A n u l XVI.

ARA DU, 26. Aprilii (8 Main) 1892.

Ni*. I T .

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i c e s e a , scolastica, literara si economica.
lese odat

in septemana:

DUMINECA.

PRETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Corespondentiele s se adreseze Redactiune

Pentru Austro-Ungari'a:
Pe unu anu 5 ii.cr., pe V2
- 50 P e n t r u K o m a n i ' a si s t r a i n e t a t e :
Pe unu anu 14 fr., pe jumetate anu 7 franci.

Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu

cam 150 cuvinte 3fl:;pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

Er b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
TIP O GRAFFA DIECESANA in A R A D .

c r

G u v e n t a r e a
Pr

Santitului

Popea

rostita

Domnu

Episcopu

cu ocaisunea
chialu

din

diecesanu

deschiderei

sinodalul

Nicolae
epar-

Caransebesiu.

Pro stimailor domni deputati ! P r iubitiloru

frati si fii spirituali ! Cu viua piacere si bucuria
ved si acum, c totdeuna, pe fiii bisericei, ca representanti ai clerului si poporului diecesanu, ntru
nii in sinodu la desbaterea si pertactarea obiecteloru, ce ne sunt designate prin organismulu bise
ricei nstre naionale.
Se dice, d-ltw, ca patru ochi ved mai bine de
ct doi, optu mai bine dect patru si asia mai de
parte, de sine intielegendu-se inse, daca acei ochi
vor fi sanetosi, limpedi si curati si vor voi se vada
lucrurile asia cum sunt ele in realitate, va se dica
prin prism'a adeverului si a binelui comunu, era nu
prin aceea a feluritelor patimi si interese particu
lare. Se scie mai incolo, ca prerile menilor sunt
diferite, fie-care judeca lucrurile in feliulu seu, dupa
vederile sale individuale. Intlnindu-se inse prerile
mai multora la unu locu, si ciocnindu-se intre sine
unele cu altele, ele se purifica si se lamurescu, pre
cum se lamuresce aurulu in cuptoriulu maestrului,
iesindu adeverulu la lumina. In sfrsitu asia e omulu din firea lui, ca nu lesne se increde in cele
spuse si audite, ci cuprinsu de banueli varii, cauta
se-si ctige in susi, de se pote, convingere propria
despre starea cea adeverata a lucrurilor, mai mult :
cauta se participe si insusi la intocmirea trebiloru,
ce-lu privescu si pe el, se conlucre si insusi la sor
tea, ce i se croiesce si lui in tte afacerile comune,
prin urmare si cele bisericesci.
ta, d-lor, in putiene cuvinte tot attea mo
tive si considerante, ce cred eu ca le va fi avutu in
vedere biseric'a nstra atunci, cnd s'a vediutu n
demnata a-si croi organismulu seu de care ne bucu
ram astzi, unu organismu, care in form'a s'a rep
resentativa si in conditiunile amintite mai sus, desi

BISERICA si SCL'A."

mai greu si mai sumtuosu, isi are valrea s'a nedisputabila fiind menitu a satisface ateptrile si dorintiele generale, a impac consciintiele credinciosiloru, si, a fi unu razimu poternicu alu vieii nstre
bisericesci naionale.
Pentru aceea, eu rasi dicu ca me bucuru, si
cred ca cu toii ne bucuram dandu lauda lui Dumnedieu, ca ne potem aduna in sindele nstre regulate, pentru c fratiesce se ne sftuim si intielegem
in afacerile nstre bisericesci, scolare si economice.
Impregiurarile, d-lor, devinu din ce in ce t o t
mai serise : lipsele si tiebuintiele crescu din di in
di ; greutile si necazurile ni se inmultiescu cu grosulu, si in privinti'a tuturoru acestora suntem avisati
numai la noi insine, l mijlcele adec si poterile
nstre proprii materiale. Prin urmare, daca cndva,
apoi acum chiar ca avem neaperat trebuintia de con-;
sultari fratiesci, de capete luminate, de caractere
firme, de inimi binevoitre si g a f a spre jertfire
in interesulu celu adeveratu alu multu cercatei n-,
stre biserici, care cu tte acestea a fost uniculu
adpostii in viteliulu veacuriloru trecute, uniculu
balsam alinatoriu in durerile si suferintiele prin cari
a trecutu neamulu nostru romanescu dela inceputu
pana astadi.
Dar, d-lor, cnd e vorb'a de biserica, eu intielegu totodat si scl'a, fic'a bisericii, seau lumin'a
care luminza intru intunerecu, si pe care de o aveam noi in trecutu, de iguru nu ne perdeam rostulu atrope de tot. Si chiar asupra acestei lumini
seau %colei, apas adi cum sciti, pretentiunile cele
mai gfe|e si mai nejustificabile. Intieleg mai incolo
si religiositatea si moralitatea, care sunt bas'a tu
turoru lucrariloru omenesci, si far de care insasi
societatea ar deveni unu caote alu selbaticiloru ; intielegu mai departe chiar si averea materiala, seau
nervus rerum cum se dice, far de care nici biseseric'a nu pot presper ; intieleg in sfrsitu tte
institutiunile nstre religise si culturale, pe care
biseric'a, c o mama buna, are se le infiintieze, se

l e crsca si se le adapostsca sub aripile sale binefacetre.

Acestea ar fi dupa mine momentele principale,
pe cari cu deosebire in sindele nstre se le avem
cu tot adinsulu in vedere, momente, care traduse in
fapte vor d cele mai sigure dovedi, ca suntem petrunsi de insemnatatea cea mare a sinodalitatii nstre, ca suntem nsufleii chiar de gru'a, dar frums'a si nobil'a ehiemare, ce o avem : de a asigura
xistenti'a si viitoriulu nejignitu alu bisericii nstre
in tte direciunile.
Petrunsu de aceste vederi si convingeri, salutandu-ve, domnilor, de buna venire, si implorandu
si aici darulu de sus asupra lucrariloru nstre, declar sessiunea sinodului diecesanu din anulu acesta
deschisa."

Sinodulu eparchialu aradann.

Siedinti'a

V.

S'a tinut in 1 5 / 2 7 Aprile 1 8 9 2 la 10 re inainte

de anidi.
Dupa ce in siedintiele I I I . si IV. s'a votat re-gulamentulu pentru afacerile interne ale sinodului, in
siedinti'a a V. s'a pus la ordinea dilei reportulu
comissiunei organisatrie, carea prin reportoriulu ei
Paul Rotariu cu privire la cererea Pr Cuvioslei
-Sale, printelui vicariu episcopescu si presiedinte al
Consistoriului din Oradea-mare Ieroteiu Belesiu de
a trece in statulu de pensiune,
propune, , si sinodulu incuviintiza acsta cerere pre langa esprimarea
recunoscintiei facia de ptentele pentru bunele servitie prestate in unu timpu de servitiu de preste 50
de ani; si dupa ce se comunica acestu conclusu petentelui in modu solemnu prin Pr Santi'a S'a, p
rintele Episcopu presiediente, urmza reportulu co
missiunei bisericesci, asupra reportului senatului bi
sericescu dla Oradea-mare, carea prin reportoriulu
ei Constantin Gurbanu propune, si sinodulu iea la
cunoscintia, ca :
a) Tote obiectele intrate la senatulu bisericescu
^.1 Consistoriului din Oradea-mare in decursulu anu
lui treeutu s'au pertractat si resolvit in 8 siedintie
sub 5 1 4 numeri, ca acelu senatu c foru discipli
naria a pertractat 5 3 cause disciplinarie, dintre cari
s'au terminat prin decisiune si sententia finala 4 8 ,
si a n u m e : cu amovare dla oficiu 1, cu suspensiune
3 , cu pedpsa in bani 5, cu admoniiune 3 7 , cu absolvare de sub acusa 3, cu sistarea procedurii ulteririe 19 ; dintre aceste cause disciplinarie 3 siant inca
pendente, r 5 au fost apelate la Consistoriulu meiropolitanu ; dintre cele apelate in patru cause s'a
aprobat sententi'a, r in 1 s'a dispus ntregirea cer-cetrii.
b) C foru matrimonialu senatulu bisericescu
-dela Oradea mare a pertractat, si resolvit 20 cause
matrimoniale, enunciandu-se in tte divortiulu prtilor.
c) La jurisdictiunea Consistoriului din Oradea

