u t i l i i XVI.

ARADU, 3/15. Main 1892.

Nr. 1 8 .

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i c e s c a , s c o l a s t i c a , literara si e c o n o m i c a .
lese odat

in septemana:

DUMINECA.

PBETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

P e n t m Austro-Ungari'a:
Pe unn ann 5 fl.cr., pe V2
2 fl. 50 cr.
P e n t r u R o m a n i ' a si s t r a i n e t a t e :
Pennn anu 14 fr., pe jumetate anu 7 franci.

Pentrn publicatianile de trei ori ce contienu

cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

Sinodulu eparchialu aradanu.

Siedinti'a

VII.

S'a tienut la 1 6 / 2 8 Aprile 1 8 9 2 la 9 6re demineti'a.

La "ordinea dilei este reportulu comissiunei epitropesci asupra reportului senatului epitropescu diu
Arad^ carea prin reportoriulu Ioan Suciu propune,
si sinodulu iea la cunoscintia reportulu consistoriului
din Aradu despre siedintiele tienute si resolvirea
obiectelor intrate in decursulu anului 1 8 9 1 , de
asemenea, ca consistoriulu a cumperat pre seam'a
diecesei doue case din nemijlocit'a apropiiare a resiedintiei episcopesei, si cumperarea efeptuita se aprdba.
Se iea la cunoscintia reportulu consistoriului de
spre administrarea averilor bisericesci seolarie si fundationale a parochielor, despre revisiunea ratiocinielor si preliminarelor comunelor bisericesci, mai
departe despre administrarea averii fondurilor diecesane ; si senatului epitropescu din Aradu pre langa^
cautel'a ndatinata 1~SG (la absolutoriu pentru ad
ministrarea averilor si pentru portarea socotilor pri
anulu 1 8 9 1 cu acelu adaosu, ca incependu din
anulu proximu in puterea -lui 1 3 2 . din statu
tul organicu, senatulu epitropescu se substerna si
nodului pre langa ratiociniele anuale ale fondurilor
si fundatiunilor diecesane si inventariulu generalu
despre hitrega averea mobila si imobila a diecesei,
precum si unu inventariu despre averea flecarei fundatiuni, a crei natura si destinatiune ar reclama
portarea de inventariu separatu de ceealalta avere a
eparchiei.
1

Cu privire la fundatiunea fericitului Teodor

P a p p sinodulu decide a-se activa ct mai curend
acesta fundatiune, er cas'a din Lugosiu, apartienet6ria fundatiunei, inct se va pote obtiene unu
pretiu favorabilu si corespunditoriu se-se v e n d a ; er
rugarea lui tefan Milencoviciu si a preotului I. Nicorescu de a-li-se vinde pamentulu in suma de 5 5

...Coespondentiele se se adreseze Redactiune

v

BISERICA si SCOL'A."

Er b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
TIPOGrRAFFA D I E C E S A N A in A R A D .

jugere catastrale de pre teritoriulu comunei Jabar,

aportienetoriu acestei fundatiuni se transpune con
sistoriului din Aradu cu inviatiunea, c se aviseze
pre petenti, ca pamentulu nu este de vendiare.
Siedinti'a

VIII.

S'a tienut la 1 6 / 2 8 Aprile 1 8 9 2 la 4 6re d. a.

nainte de a-se trece la ordinea dilei presidiulu
aduce la cunoscintia trist'a scire, ca conmembrulu
Ioan Popoviciu Desseanu astadi la un'a 6ra si jumetate a trecutu la cele eterne ; si sinodulu lund cu
durere la cunoscintia acesta trista scire si-esprima
condolenti'a facia fe regretatul barbatu, si tot de
odat decide a participa in corpore Ic actulu nmor
mntrii.
Se pune la ordinea dilei alegerea de vicariu
episcopescu si presiedinte al Consistoriului din Oradea-mare, precum si alegerea unui -asesoru din cleru
in senatulu epitropescu al Consistoriului din Aradu
in loculu devenitu vacantu, prin votare secreta, si
dupa ce la apelulu nominalu respundu 45 deputai
presenti, scrutinandu-se resultatulu alegerii se
: constata, ca pentru postulu de vicariu episcopescu si
presiedinte al Consistoriului din Oradea-mare Pre
Cuviosi'a S'a printele protosincelu episcopescu I os i f G o l d i s i u a intrunit 42 de voturi, er 3 bile
au fost albe.
Pre bas'a acestui resultatu presidiulu proclama
pre Pre Cuviosi'a S'a, printele protosincelu episco
pescu I o s i f G r o l d i s i u de alesu vicariu epi
scopescu si presiedinte al Consistoriului din Ora
dea-mare.
Cu privire la alegerea unui asosoru din cleru
pentru senatulu epitropescu al Consistoriului din Aradu
resultatulu scrutiniului este, ca dintre voturile date a
intrunit Dionisie Popoviciu 3 6 , Ioan Bogdan 5, r
4 bile au fost a l b e ; si presidiulu proclama pre Dio
nisie Popoviciu de asesoru onorariu alesu in sena
tulu epitropescu alu Consistoriului din Aradu.

