mil

XVI.

i*

ARADU, 5/17. Aprila 1892.

Nr. 1 4 .

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i c s e a , scolastica, literara si e c o n o m i c a .
lese odat
PEETIULU ABONAMENTULUI.
Pentru Anstro-Ungari'a :
Pe nun anu 5 fi.cr., pe V
2 fl. 50 cr.
P e n t r u Romani'a si strainetate:
P e a n a anu 14fr., pe jnmetate anu 7 franci.
a

in septemana

Corespondentiele s se adreseze Redactiune

Pentru publicatinnile de trei ori ce contienu

earn 150 euvinte 3 fi.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

Er b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
TIPOGRAFI'A DIECESANA in A R A D .

IOANU.
din indurarea lui Dumnedieu episcopu d i e c e s a n al
Aradului, Oradii-mari, lenopolei si al Halmagiului, pre
cum s i al prtilor adnesate din Banatul-Temisian.

dului

cleru

nostru

si poporu,

eparchialu

Tatalu

si iubitiloru

deputai

: dar si indurare

del

si Domnulu

nostru

Isusu

ai

sino

Dumnedieu

Christosu

Cu provocare la -ii 8 9 si 9 0 din Statutulu

organic, convocam Sinodulu nostru eparchialu ordinariu al diecesei Aradului, la biseric'a nstra cate
drala de aici, pe Duminec'a Tomei, adec pe 12/24
Aprilie a. c , la 9 6re diminti'a, in care di, dupa
sevrsirea serviciului divin, va urm deschiderea Si
nodului in sal'a Seminariului diecesan.
Dupa cari invitnd pre toti domnii deputai si
astfel si pre P . T. DTa, la siedintiele sinodali, si
impartasind tuturor binecuventarea nstra archiersca,
am renias
Arad,

8 0 . Martie ( 1 1 . Aprilie) 1 8 9 2 .

Al tuturor
de tot binele voitoriu :
Ioanu

UMINEC'A.

PRETIULU INSERTIUNILORU :

Hr. 1 4 9 5 . Pres.

Itibitului

: D

Metianu,

m. p .

Episcopulu Aradului.

In diu'a Invirii Domnului.

Isvoru de vitia si inviire pentru intregu neamulu omenescu este inviirea Domnului si Mantuitoriului nostru Iisus Christos !
A inviat Domnulu, c se dea vitia si inviire
poprelor. Mormenturile s'au deschis", fiind in mormntu Domnulu Ceriului si alu pamentului, si multe
corpuri a-le sfinilor, cari adormiser s'au sculat, si
esind din mormnturi dupa inviirea Lui, au venit

BISERICA si SCOL'A."

in sfant'a cetate, si s'au aretat multor'a" *) c

prin inviirea Lui din mori se dea vecinicia vieii
poptfreloru.
S'a aretat Domnulu omului Stepanu preste vietia si morte ; dar precum odinitfra Petru s"a lepedat de trei ori de Domnulu, er Tom'a s'a indoit
in sfant'a Lui inviire: tocma asia s'a vediut pre de
multe ori omulu in decursulu veacurilor, indoindu-se
in credintia; si resultatulu acestei indoieli au fost
necazulu si durerea omului.
Cu necazuri si dureri multe lupta omulu si neamulu omenescu si astadi.
Domnulu este cu noi in sfant'a Lui biserica si
in tot loculu, impartind darurile Sale cele bogate asupra tuturor ; dar omulu pre adese-ori se indoiesce,
nu caut pre Domnulu si mil'a Lui, nu caut cu
deplina inima crestinesca sfant'a Lui biserica, si nu
arare ori se areta aplecatu a nu se inchin Facetoriului si Mantuitoriului seu.
Acesta indoiela in materia de credintia este isvorulu nemultiemirei, isvorulu tuturoru necazurilor si
durerilor, ce-le intempina omulu in mersulu seu spre
perfeciune si prin perfeciune spre bunstare si
fericire.
Acesta indoiela in materia de credintia si-are
de sigur influinti'a sa si asupra nostra, a bisericei
si poporului romanu. Cnd amintim de durerile si
necazurile, de cari ne plngem, detori suntem
a constata, ca potem, si in potintia ne este, c.
se obtienem, si se-ne eluptm o stare mai b u n a ;
er mijloculu siguru spre acestu scopu este eredinti'a in Ddieu, prin credinti'a in Domnulu nostru
Iisus Christos si in vecinic'a Lui remanere pre pamentu in modu vediutu prin sant'a Lui biserica si
prin sfintele Sale asiedieminte.
Ne inchinm acestei dumnedieesci indurri in
totu timpulu, pentru ca Domnulu este Stepanulu
vieii nostre ; dar in acelai timpu nu arare ori dusi
O Mat. c. 27 v. 42 si 4 3 .

