Inflamatia

In evolutia reactiei inflamatorii exista 3 faze

1. Alteratia tisulara care are urmatoarele roluri
este trigger,decalansator important al procesului inflamator si contribuie la
constituirea barierei timpurii in propagarea inflamatiei
-are rol deosebit in eliberearea mediatorilor chimici care amplifica
mecanismele reactiei
2. Vascular exudativa-se caracterizeaza prin tulburari microcirculatorii, fagocitoza,
formarea exudatului inflamator,exudatul avand rolul de a dilua substantele cu efect
nociv in focarul inflamator,aduce in focarul inflamator anticorpi
nespecifici,fragmente de complement,mediatori chimici,medicamente, asigura
aparitia micro si macrofagelor in focarul inflamator.
3. Faza proliferativa- in functie de caracterul procesului inflamator,inflamtiile pot
fi:
- alterative in care predomina fenomenele de alteratie tisulara
-exudative in care predomina fenomenele vascular-exudative si acestea in randul
lor in fct de natura exudatului pot fi :
-inflamatie seroasa
-inflamatie purulenta
-inflamatie gangrenoasa sau cutrida
-inflamtie hemoragica
-productive in care predomina procesele infiltrative si au evolutie cronica
Pericardita fibrinoasa
=inflamatie acuta exudativa fibrinoasa
-exudatul contine putin lichid ,multa fibrina, leucocite si predomina PMN neutrofile
(neutorfilele sunt caracteristice IA),macrofage, eritrocite
-cauze: infarct miocardic, carcinomatoza, febra reumatismala
-consecinte: cel mai frecvent se soldeaza cu organizarea exudatului fibrinos si
formarea unor aderente iar ulterior cu obliterarea sacului pericardic
Macroscopic epicardul este opac, cu suprafata neregulata, acoperita cu depozite
albe-galbui de fibrina care au forma de vilozitati si aceasta forma apare din cauza
miscarilor corpului.
Inima va capata un aspect paros sau in limba de pisica si poarta denumirea de cord
vilos. Depozitele de fibrina sunt flasce si se destind usor.
Microscopic: pe suprafata epicardului se observa depozite de fibrina colorate
eozinofil care formeaza o retea in ochiurile carea se gasesc elemente leucocitare si
eritrocite iar in stratul subiacent avem hiperemia vaselor, edem,inflitrat inflamator
cu neutrofile,limfocite,macrofage.
Abcesul hepatic
=abcesul printr-o cavitate cu continut de puroi care rezulta din necroza tesutului
-abcesele hepatice in functie de calea de vehiculare a agentilor patogeni pot fi:
1) pioenice-pe cale arteriala
2) pileflebitice-pe cale venoasa
3) colangidice-pe cale biliara

Macroscopic abcesele pioenice apar de cele mai multe ori in contextul unei
septicemii,sunt multiple, au dimensiuni mici de 3-4 mm,forma rotund ovalara, dar
pot sa apara si sub forma unui singur abces mare,periferic, sub capsula Glisson si
deobicei fara membrana piogena.
Cele pileflebitice sunt multiple, mari, cu diametrul de 5-6 cm, net delimitate de o
membrana piogena, si pot avea forma rotunda sau neregulata.
O forma particulara este reprezentata de abcesul areolar Chauffart care este
caracterizat prin existenta a multiple cavitati purulente care comunica intre ele.
In abcesele colangidice puroiul este de culoare verzuie, iar uneori procesul
supurativ este extins la intreg ficatul si ficatul poate fi comparat cu un burete
imbibat de un puroi de culoare verzuie.Abcesul poate fi recent cand are limite
imprecise,perete neregulat, din cauza tesuturilor necrozate sau poate fi cronic
cand se formeaza dupa incetarea proceselor sau fenomenelor de supuratie cand se
constituie o capsula conjunctiva care este captusita de o membrana piogena,deci
este bine delimitat.
Microscopic puroiul este alcatuit din numeroase PNM neutrofile,putine hematii,
piocite(=neutrofile incarcate cu grasime), fibrina, hepatocite necrozate, germeni
patogeni. Membrana piogena este reprezentata de tesut de granulatie: fibroblaste,
fibrocite, vase de neoformatie, inflitrat inflamator iar in jurul abceselor se pot
constata hepatocite cu leziuni distrofice,vase hiperemiate,inflitrat inflamator.
Apendicita acuta flegmonoasa
=inflamatie exudativa purulenta ce infiltreaza intreg peretele apendicular,are
tendinta de perforare, si extindere peritoneala a infectiei in lipsa interventiei
prompte si de aceea este o urgenta chirurgicala
-ca si etiologie: obstructie prin fecaloame(stagneaza in macula rectala si sunt
fecale deshidratate), calculi, tumori,paraziti, proliferare microbiana de
colibacili,stafilococi, streptococi, iar la copii diferiti samburi (de cirese)
Macroscopic: apendicele este marit in volum, hiperemiat,cu seroasa mata, ce
prezinta pe alocuri depozite de culoare alb cenusie iar la sectionare peretele este
ingrosat dar pliabil(se rupe cu usurinta) iar in lumen avem puroi.
Microscopic: mucoasa peretelui apendicular poate prezenta zone ulcerate (cu
lipsa de substanta) iar celelalte staturi sunt inflitrate cu numeroase neutrofile.
Avem hiperemie si hemoragie si infiltrat inflamator iar in lumenul apendicului
gasim numeroase neutrofile, piocite, celule necrozate, hematii, fibrina.
Mezoul este hiperemiat, infiltrat cu leucocite, iar pe seroasa putem gasi depozite
fibrino-leucocitare.
Leptomeningita
=inflamatie acuta exudativa a meningelor cerebrale
-are un prognostic rezervat din cauza posibilitatii difuziunii procesului inflamator
cu interesarea tesutului cerebral si a sistemlui ventricular
Etiologie: poate fi determinata de meningococ,pneumococ, streptococ,stafilococ, E.
Coli, hemofilus influenzae
Macroscopic: encefalul si maduva spinarii apar marite de volum, edematiate si
congestionate, dura mater este destinsa,LCR poate fi tulbure sau purulent

-leptomeningele (piamater si arahnoida) apare mat, ingrosat, acoperit uneori de

membrane si depozite purulente, cu aspect diferit in functie de agentul infectios.
Microscopic: meningele ingrosat contine vase congestionate,edem, PMN
neutrofile, rare limfocite, filamente de fibrina, iar straturile externe ale cortexului
cerebral sau ale maduvei pot prezenta infiltrate inflamatorii in jurul vaselor
hiperemiate.