yViiulu XVI.

ARAD, 29. Martie (10. Apriln) 1892.

Nr. 1 3 .

BISERICA si SCOL'A.
oia b i s e r i c s e a , scolastica, literara si e c o n o m i c a .
Iese odtc in septemana:

DUMINECA.

PEETTULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTWNILORU:

Corespondentiele s se adreseze Redactiune

Pentru Anstro-Ungari'a :
Pe unu anu 5 fi.cr., pe V2
2 fl. 50 cr.
P e n t r n R o m a n i ' a si s t r a i n e t a t e :
P e u n u anu 14 fr., pe jnmetate anu 7 franci.

Pentru publicatinnile de trei ori ce contienu

eam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e la
TIPOGRAFI'A DIECESANA in ARAD.

Nr. 1269/181)2.

O
catra

< * 1* <- it 1 1* i t i ,

inspectorii
tiunea
P.

colari

apartienetori

consistoriului

din

la

jurisdic-

Aradu.

T. Domuule !

In considerarea foltfselor albinaritului, Innaltulu

regimu nisuesce la estinderea acestui ram de economia,
si anume ne ineunosciintieza naltul Ministeriu reg.
de cult si instruciune sub 2 1 1. c. Nr. 5 7 1 c Misisteriul agriculturei a decis infiintiarea a lor 57 de
stupine in mai multe comitate, anticipnd dela stat
1 0 2 fi. 0 5 cr. imprumut cte de o stupina. Preoii
cari vor se se impartasiesca la intreprindere si se se
informeze mai in detaiu, au se se adreseze de a
dreptul la inspectorul regnicolar de albinarit Nicolou
Grand in Buzias (comitatul Temisiului) pana in 15
Aprile st. n. a. c. era invetiatorii au se se adreseze
pe calea concernintilor inspectori reg. scol. erasi pana
la disul termin de 1 5 Aprile.
P. T. D - T a esti .poftit a cercul acest'a onorailor
preoi si invetiatori submnuati.
Arad, 1 8 . Martie 1 8 9 2 .
loanu

JHetianu,

m. p .

Episcopulu Aradului.

P R E D I C A
pe a cincea Dumineca
a paresimilor,
de printele
protosincekt
Iosifu
I.
Goldisiu.
;

Nu scii ce cerei." Marca X. 38

. Enpa ^ce Mantuitoriulu Christosu a trei'a-ra

a prdis s'ufrintiole, mrtea si invierea sa, s'au apropiat catra densul fiii lui Zevedeiu, precum marturisesce Iffteiu ev. (XX, 20.) impreuna eu mum'a
lor, inchinandu-se si voind a cere ceva dela densulu.

BISERICA si SCOL'A."

Christosu i-a intrebat : Ce voiti? Ei

i-m'ws^promite-ne ca vom sied unidu d' drpt'a, si altulu
d' stng'a ta in imperat'a
ta. Atunci Christosu
-a respuns
Nu sciti ce cereti !
h
S nu redeti I. A.
ta femeia si fiii ei
iu intieles sut) imperati'a lui Christos o vitia mai
Fericita dincolo de mormentu, menita fie-carui'a omu
dupa faptele sale ; nici nu au intieles ei imperati'a
luminei si a moralului, pentru care propriaminte
Christosu a venit in lume ; pentruc nu o femeia
simpla, dar nici apostolii inca nu strbtuser a fi
in curat ca propri'a nisshm a lui G M ^ o s . E i
credeai , ca Messi'a trebue s fie rege al jidovilor,
care s restitue tronulu lui Davidu, si s redice scapatatulu poporu jidovescu preste tote poporele pamentului ; r fiii lui Zevedeiu aspirau la cele mai
inalte dignitti si posturi de on6re in infiintiand'a
imperatia a lui Israilu, la posturi de minitri, de
mari viziri su de lociitori in cutri provincii mai
insemnate.
S nu ne miram, ca acestor doi apostoli, altcum forte iubii, si consngeni lui Christosu, anteietatea ceruta li s'a deneg&t ; pentru c au cerut
lucru nepotrivitu.
Nici unu printe nu e att de aspru,
dice
Christosu intr'alt locu, care in loc de pne s dee
fiilor sei ptra, scorpiu su sierpe si dca totui
ar cere ei de acestea, de sigur li-ar respunde : Nu
sciti ce cereti !
Adeverat, c unu atributu nedispensabilu alu
intieleptului este a merge tot inainte, si a fi treptat
mai desevirsit, precum
si tatl nostru
celu din
ceriuri este desevirsit. Acestu atributu pe pamentu
numai omului este dat, cu care elu dintre marginile
anguste a-le naturei nisuesce la sfer'a infinitului.
1

Spiritulu tinerimei in deosebi trebue s fie petrunsu de acelu adeveru, ca virtutea trebue s fie
tient'a de preferintia a vieii, si c pentru a o ajunge
trebue s despretiusca sufeiintiele, ma chiar si
mrtea :

Virtutea e lumin'a srelui

frumosu,
Ce rio pte terge noru intunecosu !
Norii cte-odata srele umbresc ;
Inse . . . vintulu sufla, norii se topesc. )
1

Noi pe marea vieii trebue se facem c si corabierulu, care pornesce cu fruntea senina si curagiosu spre valurile si vijeliile ce-lu atepta. Numai
marea agitata produce mrgele. Sub lovirile maiului
se formeza coron'a. Legea naturei ne gaianteza, ca
ori-ce nesuintia nobila trebue se-si ajung scopulu,
c si saminti'a astupata, cnd i vine timpuu : acest'a crepa gli'a ce o apas si se inaltia catra
s6rele ce-i da caldur'a si lumin'a vieii. Elevii emi
neni in luptele olimpice, de regula erau laureai si
in sc6l'a vieii, lucrnd spre binele patriei, al nea
mului si al omenirei.
Omulu intielept e asemenea magnetului, care,
fie marea lina seu fie turbata, totdeun'a arata polulu, si dela acesta direciune nemica nu-lu p6te
abate.
E lucru naturalu dara, c celu-ce a ajuns trept'a
de tribunu, doresce se fie pretoru, pretorulu voescd.
se fie consulu. Locotenentulu doresce se fie capU
tanu, er capitanulu aspira se fie maioru. Tot asia
voesce diaconulu se fie presviteru, er presviterulu
protopresviter; si de feliu nu-si aduce aminte de
aceea ce a fost, ci pururea vede inaintea sa aceea ce
bucuros ar fi.
Si cnd acesta nesuintia se manifesteza intre
marginile naturale, conforme putintieloru n6stre : atunci nu numai e concesa si justa, dar e socotita
c o virtute demna de lauda. Din care causa la ve
chii Eomani ambiiunea c dieitate alegorica avea
biseric'a si cultulu seu propriu.
Cnd inse ambiioii nu se mrginesc a dori
ce corespunde puterii si priceperii lor, precum dice
Horatiu : Quid valeant hunteri (ce pot tiene ume
rii), ) ci cer o preferintia nenaturala, c si fiii lui
Zevedeiu din evangelia: atunci ambiiunea c pecat in contr'a Duhului sntu, e urita, este inaintea
lui Dumnedieu si a 6menilor de o potriva osndit;
si precum voiu se ve aret este grea c petr'a, pericidsa c scorpiulu si lunecsa c sierpele :
2