suntem in retacire a-ne indoi in ceea ce avem mai

Elementulii naionala in educatiuue.
scumpii, in puterea Lui cea facetdria de vietia.
(Disertatiune tinuta de Dr. P e t r u P i p o s i u, in saPa
Portm pre corpulu si in inim'a n6stra ranele
mare a seminarhilui din Arad la 31 Ianuariu 1892.)
trecutului de trista aducere aminte, suferim de dure
rile acestor rane, si dorim neaperat toti de opotriva
Secolulu X I X - l e a se pete numi cu tot dreptulu
grabnica si sigura vindecare. Acesta vindecare o asecolulu naionalitilor. In acestu secelu s'a ridicat
reta astadi lumii inviirea Domnului, pentru ca ra
societatea omensca la convingerea, ca poporele sunt
nele infipte in corpulu Demnului restignitu pre cruce
chemate de a-se consolida in cercuri etnografice, si
portandu-le pre corpulu nostru" c odini6ra apostoa-si ralisa fiesce-care missiunea istorica dupa prolulu neamuriloru, t6te ni-se vor adaoge noue.
pri'a s'a natura. Fiesce-care poporu este indreptatitu
la comorile comune ale civilisatiunei, si cu tdte
Portand aceste rane in corpulu si inim'a ndstra
acestea
fiesce-care poporu posede terenulu seu deosesemtim puterea indurrii celei nemrginite a-lui Ddieu
bitu, intre limitele earui'a isi desvolta in modu spefacia de neamulu omenescu si ochii credintii inimii
cialu individualitatea, si separandu-se aci de tete
nostre vedu, si potu se veda pre Domnulu Ceriului
celelalte popre, si-constitne si-si afirma naionali
si alu pamentului, luminnd cu luminata lumina a
tatea sa. Din aceste rsulta, ca fiesce-care poporu
inviirii asupra neamului omenescu.
moderau, precum si-are limb'a sa naionala, asia
Inviirea Domnului ne areta in modu vediutu
trebue se-si aiba si educatiunea si cultur'a sa na
biruinti'a in lume a binelui in contra reului, triumionala.
fulu luminei in contra intunerecului prin jertfa si prin
Naiunea este o mare familia spirituala. Socie
iertare.
tatea
naionala este productulu unui lungu trecutu,
Mai multu bine si mai multa lumina ne este
plinu
de lupte si sacrificii. Conscienti'a, ce o au
scopulu, pentru carele trim, c biserica si c pomembrii
singulari ai unei societii despre legaturile
poru. Si vom ajunge neaperat si binele si lumin'a,
lor reciproce, se dice conscientia naionala. Acesta
dupa carea inseram, intarindu-ne in jertfa si in ier
conscientia numai asia se va put desvolta si susine,
tare unulu pre altulu prin luminat'a lumina a sfin
daca individii, din cari se constitue societatea naio
tei Inviiri.
nala, au ocasiune de a veni in atingeri ct mai frec
Christos au inviiat" ne este parol'a si movente si multilaterale unii cu alii. Prin ast-feliu de
dulu de salutare in sfant'a di de astadi.
atingeri ideile, sentimentele si aspiratiunile comune
In acesta sfnta salutare dicem, si mrturisim,
e vor inmulti si vor deveni tot mai pretise pentru
ca voim se trim, si se ne infiintim o buna stare
membrii natiunei. Legaturile sensibile, precum teriaici si dincolo de mormentu prin crestinitatea initorulu etnograficu, limb'a, portuln, datinele sel. re
mei nostre, er crestinitatea si biseric'a Domnului s'a aprsenta ore-cum corpulu societii nationale, preretat in decursulu veacurilor totdeun'a biruitoria,
cnd ideile si interesele comune fac spiritulu napentru ca crucea Domnului porta in sene semnulu
tionalu.
biruintiei.
Daca individulu in deeursulu vieii sale vrea se
Pop6rele se desvolta seau sunt impedecate in
desvlte o activitate folositre pentru omenime, tre
mersulu lor spre desvoltare, dupa cum sunt ideile,
bue se fie legat att prin legaturi sensibile, ct si
de cari sunt conduse in modulu lor de gndire si
spirituale de viti'a unei naiuni. A fi legat de timpu
aciune ; er modulu de gndire si aciune alu poposi de spaiu, de traditiuni si interese comune, se
reloru se schimba, cnd sunt conduse si influintiate
tine de caracterulu unui fiu alu natiunei. Caci omu
de ceea ce numim spiritulu lumii." Cnd inse poc atare, omu abstractu, in sensulu lui Rouseau, nu
p6rele sunt conduse si dirigiate in modulu lor de i este. Omulu celu viu nu .pte se existe, dect intr'o
gndire si aciune de cuventulu celu vecinicu alu ; i n d i v i d u a l i t a t e e t n i c a
determinata
Domnului : atunci mersulu lor spre desvoltare si I si i n t r ' u n u
culturalu
determinatul
perfeciune primesce unu caracteru statornicu, si porta
Cosmopolitulu in superbi'a sa se numesce pre sine
in sene timbrulu trainiciei.
fiu al omenimei intregi, si despretiuind sentimentulu
Vieti'a si trainici'a prin sant'a evangelia si
nationalu, crede ca sta cu unu capu mai sus dect
sant'a cruce a Domnului a fost caracteristic'a vieii
alti omeni, precnd intr'adeveru densulu e c u o
poporului romanu in trecutulu lui. Vietia, desvoltare
i n i m a mai inferioru dect ori-care dintre connatiosi trinicia vom ave in viitoriu activnd aceste dumnalii sei. Omulu, dupa cum am dis, are se-si connedieesci arme tot in mai mare mesura in modulu
centreze cugetele si faptele sale intre marginile nanostru de gndire si aciune, luminandu-ne in modu
tiunei, de care este legat prin cele mai sfinte leganentrerupt prin lumin'a inviirii Domnului.
turi ; caci tot ce se divide in pr multe parti, fie
Christos au inviiat!
sentimentu ori aciune, se nimicesce prin propri'a s'a
micime.
Daca privim istori'a culturii, vom gasi, ca la
poporele antice individulu nu se privi c o perso-

nalitate, ee-si are seopulu seu propriu, ci numai c

unu mijlocu, obligatu de a inaint interesele statului.
T6te faptele memorabile ale naiunilor antice au ema
nata din conscienti'a politica. Individulu avea se
traesca si se lucreze exclusiv numai pentru o anu
mita comuniune sau casta, si vieti'a lui avea val6re
numai intru ct servi scopurile unei corporatiuni
sociale. Mai departe n timpulu anticu fiesce-care na
iune se credea pre sine singura indreptatita de a
exista, si amgit de orgolinlu nationalu, voia se
denege altor naiuni dreptulu de existentia si desvoltare ; inse dupa-ce s'a stins mrirea Romei si a
Atenei, pe ruinele lumei antice s'a inaltiat crucea
Mantuitoriului. Isusu Christosu liberat poporele din
jugulu umilitoru alu seperatismului egoisticu, si a
invetiat pe dmeni de a stima drepturile personale in
mu. In intielesulu religiunei cretine,
fiesce-care
individu si fiesce-care naiune posede dreptulu de a
exista si a-se desvolt in modu pacinicu si de sine
statatoru, conform calitilor primite dela Creatorulu.
Dupa doctrinele cretinismului este de lipsa c se
existe naiuni diferite cu individualitate bine pronuntiata. Togma prin concurenti'a si lupt'a morala, ce
se desv61ta necesarmente intre naiuni, primesce omenimea cele mai puternice impulsiuni spre inaintare, si pe ct timpu resultatulu luptei dintre dife
ritele naiuni remane se fie hotaritu de superioritatea
ori inferioritatea etnica, lupt'a este ertata si folositdre, este inse condamnabila si periculdsa acea
lupta, cnd ea se seversiesce prin mijldce silnice,
cari sunt contrare umanitii. De-aceea siovinismulu
este de a se timbra c o procedere nu numai con
trara religiunei cretine ci tot odat contrara si
destinatiunei, ce are a-o realis genulu omenescu.
Ori-ce conscientia naionala in desvoltarea s'a isto
rica trebue se iee o astfeliu de direciune, inct
faptele tuturor poporelor se pota converg spre u manitatea
n o b i l a , prin carea se infratiesc
t6te naiunile in o singura societate mare, si prin
carea se opereza grandi6s'a desvoltare generala a civilisatiunei.
Att in evulu mediu, ct si la inceputulu evu
lui nou lipsiau inca cu deseversire acele conditiuni,
prin cari se p6te forma societatea naionala in adeveratulu intielesu alu cuventului. In deosebi drep
turile civile inca nu erau comor'a comuna a tuturor
claselor sociale, apoi lipsiau si interesele comune,
cari sunt calificate de a contopi diferitele clase si
a-le transforma intr'unu organismu unitaru. Nu exista
conscientia comuna, si prin urmare nici sentimentu
comunu. Cavalerii evului mediu se separau de poporulu de josu, retragendu-se in cetile lor. Burgesimea se refugia dinaintea cavalerilor intre zidurile
orasielor sale. Tot ast-feliu fceau si invetiatii, carii
retrai in universitile si studiile lor, se isolau de
laici, cugetau si scriau numai latinesce. In acesta
epoca limb'a poporala ddea semne de vietia numai
in cntecele trubadurilor. Se inveti limb'a naio