mare apartinu 6 protopresviterate cu 2 4 2 parochii

matre si 116 filie, dintre cari 2 0 9 sunt deplinite,
r 3 3 sunt vacante ; numerulu bisericilor este de
2 9 8 , dintre eari in deeursulu anului trecutu s'a edificat 1, r 2 s'au raparat ; numerulu preoilor este
1 2 3 , intre cari 1 archimandritu, vicariu episcopescu,
1 asesoru referine, 6 protopresviteri, 1 protopresviteru emeritu, 1 7 3 parochi, 2 8 administratori parochiali, 12 capelani si 1 preotu amovatu. dela paro
chi a ; in decursulu amului 1 8 9 1 s'au chirotonit 8
preoi, au reposat 6, r 1 a trecut dela jurisdic
tiunea acestui districtu ; numerulu familielor a fost
3 1 . 7 5 4 , r numerulu poporatiunei de 1 7 2 . 8 7 5 indiyidi, intre cari barbati 8 6 . 7 8 1 , femei 8 6 . 0 9 4 nu
merulu nscuilor a fost in anulu 1 8 9 1 de 9 7 0 9 ,
si anume : barbati 4 9 7 5 , femei 4 7 3 4 , intre cari din
patu nelegiutu 1 2 4 3 ; numerulu reposatilor a fost de
8 0 0 5 si anume : barbati 4 0 0 2 , femei 4 0 0 3 ,
intre cari de morte silnica 6 4 ; numerulu cununiilor
a fost de 1 6 9 3 , numerulu concubinatelor 3 1 3 7 .
Siriodulu lund aceste date la cunoscintia avisza Consistoriulu, c se continue a lua dispusetiunile de lipsa pentru strpirea concubinatelor.
Cu privire Ia incasarea restantielor si tacselor
pentru fondulu preotiescu sinodulu avisza consisto
riulu a staru'i si in viitoriu la incassarea tacselor res
tante si curente la fondulu preotiescu, si spre acestu
scopu, se continue a esecut conclusulu sinodalu de
sub Nru 1 1 3 din anulu 1 8 9 0 , aretand in re
prtele viitri si caurile speciale, in cari s'au a p
licat mesuri disciplinarie facia de preoii restantieri.
Siedinti'a

VI.

S'a tinut in 1 5 / 2 7 Aprile 1 8 9 2 . la 3 re

dupa amdi.
La ordinea dilei este reportulu comissiunei bi
sericesci asupra reportului senatului bisericescu din
Aradu, carea prin reportoriulu ei Petru T r u t i ' a
arta,
a) La acestu senatu au intrat in decursulu anului 1 8 9 1 , 2 0 0 5 essibite, din anulu 1 8 9 0 au remas pendente 14, de tte 2 0 1 9 . si s'au tienut 2 3
siedintie, in cari s'au resolvit 1 1 9 6 piese; au remas
pendente 2 3 .
b) Procese matrimoniale au intrat in 1 8 9 1 ,
3 8 , din cari in 21 de cauri s'a enunciat divortiulu pr
tilor, in 7 s'au indrumat , partile la convietiuire, in
I casu partile s'au impaca, in 2 cauri s'a sistat
procedur'a ulterira, 5 cauri au remas la defensorulu matrimonialu, in 2 cauri s'a pronunciat con
sistoriulu asupra procedurei edictale.
c) Procese displinarie au fost 4 1 , dintre cari
in meritu s'au resolvit 1 1 , sub acusa stau partile in
I I cauri, r in 19 cauri, cuele stau sub cer
cetare.
d) La jurisdictiunea consistoriului din Aradu
apaftiene o mnstire si 11 protopresviterate cu
3 0 2 comune bisericesci matre si 105 filie, nume-

Amila XVI.

B I S E R I C

rula bisericilor este 3 3 0 , numerulu caselor: 6 3 . 1 6 1 ,

numerulu parechilor cstorite: 7 6 . 0 1 2 numerulu
nscuilor in anulu 1 8 9 1 a fost d e : 1 5 . 9 1 3 , si
adec b a r b a t i : 8 0 3 5 , femei 7 8 7 8 , cu 7 5 6 mai
multi, dect in anulu 1 8 9 0 , nscui din patu nele
giuita au fost 1 9 1 6 , si deci cu 2 4 8 mai multi,
dect in anulu 1 8 9 0 , numerulu reposatilor in 1 8 9 1
a fost de 1 4 5 4 6 , mai putini dect in 1 8 9 0 cu
2 8 4 , dola alte Confessiuni au trecut la biseric'a
nstra 2 4 9 , r dela biseriea nstra au trecuta la
alte confessiuni 3 3 0 ; numerulu totalu alu credintiosilor a fost la finea anului 1 8 9 1 de 3 5 2 . 8 8 1 ,
deci cu 3 3 3 5 mai molti c in anulu 1 8 9 0 ; numerulu convietiuirilor nelegiuite a fost la finea anului
1 8 9 1 de 5 6 1 6 , deci ea 4 5 7 mai multe ,c in anulu 1 8 9 0 .
e) Statuia personsltr alu clerului a fost la
finea anului 1 8 9 1 de 4 1 0 , dintre cari in centru,
la curtea episcopsca 3 , la seminariulu diecesanu 5,
Ia mnstirea Hodosiu-Bodrogu 3 , protopresviteri 10,
administratori parochiali 1, parochi 1 6 8 , administra
tori parochiali 1, la miliia aplicai stabil 2, laolalt
4 1 0 . In decursulu anului 1 8 9 1 au reposat 1 1 , pa
rodili vacante au fost in 1 8 9 1 , 3 3 , dintre cari s'au
deplinit 1 5 , au remas neindeplinite 1 8 .
f) Personalulu didacticu la seminariulu diecesanu
se compune din unu director din cler, 3 profesori
ordinari din cleru, 1 profesoru de canta din cleru,
si unu profesoru de economia mirnu.
Sinodulu la propunerea comissiunei iea aceste
date l cunoscintia.
Eeportulu consistoriului, ca de presente sunt
3 7 clerici absolui, sinodulu lu-iea la cunoscintia,
si in considerarea ca pre teritoriulu Consistoriului din
Oradea mare sunt mai multe parochi vacante ; cari
din lips'a de recureni nu se potu deplini, sino
dulu avisza ambele consistorie, ca facia de clericii
absolui, neaplicati in funciuni bisericesci-scolarie se
aplice cu rigre dispusetiunile, cuprinse in conclusulu
sinodalu de sub nrulu prot. 59 din 1 8 9 1 .
Eeportulu consistoriului, in carele se arta da
rurile si fundatiunile fcute de catra unii credintiosi
in decursulu anului 1 8 9 1 si anume, c a :
a) Iancu Bodrogeanu din Pecic'a a fcut la
sant'a biserica de acolo o fundatiune de 2 jugere
si 1 5 0 0 stanjini ptrai ;
b) Iosif Bejan din Giul'a magiara a druit
sntei biserici de acolo unu baldachin in pretiu
de 1 5 0 fl.
c) Mitru Ursutiu din Misic'a a fcut la s. bi
serica de acolo o fundatiune de 1 0 0 fl.
d) Poporenii din Nadab au cedat sntei bise
rici de acolo pretiulu de rescumperare alu unei par
cele de pamentu din pasiunea comunala, espropriata
de societatea drumului de feru in suma de 2 1 1 0 fl.
e) Poporenii GHigor Madarasan, Vasiliu Secuiu,
Ioan Cretiu si veduv'a Mari'a Redisiu au decorat
biseric'a din numit'a comuna cu cte unu praporu.

