CURTEA CONSTITUTIONALA

Odat cu apariia Constituiei in lume, ca lege fundamentala si incontestabil,

caracterizat prin supremaie i aezarea sa n vrful ierarhiei juridice, corelat cu
funcionarea democratica a puterilor publice, statul de drept, exigena proteciei
libertailor ceteneti, dar i cu situaiile de nclcare prin legi a normelor sale a impus
crearea unei instituii a controlului de constituionalitate.S-a nscut astfel funcia sa,
controlul, care a declanat gsirea unei autoritai, un organ politic sau de stat cruia s-i
revin exercitarea acestei prerogative.
nfiinat n anul 1992, Curtea Constituional a fost considerat drept
o instituie fr de care bunul mers al statului ar fi puternic afectat, populaia
fiind lipsit de o posibilitate de punere de acord a legislaiei rii cu actul
fundamental, Constituia. De-a lungul timpului, legalitatea Curii a fost
contestat, dreptul de a impune o anumit interpretare unor acte normative
fiind considerat o form de legiferare, legiferare ce poate fi realizat doar de
ctre Parlament, organul reprezentativ suprem al poporului romn i unica
autoritate legiuitoare a rii.
n statele democratice moderne, puterea constituant aparine
poporului, care i exercit drepturile n mod direct cu ocazia schimbrilor
majore ce apar de-a lungul timpului (modificri necesare pentru a ratifica
tratate internaionale, pentru a intra n uniuni ce presupun cedarea unei pri
de suveranitate statal n favoarea unei structuri internaionale etc). Astfel,
singura putere ce pare a fi legitimat s decid asupra constituionalitii
unei norme juridice interne deoarece odat ratificate, tratatele internaionale
devin parte a dreptului intern este poporul ca ntreg. n consecin, Curtea
Constituional devine un organ ce preia prerogativa populaiei de a decide
constituionalitatea unei norme juridice. Aceast putere de a decide asupra
constituionalitii se prezint ca o nclcare a drepturilor cetenilor, ns, la
o privire mai atent, se observ faptul c prerogativa a fost cedat Curii
Constituionale de ctre popor chiar prin adoptarea Constituiei 1.

Natura juridica a Curtii Constitutionale a Romaniei

1
1

Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania,

independenta fata de orice alta autoritate publica si care are, conform Constitutiei
Romaniei , rolul de garant al suprematiei Constitutiei.

Gasirea unei solutii in ceea ce priveste organul caruia sa-i revina atributiile de control al
Constitutiei a aflat mai multe dificultati, caci problema era tocmai controlul asupra
actelor Parlamentului, autoritatea imputernicita direct de popor. in sistemul anterior,
competenta de control a constitutionalitatii legilor apartinand Parlamentului Socialist
(Marea Adunare Nationala), iar in sistemul Constitutiei din 1923 inaltei Curti de Casatie
si Justitie

S-au oferit doua solutii, ca legea sa fie lasata in afara vreunui control, si astfel
Parlamentul urma sa aiba posibilitatea de a manifesta o putere absoluta si nelimitata,
ceea ce contravine separatiei puterilor in stat, sau crearea unei autoritati care sa
valorifice suprematia Constitutiei.

Scopul acestei instituii a este de a crea echilibru ntre puterile

statului, iar o instituie dependent nu are mijloacele de a decide astfel nct
fiecare parte a unui posibil conflict s fie convins de faptul c decizia a fost
luat fr influene din sfera politicului. Independena fa de Parlament i
Preedinie a Curii Constituionale reiese att din Constituie, ct i din
Articolul 5 al Legii privind organizarea i funcionarea Curii Constituionale. n
consecin, nnoirea cu o treime din judectori (unul numit de ctre Camera
Deputailor, unul numit de ctre Senat i unul numit de ctre Preedinte)
transform o prerogativ a legislativului i executivului ntr-un mijloc de
garanie a echidistanei fa de prile unui litigiu judecat de ctre Curte,
datorit faptului c mandatul judectorilor depete ca durat att
mandatul Preedintelui, ct i pe cel al parlamentarilor. Totodat, mandatul
judectorilor nu poate fi prelungit sau nnoit, acest fapt genernd o garanie a
echidistanei fa de prile unui litigiu.
O alt garanie a independenei Curii Constituionale este statuat
n Articolul 1, alineatul 3 din Legea nr. 47/1992 republicat n temeiul
dispoziiilor art. III din Legea nr.232/2004. Astfel Curtea Constituional este
independent fa de orice autoritate public i se supune numai Constituiei
i prezentei legi". Exprimarea independenei nu genereaz automat aceast
situaie, ns numete modul n care Curtea ar trebui s ia deciziile. ns
exprimarea independenei i atribuirea unui buget propriu, aprobat de ctre

Plenul Curii Constituionale, induce ideea unei relative independene att

fa de Parlament, ct i fa de Preedinte.

Importana Curii Constituionale devine evident doar n momentele

cheie, de instabilitate a structurii statale bazat pe Constituie (separarea
puterilor n stat devenind astfel ineficient datorit unei delimitri deficitare a
prerogativelor celor trei puteri).
Astfel Curtea Constituional se cristalizeaz ca o instituie
independent (att financiar, ct i politic) i necesar n obinerea
echilibrului ntre cele trei puteri ale statului
(legislativ, executiv i
judectoreasc),Cu alte cuvinte, Curtea Constituional devine o a patra
putere n stat, reprezentnd supremaia voinei ceteanului prin aprarea
legii fundamentale pe care acesta a confirmat-o prin vot direct, protecie
materializat n controlul de constituionalitate a legilor, impunerea deciziilor
i realizarea echilibrului ntre cele trei puteri tradiionale ale statului.

BIBLIOGRAFIE:
Cooperarea judiciara in materie civila si comerciala. Jurisprudenta C.J.U.E. privind
competenta, recunoasterea si executarea hotararilor
Editura Hamangiu,
Serban-Alexandru Stanescu

Drept constitutional si institutii politice

Autor(i): C. H. Beck,
Editura: C. H. Beck
Webresources
http://www.revista22.ro/despre-crize-constitu355ionale-351i-solu355iiinstitu355ionale-6794.html
http://www.raduchirita.ro/noutati/ curtea-constitutionala.html