nala, adeverat ca in mesura fdrte redusa, in scdlele

urbane ale burgesimei. Inse limb'a bisericei occiden
tale era cea latina, si invetiatorii cei mai insemnati
ai secolului al XVI-lea, precum Trotzendorf si Sturm,
credeau, ca insusi Dumnedieu a voit, c limb'a la
tina se se latiesca preste tota suprafati'a pamenului,
si se-o adopteze de limba generala tdte naiunile.
Deci nu e mirare, daca fiesce-care invetiatoriu voia
a face din scdl'a sa unu centru de cultura latina,
si elevii vorbind si scriind exclusiv numai latinesce,
se desnationalisau ei pe sine.
In tot decursulu evului mediu limb'a latina se
privi c uniculu mijlocu potrivitu de a exprima cu
getrile mai inalte. In chipulu acesta abisulu dintre
poporu si clas'a inteligenta a devenit tot mai mare
att in limba, ct si in spiritu. In secolulu al
XVI-lea misiearea mai libera a vieii spirituale, pro
dusa prin reformatiunea bisericesca, a contribuit fdrte
mult la aceea, ca direcia naionala se se p6ta ri
dica la valdre in cultura si educatinne. Putem afirm,
ca reformatorii au invetiat pop6rele de a-se ruga in
limb'a naionala. Acestu mare evenimentu a dat impulsu si literaturei poporale. Luther, capulu nouei
confessiuni, carele se lauda cu aceea, ca e fiu de
tieranu, a tradus sfnt'a scriptura in limb'a popo
rului germanu, apoi tot elu a compus rugciuni si
imnuri, in cari a intretiesut idiome si proverbe po
porale. Luther dimpreun cu soii sei au enuntiat
principiulu, ca educatiunea are se fia nu numai afa
cerea familiei, ci si a natiunei intregi. Prin reformatiune a intrat limb'a naionala in biserica, si tot
prin reformatiune principiulu invetiamentului in limb'a
naionala au ajuns de a fi pretiuit din ce in ce mai
mult.
In secolulu alu XVII-lea C o m e n i u cere
de a-se infiinti schola vernacula," adec scdl'a elementara, in carea t6te cunoscintiele se propunu in
l i m b ' a n a i o n a l a . Apoi tot Comeniu reco
manda, c naiunile se-si inavutiesca literatur'a lor
cu crti bune, scrise in limb'a naionala. Tot pe
timpulu acesta in Franci'a, in sedlele dela PortRoyal, copiii primiau instruciune mai nainte de
t6te in limb'a naionala. Pe la finea secolului alu
XVII-lea in Engliter'a L o c k e da educatorilor
consiliulu de a pune in man'a copiilor crti de ce
tire scrise in limb'a materna. In Germani'a F r a n c k e
si ceialalti adereni ai pietismului facu asemenea.
Asia se vede, ca pe la inceputulu secolului al
XVIII-lea conscienti'a naionala mai la tdte popdrele
capabile de progresu a ajuns la unu gradu de des
voltare, unde acea conscientia tinde a-se manifesta
in educatiune, in literatura, si cu unu cuventu, in
tdte formele vieii culturale. Secolulu alu XVIII-lea, se
pdte dice, a fost pentru popdrele Europei s e c o
lulu renascerii
naionale.
nct privesce introducerea principului de na
ionalitate in educatiune, Franci'a a fost invetiatdrea
cea mare a popdrelor europene. Deja in 1 7 6 3 L a

108

B I 8 E 8 I C 'A

C h a 1 o t a i s solicita educatiune naionala. L a 1 7 6 8

R o 11 a n d merge cu unu pasu inainte, cerend, ca
invetiamentulu se se organiseze dupa trebuintiele dife
ritelor classe ale societii naionale. Apoi T u r g o t
la 1 7 7 5 , intr'unu memoriu adresat catra regele
Franciei, prin cuvinte insufletitdre isi exprima dorinti'a, de a-se crea o sistema de invetiamentu nationalu, care ar avea de scopu de a conduce pe fie
care cetatienu la cun6scerea datorintielor ce le are
fatia de domnitoru si fatia de societatea naionala.
Nu asia inse pedagogi'a lui R o u s s e a u. El re
comanda de a las, c se lucreze in edueatiune mai
m u l t : n a t u r'a. In cunoscutulu seu opu a si con
struit o sistema de educatiune naturala, care a f
cut epoca in istori'a pedagogiei; inse lui Rousseau
i-se pdte arunca o grava imputare, cand el nu con
sidera naiunea si patri'a si cele mai naturale sen
timente facia de acest'a. El era cosmopoliii. Rouseau
voesce a forma din elevulu seu numai om" pentru
omenime." Elu doresce, c elevulu dupa-ce a esit
de sub conducerea educatorului se seie trai in ori
care tiera a pmntului, si prin urmare in sinulu ori
crei naiuni. Aceste doue cuvinte, patria si ceta
tienu" trebue se se sterga, dice Rouseau, din dictionariulu limbilor moderne. B a s e d o w, capulu filantropinismului, carele s'a nisuit de a pune in prac
tica principiile lui Rousseau, se scie insufleti ase
menea numai pentru o edueatiune cosmopolita. Adeveratu ca intr'unu locu elu amintesce ceva i despre
crescerea tinerimei in spiritu nationalu si patrioticu,
inse in ultim'a analisa si Basedow voesce a face din
elevulu seu numai omu europenu, cosmopolitu carele
se fie indiferentu fatia de deosebirile concrete ale confessiunei si natiunei. In opositia cu aceti peda
gogi, brbaii revolutiunei francese au imbratisiat cu
tdta caldur'a principiulu educatiunei naionale. M i
r a b e a u voesce a transforma liceele in institute de
educatiune naionala, unde se se trimit din t6te
despartiementele tierii cate o suta de tineri, carii
se primasca instruciune dela cei mai distini invetiatori, pe spesele natiunei. C o n d o r c e t merge
mai departe si cere, c invetiamentulu se fia guver
nat de o societate naionala pentru sciintie si arte.
L e p e l l e t i e r d e S a i n t - F a r g e a u voesce
se iae de modelu educatiunea militar a Spartanilor,
si e de prere, ca sc6lele primare numai asia vor
pute d baetiloru educatiune naionala, daca acelea
se vor transforma in case de educatiune", in cari
elevii se vor cresce pe spesele republicei, in modu
uniform. In fine B a r e r e dice, ca copii sunt in
prim'a linia membrii familiei naionale, si numai in
a dou'a linia membrii singulari. E l crede, ca fara
acestu principiu educatiune naionala nu p6te se
existe. Din aceste declaratiuni se vede ca brbaii
revolutiunei francese au inaugurat er'a educatiunei
naionale. Ei au exoperat, ca educatiunea si invetia
mentulu se devin afaceri ale societii naionale, si
se nu mai remana afaceri private si arbitrare. Tot

