Dr.

Craescu Mihaela

LP. Eplorarea circulatiei periferice( cardiac)

Aparatul cardio- vascular poate fi considerat un circuit nchis n care sngele circul n mod
continuu,

circuit format din artere i vene.

Circulaia sistemic
ncepe de la emergena aortei din ventriculul stng (VS) se continu cu sistemul arterial, capilare i
sistemul venos i se termin la jonciunea venei cave inferioare (VCI) i venei cave superioare (VCS)
n atriul drept (AD).
Circulaia sistemic sau marea circulaie transport snge oxigenat de la inim la organele i
esuturile periferice i aduce snge dezoxigenat napoi la inim.

 Circulaia pulmonar
sau mica circulaie
ncepe din ventriculul drept (VD) prin artera pulmonar care se ramific la nivelul pulmonar pn la
capilarele pulmonare i apoi prin venele pulmonare sngele oxigenat este adus n atriul stng (AS).

PRESIUNEA ARTERIAL (PA)

 Reprezint fora exercitat de masa sanguin pe unitatea de suprafa a peretelui arterial, presiune
determinat de activitatea contractil ritmic a inimii i ntreinut prin vasomotricitatea periferic.
Presiunea sngelui se msoar n mmHg

Pentru a desemna valoarea presiunii sanguine n sistemul arterial se pot folosi ca termeni "presiunea
sanguin" sau "tensiunea arterial".
Sngele este expulzat din inim n arterele mari intermitent, de aceea presiunea sanguin va perpetua
oscilaii legate de fazele ciclului cardiac, deci putem vorbi de:
presiunea sistolic;
presiunea diastolic;
presiunea medie;
presiunea diferenial
Factorii determinani ai presiunii arteriale:

1. Debitul cardiac (DC) care depinde de volumul- btaie i de frecvena cardiac;

2. Rezistena periferic (vasomotricitatea);
3. Volumul de snge (masa sanguin circulant);
4. Structurile elastice ale sistemului arterial (complianta arterial);
5. Vscozitatea sngelui.

Pe lng aceti determinani direci, valoarea tensiunii arteriale depinde i de influenele din partea:

sistemul nervos central i periferic;

echilibrului hidroelectrolitic;
sistemului presor renal;
hormonilor mineralocorticoizi, prostaglandinelor i kininelor vasoactive.

Aceti determinani indireci modific

D.C.
, rezistena periferic,
volumul de snge circulant.
Aadar presiunea arterial prezint variaii fiziologice i patologice determinate de aceti factori.
Tehnici de determinare a TA
Metoda palpatorie
introdus n 1897 de Riva-Rocci i poate aprecia numai presiunea sistolic, deci numai valoarea
maxim a PA. Cu aceast metod nu se poate aprecia tensiunea minim.

Metoda ascultatorie,
introdus n 1905, de Korotkoff, asigur determinarea att a PA sistolice ct i a celei diastolice, prin
ascultarea zgomotelor Korotkoff cu ajutorul stetoscopului la nivelul arterei branhiale, imediat sub
maneta de compresiune.

 Metoda oscilometric
folosete oscilometrul lui Pachon. Cu aceast metod tensiunele arteriale maxim, minim i medie
sunt determinate dup amplitudinea oscilaiilor acului pe care le prezint pereii arteriali n timpul
decomprimrii progresive a arterei prin desumflarea manetei
Determinarea TA
Metoda palpatorie
Permite sesisarea PA maxime/sistolice prin palparea pulsului arterial sub nivelul de
compresiune.
Aceasta metoda este mai putin utilizata deoarece nu se poate aprecia TAD/minima
Metoda auscultatorie
Se infasoara in jurul bratului manseta tensiometrului
Sub marginea inferioara a mansetei, la nivelul plicii cotului se aplica stetoscopul
Se umfla manseta pana la o valoare presupusa >decat TA a pacientului. In acest
moment nu se mai percepe auscultatoriu nici un zgomot deoarece artera e
comprimata.
Se deschide gradat supapa de evacuare a aerului
Imediat ce presiunea din manseta scade sub nivelul presiunii sistolice, sangele incepe
din nou sa circule si se aud zgomote la nivelul arterei brahiale.
Nivelul presional aratat de manometru la aparitia acestor zgomote reprez.
TAS/maxima.
Metoda auscultatorie
Se continua evacuarea aerului din manseta
Zgomotele scad treptat in intensitate pana nu se mai percepe nici un zgomot
Cand nu se mai percepe nici un zgomot, se citeste prsiunea de pe manometru=
PAD/ minima
Zgomotele care se percep in timpul auscultatiei sunt zgomote KOROTKOFF
Metoda auscultatorie
Valori N:
TAS/maxima= 120-140 mm col Hg si TAD/minima= 60-90 mm col Hg
TAD= TAS+ 10 mm col Hg
TA medie=TAS+ 2TAD/3