138

B I S E R I C A

Dupa enunciarea resultatului alegerii la propu

nerea deputatului Ioan Belesiu se esmite o deputatiune de 3 membri, constat<5ria din deputaii Ioan
Belesiu, Nicolau Zigre si Pavel Miulescu, carea se
invite la siedintia pre alesulu vicariu, printele protosincelu Iosif Groldisiu, si rentornend deputatiunea cu
alesulu, Pre Santi'a S'a, printele Episcopu-presiedinte i-publica resultatulu alegerii, si aprobnd si
Pre Santi'a S'a acesta alegere, impartesiesce alesului
binecuvntarea archieresca, rogand pre Celu Atot
puternicii, c alesului se-i ajute, se porte cu deplin
succesu si spre inaintarea si deplin'a multiemire
a clerului si poporului credintiostf insemnat'a func
iune de vicariu episcopescu si -presiedinte al Consistoriului din Oradea mare.
Dupa acest'a lund cuventulu printele protosincelu Iosif G-oldisiu multiemesce sinodului pentru
ncrederea manifestata, si sperandu in ajutoriulu lui
Ddieu, si incredintiandu-se in sprijinulu binevoitoriu
al Pre Santiei Sale si alu venerabilului sinodu eparchialu, dechiara, ca se va adoper a justifica, prin
fapte ncrederea manifestata facia de densulu de
catra Pre Santi'a S'a printele Episcopu-presiedinte
si de cacra venerabilulu sinodu eparchialu.
Continandu-se reportulu comissiunei epitropesci
asupra reportului comissiunei sinodale, esmise pentru
scontrarea cassei consistoriale, sinodulu la propunerea
comissiunei ia la cunoscintia, ca comissiunea sino
dala scontrand cass'a a aflat, ca averea diecesei se
administreza corectu si in deplina; consonantia cu regulamentulu in vig6re.
Dupa acest'a se voteza bugetulu Consistoriului
din Arad.
Apoi se pune la ordinea dilei reportulu co
missiunei organisatorie asupra hrtiei Escelentiei
Sale, domnului Ministru regiu ung. de culte si in
struciune publica dto 22 Aprile 1 8 9 2 . Nru 7 6 8 0 ,
referit6ria la regularea conferintielor invetiatoresci
prin statute aprobande de guvernu ; si sinodulu la
propunerea comissiunei aviseza Consistoriulu din Aradu,
c se faca o representatiune catra Inaltulu Ministeriu,
in carea se espuna, ca invetiatorii se instrunescu in
conferintie pre bas'a dispusetiunilor statutului nostru
organicu, si se-lu r6ge a abst dela dorinti'a de a-i-se
present statute ; er pentru casulu, cand acesta re
presentatiune ar remane fara resultatu, caus'a acest'a
se-se substerna pre venerabilului Consistoriu metropolitanu, cu rogarea, c se intrevina in acesta afa
cere la inaltulu Ministeriu, eventualminte se-o supun
deliberrii mritului congresu nationalu-bisericescu.
Cu privire la harti'a pre Venerabilului Consis
toriu metropolitanu, referit6ria la infiintiarea duor
eparchii noue in provinci'a ntfstra metropolitana, la
propunerea comissiunei se iea urmatoriulu conclusu :
Sinodulu adereza intru t<3te la planulu de aron
dare al noue lor eparchii, care se cuprinde in harti'a
Escelentiei Sale, nalt Pre Santitului Domnu Archiepiscopu si Metropolitu Miron Eamanul dto 22 Ap

ai

S C 6 L

Anulu XVI.

rile 1 8 8 0 Nr. 159 ex 1 8 7 9 Metr. adoptatu si de

aeestu sinodu prin conclusulu de sub Nrulu 1 7 6 din
1 8 8 1 ; er inet privesce conclusulu de sub Nru 1 4 6
din anulu 1 8 9 1 alu sinodului arehidiecesanu sino
dulu dechiara, ca crearea unei noue episcopii in archidiecesa pana astadi nu este intemeiata pre nici
unu conclusu alu mritului congresu nationalu-bi
sericescu, si deci credem, ca infiiatiarea acelei diecese :
a) devine superflua, daea s'ar eseeut conclu
sele mritului congresu Nru 1 0 5 din 1 8 7 0 , 5 5 , din
1 8 7 4 si 2 1 3 din anulu 1 8 7 8 pre langa arondarea
nouelor episcopii amintite in punctulu antecedentu
al acestui conclusu sinodalu, si
b) crearea acestei noue eparchii in archidieces a
ar trebui mai ntai supusa hotarrii mritului con
gresu nationalu-bisericescu.

C u v e n t u de
la

a dou'a

invetiatoriloru
sistoriului

adunare

generala

romani
aradanu

gr.
din

deschidere
a reuniunei

orient,

dreptfa

si 22 Aprilie

din

Muresiului,
st. n.

districtuali

protopopiatele
tienuta

a
Con
in

21

1892.