Ve rog se me ascultai!
Ambiiunea este o pofta nemesurata dupa onore
si mrire ; este o patima ce orbesce pre omulu
aspiratoriu la funciuni si titluri mai in alte, nelasandu-lu se faca paralela drepta intre cualificatiunea
sa si on6rea dorita ; este o patima, care stapanesce
pre omu, facendu-lu incapetienatu a crede mortisiu,
c adeveralu este si trebue se fie numai pe partea
densului, inct spre a isbuti, e gata a recurge la
cele mai drastice mijl6ce de satisfacere si resbunare;
x

) Aricescu.
) Ad Pisones 3 8 4 0 .

ambiiunea nutresce partidele si distruge naiunile,

despretiuesce legile, datorintiele, virtutea, consn
genii, fraii, patri'a si umanitatea.
Ambiiunea dice Salustius pre
muli
muritori i-au fcut faciarnici, carii una
au la
inima si alta pr ta pe limb i ; carii nu dupa adeveru ci dupa interesu judeca amiceti'a si inimiceti'a; mai multu bunu au in fada
dect in
minte. Acesta la inceputu cresce pe
neobservate,
cte-odata erumpe: dar apoi cnd acest ren s ' a
latit c o pestilentia,
atunci insusi statul s'a
schimbat, imperiidu din celu mai justu si bunu
s'a facutu crudelu si intolerantu. (Catilina c. 10.)
Snt'a scriptura, primulu izvoru pentru invetiaturi ducet6re la bine, ne arata pre prototipulu Am
biioilor chiar intre angerii lui Dumnedieu:
Angerii, crora, c fiintielor mai inalte si mai
perfecte li este loculu plinu de splend6re impregiurulu tronului cerescu, triau toti intr'o fericire desevirsita, de care ochiulu na vediut, urechi'a
na
audit si la inim'a omului n'a strbtut.
Lucifer,
fiulu Aurorei inse cu acesta fericire n'a fost multiamit, si a dis intru inim'a sa :
Suime-voiu
in ceriu, inaltia-voiu
tronulu
meu mai pe susu dect stelele lui Dumnedieu
si voiu siede pe muntele intrunirei dieilor, pe
nordulu
cel mai deprtat suime-voiu in inaltimile norilor, voiu fi asemenea celui
Pre-inalt.
(Isaia 1 4 , 13 14).
Si s'a mrit dice pr. Daniil pana la
otirea ceriului, si a aruncat la pament
o parte
din otire si din stele, si le-a clcat. S'a
mrit
chiar pana la mai marele ostirei ( 8 , 10 1 1 ) . Si
s'a fcut resbelu in ceriu, dice sntul loan
Mihail si angerii lui au dat resbel cu draconul
si draconuki cu angerii lui au dat resbelu, dar
nu a isbutit; nici s ' a mai aflat locidu lor in ceriu.
Si fu aruncat draconulu
cel mare, sierpele cel
vechiu, care se chiama Diavolii si Satan'a,
cel
ce insiela tta lumea fu, aruncat pe pament si
angerii lui fura aruncai cu el. Si am
auditu
voce tare in ceriu, dicend : Acum s'a fcut mn
tuirea si tarVa, si imperati'a
Dumnedieului
no
stru^ si poterea Christosului seu. (Apoc. 1 2 , 7 1 0 . )
Dar se trecem la istori'a universala c la al
doilea izvoru de invetiatura, mai accessibila in sfer'a
priceperii n6stre, si se vedem c :
1. Ambiiunea e grea c si petr'a, care cu
multa grije si neodihna apas pe omu, si este cru
cea ambiioilor.
Lampridius, renumiii scrietoriu romanu din seci.
IV. d. Christosu, istorisesce, ca Ovinius Camillus,
unu senatoru din familia vechia, omu crescutu forte
delicatu, tiesea planuri de resmelitia, c se ajung
la domnia.
Lucrulu fu descoperit lui Alessandru Sever imperatului ( 2 2 2 2 3 5 d. Chr.) si s'a adeveritu deplinu ; fiind
apoi chemat la palatulu imperatescu, Imperatulu i-a e s -