si

S C u L ' A

Amita XVI.

in acestu s e n s a s ' a pronuntiat si F i e h t e . I a faimusele sale ewentari, adresate eatra naiunea ger
mana, elu asemenea accentueaz importanti'a educa
tiunei naionale. Asia dara in secolula al X l X - l e a ,
dupa-ce revolutiunea francesa a nimicit zidurile despartit6re, cari separau classele societii unele de
altele, si a nregistrat in constitutiuuea s'a dreptu
rile omenesci si civile, principiulu celu mare al ega
litii a strbtut tdte tierile Europei, si elementulu
nationalu si-a oeupat loculu seu in edueatiune.
Dupa-ee am descris, cum a intrat principiulu
de naionalitate in educatiunea pop6relor culte din
occidentu, va fi la loculu seu a face o scurta amin
tire si despre naiunea n6stra.
Seim din istoria, ca pe la inceputulu secolului
al II-lea d. Chr. Ulpiu Traianu, divulu imperatoni
alu Romei, trece cu legiunile sale Dunrea, frnge
puterea Dacilor si face din grup'a orientala a Carpatilor o fortaretia pentru aperarea spre median6pte a marelui seu imperiu. Strbunii notri au adus cu sine din Itali'a si de pe unde au venit un
capitalu 6re-care de cultura. Dovada despre acest'a
sunt diferitele lor asiediaminte, dovada frumCsele orasie, teatrele, sioselele, si alte cldiri monumentale,
cari firesce tdte s'au putut seversi numai la lumin'a
culturei romane. Daci'a protegeata de imperatorii
Romei era o provincia infioritdre, inse dupa-ce Aurelian retrage legiunile, timp de apr6pe optu sute
de ani Romanii din Daci'a, strnepoii deprtatei
Rome, au fost impedecati in desvoltarea lor cultu
rala ; caci in timpulu acesta pe aici au nvlit Goii,
pe carii i-au alungat Hunii cei infricosiati, pe aici
au trecutu Slavii, Gepidii, Bulgarii, Avarii si alte
pop6re barbare, cari au dus ter6re pana in adnculu
Europei.
Pe timpulu migratiunei ginilor barbare, ineepend dela Goti pana la Ttari, Romanii nu au pu
tut inaint in cultur'a si educatiunea natinala. Dupa
retragerea Ttarilor nu mai dam de nici unu monumentu culturalu la Romani, intr'unu restimpu mai
lungu de unu secolu si jumetate. In acestu timpu
s'a intemplat si unu altu evenimentu fdrte tristu
pentru cultur'a romana; si anume: Romanii uninduse cu Bulgarii convertii la crestinismu prin calugherii romani Ciril si Metodiu, se trezesc deodat cu
limb'a slavona in intreg'a lor administraia, att bisericesca ct si politica. Abia in secolulu al XVI-lea
pasiese Romanii in o noua era. Limb'a naionala,
carea s'a pestrat pana acum numai in casele popo
rului de rendu, incepe erasi a deveni factorulu cul
turei naionale. Romanii din Transilvani'a, desi greu
apesati, totui trind in atingere continua cu Saii,
traduc pe la finea secolului alu XVI-lea crile bisericesei in limb'a romna, le imprima in tipografiile
Sasiloru, si astfeliu se intemeiaza cultur'a ndstra na
ionala. Invetiamentulu in sc61e publice la Romnii
dinc6ee de muni dateaz abia de prin mijloculu s e
colului alu XVIII-lea. Caci inainte de unirea Roma-

S I S E R I

Anulu XVI.

niloru cu biserie'a Eomei, ei nu numai n'au putut

se aiba scle, dar nu li-era iertat de a frecventa
nici macar sclele existente ale celorlalte naionali
ti din patria. Si daca vre-unu Romnu totui cu
teza de a-si duce baiatulu la scla, domnulu pamenteseu putea se-lu iae dla scla si se-lu puna in
serviciulu curii domnesci. Este inse probabilu, ca in
timpurile inainte de unire preoii romni vor fi dat
putiena instruciune acelor tineri, carii doriau de-a-se
pregti pentru preoia. Deci putem afirma, ca pri
mele nstre scle, daca ar merita acesta numire, au
fost scle parochiale," ca in tot occidentulu Euro
pei in cei dinti secoli ai cretinismului. Dupa unire,
imperatulu Leopoldu I. dispune, ca se-se infiintieze
scle regulate pentru Romanii de religiunea grecocatolica la Hatieg, Alb'a-Iuii'a, Fagarasiu si mai trdiu la Blaju. Inse tote sclele acestea, togfnai ca si
drepturile politice ale Romniloru, au remas numai
pe hrtia. Abia dupa o jumetate de secolu, la 1 7 5 4
sub episcopulu Paulu Aronu, se ridica la Blaju o
scla centrala cu doue clase. Acsta scla a devenitu
cu timpulu foculariu de cultura si educatiune naio
nala. Unu aventu imbucuratoru s'a dat educatiunei
naionale prin sclele granitieresci, infiintiafe pe
la anulu 1 7 6 3 sub Mari'a Teresi'a. Dintre aceste
scle la renume mai mare s'a ridicat cea dela Naseudu, sunt inse demne de amintire si cele dela u r
lat, Hatieg si Vaida-rece. In sclele granitieresci
studiile se propuneau parte in limb'a romana. Sub
stpnirea luminatului domnitoriu Iosifu alu II-lea
s'au deschis in Transilvani'a multe scle romnesci,
preste cari, s'a numit de directoru generalu marele
Gheorge Sincai. Cu timpulu inse si numerulu acestoru scle a scadiut forte. Des nu-se pote demonstra
cu tota siguranti'a, totui este forte probabilu, ca in
acesta epoca vor fi existat scle si la Romnii din
prile ungurene si banatiene mai ales pe lng residentiele episcopesci din Maramuresiu, Satmaru, Beiusiu si prin granitiele militare. Asia dara dela mijloculu secolului alu XVlII-lea, pe cnd in Munteni'a
si Moldov'a domniau Fanarioii cei urgisii si sclele
gemeau sub pedantismulu dasclilor grececsi, la noi,
Romnii din Uugari a si Transilvani'a, sclele din
Blaju, Naseudu, Orlatu, scl. lucrau la naintarea cul
turii nstre, adeveratu ca mai multu in limb'a ger
mana, maghiara si latina, si numai in parte in limb'a
romna. Putem afirma, ca scTa romana, factorulu
principalu alu educatiuuei naionale, pe la finea se
colului alu XVIII-lea era pe calea progresului. Acsta aseriune se pote confirma si prin mprejura
rea, ca afara de operele literare ale lui Sincai, Clain
si Petru Maior, prin cari s'a intemeiat literatur'a si
istorigrafi'a naionala, au aprut pe timpulu acesta
mai multe crti didactice ; cari de sigur au fost re
clamate de o junime colara destulu de numerosa.
La 1 8 0 8 nemuritorulu G h e o r g h e L a z a r u des
chide la Sibiu unu cursu mai regulatu de teologia,
care pe timpulu episcopului Mog'a s'a mai amplifi
u