Onorata adunare generala! D-loru i fratiloru

invetiatori!
Cea mai ales fiintia dintre t6te fpturile Crea
torului este fara indoiala omulu, cci numai pre
densulu l'a inzestratu Dumnedeu cu tesaurulu cel
mai nepretiuiveru, cu v o i n t i a 1 i b e r a.
Omulu, acesta oglinda, din care se reflecteza
domnedieirea, prin vointi'a s'a libera s'a departatu
de faeetoriulu seu si a ajunsu la asia stare tical6sa,
inct mai nu se deosebi de animalele necuventat6rie. Unu pasiu mai trebuia in jos, si genulu onienescu se prepadi prin abusarea de vointi'a s'a li
bera. Si in momentele cele desperate, in positiunea
deplorabila, in care ajunsese, cine i-a tins mana
de ajutoriu ? Cine i-a luminatu mintea si i-a indreptatu paii pre calea catra bunu, frumosu si nobilu,
daea nu insusi Creatoriulu seu, trimitiendu-i de salvatoru chiar pre flulu seu unulu nascutu ?
Mantuitoriulu lumei prin niorte vremelnica si-a
sigilatu principiile si ne-a invetiatu, ea v o i n t i 'a
l i b e r a n u m a i a t u n c i se
manife'steza
a f i d e r i v a t a d i n D o m n e d i e u . daca omulu
staruesce neincetat se promoveze binele comunu si
se apere flamur'a adeverului, chiar si cu sacrificare
propria.
Pentru-c se p6ta promova cineva binele co
munu si se apere adeverulu, se recere c se intielega ce este binele comunu, si ce este adeverulu ?
E^r aceste le pote pricepe numai cel cu minte lumi
nata, adec omulu, intru carele vointi'a libera si-indrepta de-apururia ochiulu spre isvorulu divin, din
carele si-are sorgintea.

Promovarea binelui comnnu si sustienerea adeverului, aceti talismai erediti dela insusi Mantuitoriulu nostru Isus Christosu, dela invetiatoriulu tutu
rora invetiatoriloru, fiind si scopulu reuniunei nstre,
Ve salutu D-loru si fratiloru invetiatori cu
!
Christosu a inviatu !
Nemuritoriulu Cichindealu dicea odinira: Minte,
minte, iubita natia romansca ! cnd te vei
iutrarm cu dens'a, natia mai alsa dect tine nu
va esista pre faci'a pamentului !"

conserv-o numai, dara din scl'a romana confessionala va resun totdeun'a unu glasu, si acel'a va fi
intre tte impregiurrile g l a s u l u
invetia
t o r i u l u i r o m a nu c o n f e s s i o n a l u ,
de
re-ce c invetiatori romani potemu strbate in spiriritulu cel fragedu al fiului de romanu, r c si in
vetiatori confessiunali comunicm fiitoriloru cetatieni
numai astfeliu de cunoscintie, cari isvorescu din mo
ral a crestina intemeiata de Isus Christosu.
Plcuta, dar grea sarcina apas umerii nostri
d-nilor invetiatori, scimu inse, ca arborele atunci siestinde mai tare radecinile prin pamentu, cand afara
bate ventulu mai vehement. Ispitele timpului sunt
multifarie, si ne dore cnd trebuie se constatami!, ea
unele provinu chiar din sinulu nostru. Trecutulu nostru
viforosu ne-a facutu inse destul de vnjosi, c se le
potemu privi pre tte cu dispretiulu" cuvenitu !
A disu Mautuitoriulu lumei catra invetiaceii sei :
de veti ave credintia numai ct grauntiulu de mustaru, veti dice muntelui acestuia : muta-te si el se
va m u t a ! " Noue inse ni-dice geniulu poporului romanu : D e v e t i a v e c t d e p u c i n a a l i pire c a t r a limb'a
si
l e g e a s t r a m osisca,
atunci
ori
ce
viscolu
sau
f u r t u n a va c u t r i e r h o t a r e l e
vstre,
p o p o r u l u r o m a n u va r e m a n e i n t s c t u ,
s i v a d e v e n i t o t m a i f o r t e . " Se cultivmu dara in fragedele mladitie ale poporului ro
manu mai pre sus de tte simtiulu pentru alipirea
fanatica de limb'a si legea stramosisca, si atunci
se finiu deplin convinsi, ca glasu competenta nu va
resun in potriva nstra ; lumea cea limpede-binegraitria ne va aplauda, r posteritatea ne va bine
cuvent !
Scopulu finalu al tuturoru nisuintielor nstre
se fie dara : p r o m o v a r e a d i n t o t e
poterile
a invetiamentului
e l e m e n t a r u,
prin
scla
romana
confessionala."