'A

si

S C O L 'A

131

f) Florian Laz'a din Cherechiu a druit b i sericei ndstre de acolo ornate bisericesci in preta*
de 1 8 0 fl. Len'a lui Ioan Berariu din Covasentiu adruit bisericei ndstre de acolo 50 fl. reposatulu
Teodor Luc'a din Siri'a a testat bisericei de acolo1 5 0 fl.
g) Mai muli credincioi din Buteni au fcut
pre seam'a s. biserici de acolo daruri in suma de
3 5 0 fl.
h) Poporenii clin Cilu au contribuit pentru doue
clopote 550 fl., er pentru infrumsetiarea s. biserici
de acolo 2 9 8 fl.
i) Mihaiu Luc'a din Voivodeni a druit s. bi
serici 60 fl. mai muli credintiosi din Projesti a n
druit s. biserici de acolo 100 fl. Teodor Filip si
Teodor Balasiu din Chertisiu au druit s. biserici de~
acolo unu clopotu in pretiu de 2 2 0 fl., alti credin
tiosi de acolo ornate bisericesci in pretiu de 2 1 4 fl.
1) Constantin Lazar din Budintiu a druit s n
tei biserici 50 fi. Mari'a Dorc'a din Siu.str'a 152 fl,
Dimitrie C6ta 170 fl. Nicolau Jurc'a 140 fl. Alexandru Maniu din Barr'a a donat bisericei de acoloo cadelnitia de argintii, Traila Ochescu a druit s.
biserici din Monostur unu clopotu in pretiu de 4 5 9 fl..
95 cr. Ioan Dejic'a unu ornatu in pretiu de 95 fL
er Arseniu Lupulescu unu policandru. Constantin S u bescu din Remetea-lunca a druit s. biserici deacolo unu clopotu in pretiu de 150 fl. in fine
m) Alteti'a S'a duces'a Milen'a Jurlo Duca deSau Marco a druit sntei biserici din Banat-Comlosiu 1 0 0 0 fl.
Sinodulu cu recunoscintia iea acta despre aceste
donatiuni si fundntiuni, si aviseza consistoriulu, ea
se dispun publicarea acelora, precum si a acestui
conclusu sinodalu in bisericile din respectivele c o
mune ; si tot de odat dispune, c pre viitoriu am
bele Consistorie se compun unu conspecta despret6te fondurile si fundatiunile bisericesci de pre la.
parochii, si pentru evidenia si controla permanenta,
se-se introduc intr'o carte principala a fundatiunilor.
Reportulu Consistoriului ca incassarea banilor
bisericesci si colari dela credintiosi se continua cu
nisuintia din partea organelor concerninti, si banii
incassati unde este possibilu, se investescu in relitti
ca asemenea investiri s'au fcut si in anulu 1 8 9 1 , .
si anume : comun'a bis. Galsi'a a investit in p a
mentu 1 1 9 0 fl., comun'a Siri'a 4 0 7 5 , comun'a Dorgosiu 6 2 5 , Labasintiu 5 2 0 fl. 70 cr. credintiosii dir
Bacamezen in frunte cu preotulu lor Laurentiu Barzu
au cumperat dela erariu unu complecsu de pamentu
de 3 2 7 y jugere, din care au cedat bisericei ndstre*
de acolo in pretiulu cumperrii 50 jugere, comun'
Fibisiu a cumperat V sessiune de pamentu cu p r e
tiulu de 1610 fl. comun'a Ususeu a investit in rea
liti 5 3 6 fl. si comun'a Belotintiu 512 fl.
Sinodulu iea la cunoscintia aceste date, si avi
seza Consistoriulu a insista si de aici inainte c u t d t a
energi'a pentru incassarea banilor bisericesci-scalori
r

Anulir XVI

132

elocati la eredintiosi, avend a ngriji, c banii nca

sai se-se investesca in realiti.
Ou privire la reportulu consistoriului din Aradu
despre datele adunate dela parochii cu privire la
starea religi6sa-morala, intelectuala, casnica-fainiliara,
sociala si economica-materiala a poporului nostru, sinodulu transpune afacerea din cestiune consisteriului
plenariu din Aradu spre studiare cu inviatiunea, c
la procsim'a sessiune sinodala se substerna sinodului
propuneri meritorie pentru sanarea relelor aretate in
aceste date ; si tot de odat se aviseza Consistoriulu,
c reportulu substernutu in acesta afacere de catra
direciunea institutului pedagogico-teologicu din Aradu
sub dto 1 9 / 3 1 Martiu a. c. Nrii 3 5 0 si 352 ex
1 8 9 1 / 9 2 se-se tiparesca, si distribue intre deputaii
sinodali celu putien cu 6 luni inainte de deschide
rea procsimei sessiuni sinodale.
(Va urma.)

C u v e n t a r e

festiva,

tienvta
la punerea
temeliei b i s e r i c i i din
7/19 Aprilie
1892, de parochulu
Io s if-Io
leana
din
Chitighazu.
(Continuare si fine.)