CA

si

SCL'A

109

cat, ba pana la 1 8 3 0 profesorala si directorula

M o i s e F u l e a tienea si unu cursu de pedagogia
pentru tinerii, carii doriau se devin invetiatori p o
porali. Mai departe e remarcabilu, ca la 1 8 2 5 s'au
infiintiat pe teritorulu regimentului alu II-lea nume
rse scle granitieresci, in cari se invati numai in
limb'a romansca. In 1 8 3 5 la Brasiovu Romanii despartindu-se de greco-bulgari, punu temelia duor scle
romne, din a cror mpreunare s'a format institutuhj
centralu de astadi. P e la mijloeulu secolului presentii
marele archiereu A n d r e i u d e S i a g u n ' a organisza cursurile de teologia si pedagogia la Sibiu.
La inceputulu secolului alu XIX-lea si la Romnii
din Ungari'a si Banatu educatiunea naionala prie
scle publice areta semne de progrsu. In comunele
mai mari s'au infiintiat scle romnesci, cari s'aa
pus sub privegherea unoru inspectori districtuali, n u mii de guvernu. Apoi pentru calificarea invetiatorilor
trebuinciosi, imperatulu Franciscu I, la consiliulu
unui romnu fruntasiu, Nestor Ioanovici, carele l o
cuia la Vien'a, a infiintiat la anulu 1 8 1 2 preparandi'a romna din Arad. Din acestu institutu au esit
primii invetiatori poporali, carii au lucrat la nteme
ierea culturii naionale in tinuturile apusene locuite
de Romni. Mai amintim aici gimnasiulu din B e iusiu si seminariulu din Oradea-mare pentru studenii
romani. Aradulu, Beiusiulu si Oradea-mare au fost cen
trele, din cari s'a propagat lumin'a culturei naionale in
aceste parti ale patriei pana la scparea Romnilora
greco-orientali de sub ierarchi'a srbsea si activarea
celoru trei episcopii, doue greco-orientale Ia Arad si
Caransebesiu, si un'a greco-catolica la Lugoju.
Va fi de interesu a intretiese la loculu acesta
o amintire fugitiva si despre starea invetiamentului
nationalu la fraii nostri din Munteni'a si Moldov'a.
La inceputulu secolului al XIX-lea Gheorghe Lazaru
trece din Transilvani'a preste munti, pentru a r e
detepta in Romanii de sub domnirea Fanarioilor
conscienti'a naionala si iubirea culturii naionale.
Seim, ca pe timpulu acesta in sclele din Munteni'a
si Moldov'a se inveti numai grecesce. La invetiatura erau admii numai fiii d boeri, precnd mass'a
poporului zcea iu cea mai trista ignorantia. Gheorghe
Lazaru e acela, carele, dupa multe staruiutie, a i s butit de a infiinti la Bucuresci cea dinti scola r o
mana in zidirile dela St. Sav'a. Cinci ani a lucrat
aici acestu apostolu alu educatiunei naionale, si i a
restimpulu acesta i-a suceesu de a redetepta sentimentulu nationalu si a castiga pe boerii grecisati
pentru scl'a romana. Tot in spiritulu lui Gheorghe
Lazaru au continuat oper'a educatiunei naionale si
discipolii sei, dintre cari cei mai valorosi au fost
Heliade si Paladi. Acesta din urma a scris mai
multe crti de scla, r celu dintaiu si-a fcut m e
rite neperitre nu numai pentru pedagogia, ci si
pentru literatur'a naionala. Dupa revolutiunea dia
1 8 2 1 s'au infiintiat numerse scle romnesci. I a
acesta epoca s'a distins Petru Poenaru, carele a l u -

crat ca zelu neobosita pentra ridicarea sclelor satesci. C invetiatori rurali se aplicau unii paracliseri
anume pregtii prin profesorii sclelor domnesci din
capitalele districtelor. Inse del anulu 1 8 3 6 s'au
infiintiat cele dintaiu seminarii la Curtea de Argesiu,
Buzeu si Eamniculu Vlcei. Mai in acelasiu timpu,
cnd Gheorge Lazaru lucra la Bucuresci pentru n
temeierea educatiunei nationale, si cnd s'a infiintiat
preparandi'a romana la Arad, apare in Moldov'a unu
noa astru pe cerulu culturii romane. Acesta este
Gheorghe Asachi, carele in 1 8 1 4 plnui si infiinti
la Iasi cea dintaiu se6la de ingineria r in 1 8 2 0
la ctorinti'a metropolitului Veniaminu, rorganisez
seminariulu del Socola, la care aduce de profesori
p e patru din cei mai invetiati brbati ai Transilvaniei precum Dr. I. Pop, I. Costea, I. Manfi si V.
Fabian. Inse revolntiunea din 1 8 2 1 a intreruptu acsta desvoltare imbucuratre a invetiamentului nationalu. Dupa revolutiune AsaeM spriginitu de vrednicula mitropolitu Veniaminu, si-continua oper'a s'a,
si anume in 1 8 2 8 deschide o scdla primara in m
nstirea del Trei Ierarchi," care in 1 8 3 2 se transformza in scdla normala, numita Vasilie Lnpulu."
(Va urma.)
r