Val. fals crescute

TA
val. fals scazute

Manseta prea ingusta

Manseta prea larga
Manevra se executa
sub nivelul cordului

manseta prea lata

dezumflare rapida
brat deasupra cordului

Metoda oscilometrica
Evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului
Manseta oscilometrului se aplica succesiv pe segmente simetrice ale membrelor si se
fac determinari intotdeauna comparativ.
Se pompeaza aer in manseta aparatului(20-30 mm col Hg peste TAS)
apoi se decomprima lent in timp ce urmarim oscilatiile acului oscilometrului care devin
din ce in ce mai ample atingand un maxim de intensitate (indice oscilometric), dupa
care amplitudinea lor scade pana la disparitie.
Oscilometria
De interes pt. clinica nu este neaparat cunoasterea valorilor absolute ci compararea
indicelui oscilometric intre 2 regiuni simetrice

Diferente > de 2 unitati intre puncte situate la acelasi nivel pe cele 2 membre
reprezinta un semn patologic( obstructie vasculara)

Oscilometria
Nu exist valori "normale" pentru indicele oscilometric, exist doar valori orientative.
3-6 diviziuni la coaps;
2-3-4 diviziuni n 1/3 sup. a gambelor;
1,5-2 diviziuni n 1/3 inf. a gambelor;
0,2- 0,3 diviziuni la nivelul picioarelor;
3- 4 diviziuni la nivelul membrelor superioare.
Determinarea pulsului arterial
Se determina prin palparea arterelor

 Depinde de 3 factori:

Marimea/diametrul arterei
Situatia sa superficiala
Raportul sau cu un plan dur

Frecvent se utilizeaza palparea pulsului arterei radiale la nivelul epifizei distale a

radiusului
Tehnica palparii pulsului
Reperarea prin inspectie si palpare a locului exact in care se poate simti artera ce
urmeaza a fi palpata
Palparea pulsului se face exercitand o presiune usoara cu 2-3 degete si nu cu unul
singur
Palparea arterelor facuta comparativ
Palparea pulsului arterial apreciaz:

1. simetria i sincronismul pulsului;

2. volumul undei de puls (amplitudinea); Din acest punct de vedere, unda de puls poate fi:
de volum mare- puls magnus ;
de volum mic- pulsparvus.
3. frecvena btilor de puls;
4. ritmul btilor de puls;
5. tensiunea undei de puls.

Informaii suplimentare asupra circulaiei arteriale se obin cu ajutorul:

termometriei cutanat
temperatura cutanat depinde de debitul sanguin, de viteza de circulaie, de starea sistemului
arterial i este influenat de temperatura i umiditatea mediului ambiant, de efort, fumat, emoii,
digestie;
temperatura cutanat scade la extremiti dinspre proximal spre distal. Temperatura la nivelul
degetelor minii este njur de 34C, iar la picior njur de 28C. Termografia este o tehnic scanning
oferind o fotografie punct cu punct a diferenelor de temperatur de la suprafaa corpului.

arteriografiei

 este o metod radiologic cu substana de contrast radioopac, metoda este indicat i util n
precizarea unei arteriopatii, n scopul aprecierii, permeabilitii arterelor i evidenierea unei leziuni
stenozante sau de tip anevrismal.
Explorarea venoasa
Metode de determinare
a presiunii sngelui n sistemul venos.
Metodele indirecte
folosesc acelai principiu ca i metodele indirecte de determinare a tensiunii arteriale, respectiv
aplicarea unei presiuni externe, reglabile, asupra unei vene superficiale, pn la colabarea acesteia.
Metodele indirecte dau valori aproximative ale presiunii venoase.

Metodele directe,
sngernde, sunt foarte exacte i din acest motiv sunt preferate n clinici.
Determinarea presiunii venoase
Se realiz. prin cateterism venos
Tehnica
Subiectul este aezat n decubit dorsal, cu braul drept situat n planul atriului drept i este lsat n
repaus 15 minute, dup care se efectueaz puncia venei la nivelul creia se va msura presiunea.
Dup puncionarea venei i ndeprtarea garoului, citirea presiunii se face dup cca 1 minut, pentru a
se evita rezultatele fals hipertensive determinate de staz.
Citirea presiunii se face montnd la acul de puncie venoas un manometru.
Valori normale:
la plica cotului, presiune venoas periferic, n clinostatism, este de 4- 12 cm H2O.
La membre inferioare- valorile sunt < cu 2-4 cm H2O
Sunt considerate patologice- val. > 14-15 cm H2O.