primat multiamirea, cci elu tocmai intr'unu timpu cnd

imperinlu are resboiuri grele in orientu cu Persi'a er la
apusu cu Germani'a, doresce de buna voia tronul si
grijea statului, de care cei mai oneti 6meni se feresc,
si crora mai cu sil'a ii se impune. Apoi a mers in
senatu si pre omul acest'a att de infricosiat in consciinti'a crimei fcute, l a numitu impreuna-ocrHiuitoriu, l'a luat la sine in locuinti'a imperatesca,
imbracandu-lu in aceleai haine in care si elu se
imbrae; apoi l'a lnatu langa sine in espeditiunea
militar.
Cnd Imperatulu a mers pedestru, pre Ovinius
eel indatinatu a trai comodu, l'a poftit se faca ase
menea ; acesta inse dupa 5 0 0 0 de pasi abia mai
potea merge ; Imperatulu atuncea l'a poftit se merga
calare. Dupa caletoria de 2 dile ostenindu-se si
pe calu, l'a pnsu in carutia. Nepotend a mai merge
nici in carntia, a respins impreuna-ocrmuirea de uritulu labdrei prea multe si a spus ca voesce mai bu
curos a muri. Deci Imperatulu, l'a concrediutu in
paz'a unei trupe de ostai si l'a trimis inderept la
a-le sale, aretandu-i astfel, ce insemneza a purta
grije de unu imperiu.
Inchipuiti-ve I. A. deea succedea complotulu, ce
imperatu ar fi, fost acestu Ovinius ! Ar fi fost unu
monstru, buna-6ra c si Caligula, Nero si Heliogabalus, osnda omenimei; el n'a sciut ce cere, respec-,
tive la ce aspireza, c si fiii lui Zevedeiu ; er Alessandru Sever, humanulu imperatu prin prob'a la
care 1-a pus, a urmatu numai lui Christosu, carele
a dis : putei se beti paharulu
carele eu lu beu ?
(Marcu X , 38.)
Adever este dara c bun'a conducere a popo
rului este o sarcina forte grea. si Moise, cnd er
strimtorit de poporulu ce se resculase asupra den
sului, cu drept cuventu a strigatu : Pentru ce Dmne,
amaresci intru atta pre servul
teu f
pentru-ce
nu afllaui
char naintea
ochilor
tei 9 de ai pus
asupra mea sarcin'a
ntregului
acestui poporu 9
(Num. 1 1 ) .
Bine a sciut acest'a imperatulu Carolu V-lea,
carele in Brusela dand principatulu belgie fiului seu,
luiFilip al II-lea, a dis lacremand : O fiule, mare
lucru 'ti impun eu tie !" Alfons, regele Aragoniei
dicea, ca starea mgarilor
e mai buna dect a
imperatilor:
pentru
ca acelora cte odat li se
ia sieu'a de pe spate, dar acestora nici
odat.
Ambiiunea e c si petr'a inghitita in locu de
pne, ce nu molcomesce fdmea celui flamandu : asia
nici onorurile nu indestulescu pe omulu ambitiosu.
Este cunoscuta ambiiunea nesatiabila a lui Alessandru celu Mare : Cnd c pruncu primia scirea,
ca tatalu seu Filip a cuprinsu unu orasiu seau a c
tigat o lupta, in loc de a se bucura dicea : Ta
talu meu va cuceri totulu asia, ca nu va remne
nemic
estraordinariu
de facutu
pentru
mine !
a

Audind dela intieleptulu Anaxarcus, c nu nu-,

mai o lume ci mai multe ar fi, a lacremat, pentru
ca elu nici a enei'a Domnu nu p6te fi, si se siinti
umilit in vederea spaiului instelat al Ceriului.
Apoi propunendu-si a supune de tot monarchi'a
persica: de loc n'a primitu dela Dariu, regele Per
ilor nici cele mai favorabile conditiuni de pace, ci
i-a impus se abdica, cu cuvintele : c el n'a
venit
in Asia c se primesca ceva dela alii; ci c el
se le dee. Si precum
lumea are unu sare,
asia
si imperatu a numai unu rege pote ave; deci seu
se implinesca
cele poruncite,
seu se atepte
resultatul luptei de mne.
Ambiiunea lui Alessandru inse a ajuns culmea,
cnd a scris si a poftit, c Lacedemonenii prin decretu se-i staveresca onojuri divine si se-1 induc
in numernlu Dieilor : fie, a dis Damis, se-i concedem plcerea
lui Alexandru
de a se numi Dieu !
manifestnd unu surris ironic asupra neghiobului am
biios, carele crede c ei ca simpli muritori, pot
crea D i e i ; seu cel pucin are plcerea de a se mn
dri cu umbr'a unui nume fals.
Iulius Cesar luptandu-se cu contra-candidatulu
seu Q. Catulus pentru dignitatea de Pontifex Maximus, mama-sa s'a silit a-1 capacit c se nu se
mai frmnte ci se se retrag : Cesar i-a respuns,
c densulu inca in ser'a aceea voesce, seu a fi celu
mai mare in Rom'a, seu prin esiliu a fi isgonit din
tiera. El a ajuns cea mai inalta dignitate, si totui
nu s'a multiamit. Ajungend censor, a pretins eognumee de : Pater patriae.
Ajungend acest'a, a cerut
se-i se puna statu'a intre statuele regilor. Mai apoi
si-a asiediatu unu tronu de auru in curia. Neindestulitu nici cu acestea, in arogani'
voitu c
vorbele lui singuratice se fie tot atia articli de
lege. Peste acest'a i plcea numele si titlulu de rege ;
mai apoi nici inaintea senatului n'au voitu se se
sc6le ; in urma nepotend merge mai sus, pretindea
onoruri divine.
Buna-dra c si mediculu Menecrates, carele
vindecnd cu succes nesce morburi desperate, si po
porulu din linguire numindu-1 I u p i t e r : acestu nume
intru atta l'a fcut ambiios, inct intr'o scrisdre
adresata lui Agesilaus, regelui, nu s'a sfiiit a se
subscrie : Menecrates
Iupiter.
Agesilaus, pre carele
'1 caracteriseza o modestia singulara, i a respunsu,
incheiandu : regele Agesilaus doresce, c Menecra
tes se fia sanetosu, intielegendu: cu mintea
intrega.
Bine a dis intieleptulu Seneca despre Iulius
Cesar si despre alii lui asemenea, c sunt ponduri
date pe povrnisiu, care nu se pot opri, pana ce jos
in vale se trntesc la pamentu.
2) Ambiiunea
este c si scorpiulu,
crudela
si periculsa.
Cci precum Scorpiulu tot aceea caut,
cum se impunga si se invenineze, intorcendu-si c6d'a
spre victima ; si precum serie marele naturalist Pliniu
(in cartea X I . c. 25.) din 11 pui, ee de regula