Christosu a inviatu
Adi cu toii dinpreuna
Se saltam cu bucuria,
C a m scpat de crud'a mdrte
Si din a ei grea robia.
Salt inima si suflet
Acum esti rescumperat,
M6rtea e'nvinsa prin m6rte
Caci C h r i s t o s u a
inviatu!
Adi natura-i mai mreia
Si suride mai frumos
Arunca vestmentul negru
Si-a 'nbracat alt luminos.
S6rele cu a lui radie
Astadi e mai luminat;
Din vezduh glasuri resuna
Ca

Christos

a inviat

Floricelele din lunca

Eespandesc parfumulu lor;
E r zefiruhi blnd se jdca
Cu frunzisiulu codrilor.
Pretutindenea inviere :
Sus pe ceriulu luminat,
P e pamentu si intre 6meni -Ca C h r i s t o s u a i n v i a t

Inimile sunt ptrunse

De divine simtieminte
Cari terg din pepturi dorere
Si din ochi lacremi ferbinte.
Er Cretini mic cu mare
Tta grij'a au uitai
La biserica s'aduna
Ca C h r i s t o s u
a inviatu!
D. Voniga.

Jr* 1* O t <><-<> 1 II
luat in siedinti'a comitetului reuniunei femeilor romane
din Arad si provincia, tienuta in Arad la 25. Martiu 1892,
d. a. la 5 ore in localitatea Ven. Consistoriu gr. or. roman, in urm'a convocarei emanate de beureau altu
rata aci sub
P r e s e n t i : Ddmnele : A u r e l i ' a B e l e s i u ,
presidenta, B a r b a r ' a A n t o n e s c u , cassiera ; I ulian'a Dogarin,
S i l v i ' a P 1 o p u, L u c r e i ' a
T a m a s i d a n , H o r t e n s i a S u c i u , memb. comit.
Domnii : I o a n B e l e s i u , T e o d o r C e o n t e a , con
silieri ; secretariul: Dr. G e o r g i u P l o p u .
I. Domn'a presidenta deschidiend siedinti'a,
la ordinea dilei obiectele iusirate in convocare:

pune

Secretariulu cetesce cbarti'a Ven. Consistoriu aradanu de sub Nr. 895/1892, prin care se insciintieza reu
niunea, ca institutulu de creditu si economii din Arad
Victoria" din venitele anului 1891, a votatu reuniunei
unu ajutoriu de 100 fl. v. a. care suma depunendu-se la
cass'a consistoriala, de acolo se pdte ori cnd ridica pe
langa cuitanti'a ddmnei cassiere, vidimata si de ddmn'a
presidenta.
Comitetulu cu plcere ia la cunoscintia acestu actu
frumosu de donatiune, si si-esprima profund'a multiamita
facia de institutulu de credit si economii din Arad
Victoria"; care multiamita e a-se publica in fdi'a oficidsa Biseric'a si Scdl'a". Totodat se transpune unu etrasu
din acestu protocolu Ven. Consistoriu gr. or. roman din
Arad cu rogarea se binevoiesca a-lu transpune in semnu
de multiamita institutului Victoria" pentru donulu generosu de 100 fl. v. a. Er cass'a se aviseza a ridic sum'a
de 100 fl. dela cass'a consistoriala.
II. Domn'a presidenta da cetire prin secretariu epis
tolei domnului preotu Terentiu I. TJrsu din Chisineu, adresata secretariului, prin care domnulu T. I.
TJrsu si-mamtesteza interesarea sa facia de reuniune si
scdla si prin aceea, ca pentru eternisarea numelui mult
regretatei sale domne socie Rosa, doneza reuniunei un
pianu remasu de fericit'a socia a domnului, in valdre de
500 fl. v. a. aduce mai departe domnulu T. TJrsu la cunoscinti'a reuniunei, ca pianulu donat lu-va aduce la Arad
pentru predare ; si ca ulteroru va face si alta donatiune
de valdre considerabila. In necsu cu acest'a reporteza secre
tariulu, ca prin epistola in numele seu a mutiamit dom
nului T. I. TJrsu si a fcut cele de lipsa pentru primirea
pianului avisand pe domnulu donatoriu, ca reuniunea ori
cnd pdte primi pianvllu oferit c donatiune.
Comitetulu esprimandu-si profundele sale regrete
pentru lovitur'a grea a sortii ce a indurat domnulu T. I.
TJrsu prin perderea ddmnei socia, primesce cu multiamita

pianulu in valore de 500 fl. oferit c donu generosu.

Domnului donatoriu T. TJrsu pentru donulu generosu ofe
rit i-se esprima multiamita protocolaria prin estrasu pro
tocolarul, ce e a-se publica si in fi'a oficiosa Biseric'a
si Scl'a" Era presidiulu si secretariulu se insarcinza
cu facerea dispusetiuniloru pentru primirea donului ge
nerosu oferit.
III. Dmn'a cassiera presentza ratiociniulu despre
misicamentulu intrate si esite cassei pe anulu 1891
care se altura aci sub 2. Nb. si din care se vede,
ca pe langa unu misicamentu de 8013 fi. 27 cr. cass'a
la 31 Decembre 1891 are :
1. In numerariu
2. obligaiuni

. . .
De t o t :

8 2 fl. 4 6 cr.
4 7 1 3 57 ,
4796 fl. 03 cr.