PULSUL VENOS.
JUGULOGRAMA
Pulsul venos reprezint expansiunea ritmic a pereilor venoi determinat de transmiterea retrograd
a variaiilor de presiune care au loc la nivelul cordului drept,
nregistrarea pulsului venos jugular corespunde curbei de presiune intraatrial dreapt i reflect
activitatea hemodinamic a inimii drepte
Testul trainov- trendelenburg
Tehnica:
Subiectul se aseaza in decubit dorsal , cu membrul inferior in pozitie cat mai apropiata
de verticala.

 Se efectueaza comprimarea venei safene interne fie prin aplicarea unui garou la
radacina/ mijlocul coapsei, fie prin compresiunea digitala a safenei interne la nivelul
coapsei.
Subiectul trece din pozitie clinostatica in pozitie ortostatica
Se intrerupe compresia si se urmareste revascularizarea venoasa a membrului inferior
Daca safena interna se umple brusc cu sange de sus in jos, se poate afirma existenta
unui reflux venos patologic datorita unei insuficiente valvulare.

EXPLORAREA CIRCULATEI CAPILARE

Pulsul capilar apare doar cnd pulsaiile aortei sunt foarte mari sau cnd arteriolele sunt foarte mult
dilatate:
bradicardii, insuficiena aortic cu regurgitaie, vasodilataie important a arterelor mici i
arteriolelor.
n aceste situaii, pulsul capilar poate fi observat prin comprimarea prii distale a unghiei, pn
cnd sngele este mpins din capilarele distale ale patului unghial care devine alb, restul unghiei
rmnnd roie datorit prezenei sngelui. Limita dintre aceste dou zone ale unghiei (alb i roie)
se deplaseaz ritmic ctre extremitatea distal a unghiei n timpul creterii sistolice a presiunii i se
retrage n timpul presiunii diastolice.
Metodele clinice i paraclinice de investigare a capilarelor sunt capilaroscopia i testul RumpelLeede.
capilaroscopia
Este o metoda care permite constatarea unor variatii :
Fiziologice
Patologice
Proba se realizeaza cu ajutorul capilaroscopului i se efectueaza intr- o zona mai
accesibila( ant preunghial al deget)

Tehnica:
La nivelul zonei de cercetat e pune o picatura de ulei de cedru i se urmareste la mo. Cu
obiectiv de 3 au 4.
Rezultate:
N e oberva un nr. de 15-20 de anse capilare pe o suprafata de 0,5 mm2.
in aceste anse capilare e poate constata un flux sgv. continuu si cu viteza egala de
curgere.
Se constata ca la vartnici ansele capilare sunt mai sinuoase
In situatii patologice pot apare:
modificari morfologice vizibile privind inegalitatea calibrului capilar,
sinuozitati accentuate,
diferente de culoare si de calitati ale fluxului sgv.
Testul Rumpel-Leede sau testul fragilitii capilare
se efectueaz n special n scopul explorrii fazei I a hemostazei .

 Se determin tensiunea arterial la nivelul braului, apoi se menine maneta pneumatic umflat la
o valoare a presiunii arteriale cu aproximativ 10 mmHg mai mic dect presiunea sistolic, timp de 5
minute. Dup 5 minute se detaeaz maneta pneumatic i se numr peteiile aprute.
Interpretare:
test negativ: 0-8 peteii;
test slab pozitiv: 8 -20 peteii;
test pozitiv: 20 -80 peteii;
test intens pozitiv: peste 80 peteii.

Testul Rumpel Leede este pozitiv

n afeciuni vasculare congenitale (boala Rendu Osler, boala Willebrand)
sau dobndite (avitaminoze C i P), n afeciuni trombocitare (trombopenie, trombastenie)
i n insuficien hepatic.

Reactii vaomotorii
Observarea reactiilor vasculare ale pielii se face cu usurinta la nivelul pielii de pe fata
anterioara a bratului.
Tehnica
Se atinge pielea cu un vf. bont.
Dupa 15-20 sec. apare o linie alba pe traseu care e mentine maxim 3-5 min.
Daca se mentine dunga alba > timp - traduce o hipotonie capilara
Daca se realizeaza o apasare > pe piele apare o linie rosie, dupa o perioada de latenta
mai scurta(3-5sec), care se datoreaza dilatatiei capilare
Persistenta acestei linii rosii poate fi de pana la 30 min.
Daca stimulul este mai intens si suficient de des repetat, apare in decurs de 15-30 sec
un eritem difuz dincolo de linia rosie, datorita unui mecanism devreflex axonic local.

La o intensitate si mai mare a stimulului aplicat , reactia rosie locala pierde din
intensitatea culorii, proemina fata de regiunea cutanata din jur
Se creeaza astfel un edem local, o papula care se formeaza prin iesirea din capilarele
lezate a unui liq. cu o compozitie asemanatoare plasmei sgv.
In unele situatii, fenomenul apare chiar la atingeri usoare ale tegumentelor si poarta
numele de dermatografism.