Nadab
an

in
Arde

O! Iub. Cretini! si muli ndoielnici sunt astadi in materia de credintia. Voi inse nu ve luai
dupa ei, nu ascultai de e i ; pentru-ca sunt cei mai
adeverati reu voitori ai votri. Remneti voi neclatiti
in credinti'a v6stra stramosiesca, intru care v'ati aflatu,
crescutu si prin care v'ati mntuit pana in diu'a de
astadi, si pre care avei sfant'a datorintia, c se o
lasati drepta moscenire urmailor votri.
Admoniiunea acest'a suna mai vrtos prinilor
si antistielor, cari traescu in familiele l o r ; ntr'o
casa, c si intr'o familia mica, si intr'o comuna,
c si intr'o familia mare, si cari au prilegiu a-i ind ' -l pre fii lor si pre cei pecatosi la ndrep
tai a vieii lor, c astfel se devin fii adeverati ai s.
maice ntfstre biserici.
Iubirea noHra fatia de biserica trebue se o do
vedim si prin aceea, c se-ii sprim intr'ajutoriu cu
zelu invapaiatu in fiesce-care comuna. C membrii
comunitii bisericesc!, suntem ndatorai a ne implini
chemarea de atari. Se ingrigim cu generositate de
sustienerea bisericilor, preoilor, invetiatorilor, scalelor
si de t6te cele, de cari comun'a bisericesca are nu
mai trebuintia.
Dara fiesce-care cretinii, nu ar fi iertat se se
multiamesca numai cu atta ct ii se impune c da
torintia : de a se ingrigi de preotu, invetiatoru, bi
serica, si sc6la : ci ar trebui se-si ctige mngiere
sufietesca si prin aceea, c se suplinesca cele ce se
receru catra solemnitatea servitiului divinu si se se
folosesca de t6ta ocasiunea binevenita, c se sara
intr'ajutoru asiediamentului celui sfantu si duninedieescu, aici pre pamentu.
Servind eu astadi aici in localulu sc6lei s. li-

turgiay 'in'nf eoflvhisy ca<' multe ornamente si obiecte

mi nsemnate ve Iipseseu deuV' servitiulu dumfiedieesGu, "si chiar si acele care le mai avei, parte
sunt de tolu nvechite, parte -nefolosivere.
'
'
;

'' Acum ^ctid cu ajutoriuiii lui Dumnedieu ncepei

zidirea 'casei' lui Dumnedieu,' yeti, ocasiunea cea
mai bine venit, c e aretati -zelulu vostru creti
n e s c u l ; -iuijirea ''''vfjstra 'de 6m.eni b u n i ; si alipirea
VdMfet'^fi^sfelt ckt'r'a/ s. maica nostra biserica. Acuma
avei ocasiunea cea mai binevenita, c se ve facei
jertfa bineprimita naintea' lui Dumnedieu si acuma
avei ocasiiine c se ve ctigai comore in Ceriuri,
unde nici moliele'nu
le strica/ nici furii nu le
sapa si nu le fura.*' (Mat. VI: O'.)'
"'
;

11

; i :

IncSipuiti-ve, ct de bine ii cade celui lipsit

ajutoriulu intinsu in timpulu oportunii ; de-lu adepi,
cnd e setos; de-lu saturi cnd e flmnd si
de-lu mbraci cnd e golu. In aeesta stare se
afla acuma si cas'a lui Dumnedieu, ce intenionai a
o zidi. Ajutorai-o ! nu fiti scumpi, a pune pe Altariulu Domnului, din prisosulu ce vi-a dat, ca su
fletele v6stre se fie rescumperate dela pecate. Cad
de zidesce cineva pe acesta temelia, auru,
argintii
petre scumpe,
lemne. . . * al fiecruia
lucru va
fl aretat;
caci diu'a Domnului
il va aret." ( I .
Cor. I I I . y. 13.)
Fiind-ca t6te lucrurile bune se incepu si se
sfersiescu cu rugatiune, venii se ne r u g a m ! ve
nii se cntam cntare de lauda Domnului.
Se-*l
intimpinam
cu multiamiia.
Caci el este
Dumnedieulu nostru, si noi suntem poporulu pasiunii
Lui
si turma
manii
Lui." (Ps. Dav. XCIV. 1 7.)
venii se ne rugam cu inima curata dicend : D6mne
Dumnedieule ia aminte de poporulu romanu drept
credintiosu alu s. biserici din locu; redica-i biseric'a,
c se aiba unde se ti se i n . ' ' T > , :A
J ' . a ande
a se lumina, intari si m a . ; i, c se &k unde se fie
fericit c moii si strmoii lui de odiniora. Fa c
se fie preamrirea
Ta in fii fiilor lor! P s . X C .
1 5 . Si acum, Dumnedieu se ve ajute ! Amin.

Importanti'a istoriei pedagogice.

(Memoriei neuitatului meu profesoru Dr. L a z a r u
|

PetrovicL)

(Continuare.)

Capithdu

II.

Educatiunea moderna.
1. Dr. M a r t i n L u t b e r .
Deca referintiele. nu fceau pre L u t b e r reformatoriulu Germaniei, avea se devin unulu dintre cei mai
ilutrii brbai de sc6la, nscut fiind spre aceea.
El s'a nscut la Eisleben in 10 Noembre 1483 din
prini tierani, si a rposat tot acolo in 18 Faur 1546.
Dupa completarea studiilor mai inate in Erfurt si
Eisenach, la 1508 deveni denumiii de profesoru de etica
si dialectica la facultatea teologica din Wittenberga, de
unde dupa unu anu, fii trimis in missiune la Roma.

Anula XVI.

B I S

E 'IM

La a. I o 2 0 si-a espus_ Luther vederile sale asupra

reformrii invetiamentului universitaru in spiritu cretinii,
recomandnd studiulu limbelor latine, helene, a matema
ticei si istoriei.
>
Dupa faimos' dieta; din ;Worms ia urmat captivarea
lui Luther in casteluto de:Wartburg, unde remas pana
Ia 1522. In a. 1524 public sensational'a sa epistola catra
consilierii statelor germane, pentru, infiintiarea sedlelor
cretine, carea a. produs .un resunetu in tdta Germania.
Mai apoi la 1538, observnd Luther insusi necesi
tatea unor principii regulatdrie peid.ru organisarea instruc
iune! publice, publica instruciunile sale catra inspectori.
El a pretins in acele .>instruciuni c biseric'a se
dechiare obligativitatea invetiamentului, infiintiand pretu-r
tindenea scule poporale. <
.. .
Scol'a a impartit-o in 3 clase, prescriind materi'a
si timpulu instructiunei pentru fie-eare clasa.
El a pus pondu pe biblia, cantu, compositiuni si gra
matica.
' :
Cartea sacra : evangeli', se fie obiectulu de frunte,
lectur'a dilnica a tinerimei," dice Luther.
Acesta a fost inceputulu organisatiunei scdlei mo
derne. Cel mai mare pondu a pus Luther si pe educar
tiunea familiara, asupra carei'a a emis unele principii de
valdre necontestavera, in cari se reoglindedia mai presus
de tdte moralul.
,
Forti'a ndstra dice Luther sta in generatiunea viitore, deca vom neglig tinerimea, biseric'a ya
remnea c o gradina, in carea nu s'a lucrat nimic primaver'a.
,;
Se se spun copilului cine este Dumnedieu si ce
a fcut elu pentru noi, se-i aretam din istori'a sacra, cum
el protege si mntuesce pe copii sei, si cum tot el pedepsesce pe cei rei, pe egipteni, pe pgni o c t ; numai
astfelu vom pote desvolt intr'ensulu iubirea si temerea
de Dumnedieu.
h

2. P i l i p u M e l a n c h t o n ,
s'a nscut la Bretten in 16 Faur 1497 si a rposat in
Wurtenberga la 21 Aprile 1560.
Studiile universitare le-a fcut in Heidelberg si Tiibingen. La 1518 deveni profesoiu la facultatea, teologica
din Wurtenberga, unde facu cunoscintia si lega intima
amiciia cu Luther.
C profesoru a desvoltat o activitate admirab'ia, pre
legerile sale erau ascultate de mii de auditori, din Iote
tierile Europei. El a compus o giamatica helena, carea a
aprut in 51 ediii.
C resultatu al esperintielor sale fcute c inspec
torii scolaru a publicat unu studiu Wisitations Biichlein,"
in carea a scris si unu planu de invetiamentu.
3. V a l e n t i n , T r i e d l a n d ,