Se ia la cunoscintia. nainte inse de a se efeptui

censurarea ratiociniului se avisza cass'a, ca eelu multa
pana la siedinti'a proxima se presntese unu astfeliu de
ratiociniu, din care se fie evident starea averei intregi a
reuniunei.
IV. Nepresentand dmn'a directora ratiociniile sclei,
Se indruma ca acele numai dect se le presenteze
pentru censurare si aprobare.
V. Eeferitoriu la arangiamentnlu neaperat de lipsa
in cass'a reuniunei pentru a-se pot transpune de la 1.
Maiu a. c. acolo scl'a,
Se decide : A se face reparaturile si strmutrile
neaperat de lipsa, cu proiectarea si conducerea si supravighiarea acelora se concrede domnulu ingineuru Paulu
Eozvan, care se insciintisa prin estrasu protocolariu.
VI. Secretariulu reportza, ca cu invitrile prelegiloru publice arangiate de asociatiunea pentru cultur'a po
porului romanu in favorulu reuniunei si pentru mai multe
corespondentie etc. a avut 4 fi. 73 cr. spese efective, cere
asemnarea acestei sume.
Sum'a de 4 fl 73 cr. se asm'a spre solvire la
cassa pe o nota fara timbru a secretariului. Totodat se
avisza cass'a a solvi spesele efective a secretariului pe
not'a acestuia netimbrata si pe viitoriu fara asemnata pana
in valore de 10 fl., v. a.
VII. Domnulu T. Ceontea face propunerea: ca pre
cum in trecutu asia si estimpu se cuvine a remunera
modestu pe individulu, care a amblat si efeptuit pe la
membrii comitetului invitrile si convocrile la siedintie.
Aceste le a mplinit esthrpu preparandulu Atanasiu Baicu.
Propune : a i-se vota o remuneratiune modesta de 5 fl. v. a.
Propunerea se primesce; era cass'a se avisza a
solvi pe cuitanti'a lui Atanasiu Baicu vidimata de
domnulu T. Ceontea sum'a de 5 fl., c renumeratiune pentru ostenelele fcute cu convocrile membriloru
la siedintie, Avend Atanasiu Baicu a efeptui inca aceste convocri pana la adunarea generala de estimpu.
Ne mai fiind alte obiecte siedinti'a se redica la / 7 ore
d. a. era protocolulu se autentica. D. c. m. s. Aureli'a
Belesiu m. p. presidenta Dr. Georgiu Plopu m. p. secretarul.
1

Pentru autenticitate:

Aureli'a

Belesiu,

m. p.

Dr. Georgiu

presidenta.

X>

Plopu,

m. p.

secretario.

"V

ItJ

E3.

f Necrologu.
Prsantitulu Episcopu A r s e n i u
-S t o j c o v i c i , Episcopulu de Bud'a a reposat in Dom
nulu in 12 Aprile nou a. c. lasand in doliu biseric'a

si poporulu srbeseu, carui'a i-a servit cu zelu si abnegatiune, ca preotu si Episcopu cu incepere dela anulu 1 8 2 9 .
Pie-i tierin'a usira si memori'a bineeuventata !
* Consistoriulu
eparchialu
araanu
este
conchemat in siedintia plenaria pre Vineri in 1 0 / 2 2 Aprile
a. c. la 9 re nainte de amdi pentru censurarea si i n cheiarea agendelor cari privescu sinodulu eparchialu, c o n - ,
vocatu pre Duminec'a Tornei a. c
* Adunarea
generala
a fondului preotimei dia
eparchi'a gr. or. romana a Aradului este convocata
pre Sambta in 1 1 / 2 3 Aprile a. c. la 9 re inainte de
amdi.
* Adunarea
generala
a reuniunei districtuale
a invetiatoriloru gr. or. romani din protopresviteratele
din drpt'a Muresiului apartientrie la jurisdietiunea consistoriului eparchialu din Aradu este convocata pre dilele ;
Joi si Vineri in septmn'a luminata in sal'a mare a
seminariului diecesanu din Aradu.
* Convenire
colegiala.
Mercuri in septeman'a
luminata in 8 / 2 0 Aprile a. c. vor tiene o ntrunire cole
giala in sal'a mare a seminariului diecesanu. din Aradu
d-nii invetiatori, cari au absolvat cursurile pedagogice in
institutulu nostru preparandialu in anulu 1 8 8 1 . Program'a
intrunirei o-am publicat in unu numeru anterioru. S c o pulu acestei ntruniri este sustinerea si alimentarea spi
ritului de colegialitate, precum si ntrirea d-lor invetia
tori pentru o lucrare mai intensiva pre terenulu vieii
practice si in fine darea tributului facia de profesorii
reposati prin tinerea unui parastasu solemnu pentru f e riciii intru aducere aminte profesori : Dr. Lazaru Petroviciu, Ioan Russu si Dr. Atanasiu Siandoru.
* In sinodulu
parochialu
tienut in Duminec'a
stlpariloru in comun'a I z v i n u s'a luat in unanimitate
si cu mare nsufleire conclusulu de a-se edific o casa
pre seam'a reuniunei de cantu de acolo. Eeportulu s p e cialu despre acestu sinodu lu-vom publica in unu n u
meru viitoriu.
* Invitare.
Societatea de lectura a tinerimei dela .
institutulu pedagogico-teologicu ort. rom. din Arad are
onore a invita la s i e d i n t i ' a p u b l i c a ce se va
tiene la Duminec'a Tornei in 12/24 Aprilie, 1892 in
sal'a cea mare a seminariului.*
Program'a:
1. C h r i s t o s u a i n v i a t u , " arr. de N. Chicin, e sec. de corulu vocalu. 2. C u v e n t u de deschidere,*
rostitu de v.-presiedintele societii G. Proca, ci. c. III.
3 . C e t e l e g i n i c o d r u l e , " de I. Worobchievici,
esec. de corulu vocalu. 4. C o n d i t i u n e a
funda
m e n t a l a d e v i e t i a," disertatiune de A. Horvath, cl.
c. II. 5. V a l s , " de Zeller, esecutatu de corulu instrumentalu. 6. G r u i-S n g e r," poesia de V. Alexandri,
declamata de D. Popovici, ci. c. III. 7. H o r a," arr.
de N. Chicin esecutata de corulu vocalu. 8. D i n v i e
t i ' a p o p o r u l u i romnu," disertatiune de I. Papp,
ci. c. III. 9. C n t e c v e s e l , " de I. Worobchievici,
esecutat de corulu vocalu. 10. G a 11 o p p de A. Ci
rillo, esecutat d e corulu instrumentalii. 1 1 . C l e v e tt

ti ci,"

monolog de V. Alexandri, deelamat de 6 . Lupci. c. II. 12. M ara i u , " de L. cav. de Gr oi a n ;

si Cpr. Porumbescu, esec. de corulu vocalu. Inceputulu la 7 dre ser'a. Oferte marinimdse in favorulu
bibliotecii Societii se primesc cu multiamita si se vor
cuit pe calea publicitii. A r a d , in 28 Martiu 1892.
In numele societii: G f e o r g i u P r o c a , v.-presiedinte. A n d r e i H o r v a t h , secretariu.

s ia,

f Necrologu.
P a v e 1 P a p , parochu gr. or. al
Hasimasiului, protopopiat. Beliului, in etate de 5 9 ani
si 3 3 ai preoiei sale, in 21 Martiu a. c. st. v. dupa
suferiutie ndelungate si-a dat mobilulu seu sufletu in
manile Creatoriului. La inmormentare au participat: unu
aumeru frumosu de preoi, invetiatori si parochieni ai sei,
pre cari i-a pastoritu cu blandetia. Lu-plang fii: Aureliu
si Traian, preoi cu sociele lor, fratele Alexandru preotu
n Bocsig, rudeniile, amicii si cunoscuii. Fie-i tierin'a
usidra, si memori'a binecuventata!