produce, oinra si maanea 10 : asia insatosiza s

ambiiunea dupa snge ; ea 'si gatesce ealea catra
dignitati chiar prin omorirea celor iubii si mai de
aprpe ai sei.
Cartea Iudecatorilor (C. 9.) ne arata, cum Abimelech, ca singuru s ajung stpn peste evrei,
pre toti cei 70 de frati ai sei i-a omoritu.
Iustin in cartea 1 0 . spune cum Ocho, regele
Persiei a omorit pre 8 0 de frati ai sei, c singuru
s stapansca.
In Assiri'a o fta cu numele Semiramis c
sclava a ajunsu in curtea imperatului Ninus ;
prin gratiile sale si capritiile norocului a devenitu
soci'a imperatului ; ea inse nici cu att'a nu s'a multiamit : a dorit c cel pucin 5 dile ea s stapansca
cu deplina putere ; imperatulu, barbatulu nepresupunend reu despre soci'a sa, i-a implinitu poft'a ; atunci
ea, puternic'a imperatsa a Assiriei, numai dect a
dispus decapitarea brbatului, si a imperatit apoi
singura mai departe.
Servius Tullius eminentulu rege organisatoriu
al Romei pre 2 fete ale sale le-a maritatu dupa cei
2 fii ai lui Tarquinius Priscus. Fic'a cea mai betrna,
ambitis'a Tullia, devenind soci'a blndului Aruns,
s'au infieles cu cumnatulu seu Lucius, cu care era
de o natura, ambii selbateci si coniveni, ca att pre
sora-sa, soci'a lui Lucius ct si pe Aruns, barbatulu
seu, s-i stnga de pe faci'a pamentului. Ce li-a si
succesu ; luandu apoi Lucius pre Tullia de socia.
De aci inaiate Tullia cu barbatulu au inceputu
a lucra in secret, mai apoi in publicu pentru detronarea tatne-seu : ca in curend s pota deveni barbatulu seu rege si ea regina.
Sociul ei Lucius Tarquinius prin daruri si promisiuni in scurtu timpu a castigati! o parte din patricii si din ostasime si a intrat in Curia, a ocupat
tro nul u regescu, r pre regele Servios, socrulu seu,
imbratiosindu-1 l'a aruncatu de pe treptele Curiei in
josu si l'a vulnerat, ma a trimisa in urma-i omeni,
carii l'a omoritu in drum catra casa.
Tullia esaltata de bucuria a grbit ca ea antaiu s salute pe Luciu de rege, r la intrcere
catra casa lund besti'a frnele dela cocieriu, ea cu
man'a-i propria a mnat caii cu trsura preste cadavrulu regelui, carele jacea mortu in drum, improscndu-si faci'a si vesmintele cu sangele nevinovatu
lui seu tata. Tot poporulu s'a scandalisat de crim'a
acestei fice att de selbatice, si a numitu acelu loc
pentru totdeun'a : Vicus scelerat us. adec strad'a
afurisita. r Tullia, vipera, cu pretiulu sngelui
nevinovaii alu tatane-seu s'a facutu si a stapanitu
c regin'a Romei.
Agrippina nu s'a multiamitu a fi imperatsa,
ci c pre Nero, fiulu seu din prim'a cstoria, s-1
veda ct mai curend imperata, r ea s fie mam'a
imperatului, si-a omoritu barbatulu, pre Claudius prin
otrava. Si fiind fcuta atenta la sortea ce o pote
atepta s pre dens'a din partea resfatiatului seu fiu,

deca acela va ocupa tronuu: Nu-mi

pasa"-, a
dis ea, Numai se
imperatiesca.
Ascultai unu esemplu din istori'a p a t r i e i : La
anulu 1 0 7 7 reposandu Grejza, regele Ungariei, a lsat
doi orfani pre Coloman si pre Almos; nobilii Ungariei
din consideratiune c atunci tier'a sttea in lupte con
tinue cu popdrele vecine, mai alesu cu polonii si cu
rusii, au aflat de bine, pana ce vor cresce orfanii,
a incoron de rege pre Ladislau, fratele reposatului,
carele se fie nu numai grijitoriu orfaniloru, dar si
conducetoriu in resboie. Acesta Ladislau, pre carele
Ungari'a pentru virtui si religiositate '1 numera intre sni, a dat nepoilor o crescere ct mai potrivita, asia c pre Coloman, carele era mai slab de
constituia si se ocupa fdrte mult cu studiile, dei
era celu mai betrnu la dorinti'a intetit6re a nobililoru tierii, l'a facutu episcopu, er pre Almos l'a
destinatu de rege pe tronulu Ungariei, desi bunulu
Ladislau bine cunoscea caracterulu lui Colomana, cel
att de ambiioii, de conduita prefcuta si f6rte
aplecata spre fapte de violintia.
u

'
'
j
:

Dupa rn6rtea lui Ladislau ( 1 0 9 5 ) , Coloman

numai dect a lapedat mitr'a arhieresca, s'a cs
torit si adunandu-si partida sa, cu ajutoriu strin
s'a proclamat de rege al Ungariei; era c se-si asigure tronul, si la svatulu aderintilor sei a dispus,
ca att fratelui seu Almos, ct si nevinovatului fiu
al acestui'a se li se scdta ochii. Almos in urmarea
cumpliteloru suferintie a reposatu.
Coloman c rege pana la sfrsitulu vieii a trit
in nelinisce, torturam de consciinti'a acestei fapte
criminale, er fiulu seu Geiza (II.) a reposatu fara
successoru.
Lui fieiza i-a urmat pe tronu Bela Orbul, pr
carele aderintii lui Almos '1 tienusera si crescu
ser in ascuns. B e l a orbulu nu peste mult, la sva
tulu sociei si a magnatiloru a tienutu dieta langa
Muresiu in apropierea Aradului. Aci s'au adunat palatinulu, banul, toti prelaii si fruntaii tierii in or
nate ce te orbiau de splenddre, si incungiurati de
garditi si popor, ateptau cu nerbdare se veda pre
regele si pre regin'a.
Deodat se trag in laturi pnzele cortului re
gescu ; si eta o privelisce mai mult trista dect
imbucuratore.
P e tronu-i aurita siede regele, unu june abia
de 2 2 de ani cu umerii acoperii de buclele-i blon
dine, carele la urarea prima a multimei arata o dulce
zimbire; dar bucuri'a generala a multimei iute se
schimba in jele : incepu toti a lacrima si a plnge
vediendu gropile intunec6se pe faci'a regelui lipsita
de vedere.
Ceriulu se intuneca, prevestind o furtuna amenintiat6re, cci de langa tronu propasiesce c unu
archangelu resbunatoriu Ilona, regin'a, si incepe a
vorbi : Fidelii notri nobili, betrni si tineri,
avui
si seraci l Cutai spre faci'a regelui vostru, voi
pre el toti l vedei, dar el din voi pre
nimenea
!

Armili XVI.