Luminarea mintii naiei romanesci este scopulu

finalu al toturoru incordarilor nstre ; si pentru realisarea acestuia se reeere c si noi se avem minte
luminata, Eestrinsi prin forti'a impregiurriloru la
activitatea nstra dintre patru pareti angusti, dar to
tui destul de largi, ai salei de invetiamentu, singu
rateci nu potemu fi in curentu continuu cu gigan
ticii pasi ai progresului ; de aceea ne-amu intrunitu
in acesta reuniune, c prin poteri unite se ne luminmu unii pre alii la minte si se invingemu cel
pucin o parte din obstaculii, ce ne mpiedeca in mersulu nostru culturalu. Ajutnd unulu altui'a ni-se
potentiza poterile spirituali, devenimu din di in di
tot mai firmi in cractaru, adec in acea vointia li
bera, ce emanza si sta in contactu nentrerupt cu
flinti'a cea nemrginita, cu isvorulu toturoru vediuteloru si nevediuteloru.
Cum ne-vomu pot ajuta mai bine unulu altui'a
i scopului nostru finalu, dect daca vomu asculta
de sacrele principii ale divinului salvatoru ! Elu dse
invetiaceiloru s e i : m e r g e n d i n v e t i a t i t t e
n e a m u r i l e , b o't z a n d u - l e i n
numele
T a t l u i , si al F i u l u i , si al
Sntului
Duchu!"
Aici se cuprinde principiulu supremu al peda
gogiei toturor timpuriloru ! Pe drapelulu reuniunei
nostre este scrisu : S c o l a r o m a n s c a
in
s p i r i t i ! o r t o d o x u o r i e n t a l u . " Pre langa
Patrunsu de aceste principie, ve salutu de buna
densulu suntemu concentrati si pentru densulu voimu
venire, si rogandu-ve se partecipati cu demnitate si
se traimu ! Acst'a este ee ne-a chiamatu astdi
maturitate la cestiunile, ce vi-le presenteza comiteintre paretii paestreloru sacre ale museloru roma
tulu prin alaturat'a programa, dechriaru a dou'a adunesci ! Pentru dulcea nstra limba si pentru sntele
j nare generala ordinara a reuniunei districtuali araasiediamente apostolesci s'au jertfitu protoparentii si
dane de deschisa !
ni le-au predatu intacte, c astfeliu se le dmu si
I
Aradu, 21 Aprilie n. 1 8 9 2 .
noi urmailor nostrii spre motenire din neamu in
T.
Ceontea
neamu ! Se cultivmu dara noi in noi insine limb'a
pres.
si relegea romansca mai pre sus de tte, si apoi
otielindu-ne spiritulu cu tte resultatele pedagogiei
moderne, s e a v e m u i n a i n t e a n s t r a
de
Importanti'a istoriei pedagogice.
idolu scl'a romana
confessionala,
(Memoriei nenitatnlui meu profesorii I>r. L a z a r u P e t r o v i c i . )
c se ne apropimu tot mai multu de visulu bar(Continuare.)
dului, ce se cuprinde in versurile :
Venitoriu de auru romanimea re
Eu prevedu prin secuii a ei inaltiare !
Destinati de provedintia se traimu intre attea
popre de alt neamu, individualitatea nstra vomu

Studiile superire si le-a fcut la facultatea teolo

gica din Paris, in societatea lui Ioan Baptist de La Salle.
Primii 10 ani de preoia i-a sacrificat, pentru con
ducerea institutului junelor fete reformate.
C dirigentu alu acestui institutu a avut ocasiune
Fenelon a stadia din punctu de vedere psicliicu si pedagogicu femei'a, care studiu apoi 1-a publicatu sub titlulu

de l'Educatioa des filles," adec despre educatiuaea

fetelor.
Acest studiu de o valore eminenta, att pentru ideile
respective principiile pedagogice rationali-profesate, ct si
pentru frumseti'a stilului, este asia dicend bas'a opuriloru
si principiilor educatiunei moderne.
Mai apoi pentru rarele sale caliti, fu numitu archiepiscopu de Cambrai, de unde inse s'a retrasu in
urm'a unor scrieri ale sale; el muri la 7 Ianuariu 1715.
El a mai scrisu in scop educativ si pe Telemac, fa
bule ect.
Principiile sale espuse in opulu de l'Education des
filles, se reducu la urmatorele :
In primulu capitlu espunendu-si principiile, pe langa
invetiamentulu recomandatu de Fleury, el pretinde inca :
istori'a Greciei si a Romei, istori'a F.anciei, apoi des
crierea tierilor mai c'ep.rtate, precum si studiulu limbei
latine. Pentru desvoltarea simtiemintelor n o b e si a vir
tuii, recomanda cetirea opuriloru retorice si poetice.
Dupa ce a espus principiile sale, face unu studiu
comparativ asupra sortii si positiunei femeii in societate,
cum era in seclulu seu, dicendu: fara densele bi
nele este cu nepotintia, caci ele edifica si ruinedia ca
sele, ele reguleza tdte afacerile casnice ; cu unu cuventu
ele decid sortea nemului omenescu."
Trebue se se incepa de timpuriu educatuinea co
piilor dice Fenelon. Prim'a etate, carea adesea se lasape
seni'a unor femei ignorante si neregulate, este aceea,
unde copilulu primesce inpressiunile cele mai profunde."
;i

In ct pentru instruciune dice Fenelon, invetiatoriulu trebue se se multiumesca a urma natur'a. Simte co
pilulu trebuintia de a observa ? Ei bine, se i-se procure
ocasiunea de a observa, respundiendui-se la tdte intrebarile
si conducendu-se catra altele noue. In modulu acesta spiritulu seu se va inavuti cu diverse cunoscintie, fara a
fi incercatu ostenelele studiului. Principii, cari mai apoi s'au
desvoltatu de Eousseau si Basedow,"
Invetiamentulu religiosu trebue se se incepa prin
destingerea sufletului de corpu, si prin cunosdnti'a unui
Dumnedieu atot puternicu, creatoriulu si conservatoriulu
universului."
Pentru a forma pe femei pentru chiemarea lor, Fe
nelon pretinde a-se deprinde fetele inca de timpuriu in
cele casnice, concrediendu-le ocupatiuni casnice in raportu
cu capacitatea lor.
Pentru demustrarea importantiei educatiunei femeii,
Fenelon a enunciat acest principiu teologic : Femeile fiind
jumetate din genulu omenesc, rescumperate cu sngele
lui Isus Cristosu, si ursite c si noi, pentru vieti'a vecinica."
2. M i h a i l u

Montaigne,

nascutu in 28 Fauru 1533, reposatu la Bordeaux

in 13 Septemvre 1592.
Dupa terminarea studiilor in colegiulu din Bordeaux,
a ascultatu drepturile, er mai apoi a imbretisiat cu t o tulu filosofi'a.
Montaigne nu s'a ocupat in special eu instruciunea
totui, in scrierile sale filosofice gsim frumdse principii,
ba in special in ale metodicei este un adeverat reformator,
caci pana cnd antecesorii sei au tins mai mult a largi
cmpul instructiunei, el si-a indreptat mai mult ateniu
nea asupra modului de a inveti.
Eta cum critica el invetiamentulu greit al tim
pului s e u :
Deca avem in vedere modul in care primin in
struciunea, nu ne mai potem mira, ca att invetiatorii,
ct si elevii nu devin mai folositori."