lncru 10 cr., 8 fl.; stolele usuate la unu anu 60 fl.

de totu 3 2 8 fl, II. Din C a c u c i u l u r o m a n e s c u dela 42 de
case cte un'a vica cucuruzu sfarmatu 5 fl. cubululu,
52 fl. 50 c r . ; 6 jugere de pamentu 5 fl. jugerulu, 3 0
fl.; dela 4 2 numere de case cte 70 cr. de numeru 2 9
fl. 4 0 c r ; stolele usuate 2 5 fl. de totu 136 fl. 90 cr.
III. Din C a c u c i u l u - u n g u r e s e u , dela 3 0
numere de case cte un'a vica cucuruzu sfarmatu 5 fl.
cubululu, 37 fl. 50 cr.; dela 30 numere de case cte 70
cr. 21 fl. ; stolele usuate 2 0 fl., de totu 78 fl. 50 cr. ;
tote aceste venite computate la olalta dau sum'a de 5 4 3
fl. 50 cr. afara de acestea casa parochiala de prim'a clasa
cu trei chilii, cuina, cmara si cu tdte apartienintele
de lipsa.
Doritorii de a ocupa acesta parochia suntu avisati
a-si subscerne suplicele loru adresate Comitetului paro
chialu subscrisului protopresviteru pana_ la terminulu sus
indicatu in Lugosiulu de sus p. u. Elesd si a se present in vre-o Domineca, ori serbatdre in Sft. biserica
pentru de a-si aret desteritatea in cele rituale.
Comitetulu parochialu.

Concurse*
Pentru, deplinirea postului invetiatorescu dela clas'a
a 11-a gr. ort. romana din comun'a Chinez cottulu TiBdisiu, ispectoratulu Vinga, se escrie concursu cu terminu
de alegere pe diu'a de Domineca in 3/15 Maiu 1892.
E m o l u m i n t e l e s u n t : 176 fl. 96 cr bani nu
merari, 5 fi. scripturistica. 1 fl. 5 0 cr. pentru tota diu'a
la conferintia. 5 0 meti de gru. l / pamentu aratoriu,
gradina intra si estravllana, 3 orgii lemne si 5 orgii de
pae, din care are a se incaldi si sal'a de invetiamentu.
Cuartir liberu cu 2 incaperi, si stalogu pentru vite; dela
iumormentari 50 cr.
Doritorii de a ocupa acestu postu, au a produce :
1. Testimoniu de cualificatiune cu calculu distinsu. 2.
Testimoniu din limb'a magiara. 3 . Atestatu despre conduit'a de pana acuma, politica si morala.
Recursurile astfeliu instruate, adresate comitetului
parochialu s3 se trimit M. O. Domnu Archipu Munteanu
inspectoru scolaru in Mnstirea Hodos-Bodrog, post'a Zdorlak, Temesmegye.
Competenii vor avea a se presenta in vre-o Domi
neca su serbatre in s. biserica din locu, spre a-si
aret desteritatea in cantu si tipicii. Cei desteri intru con
ducerea corului vocalu, vor fi preferii.
Chinez, 16 Martie 1 8 9 2 .
3

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : ARCHIPU MUNTEANU, m. p.
inspectoru de scle.
D

Pentru deplinirea defiinitiva a paroehiei vacante din

comun'a Ortitgu, si filiele Cacuciulu romanescu, si ungurescu, protopresviteratulu Pestesiului Cottulu Bihoru,
decretate de clas'a a Il-a, pe bas'a -decisului Veneratului
Consistoriu din Oradea-mare d-to 3 / 1 5 Aprilie 1889 se
escrie concursu cu terminu de 30 de dile dela prim'a

publicare.
Emolumintele suntu:
I. Din O r t i t g dela 8 0 numere de case cte
iin'a vica cucuruzu sfarmatu, 5 fl. cubululu, dau un'a
suma de 1 0 0 fl. ; 20 jugere pamantu parte fanatiu parte
aratoriu 8 fl. jugerulu, 160 fl.; 8 0 jumti de dile de

In contielegere cu mine: TEODORU FILIPU, m. p.

protopresviteru.
Q
Pentru ocuparea postului de invetiatdre din Torculu-mare, tractulu B.-Comlosiu se escrie concursu cu
terminu de alegere pe Domineca in 26 Aprile v. a. o.
E m o l u m i n t e l e s u n t : 300 fl. in bani si cortelu liberu.
Dela reflectante se pretinde testimoniu de cualifica
tiune si limb'a maghiara, cari adresandu-le comitetului
parochialu din Toracu se-le substerna pana in 2 3 Aprile
a. c. Prea On. Domnu protopresviteru Paulii Miulescu in
Nagy-Komlos.
Toraculu-mare din siedinti'a comitetului parochialu
tienuta la 15/27 Martiu 1892.
Pentru Comitetulu parochialu :

Paul

Miulescu,

m. p.

protopresvitern, si inspect. scol.

Pentru deplinirea paroehiei vacante din Ohaba-Serbesca, Protopresbiteratulu Lipovei, se escrie de nou con
cursu, cu terminu de 30 dile dela prim'a publicare in
foi'a oficiala: Biseric'a si Scdl'a."
Emolumintele sunt: 1. Un'a sessiune parochiala de
30 jugere, parte artura, parte fenatiu, cu unu venitu anualu sigur de 250 fl. 2. Birulu si stol'a usuata compu
tate in venitu mediu anualu de 240 fl. 3. Unu platiu pa
rochialu cu unu venitu anualu de 10 fl.
La olalta unu venitu anualu aproximativ de 500 fl.
Doritorii de a ocupa acesta parochia, dovedind cua
lificatiune cel putienu pentru parochiele de clasa a III,
au a-si subscerne recursele lor instruite conform stat.
org. si regulamentului pentru parochii, si adresate comi
tetului parochialu din Ohaba-Srbesca, printelui protopresbiteru Voicu Hamsea in B.-Lippa, pana la termi
nulu mai sus indicatu precum si a se present in vre-o
Dumineca seu serbatore in s-t'a biserica din Ohaba-Serbesca, spre a-si aret desteritatea in cele rituale.
Ohaba-Serbesca 9 Martiu v. 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine: VOICU HAMSEA, m. p. protop.

Tipariulu si editur'a tipografiei diecesane din Aradu. Redaetoru resptmdietoriu : A u g n s t m H a m s e a .