B I S E R I C A

nu vede ! Dumnedieu
Va chiamat pe tronu, ome
nii inse mai inainte Va fcut cersitoriu.
Cei ce au
fcut acesta, sunt de facia intre voi eta-i
aci
sied cu facia
zimbitre pana la unulu, acei reutatiosi magnai, carii au dat lui Coloman
svatul
si au grabitu a duce in deplinire
infioratorea
fapta ; ei acuma se bucura in inimile
sale, c
regele lipsit de vedere nu-si pate rdic
man'a
asupra-le c se-le resplatesca !
De aci incolo v6rbele reginei nu s'au mai auditu : s'a inceputu grtfzniculu mcel, si in cteva
minute 68 de magnai fara mila fura onioriti in faci'a
tronului imperatescu.
Aceste sunt urmrile ambitiunei lui Coloman.
Eta unu adeveru pronuntiatu de T. Cicero, c cu
pasiu intrdiatu
procede mania
lui
Dumnedieu,
der intrdierea
o compenseza cu greutatea
pedepei
lr a Dei lento procedit gr adu, sed tarditatem
poenae gravitate
compensat.
Se nu uitam, c si scorpiulu de regula devine
impuns si omoritu de unulu din puii sei, care totdeuna se urca si remne scutitu de asupr'a pe spa
tele mamei sale.
3) Ambiiunea
e lunecosa ; cci tdta mrirea
si titlurile lumesci aluneca din man'a omului c si
sierpele.
Unu stpn asia-si dresase calulu ca la cuventulu : pleca-te, se las in genunchi, si erasi cnd i
dicea: redica-te. se redic si veni la domnulu seu.
Unu soldatu a furatu calulu si i-a lasatu pre alu
seu, carele era mai slab. Stepanulu informata despre
furatura, a luat pe lotru in g6na ; lotrulu observandu-lu, spre a scapi a dat preste unu riu afund se
treca de a notatulu cu calulu; cnd furulu era la
mijloculu apei, striga stapnulu dela margine : p 1 ec a-t e ! Bietulu calu ascultatoriu numai dect s'a
plecatu in apa cu furulu, carele a remas luptandu-se
cu m6rtea, er calulu la vorb'a stpnului : redica-te,
s'a ndreptat si re'ntors la stapnulu seu.
Asia se j6ca lumea cu cei ambiioi ; abia au
incalecatu, si dupa dicerea psalmistului : i-a lasatu
se cada in prpastia,
cci intunecsa si lunecosa
este calea lor, si angeridu Domnului
ii gonesce.
XXXV, 6 si L X X I I I . 18.)
Pentru aceea Boetius in opulu seu de consolatione" dice ambiiosului in person'a lumei : Ur
ca-te, deca ai voia,, dar cu aceea lege, ca deca
eu voiu afl de bine a Te revoc, se nu te afli
vatemat
Odat punendu-se ntrebarea : pentru ce Mantuitoriulu Christos, nemijlocit dupa inviere, s'a aretat
Mriei Magdalinei in form'a unui gradinariu ? Pen
tru ce nu in form'a lacatariului ? de 6re-ce el a des
chis uile cele incuete ale raiului; pentru ce nu in
form'a soldatului ? Cci el a invins puterea diavo
lului ; pentru ce nu in form'a zidariului ? fiind-ca el a
zidit biseric'a lu Dumnedieu pe stanc'a cea neclatita. S'a respunsu : pentru-c in gradin'a lui Dumne
u

si

SCOL'A

101

dieu, din care face parte si acestu pamentu, el port*

frfecile, cu care ratza tufisiul si arborii ce pr tare
se inaltia.
Tot muntele si dealulu se va njosi, si cele
strimbe se vor face drepte, si cele aspre ci ne- *
tede." dice evangelistul (Luca I I I , o.)
Isop a ntrebat pe Tales intieleptulu, c ce lucra
Jpiter ? Acest'a a respunsu : Smeresce pe cei ce
se inaltia, si inaltia
pe cei ce se smeresc ; dand
prin aceste s intielga : c tte lucrurile omenesci se invrtese dupa voi'a lui Dumnedieu.
Asemenea fiind ntrebat Bion, ca cine e cel
mai neodihnit, in vietici ? Acela dise el care
vrea mai sus se se redice : cci acela, c s ajv.nga titluri si posturi
inalte, de o mia de gn
duri e torturat ; ajung endu-le acele, l
torturza
grijea, c nit cumva s le perda pentru c dignitatile castigate prin
ambiiune
sunt espuse
la
cele mai multe primejdii ; si fericit e aceia,
care
\ti pune speranti a in purtarea
de grije a lui
Dumnedieu,
nedorind
mai mult dect ce
i-se
cuvine.
Precum e lucru periculosu a umbla cu sierpele,
asia e si cu onorurile. A dovedit acst'a Dionisius
regele Siciliei facia de Damocles lingusitoriul, carui'a
a dispus a-i pregati msa, tron si tte ce se tiea
de viti'a imperatsca ; intre aceste inse de plafond
a acatiat cu unu fir de per de calu o sabia selipitisa, asia ca cu virfulu s-i ajung chiar d'asupr'a
grumazului, ca cu att'a mai vrtos s intielga ce
e viti'a unui rege.
E greu a conduce bine o comuna, mai greu
unu comitatu, si mult mai greu o tiara su imperata. E greu a conduce cu succesu o parochia, mai
greu unu protopopiatu, dar mult mai greu o diecesa
su eparchia.
Demosten, dupa ce timpu indelungatu guver
nase republic'a, a mrturisit amicilor sei, c dca
dela inceputu i s'ar fi oferit due ci : un'a ce duce
la morment, a l f a ce duce la acest mai inaltu scaunu
alu regimului, si ar fi prevediut tte neplcerile,
temerea, invidi'a, crtirile injuriile si periclele de care
unu asemenea post inalt are parte, el cu mare
bucuria ar fi preferit calea ce duce la mrte. Cci
cu drept cuventu se dice : Plenitudo potestatis est
plenitudo tempestatis (Cea mai mare potestate e cea
mai mare tempestate.)
Bine au sciut acst'a si acei S. S. parintL,
carii fugiau de dignitatea episcopsca si de alte
posturi mai inalte, precum au fost Ambrosie, Chrisostom, frigorie celu mare si Augustin ; ei fiind alesi
episcopi au fugitu din orasiu ; r alii abia silii au
primitu acesta dignitate.
Si totui ci muritori, condui de patim'a am
bitiunei, far a-si esamina vocatiunea si cualificatiunea lor nesuesc din resputeri la sfera de onore
tot mai inalta, buna ra c melculu, pre carele v e -

diendu-Iu vuitorul chiar in virfulu unui stejaru, l'a

intrebatu : Dar tu nemernicule
cum ai ajuns
aida?
Melculu i-a respunsu : M'am
trit.
Adese-ori vedem la omenime tot aceea, ce
ne arata eantarulu, unde partea grea cade, cea usidra
se inaltia.
Nu fara temeiu au adus vechii Eomani attea
legi coercitive contr'a ambiioilor, carii demoralisau
pe alegetori, inct deveniser periculoi pentru so
cietate.
In adever bine s'a dis din betrni, c ambi
iunea e r6t'a lui Sisifus, arip'a lui Icarus si carulu
lui Faeton. C o parte de 6meni e ridicul6sa, alta
odi6sa er a treia miserabila. Eidiculosi sunt ambiio
ii carii aspireza la posturi mai inalte ; odioi sunt
carii au ajuns la cele dorite, si miserabili carii in
sperantia s'au insielat.