Ingrigirea si spesele prinilor nostrii n'au altceva

in vedere, dect a ne umplea capul cu sciintia; despre
raiune si virtute, nici vorba nu e. Ei sunt forte irultiamiti, daca seim latinesce seau helenesce, daca scriem in
versuri sau in prosa; nu se interesedia inse deloc, deca
am devenit mai buni sau mai morali, desi acest'a e prin
cipalul. Acest reu forte daunos educatiunei, trebue se
dispar, se manifestam preferintia pentru cel mai bine invetiat, si nu pentru cel ce este mai mult invetiat; se nu
lucram numai a desvolt memori'a copilului, ci se ingrigim si de raiunea si consciinti'a sa."
El condamna negrulu mechanismu ce a dominatu
atunci intru a recita numai pre Cicero, Plato, Aristotel
ect. ceea ce pdte face si unu papagalu dice Mon
taigne.
Memorisarea fara intielesu dice el este cea
mai teribila sclavia spirituala. Invetiatorii, instructorii,
profesorii cari tama^dia acestui monstru in cultulu lor,
nu sunt cei ce formedia animele si inaltia spiritele ci
cei ce le deformedia si ie degrade'dia;" er alt unde
dice : A sci ceva de rost, insemneza a nu sci ni
micii, despre aceea ce scie omulu bine, pdte dispune
fara a-se mai uita in carte. Scolariulu trebue se aiba li
bertatea de a lucra independent."
Acesta critica a Iui Montaigne, atinge unulu dintre
cele mai eseniale puncte ale pedagogiei, reprodus chiar
si de Pestalozzi; carele de esemplu se intreba : Spre
ce-mi va servi, a sci se resolvediu o problema din arit
metica dupa dre-care forma, deca, dandumi-se o problema
afara de scdla, nu sciu se o resolvu prin insasi forti'a intelegintiei mele si prin direciunile prescrise de densa?
Spre ce-mi va servi diferite opinii, deca eu insumi judecandu, nu pot posede propria-mi opinie ?
Elu pretinde deci a desvolt tdte facultile, pen
tru a-lu intari si face capabil pe omu a lucra liber si fara
ajutore streine.
Elu a pus mare pond pe individualitatea elevilor,
eta ce dice:
Este forte cu greu a cundsee de timpuriu inclinatiunile naturale ale copiilor, si prin urmare se cutam a
indemn totdeauna spre lucruri bune si folositdre, necontrariand natur'a, si dandu-i unu educatoru, care se aiba
capulu nu plinu, dar bine facutu si care se incepa aretandu-i copilului lucrurile despre cari vorbesce, facendu-iu
se le guste, se le alega si se le deosebesca elu insusi.
Asemenea nu e bine, c invetiatoriulu se vorbesca singuru ci
se asculte si pre scolariu, vorbind la rendulu seu, si nu
ar fi reu, c cte odat se-lu faca chiar a apuca scolariul
inainte, pentru ca se judece singuru terenulu ce si 1-a ales
si se vedia invetiatoriulu pana la ce punctu trebue se se
cobdre pentru a-se acomoda cu forti'a scolariului, acest a inse cu o proportiune bine cumpnita, caci altcum
pdte avea rele consecintie."
O prere greita a avut inse Montaigne, cnd a pre
ferit educatiunea privata celei publice.
Elu a scris forte mult, cari scrieri lea depus in
opul seu numit Essais."
t

3. F r a n c i s c

Bacon

de

Verulam.

Marele naturalist englezu s'a nscut in 22 Ianuariu

1561 in London. Inca in etate de 14 ani si-a faeut studiile la
universitatea din Cambridge, de unde mai apoi s'a dus
la Paris.
Dupa finirea studiilor a caletorit prin tdte provin
ciile Franciei, din carea caletoria numai mdrtea printelui
seu 1-a reintornat in Anglia, unde in etate de 28 ani ocupa
postulu onorific de consilierul straordinariu a reginei Elisabeta, er mai apoiu al lui Iacob I. la carele avea mare
trecere.

