnt de la
Dunre, aproape la Marea Egee au fost locuite de slavi i protobulgari. Acolo a aprut primul independent al Imperiului, statele
slave. Armenia, Lasik - principalele posesiunile bizantine din Caucazul de
Sud - a devenit independent de imperiu.
Pn la sfritul anului al VII-lea. n minile basileuses bizantine la
stnga i la o treime din aceste teritorii, care erau cndva o putere
mondial lui Iustinian.
Bizanul, pentru totdeauna rmas bun de la fosta glorie a imperiului sclav
mare, transformat ntr-o stare medievala, mai feodalizirovavsheesya.
n ajunul VIII. acesta a intrat ntr-o nou perioad, feudale a dezvoltrii
sale.