Trotzendorf,

s'a nscut la Trotzendorf in Silesi'a la a. 1490 si

a rposat la 1556.
Principiile sale pedagogice le-a aplicat in scol'a sa
ntemeiata in Goldberg, carea in timpulu existentiei sale
de 30 ani a devenit renumita, att pentru mctodulu do
minanii in ea, ct mai vertosu pentru organisarea si disciplin'a ei. Elu a dividat elevii sei in economi, efori si
guestori.
Economii grigean de ordinea din dormit6re si alele
de studii, eforii grigeau de bun'a ordine la prndm; er
gaestorii grigeau de progresu.
Afara de aceti funcionari, mai avea unu magistratu
constituitu din unu consulii si doisprediece senatori, al
crui dictatoru era elu.
Elevulu culpabilu trebuia se-se justifice in 8 dile
naintea magistratului, cu care ocasiune avea se lucre si
o disertatiune in limb'a latina, carea de era buna, culpa-

( V A ' si

S C O

L A'

33
:

bilulu se achita, r l din contra s espunea uni pe^

depse forte aspre. Gel mai mare pondu a pus pe limb'a
latina, carea domin ' pe: acelu timpu.
Disciplin'a a fost forte esemplara, carea a avut de
a se multiami consulilor si legei disciplinarie proclamate
de Trotzendorf.
Pe lenga limb'a latina"se propunea limb'a greca,
dialectic'a, retoric'a, music'a, aritmetic'a si religiunea.
In clasele inferire se propunea prin cei mai nain
tai, r in cele superire prhi Trotzendorf si sub invetiatorii sei.
In ceea ce privesce moral'a si disciplin'a, sci'a dia
Goldberg. n'a fost nici cnd ntrecuta de alta. Trotzeudorf era facu spre a dirige un colegiu, c Scipione Africanulu, a comanda armata," dice Melanchton.
1

4. o a n u S t u r m .
; Acestu celebru pedagoga alu seclului ai 16, s'a
nscut in Schleiden. Studiile mai inalte le'a faeut in L o u
vain si Paris, dupa ce mai inainte s'a bucurat de o e d u
eatiune distinsa in famiii'a comitelui de Manderscheid.
. La 1 5 3 8 primind organisarea noului gimuasiu din
Strassburg, prin ideile si ingiigirea s'a," deveni att de c e
lebru, inct in scurtu impu f frecuentat de fii tuturor
statelor de frunte, ba si de ai baronilor si prinilor.
Pentru completarea studiilor gimnasiai, in scurta
timpu a pus Sturm bas'a unei academii, dupa cum se
vede din planulu organisarei publicat de dnsulu.
El a distins in edueatiune 3 institutiuni : famiii'a,
gimnasiulu si academi'a. :
Baiatulu pana la etatea de 7 ani trebue se remana
in familia sub ngrijirea mamei, chiemata de a d pruncului primele noiuni necesare in vitia.
Cu ahi 6-lea anu baiatulu, carele doresce a - s e
bucur de folosulu sciintiei are a frecuent gimnasiului
e r e dupa idei'a greita a timpului imbratisiata si de
Sturm, atingea mai multu numai scopurile limbistiee,
punendu-se prea mare pondu pe limb'a latina si deprin
derile verbali, timpiidu-se chiar spiritulu prin ingreuiarea
elevilor cu recitarea classicilor latini si heleni.
La inceputu gimnasiulu avea 2 r mai 'apoi s'a c o m
pletat cu 10 clase, cnd s'a bucurat apoi de o reputatiune
imensa.
Cu a alu 16-lea anu intrau elevii iu cele 5 cursuri
de a"
'a, a-crei programu inse a lsat forte multa
de do "
La a c a d m i a instrueti'a era mai libera, profesorii e s plicau desvoltandu diferite tese, r elevii . ascultau si-si
fceau notitiele necesari.
De deosebita valre pedagogica sunt si epistolele
sale classice, scrise in 1565 catra profesori gimnasiali.
5. O r d i n u l u
Iesuitilor.
Dca vom face o reprivire asupra activitii tuturoiordurilor calugeresci, cari si-au ctigat merite neperitre
pentru cultur'a omenirei, ne vom convinge ca Iesuit
au ctigat corn'a gloriei pe terenulu instructiunei si
educatiunei.
I g n a t z d e L o y - o l a fondatorulu acestui ordinu^
pentru a ridica poterea papala si spre a converti pre e r e
tici, si-a ales c medilocu instruciunea.
Memhrii societii lui Isus, au strabatutu prin tte
regiunile lumei, semananand pretotindenea binecuventarile
luminei.
Sistemulu de edueatiune si instruciune al Iesuitilor,
este cuprinii intr'unu planu de stud'i compusu de generalulu ordului Claudiu Aguaviva cu sise colegi ai, sei l a
1588, sub titlu: E a t i o e t i n s t i t u t i o ' s t u d i o ^
r u m s o c i e t a t i s I e su."
Acestu planu, afara de unele modificri conform

recerintieloru timpului, a remasu acelasi, caci dupa enunciarea generalului R o o t h a a n Nu trebue se se schimbe
acela usior, de rece se basdia pe esperinti'a salutane a
2 0 0 de ani."
Conform prescriselor acestui planu invetiamentulu
se divida in inferiorii si superiora.
Invetiamentulu inferiora se propunea in 5 clase, in
cari scopulu principalu era al face eapabilu pe elevu se
vorbsca limbele : latina si helena, de unde se vede ca
intru nimic nu difere scopulu sclelor iesuite de ale pro
testanilor.
Unu inceputu salutaru inse vedem prin tractarea
unor materii estras din aritmetica, istoria, din datinile
poprelor, si a altor fapte glorise ale brbailor de re
nume ; ba in planulu de invetiamentu din l d 5 2 se con
stata necessitatea introducerei matematicei, fsicei si a limbei materne.
Invetiamentulu superiora a cuprins unu cursu de
filosofia de 2 ani si altulu de teologia de 4 ani.
In cursulu filosofica, care avea unu profesoru ordinariu si 2 ajutori, se propunea logic'a si etic'a lui Ar i s t o t e 1, apoi elemente din E u c l y d e si putiena
geografia.
Cursulu teologicii avea 4 profesori pentru sant'a
scriptura, limb'a hebraica, teologi'a si casuistic'a.
In ceea ce privesce invetiamentulu religios si disciplin'a planulu studiilor dice : religiunea trebue se fie
bas'a si verfulu, centrulu si sufletulu ori crui studiu, ori
crei edueatiuni.
C medilce pentru a face pe elevi a-si implini pu
rurea datorinti'a au folosit emulatiunea, denuntiarea si
pedps'a. Acela care scie se escite emulatiunea, dice pla
nulu lectiunilor, a gsit mijloculu cel mai poternicu pentru
invetiatura, caci numai emulatiunea desvolt tote fortiele
omului.
Spre a desvolt emulatiunea, reclama c fiecare elevu
se aiba unu rivalu, carele controlndu-lu se-i denuntie
conduita, spre care scopu s'au denumit dintre elevi mo
nitori, censori, magistrati si decurioni.
Elevilor buni li-se distribuia premii cu mare solem
nitate, r afara de scola li-se d deosebite locuri de
onore.
Pentru pedepsirea celor negligenti se afl in fie-care
clasa o banca separata, numita banc'a infernului, colarii
cari siedeau pe aceea banca erau apoi dispretiuiti din
partea celoralalti.
Drept pedepsa se usit inca recitarea unui servitiu
religios, prin ce inse in locu de a-se mari pietatea, se
desvolt indiferentismulu pentru lucrurile sfinte ; r de
alta parte prin laudele ce se aducu altui'a pentru pietate
se marea in ei ipocrisi'a
Abstragend inse aceste direciuni greite, meritulu ordului iesuitu pentru educatiune si instruciune, este si va
fi necontestaveru.
6. O r d i n u l u t r a t e l o r s c l e l o r
crestine:
I o a n B a p t i s t de l a Salle.
Necontestaver e adeverulu, ca dca ori-si ce mem
bru alu societii omenesci, in mijloculu unei munci obo
sitre simte Becesitatea unui esemplu de rara devoiune
si abnegare catra chiemarea sa spre a-lu stimula, apoi in
specialu brbaii de scla, in cte momente simt necesi
tatea unui modelu de devoiune si perseverantia estraordinara catra chiemarea lor, spre a escit in ei indemnu,
nutrindu-i cu noue poteri in mijloculu unei munci att
de grele, si care esemplu-lu pot afla in persn'a nobilului
I o a n B a p t i s t d e l a S a l l e , fundatorulu ordinului
frailor sclelor crestine.
Nascutu la Beims, in 3 0 Aprile 1 6 5 1 , studiile mai
inalte le-a facutu la Paris, impreuna cu piosulu seu con-