Mai apoi inse fiind acusatu, ca ar iutrebuinti sigilulu regescu, spre navuirea proprie, fu destituitu si
inchisu, de unde a scapatu dupa ce s'a doveditu neculpabilitatea sa.
In ultimii ani ai vieii sale a traitu retrasu, consacrendu-se cu totulu sciintiei pana la m6rtea s'a intemplata in 9 Aprilie 1626.
Fructele activitii sale sunt De dignitate et augmentis scientiarum," apruta in 12 ediii si Novum or
ganon scientiarum."
El a luat o direciune cu totul noua in invetiament
dicendu ca natur'a, esperinti'a si fenomenele sunt unicele
si cele mai necesare isvore de adever.
Ah de ar deschide omenii cu pietate si cu umilintia cartea fpturilor, dice Bacon de s'ar apro
funda in ea, si de s'ar pune a o studia din tot sufletul,
liberi de ori ce prejudetie !
Acesta carte este cuventul si limb'a, ce resuna in
t6te unghiurile pamentului, si pe care confusiunea limbiloru dela turnulu Babilonului n'a potut se o alteredie,
acesta limba trebue se o invetie omenii, si mai facendu-se
odat copii se nu le fie ruine a inveti ABC-eiie acestei
limbi. Nu este vorb'a aici numai de o desftare contem
plativa, ci de trebile si fericirea omenilor, ba mai multu,
de poterea lor da lucra.
Omulu unu servu si interprete al naturei, numai
intr'att pote lucra si cundsce, inct el a espenatu si a
scrutat ordinea naturei prin esperimente seu contemplatiuni. Mai multu de att omulu numai pote face si sci
Tnmic. Pentru-ca nici o putere nu pote desleg sau frnge
lantiulu cpuselor nici nu poti invinge natur'a altcum,
dect numai ascultnd si supunendu-te ei. Drept aceea,
tendintiele omenilor de a-si cascig sciintia si potere,
convinu intr'adeveru la olalta, si temeiulu pentru care
esperimentele nu reiesu bine este, Ca omenii nu cunoscu
cuele."
Totu lucrulu sta in aceea, ca noi nu trebue se ne
intorcem ochii dela lucrurile d>*n lume nici odat, ci se
absorbim in noi imaginile lor, chiar asia precum sunt ele.
Cu imperiulu naturei togmai asia sta lucrulu, c si cu
imperati'a ceriului: noi trebue se fim copii, pentru-c se
potem inti in natura."
Ce mreia ideia, ce mare adeveru !
Elu predica evangeliulu naturei, si tot ce s'abate
dela acest'a e nesiguru.
Elu dice, ca fie-care se-si pastredie independenti'a,
se scrutedie si se critice ceea ce altulu crede a fi espilmatu c adeveru, elu supune la o critica severa scrierile
Grecilor; condamnnd ori-ce sentintie esprimate dnpa alti
autori. Judecat'a ce o esprima omulu dice Bacon
trebue se fie basata si ctigat prin contemplatiune
si observare, trebue se purceda din o convingere in
terna .
In loculu realismului idealu ce domina pana atunci
in instruciune, elu a introdus realismulu realu, pretindiend, ca .tdte obiectele reale, se se invetie dupa realism,
adec aretandu-se in natura, ori prin modele; prin ce
elu cu drept cuventu se numesce intemeietoriulu pedago
giei reale.
Densulu condamna instruciunea privata a-lui Montaigne.
Preste tot eu incuviintiediu educatiunea colegiala a
copiilor si a tinerilor dice Bacon si nici decum
cea din case private. In colegii se nasce intre tineri o
mai mare emulatiune, ei au aici naintea ochilor nisce
brbai demni, ce insufla respectu, si fragedele lor inirr'
le formedia dupa unu modelu. Ce se atinge de cursulu
si ordinea instructiunei, nu trebue se scurte omulu nimicu nici se se pre grabesca, desvoltarea spiritului tre

bue se fie libera, obiectele de invetiamentu trebue alese si propuse astfeliu, precum cere individualitatea c o
larilor."
Bacon reduce progresulu la metodulu bunu seu
reu al invetiatoriului. In scdl'a poporala, dice el
invetiatorii trebue se fie, mai buni metodisci, dect pro
fesori"
Elu accentuedia in fine intru att importanti'a seiintielor naturali, inct face acesta comparatiune: Sciinti'a
este o piramida a crei basa inferira este compusa dia
istoria si esperintia, partea medie din fisica si mechanica
si partea superira din metafisica si magia. In culmea
piramidei este Ddieu Creatoriulu, dar este indoiosu, ca
spiritulu omenescu ar potea ajunge vre-odata acolo."
4. W o l f g a n g

Ratich,

s'a nascutu la a. 1571. in Wilster; studiile filoso

fice le-a absolvatu in Hamburg si Rostock, de unde
s'a dus in Amsterdam, unde studia limb'a evraica si
arabica.
In a. 1612 aternu dietei germane unu memoriu,
espunend reformele sale in instruciune si promitiend ca
prin nou'a s'a metoda : va face pe ori si cine in scurtu
timpu se vorbesca latinesce, helinesce, evreiesce; va fonda
o scla germana, in carea se se propun tte limbile si
sciietiele si in fine a promisu a introduce in tta Germani'a aceeai limba, acelai guvernamentu si aceeai
religiune.
Aceste promisiuni atrsese ateniunea palatinului
Wolfgang Wilhelm din Neuenbrg, precum si aducesei
Dorothea de Weimar, cari lu sprigineau si p r o t e ' a u ;
astfeliu, inct nouele sale vederi erau imbratisiate pretatindenea.
Nu peste mult si Wolfgang deveni directorulu s c o lei din Kothen fundata de elu, la carea a adus unii din
tre cei mai distini profesori, cari ii promisera, ca se vor
tine strict de metod'a s'a; dorere inse caci Wolfgang o cupat fiind cu edarea manualelor scolastice si cu inspeetiunea, n'a potut se propun insusi metod'a s'a si astfeliu
n'a potut se-si vada realisate dorintiele sale, vedienduse necesitata se parasesca Kothen, dueend o vietia forte
sdruncinata, pana la anulu 1637, T care anu muri.
Principiile sale sunt depuse in opulu seu N o v a
d i d a c t i c a . " pentru care opu s'a si numit el prin
tele didacticei'"
Principiile sale pedagogi.ee se reduc la urmatrele:
Nu facei dect unu singura lucru de odat, facei
totulu in ordine ui nand cursulu naturei, repetai unu si
acelasiu lucru, incungmrati forti'a si pedepsile intru a
instru, avei in vedere uniformitate in tte lucrurile si
nu uitai ca primulu invetiamentu e in limb'a materna.
0