Dupa t6te cte Y'am spus I. A. se ne lumineze

in asta privintia intieleptulu si modestulu imperatu
romanu Marcu Aureliu, prin epistol'a adresata ami
cului seu Pollio, in care dice : Nici cand nu m'am
simit asia bine, c si atunci cnd aveam numai unu
servitoriu. Dupa ce am devenilu Imperatu, toti mi
s'au facutu mie servi, desi propriaminte eu sum
servitoriulu tuturor'a. Ei me intimpina cu supunere,
dar eu me ingrijesc despre sustienerea lor. Intre aceea ce am fost si ce am devenitu deosebirea este,
c mai inainte tota indestulirea-mi aflam in invetiarea
filosofiei ; er acuma umflat de dignitate, de o parte
artele care le-am sciut, le-am uitat, de alta parte
moravurile cu care me mandriam, nu mult le pretiuescu. nainte de ce am primitu guvernulu binelui
public, toti ochii erau atientiti spre mine, acuma
fiind domnitoriu, toti 'si ascutu limbele in contra
mea ; si precum domnitoriulu pururea afla pre cine
se pedepsesca, asia sufletele celor rei totdeuna afla
ansa de clevetire. Aceste iubite Pollio, pentru aceea
ti-le scriu, c se-mi invidiezi starea de mai inainte,
er acesta in care am devenitu acuma, se mi-o compatimesci, pentru e sum despoiat de societatea ami
cilor mei si de fruptele sciintielor ce odinidra le-am
invetiat.
Cu drept cuventu lu numesce Istori'a
intielept
pre acestu imperatu, carele nu s'a socotit pre sine
de capu absolutu, de tiranu si domnu alu pop6relor,
ci precum si este de servitoriu al supuilor sei,
carele c si unu capu de familia are a-se ingriji
despre traiulu si bunstarea tuturor supuilor ; pre
cum a dis Mantuitoriulu Christos: Cel ce vrea se fie
mai mare intre voi, va fi vue tuturoru
serv.
Pentru-c
st fiulu omenescu n'a venit c se-i se
servesca lui. ci c el se, servesca, si se-si dea sufletulu seu rescumperare
pentru muli."
(Marcu 10
T. 4 3 4 5 . )
Tot asia esemplu de rara modestia avem pre
Keagoe I. Basarab ( 1 5 1 2 1 5 2 1 ) bunulu domnu

al Eomaniei si edificatoriulu minunatei catedrale de

Argesiu, carele c printe incaruntit in esperintie
impartasiesce fiului seu Teodosie intr'altele urmatrele sfaturi : Dca nu-ti vei milui slugile tale, alta
nedejde ei numai au la nimenea se-i milusca ; c
seraculu
umbla
din casa in casa, su siede in
iditia si, cere del toti, ci trec pe acolo, si lu
miluesc ; dara slug'a ta, cnd nu are mila
del
tine, atunci el numai are mila del nimenea,
sVl
mai milusca ; ci numai pune rbdarea in inim'a
sa. si geme inim'a
intr'insulu
c si un
lemnu,
cnd il bagi in focu, si are cariu
intr'insulu.
Apoi cnd Mantuitoriulu Christos a dis : cine
voesce se vina
dupa mine, se se lapede de sine
(Mat. 16), a dat menilor s intielga, ca modesti'a
si umilinti'a trebue s fie caracteristica celor ce se
inaltia ; inaltimea lor s nu fie inaltimea acelui ar
bore, care cu umbr'a sa impedeca desvoltarea ceioralalti mai mici, ci s fie inaltimea srelui. de unde
asupr'a tuturor fiiintielor de o potriva se respandesce
lumin'a si caldur'a datatre de vitia.
Unu esemplu de modestia ni-a dat Mantuitoriulu
Christos, cnd a splat pitWrele invetiaceilor sei. AItu
esemplu de umilintia si de modestia avem pre Ioan
evangelistul, carele spunend ceva despre sine, vorbesce in a trei'a persna, c si despre altul cineva.
Cum fac pictorii cei renumii, carii in locul cel mai
putien vediut-si pun numele ; pana ce unu pictor neespert la unu tablou de pucin pretiu si-scrie numele
c si unii birtasi cu litere mari si aurite. Ursii prin
intrcerea urmelor ; epurii prin sariture intra in casuli'a sa, c venatorii s nu scie de ei. C si cand
insasi natura ne-ar svatu, ca tot asia noi in loc de
a fi ambiioi si a ne mndri cu meritele nstre,
trebue s ascundem ce este demn de lauda in noi,
Cei : Modestia
inaltia
pe om, dice Mat. ev.
( X X I I I 12.)
Pe ce trebue s fim ambiioi, ce trebue s mult
pretiuim, si pentru ce trebue s ne gratulam noue :
acst'a este numai iubirea lui Christos catra noi.
Swpiis
vitae meae Christus" a fost simbolul
imperatului roman Flavius Cl. Jovianus ( 3 6 3 d. Ch.) ;
acest'a ni fie si noue titlul cel mai preios de onre
si scop al vieii.
Acest unic titlu prerogativ al iubirei a fost lui
Ioan mai mult, dect tta glori'a lumsca.
A avut Ioan afara de acst'a prerogativa si al
tele mai multe : A fost consngn lui Christos ; dupa
Petru a fost primul intre Apostoli, si sociu al lui
Petru ; a fost grijitoriulu nascetorei de Dumnedieu ;
a fost recomandat prin Christos Maicii sale preacu
rate de fiu ; intre cei patru cheruvimi a fost repr
sentt prin chipul vulturului ; a fost intre apostoli
care mai mult a trait ; a fost intre evangelisti cel
mai renumit ; a fost martir parte prin aceea, ca stand
langa crucea lui Christos, prin conpatimire a gustat
durerile acestui'a, parte c la Eoma a fost bgat in