scolariu P e n e l o r , de unde fetornand la loculu seu

uatalu, s'a decis a renunci de lume si a-se consacra
educatiunei junimei, terminandu astmodu
organisarea
societii sororelor lui Isu*.
Simind nobilulu Fela Salle lips'a scolelor populare,
fonda in a. 1679. in Keims, cu eoacursuiu zelosului laicu
N i e 1, cea dintaiu scdla de baieti, carea a progresat de
minune, desi a dat de mari difiicultati, in specialu cnd
Niel parai Reimsulu spre a fonda si in alt6 localiti
scdle.
Aceste dificulti au fost inse paralisate prin neobosit'a activitate a lui Ioanu Baptist dela Salle, carui'a ii succese a interna pe toti institutorii in cuartirulu
seu, inspirandu-le zelu si iubire catra chemarea lor prin
consiliile si inviatiunile sale cari le d pana trdiu
noptea.
Dupa ce inse audise obiectionarile invetiatorilor sei,
ca este cu multu mai usior a d cuiva consilii de devo
iune catra chiemare, dect ale pune insusi in practica,
s'a indignat intr'atta, inct si-a vendut tdte bunurile,
distribuind banii seracilor, puindu-se apoi in fruntea consotiloru a induratu cu rara abnegare tote greutile invetiatoresci si lipsele srciei.
Din acelu momentu consiliile si activitatea sa a
produs resultate admirabile, tenerimea de pretutindenea
alerga spre a imbretisi acesta vietia plina de abnegare
si a-se incaldi la radiele culturei propagate de acestu apostolu al luminei.
Astmod a pregtit el unu numeru considerabilu de
brbai cu sciinti, si invetiatori poporali.
In urm'a mai multor inviatiuni, la 1688 s'a dus
la Paris, unde inca infiinti un institut; dorere inse caci
mdrtea unor frai, apoi atacurile invetiatorilor laici, pre
cum si alte calamiti pregatiau apunerea aceluia.
Numai o anima nobila si plina de abnegare catra missiunea sa, c a-lui I. Baptist de La Salle, a fost att de resoIuta, inct in unire cu sincerii confrai Viort si Drolin, au
depus juramentulu, solemnei: ca vor susinea scolele cre
tine si gratuite, chiar si de ar remnea singuri in asotiatiune, si chiar, de ar fi condamnai se cersiesca pnea de
tote dilele! Eta unu esemplu aprdpe incomparabilu in
istori'a culturei omenesci!
Se intielege ca o asemenea devotatiune si abnegare,
au susinut si inflorit scolele cretine, c nici cnd, pentru
a cror conducere a scris Ioan Baptist de La Salle in a.
1700 Begulamentulu pentru directori.
Obositu si sdruncinatu de o activitate si vietia plina
de sacrificii, la a. 1717 s'a retras, lsnd in loculu seu
pre virtuosulu Bartheleny.
Bestulu dilelor le-a petrecut nobilulu apostolu nu
mai in rogaciuni, pna in Vinerea mare a. 1719, cnd a
fost chiemat de Tatalu cerescu, spre a-si primi recompens'a faptelor sale.
nct privesce organisarea acestui ordinu si princi
piile pedagogice profesate in scolele lor, se reduc la urmatdrele:
Membrii ordinului au a-se supune vointiei Ddieesci
si a-se sacrifica necondiionat pentru cultur'a tenerimei.
In capulu ordinului este unu superioru, nnmit pe
vietia de directorii institutelor principale si avend pe langa
sine 2 ajutore.
O adunare constituita din directori si 30 frai, alei
dintre cei mai betrani, se intrunesce tot la 10 ani. Adu
narea in cauri grave pdte depune pe superioru.
Superiorii denumesc inspectori, cari au a visit odat
in anu deosebitele case, er despre resultatu au a face
raportu specialu.
In ce privesce instruciunea, fraii erau constrensi
a-se tienea strictu de materi'a si metodulu prescris in

instructiile ordinului, neavend dreptulu a introduce nici o

inovatiune, prin ce s'a restrens forte libertatea invetiamentului.
Pedepsele corporali erau interdise in timpulu rug
ciunilor, a catechisarii si a scrisului, nefiind permis inse
nici cnd a-se aplica de catra invetiatori.
Fiecare scla era impartita in 2 clase, un'a infe
riora si alfa superiora, cari inse erau una lng a l f a des
partite prin o usia cu ochi de sticla, inct fratele clasei
superire carele era consiliatorulu celui mai teneru
trebuia se vadia din clas'a sa tot ce se intempl in clas'a
consotiului seu.
In clase domnia ordinea si curetieni'a cea mai esem
plare, tte se fceau la unu semnalu dat cu unu instru
menta anumitu.
La desvoltarea simtilulm religiosu au contribuit in
parte si icnele sante ansiate pe paretii sclei, intre cari
se afl si cea a nobilului fondatore de La Salle.
Instructi'a s'a redus la cetire, gramatica, ortografia
si caligrafia, geometria, geografia, socta si religiune.
In genere invetiatorii s'au folosit de metoda si
multanea.

Capitlulu

III.