5. I o a n u A r n o s

Comenius,

s'a nscut in Bomua din Moravia la a. 1592. ck

studentu a cltorit prin Germani'a si Holand'a si retornand la a. 1614 in patria, a fost numit directoru alu
sclei din Prerau, er mai apoi deveni e p i s c o p u de
Fulnek.
Mai trdiu din caus'a diferitetor certe religionare,
retragendu-se in Poluni'a se facu profesoru, ednd la a.
1631 oper'a s a : I a n u a l i n g u a r u m
reserata"
seu port'a deschisa a limbdor", carea s'a tradus in 15
limbi atragend ateniunea tuturor brbailor, asupra r e
formelor scolare-reclamate de densulu in acelu opu, ba
Angli'a si Suedi'a lu invitar in statele lor, spre a-le organis sclele, unde s'a si dus.
La a. 1650. la invitarea principelui Rakoczi, a ve
nit in TJngari'a spre a organis scla, unde a si compus

142

S I S E R I

C 'A

si

S C O

L'A

Anulu XVI.

telebrlu seu op O r b i s p c t u s* su lumea ia fi

6. I o a n
Locke.
guri" edandu-lu im Srospatak in 4 editiuni."
Iu acesta carte Comenius pretinde, ea tote obiec- !
Pilosofulu anglesu Locke s'a nascutu in Wrington
tele despre cari propunem, se le si aretam in natura, ori
lng Bristol la a. 1 6 3 2 ; elu a absolvatu medide pre modele.
cin'a la Oxford; er mai apoi-lu vedem c educator privat
Elu a introdus ienele in istori'a naturala. Este o
la contele Saftesbury.
lege naturala dice el ca la tote obiectele, cari nu le potem
La a. 1690 eda epulu seu a s u p r a
spiritu
aret in natura, avem lipsa de unele icone.
l u i u m a n , " ei*la .a. 1693 M e d i t a t i u n i a s u p r a
Prin acestu opu Comenius a realisat principiulu in
crescerii copiilor."
vetiamentului intuitiv, pe care dori se-lu vada ca bas'a
Densulu este primulu pedagogu, carele a accentuat
tuturor sciintielor.
importanti'a educatiunei fisice, tractnd forte frumoii
In opulu seu D i d a c t i c a magna" carea este
dupa mijlocele aceluia: c imbracaminte, nutrementu,
asia dicend o Enciclopedia pedagogica dividata in 33 cascalda, somnu, inotatu, calaritu ect.
pite, a pus basele organisarii studiilor, carea e togmai
Bile reci dice Locke fac minuni asupra
bas'a organisarii scdlelor de astadi, si anume :
persdnelor debile."
Trebue se fie dice elu, o scla materna in fiecare
In ceea ce privesce educatiunea intelectuala, el pre
familia, o scla populara in fiecare comuna, unu gimtinde c prunculu se invetie jocandu-se, lasandu-lu in voi'a
nasiu n fiecare orasiu, si o universitate in fiecare sttu
libera, se invetie cnd voiesce; ceea ce inse e forte
su provincia.
gresitu.
Copiii trebue se stea in scl'a materna pana in etate
Iubirea pentru laude si temerea de pedepsa, trebue
de 6 ani, in scl'a popolara pana la 12, in gimnasiu
se devin spriginulu cel mai solid al virtuii dice
pana la 18 si la universitate pana la 2 4 ani."
Locke. Laud'a meritata, se se spun publice biatului,
prin ce i-se duplica recompens'a, er dojenirea in secretu,
In ceea ce privesce educatiunea familiara, ori ma
cci trebue se ascundem erorile si defectele lui, pna mai
terna dupa cum ii dice Comanius, aceea trebue a-i insusi
e timpu de ndreptare.
omului basele cunoscintielor, ce ii vor fi necesari in vitia.
El pretinde desvoltarea simtiului limbisticu prin
(Va nrm.l
esercitii verbali, despre tot ce ne incunjura.
Iuliu
Vuia.
In scl'a poculara a pretins a se propune: lectur'a,
scrierea, calculul, mesurarea, cntarea, catechisul, istori'a
etc ; r incit pentru gimnasiu acela 1-a dividat in 6 clase,
elabornd unu planu, care a servit de basa la organisarea
sclelor medii de adi.
* Consistoriulu
eparchialu
aradanu
este
In etate de 67 ani a scris opulu seu S i n g u conchiamatu in siedintia plenaria pre Joi'a viitdria in 7 / 1 9
r n l u l u c r u n e c e s a r i u" in care face tte mrtu
Maiu a. c. la 10 ore inainte de amedi pentru publicarea
risirile sale religise.
concluselor, luate de venerabilulu sinodu eparchialu in
Tota filosofi'a consista in a; admir mpreuna cu
sessiunea anului curentu, si pentru a-se lu dispusetiunile