vas cu oleu ferbinte ; a fost Archiepiscop, carele a

infiintiat si guvernat t6te bisericele din Asi'
numit virgin pentru curatieni'a vieii, er pentru curagiu fiulu tunetului. Si totui pentru nimica din
acestea ela nu 'si gratuleza, afara de unic'a iubire a
lui Christos: dandu-ne se intielegem, ca ori cine
voesce se fie mare, se caute inainte de tote iubirea
lui
Christos.
Cnd dieulu cel mare alu Mitologiei
Cu virtui pe dmeni voi a-i dota,
Uita din gresiela, se dea Modestiei
Loculu cel de frunte, ce ilu merit.
Biat'a Medestia intr'un coltiu ofta ;
Se r6ge pe Joe, ea nu cuteza.
Joe o zaresce si-i vorbi asia:
Dar tu, Modestia, fat'a mea frumdsa,
In el coltiu departe de ce stai retrasa ?
Vino lng mine ; eu nu te-am uitat;
Intr'adins la urma de toti te-am lsat,
C se-ti dau eu tie un post insemnat."

In veci amintirea l u i !
* Casu de morte.
nregistram cu durere, ca d-lu
Dr. G e o r g i u P l o p ' u , advocatu in Aradu si asesoru
consistorialu a fost greu ncercaii de sorte, perdienda
pre fiiulu seu C a m i 1 u pre carele morbulu difteritis Fa
luat din bratiele prinilor sei Luni'a trecuta. Esprimandu-ne condolenti'a ndstra familiei ntristate rogm pre
Ddieu se-o consoleze ; er sufletulu reposatului se-lu asieze
in locasiurile drepilor!

Dulce Modestia, fiic'a mea tu esti;

Gratiile tale sunt gratii ceresci!
Missi'a ta fie, se infrumsetiezi
Virtuile tote, ce pe tronu le vedi.
Ori-care virtute, fara modestia,
Perde al ei lustru, ct de mare fie.
Virtutea modesta fi-va respectata,
Si aplaudata, si ncununata.
Pasa Modestia; unde vei calc,
Stim'a si amorulu te vor preced."

* D-n'a Alexandri,
veduv'a regretatului poctu
Vasile Alexandri, a oferitu Academiei Romne portretulu ilustrului seu sotiu. Acestu portretu e lueratu ia
oleiu de cunoscutulu pictoru din Iai, Stahi.
(Mit. de S.)

sinodulu

* Sfinirea

oficiala

a capelei

romne

din

JParisu,
se va face in primele dile ale lunei lui Maiu.
Sfinirea se va face de I. P . S. S. Mitropolitulu Primatu
alu Bomniei.

D I V E R S E .
pentru

* Feriile
la institutulu
ped.-teol. din Aradu
s'a nceput eri, si vor dur pana inclusive Joi in septemn'a luminata.
f Necrologu.
Aflam cu durere, ca c o n f r a t e l e
nostru A v r a m .Ur s u t i u, parochu in Siepreusiu, a t r e
cut la cele eterne Duminec'a trecuta, lasand in celu mai
profundu doliu famili'a si numeroi consngeni. Eemasitiele pamentesci s'au depus spre odichna eterna Marti'a
trecuta la 2 6re dupa amedi. Servitiulu funebru s'a oficiat
de 8 preoi in fiinti'a de facia a unui numerosu publicu.
Bogm pre Ddieu c pre famili'a remasa in doliu se-o
consoleze, er sufletulu reposatului se-lu asieze cu drepii.

Apoi cu toti dieii de fatia a strigat:

* Deputai

* Doctor
in mediciwt.
D-lu I s i d o r B od e a, fiiulu printelui Gavriil Bodea din Aradu a fost
promovat la gradulu de doctor in medicin'a universala la
universitatea din Vien'a. Felicitam pre noulu doctor si
i-dorim celu mai bunu succesu pre carier'a, pre carea
si-o-a ales.

eparchialu

aradanu s'au ales in cercurile vacante urmtorii d-ni,

si anume: in cerculu Lipovei d-lu Dr. A t a n a s i u M a r i e n e s c u , jude la tabl'a regesca in Oradea-mare; in
cerculu Belintiului: d-lu A v r a m u B e r l o g e a jude
la tabl'a regesca din Temisira; in cerculu Vingei:
d-lu G e o r g i u L a u r , advocat in Ving'a; in cerculu
Aradului: d-lu S e v e r B o c s i a n , candidaii de advocatu; in cerculu Siriei : d-lu G e o r g i u
P u r c a r i u , asesoru consistorialii si contabilu la fondurile
diecesei n6stre.

* Mortalitatea

in

lumea

intrega.

Revist'a

Medicine moderne" da urmattrele cifre, dupa totalulu

statisticeioru celoru mai prdspete : in flecare anu moru
pe globii 33 de miline de individi, ceea ce face, ca moru
in mediu 91.554 pe di, 3.730 pe ceau si 62 pe minutu.
Durat'a mijlocia a vietiei omenesci este de 37 de ani
aprope. Unu sfertu din populaia more inainte d'a fi i m plinitu 7 ani, si jumetate inainte d'a fi implinitu 18 ani.
Din 100,0000 de persane numai un'a ajunge pana la 1 0 0
de ani. Din 1000 de omeni, cari ajungu la 7 0 de ani,
4 3 suntu preoi si dmeni politici, 4 0 agricultori, 3 3 l u
cratori, 32 soldai, 2 9 advocai seu ingineri, 27 profesori
si numai 2 4 doctori.