Epoc'a de transitiune.
nainte de a trece la educatiunea actuala, simim o
indispensabila necesitate de a dice inca cteva cuvinte,
asupra lucrrilor brbailor epocei moderne, cari au influintiat forte mult asupra celei actuale, formnd asia dicend o epoca de transitiune dela epoc'a moderna, la cea
actuala.
1. I g u m e n u l u , F l e u r y s i F e n e 1 o n.
Peend nisintiele tuturor brbailor de scla eru
ndreptate numai asupra educatiunei secsului brbtesc,
r femei'a desi in parte se imparasia de o educatiune,
inse greita, doi barbati nobili Fleury si Fenelon si-au
redicat vocea pentru aprtierea si reformarea educatiunei
fetelor.
F l e u r y a pretins ca fetele se-se invetie si alt
ceva pe lng catechis, cusutura, cantare, dantiu, imbra
care, vorba frumsa, adec a ceti, serie, calcula, precum
si alte necesitai reclamate de economi'a, casnica si positi'a unei femei de a sci,d svat.
Unii pretind dice Fleury ca femeile nu sunt
capabile pentru studii, ca si cnd sufletelu lor n'ar fi de
aceeai natura ca alu brbailor, c si cnd ele nu ar
avea c si noi facultatea cugetrii de a povatiui, o vointia de a regula, si patimi de invins, su c si cnd lor
le ar fi mai lesne dect noua se implinsca tte datorintiele aceste, far de a inveti."
De aceleai idei reformatre in educati a femeilor
a fost condus si nobilulu F e n e l o n , nscut la a. 1651
in castelulu Fenelon, dintrV familia nobila.
1

(Va urm.)

Iuliu

X> I

"V

IC

H, S

Vui'a.

E.

* Rug'a
din
comun'a
Ghirod'a,
carea se
tiene in fiecare anu in diu'a sntului mucenicu Georgie,
s'a serbat in anulu acest'a cu o deosebita solemnitate.
Credintiosii notri din numifa comuna in fiunte cu vredniculu poporeanu I o a n T J s i c a si la initiativ'a zelosu
lui nostru preotu de acolo I o a n P o p u condui de semtiulu de pietate crestinesca prin contribuiri au druit in
acesta di sntei ndstre biserici din numit'a comuna unu

praporu de o deosebita frumsetia in pretiu de 150 fi. v.

a. La cererea comunei bisericesci, adresata Pre Santiei
Sale, printelui Episcopu I o a n M e t i a n , sant'a liturgia
si actulu santirei praporelui s'a oficiat prin dir. seminarialu din Aradu Augustin Hamsea, carele la finea servitiului divinu a tienu poporului, adunatu in numeru mare
in sant'a biserica o cuvntare, in carea desvoltand nsem
ntatea serbatorii, precum si nsemntatea spiritului de
drnicia alu poporului pentru infrumsetiarea si intarirea
casei lui Ddieu, aret si dovedi, ca uniculu mijlocu s i
gurii pentru naintarea poporului nostru pre tdte terenele
vieii este alipirea catra sant'a n6stra religiune si biserica,
si activarea spiritului evangeliei Domnului in modulu de
gndire si aciune alu poporului. Dupa acesta cuvntare
preotulu din localitate lund cuventulu multiem Pre San
tiei Sale in termini caldurosi pentru zelulu si iubirea
faptica dovedita totdeuna facia de poporulu seu eparchiotu, dorindu-i dela Ddieu ani muli fericii spre nain
tarea sfintei Sale biserici.
Se dea Ddieu, ca sfintele rogatiuni ridicate in acesta di se afle deplinii, resunetu naintea Tronului crescu ;
si doctrin'a sfintei evangelii se afle totu mai multu pamentu roditoriu in inimile credintiosilor notri din
Ghiroda!
* Himenu.
D-lu A u r e l i u R o c s i n teol. abs.
si-va celebr cununi'a in 3 / 1 5 Maiu cu d-sior'a A n c i n a,
fic'a domnului N. Burdan economu in Ciumeghiu. F e
licitrile ndstre!
* Mimenu.
Domnulu invetiatoriu gr. ort. roman
C o r n e l i u G h i l e d i a n u din Remete-poganiciu sia incredintiatu de viitdre socia pe domnisdra S a f t ' a
fic'a reposatului preotu Pavel Tatucu din Jablaniti'a langa
Mehadia. Cununia se va celebra Dumineca in 3 / 1 5 .
Mau 1892. Felicitrile ndstre.
f Necrologti*
Liviu R. Pap, invetiatoriu in Cvasintiu in numele seu si a fiilor sei Teodora si Mri'a,
precum si in numele tuturor consngenilor sei, aducu la
cunoscinti'a tuturor amicilor si cunoscuilor lor ncetarea
din viatia, dup unu morbu scurtu si plin de suferintie
a mult iubitei sale soii, mama si consangena M a r t h a
P a p nasc. C o i f , intemplata la 1 Mai n. a. c. in etate
de 20, si a fericitei sale casatorii de 3 ani. Remasitiele
pamentesci a-le defunctei s'au asiediatu spre odihna eterna
iii cimiteriulu gr. or. din Covasintiu la 2 Mai d. a. la
4 dre dupa ritulu bisericei gr. or. romane, in presenti'a
comunei ntregi precum si a numeroilor amici si c u
noscui. Fie-i tierin'a usidra si memori'a veciaica.
* Multiamita
publica.
Pentru s. biserica ro
mana din orasiulu B i s e r i c a-a 1 b a au mai incurs urmatdrele contribuiri generdse si anume au contribuitu:
Ilustritatea S'a Dnulu Nicolae Popea episcop 50 fi., Trapsia
general c. si r. in Gratz 10 fi. M. on. Institutu Albina"
(Brasiov) 10 fi., Pre Cuviosi'a S'a Filaret Musta protosincelu 5 fi., M. on. Domni: Traian Barzu asesoru consist.
2 fl., Iuon Ionasiu 2 fl., Dr. Traian Badescu secretariu
consist. 2 fi., Ioanu Popoviciu controlorii dieees. 2 fl.,
Patriciu Dragalina profesoru prep. 1 fl., Iuliu Olariu 1
fl., Ioanu Pinciu 1 fl., tefan Velovan directoru 1 fl.,
Enea Hodosiu profesoru 1 fl., Ioanu Lintiu, procuristu 2
fl., Ant. Sequens profesora de musica 1 fl. Din Arad:
Spt D. Dr. Georgiu Vuia medic 5 fl. Din Lugosiu: Spt.
D. Dr. Maior medic 2 fl., Dr. G. Dobrin advocatu 3 fl.
Titu Hatiegu advocatu 5 fl., Coriolan Bredicean advocatu
5 fl., Nicolae Iovanescu croitora 5 fl., Iuliu Iacobescu
economu 2 fl. Din Turda: M. On. Institutu de creditu
si economii Ariesiana" 10 fl. Din comun'a Vraniu : Iosif
Tomasiel preotu si asesoru consist. 10 fl., Pavel Roia

B 1/ S K II, I ' A ,-si --S- G O L 'A;

preotu 1 0 fl. Simeon Miter proprietarul 5 fl., Paun Atnagea comerciante 2 fi., Ioan Avram economii 1 fl., Ioan
Vraniantiu comisariu 2 fl., Ioan Pitia ecqnomu 50 cr,
Toma Munteanu jude com., 1 fl., Paun Critiu juratu 5
cr, Iosif Munteanu preotu 5 0 cr, David Petrie- economi;
5 0 cr, Pavel Rosica comerciante 1 fl.,, Mcolae Surlasiu
economa 6 0 cr., Trei ca Miter econom 1 4 cr., George
Miter econom 1 0 cr. Sum'a totala 1 6 2 fl. 8 4 cr. Pentru
cari oferte generse li se esprima Ilutrilor si m. on..
Domni donatori cea mai profunda multiumita, Biserieaalba, in 1. Maiu 1892. Pentru comitetulu parochialu:
I o a n u M. R o s i u , advocat c, preiedinte, Dr. A ur e l i u N o v a c , advocat c notariu.-:
T

* Influenti'a

luminei

electrice

asupra

mun'a pomenita, pentru de a-si aret. desteritatea in cele:

rituale.