* Nou pamentu
bisericescu.
Comun'a bisericesca. U s u s e u in protopresviteratulu Lipovei a cumperatu dela proprietariulu Konopy Sndor unu complecsu
Nr. 89/1832.
de pamentu de 42 iugere catastrale cu pretiulu de 6 2 0 0
fi. v. a., ceea ce constituie o noua doveda, ca preotimea
O O II V O C' Z\ 1*
si poporulu nostru ingrijesce si lucreza la assigurarea si
naintarea sntei nostre biserici; si dorim, c esemplulu
In conformitate cu dispositiunile esistente, convocarmi
frailor n6stri din Ususeu se aiba ct mai muli imita
prin acst'a la adunarea generala a reuniuniunei distric
tori. Felicitam pre numit'a comuna bisericesca.
! tuali pe toti fraii invetiatori din protopopiatele Ven. Cons.

nuta in Chiseteu la 1 2 / 2 4 August 1891 se convoca a

III. adunare a reuniunei cercuale pe Joi dupa St. Pasci,
in localitatea scoici romane gr. or. din Topolovetiu, pe
lng urmatoriulu

aradanu, ce se afla in dreapt'a Muresiului, curn si pie

tcti binevoitorii causeloru nostre scolarie.
Adunarea generala se va tiene la Aradu. in aul'a
seminariului diecesanu, Joi si Vineri dupa S. S. Pasci,
dela 9 1 2 re a. m. si dela 3 6 re d. am., cu prograrn'a urmatoria :

Program:

1. La 8 6re a. m. asistare in corpore la chiemarea

Duhului Sant si deschiderea adunrii;
2. Constatarea membrilor presenti;
a) n a i n t e d e a m a d i .
3. Prelegere practica din apistica de D-lu preotu
1. La 8 re diminti'a asistare la cbiamarea D u N i c o l a e M a r t i n o v i c i u din locu ;
chului santu in biseric'a nstra catedralu din Aradu.
4. Tragerea la respundere a membrilor abseni dela
2. C u v e n t u d e d e s c h i d e r e rostitu de preadunrile trecute ;
siedintele reuniunei T e o d o r u C e o n t e a .
5. D-lu invetiatoriu D a m a s c h i n C o s m a din
3 . I n v i t a r e la adunarea generala a II. S. I. P.
locu prelege colarilor din socota incepand cu class'a I.
S. Donimi episcopu diecesanu I o a n u M e t i a n u.
pana inclusive VI. clasa ;
4. C o n s t a t a r e a membriloru presenti.
6. Dupa prelegere reflexiuni pedagogico-didactice
5. B i n e v e n t a r e a ilustrului prelatu.
asupra prelegerii tienute ;
6. C o m e n i u s i D i d a c t i c ' a s a , discursu con7. Cetirea reportelor;
memorativu de Dr. P e t r u P i p o s i u .
a) biroului,
7. Incassarea taxeloru restante.
b) cassariului,
c) bibliotecariului;
b) D u p a a m i a d i .
8. Alegerea unei comissiuni pentru censurarea re
8. E a p o r t u l u g e n e r a l u a l c o m i t e t u portelor ;
l u i despre activitatea reuniunei in anulu 1891/92.
9. La 1 2 7 ore prandiu comunu :
9. E a p o r t u l u c a s s a r i u l u i s i a l c o n t r o 10. Dupa amedi la 3 ore prelegerea D-lui P a u l
lorului,
B a r a n din cetire, scriere si gramatic'a romana ;
10. E a p o r t u l u b i b l i o t e c a r i u l u i .
11. Eeportulu comissiunei esmise pentru censurarea
11. E s m i t e r e a a-loru trei comissiuni pentru cen- , reportelor;
surarea aceloru raporte.
12. Cetirea disertatiunilor insinuate cu 8 dile mai
12. P r e o t u l u c a s i c a t i c h e t u i n s c l ' a
inainte.
p o p o r a l a , disertatiune de Dr. T r a i a n u P u t i c i u .
13. Diferite propuneri;
14. Defigerea locului si timpului pentru procsim'a
II. Vineri in IO 2 2 Aprilie.
adunare a despartiementului ;
15. Constatarea membrilor presenti si inchiderea
a) n a i n t e d e a m i a d i .
adunrii.
13. E d u c a t i u n e a p o p o r a l a c a m e d i l o G. Creciunescu, m. p.
Constantin Pava, m. p.
c i t r e a a r m o n i e i i n t r e p o p o r u si conduprotopresv.
c
presied.
invetiatoriu c notariu.
c u t o r i i s e i n a t u r a l i , " disertatiune de N i c o 1 a u
B o s c a i u.
14. E e f e r a d ' a comissiunei esmise in caus'a raportului generalu al comitetului.
15. E e f e r a d ' a comissiunei esmisse in caus'a cassariatuhn.
Pentru deplinirea parochiei vacante din Ohaba-Sr
16. E e f e r a d 'a comissiunei esmisse in caus'a bibbsca, Protopresbiteratulu Lipovei, se escrie de nou conliotecei.
cursu, cu terminu de 30 dile dela prim/a publicare in
17. n s c r i e r e a de membri noi.
fi'a oficiala: Biseric'a si ScoTa."
I. Jo in 9/21 Aprilie.

Concurse*

i
j

b) D u p a a m i a d i
18. M e t a s a r i t u 1 u s i i m p o r t a n t i ' a l u i
a s u p r a p o p o r u l u i " disertatiune de N i c o l a u
Stefu.
19. P r o p u n e r i s i i n t e r p e l a t i u n i .
20. A l e g e r e a unei comissiuni pentru autenticarea
protocolului2 1 . I n c h e i a r e a prin presiedinte.
Aradu, din siedinti'a ordinara a comitetului, tienuta
Ia 3 1 Martie n. 1 8 9 2 .

Teodoru

Ceontea, m. p.

Iosif

Moldovanu,

presiedinte.

m. p.

notariu

Convocare.
In conformitate cu . 3 . din Eeg. pentru reuniuni si conferintie invetiatoresci, si conform conclusului
l u a t in adunarea despartiementului cercualu Belintiu tie-

Emolumintele sunt : 1. TJn'a sessiune parochiala de

3 0 jugere, parte artura, parte fnatiu, cu unu venitu anualu sigur de 250 fl. 2. Birulu si stol'a usuata computate in venitu mediu anualu de 240 fl. 3. Unu platiu parochialu cu unu venitu anualu de 10 fl.
La olalta unu venitu anualu aproximativ de 500 fl.
Doritorii de a ocupa acesta parochia, dovedind eualificatiune cel putienu pentru parochiele de clasa a III,
au a-si subscerne recursele lor instruite conform stat.
org. si regulamentului pentru parochii, si adresate comi
tetului parochialu din Ohaba-Srbsca, printelui protopresbiteru Voicu Hamsea in B.-Lippa, pana la terminulu mai sus indicatu precum si a se prsenta in vre-o
Dumineca su serbatdre in s-t'a biserica din Ohaba-Sr
bsca, spre a-si aret desteritatea in cele rituale.
Ohaba-Srbsca 9 Martiu v. 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : VOICU HAMSEA, m. p. protop.
o