In urma se notdia, ca alegendulu preotu va avea-,

se plateca contributiunea erariala, precum si aprarea
de apa dupa pamenulu parochialu,
! :

In contielegere

'Comitetulu parochialu.

c u : TMA PACALA, m. p. protopopu.

: P
:

Pentru deplinirea definitiva a postului invetiatorescu

dela scl'a romana gr. or. din Vadasi!, protopresbitera-.
tulu Boros-Ineului inspectoratulu Siepreusiului, se escrie
concursu cu fermimi de alegere pe 10 22 Maiu 1892. a. c
;

' Emolumintele anuali mpreunate cu acestu postu

sunt : in bani g a f a 100 fl. pentru conferintia 8 fl., pentru famulatieS fl., seripturstc'a dupa necesitate, 18 cubule de bucate 9 gru 9 cucuruz; pament estravilan 2 Q
jugere, parte aratori parte fehatiu, precum si dreptulu
de pasiunaritu a-lor 1 4 capete de vite su 28 fl. banii,
6 orgi de lemne din cari are a se incaldi si sal'a de in: vetiament, dela inmormentari mari Unde va fl poftit 1 fl.
dela cei mici 50 cr cuartiru liberu in edifciulu scolara-'
cu unu intravilanu pentru legumi.

sa

netatii.
Abia suntu 9 luni, de cnd in biroulu postalu
-din Londra s'a inlocuitu lumin'a de gazu Cu lumin'a elec
trica si introducerea acestei inovatiuni si iheputu se
produca din punctu de vedere higienicu resultatele cele
mai binefacetre. S'a constatato adec, ca dup introdu
cerea iluminaiei cu electricitate, funcionarii au inceputu
inca din primele dile se se simt mai bine in privinti'a
sanetatii si numerulu casuriloru de slbire si bolnavire a
inceputu de-odata se se imputienese. Esperientiele acestea
suntu o dovada, ca lumin'a electrica are o buna inriurintia asupra sanetatii si aplicarea ei, mai alesu in bi
rourile, unde esista serviciu de npte, e ctu se pot de
recomandabila.

Amilii XVI.

* Arderea
unui teatru.
Din Filadelfia sosesce
scirea, ca o mare nenorocire s'a intemplatu acolo in 27
Aprilie n. In teatrulu centralu a isbucnitu unu focu, nainte de a se incepe representatiunea. O mare panica cuprinse pe teatralisti si pe publicu, imbuldindu-se cu ,ramad'a spre esirile teatrului. Unu individu isi fac locu
printre mulime asia ca mpungea cu cutitulu pe cei ce
ii steteau in cale. Siese teatralisti au fost omoriti, 70
de privitori raniti greu, dintre cari multi au orbitu. P a gub'a se urca la 1 milionu dollari.

Doritorii de a ocnp acest postu, recursele lor adjustate conform stat. org. cu testimoniu de cualificatiune
nvetiatorsca si din limb'a magiara se se subscerna p
rintelui inspectorii cei'ciialu de scle in Miske p. u. N . Zernd, Ioanu Avramu, avend recurenii pana la alegere
a se presenta la sant'a. biserica intr'o dumineca su ser
batre, pentru de a-si aret desteritatea in celea rituale.
Vadas, la 12/24 Aprilie 1892.
om

C i t e t u l u parochialu.
In contielegere cu mine : IOANU AVRAMU, m. p. parochu
si inspeetoru scolariu.

LI C I T A I I INE

Concurse*
Pe bas'a decisului Veneratului Consistoriu de datulu 2 4 Fauni (7 Martie) 1892. Nr. 116, 75 B. se escile
concursu pentru deplinirea parochiei vacante de clas'a a
IlI-a din Sacalu, protopresbiteratulu Oradii-mari, cu terminu de alegere pe 31 Maiu (12 luniu) 1892.
Emolumintele sunt :
1) Cas'a parochiala cu gradin'a si apartienatrele,
pretiuite in 80 fl. 2) Competintia de biru dela 90 numeri
de case, si anume : dela 60 numeri de case cu pamentu
cte o mesura de gru ; ra dela 3 0 numeri de case far
pamentu, cte o mesura de orzu, ori cucurudiu 105 fl.
3) 16 iugere de pamentu aratoriu, dinpreuna cu compeIsnti'a de pasiunatu 1 8 0 fl. 4) Venitulu cimiteriului vechiu
20 fl. 5) Venitele stolare, dupa calcululu mediu aloni 5
ani din urma 200 fl. de totu 535 fl.
Se observa ca in venitulu de susu nu e computata
competinti'a de biru dela filiile : M.-Homorogu, Comadu,
precum si dela predille de pe teritoriulu comuneloru : Sacalu, M.-Homorogu si Comadu, care competintie anualminte se pot socoti dela 5 0 6 0 fl.
Doritorii de a ocupa acesta parochia sunt avisati
a-si aterne recursele loru adresate comitetului parochialu
din Sacalu, subsemnatului protopopu pana in 28 Maiu
vechiu a. c , avendu pana la alegere a-se presenta in
vre-o Dumineca ori serbatre in sant'a biserica din co-

MINUENDA.

Pentru repararea respective renovarea bisericei

gr. or. rom. din comun' Chereohiu, (Kerek) cottulu Aradu;
in urmarea decisului Venerabilului Consistoriu diecesanu
din Aradu de sub Nr. 899 din an. c. se escrie con
cursu de Iicitatiune hiinnenda pe Dominec'a din 15 Maiu
st. n an. o. la 11 re nainte de amdi in localitatea
sclei din locu.
Pretiulu.de esclamare e 1850 fl. 4 9 cr. v. a.
Doritorii de a ntreprinde acestu lucru, suntu pof
tii, c pe terminulu mai sus espusu se se presinte la
fati'a locului, su se-si trimit ofertele in scrisu provediute cu vadiulu de 10/ in numerariu su in hrtii de
valre.
Rcsultatulu licitatiunei pentru intreprindietoriu e
deobligatoriu numai deet dupa subscrierea protocolului
de Iicitatiune si a contractului de ntreprindere ; ra din
partea comunei bisericesci numai dupa aprobarea contractului din partea Venerabilului Consistoriu diecesanu.
Planulu, preliminariulu de spese, precum si conditiunile de licitare si ntreprindere se potu vedea in cancelari'a oficiului parochialu din locu.
Din siedinti'a comitetului parochialu din comun'a
Cherechiu, tienuta la 12/24 Apriliu 1892.
0

Din incredintiarea comitetului parochialu :

Teodora-

Laza,

m. p.

epitropu priinu bis.

loanu

Micoroiu^ m,
not. comit. par.

p.