David operile lui Dumnedieu. Tta teologi'a mea consista
ia s. biblia, pe care in r'a morii mele o voiu apropia de
de lipsa pentru efeptuirea acelor concluse.
gura si vom dice cu s. Tomas de Aguin
cred
* Multiamita
publica.
Cu ocasiunea siedintiei
a c e e a c e e s t e s c r i s in a c e s t a carte."
publice, aranjata la Daminec'a Tomei de Societatea de
In pianulu studiilor sale, Comenius urmaresce des
lectura a tinerimei dela institutulu ped.-teol. ort. rom.
voltarea naturala a facultilor nostre, incepend cu pri
din Arad," au contribuit pentru fondulu bibliotecii urm
mele manifestatiuni : ateniunea, cugetarea, memori'a ect.
torii domni si anume:
Principiile sale se reduc la urmatrele :
Pre Santi'a Domnulu Episcopu Ioanu Metianu 5 fi.
Omul este o fiinta raionala, regele celor-alalte
Eamili'a Serb 5 fi. D-nii Dr. Ioanu Suciu, Moise Babescu
creaturi ; nainte de a-se pogor el pe pamentu, el avea
si Teodor Papp cte 3 fi. D-n'a Mari'a Popovici 2 fi. 50
deja cunoscintia de tot ce e in lume, de virtute si
cr. D-nele: ved. Florescu si Elis'a Moga, d-nii Ieroteiu
pietate.
Belesiu, Ioanu Belesiu, Misiei, Teodor Ceontea, Nicolae
Eizesianu, Moise Bocsianu, Dr. Traianu Puticiu, Dr. Ioanu
Desi calea sa s'a ntunecat, elu este totusiu capaTrailescu, Porfiriu Popescu, Adamovici, Aurelu Savici, Elia
bilu de aceste trei lucruri, prin grati'a co ne a dat-o prin
Moga, Teodor Pilip, Constantinu Gurbanu, tefanii Novacu,
Isusu Cbristosu, carele ne-a chemat la o vitia nua.
Georgiu de Vancu, Nicolau Zigre, Georgiu Popovici, Dr.
Sciinti'a, virtutea si pietatea nu se cuprind in naNestor Opreanu, Dr. Nicolau Oncu, Gavriilu Papp, J.
tur'a umana, ele trebue deteptate prin studiu, esercitiu si
Vessa, Grozd'a, Teodoru Stanu sen., Gavrilu Ardeleanu,
rogaciune.
Plorianu Lazaru si Ardeleanu cte 2 fi. D-nele : Lucreti'a
Instructi'a este cu att mai inlesnicisa, cu ct ea
Tamasidanu ved. P. Popovici, Silvia Micul'a, ved. Popovici,
urmdia mai de aprpe calea naturei.
Stanescu, E. Miclea, Crestici, ved. Savonescu, ved. Pop'a,
Este o erre fundamentala a ncepe studiul prin limd-rele : Stolojanu, L. Micsi'a, Cuzmanu, d-nii: Cimponeriu,
bistica si a-lu termin prin lucruri, prin matimatici, isto
Iuliu Russu, M. Russu, Victor Russu, Iuliu Nicorescu,
ri'a naturala ; caci lucrurile sunt substanti'a su corpulu
Vasiliu Voiantiu, Petru Opreanu, Vasilie Adamovici, Iuliu
invetiamentului, r cuvintele mbrcmintea.
Chicinu, Vasilie Olariu, Petru Mosiescu, Elia Dogariu, X.
Trebne mai antaiu se esercitam priceperea, apoi inT., V. Z., L. Rosiu, M. Nicora, N . Marcu, Ioanu H e teleginti'a si apoi judecat'a, cci sciinti'a incepe prin obresiu, Simeon Cornea, Aureliu Putici, Victoru Popoviciu,
servatiune, impressiunile prin minte si gravdia apoi in me
Romulu Nestoru, Drd. Lazaru Popovici, Severa Bocsianu,
moria si imaginatiune.
Vasiliu Paguba, I. Moldovanu, X. X., Georgiu Purcariu,
Elu a pus mare pondu pe limb'a materna si inAureliu Vancu, Georgiu Ciobrisiu, Iuliu Vuia, Ignatiu
vetiamentuln intuitivu, si in genere a scris dupa educa
Pappu, Georgiu Craciunescu, Ioanu Costa, Feier, David
tiunea fisica, morala si religisa.
Voniga, Ioanu Stefanutiu, Miculescu, I. Olariu, Lazaru
Comenius a rposat in Amsterdam la 15 Noemvre
Tescula, Tulcanu, M. D . Ardeleanu, Budai, Popovici, Ilie

B S E B I C ' A

Anulu XVI.

Baiantiu, P. Trutia, Georgiu Lupsia, Ioanu Belesiu, Vasile

Belesiu, Groz'a, Ioanu Tuducescu, Partenie, Ioanu Crisianu,
Aureliu Draganu, Dr. Petru Piposiu, Gavriil Piposiu, Valeriu Milovanu, Terentiu Moga, Vasiliu Mangra, Dr. Constantinu Groza, A. Filip, I. Cacinca, M. Cacinca, I. Moldovanu, Teodora Stanu jun., Lupsiai, Dr. D. Barbu, Efremiu Barbu, I. Evutianu, Nicolau Barbura, S. Buda, si
Cismasiu, cte 1 fi. D-r'a Piposiu 60 er. D-nii: M. Munteanu, T. Vatianu, Traianu Stoicanescu, Tocianu si N. N.
cte 50 er. P. Munteanu, a. b., si P. Drucianu cte 40
er. Torna Siofranu, i Cominiti'a cte 30 er. N. N. 20 cr.
D e l a m a i m u l i d o m n i : 9 fi. 70 cr.
Pe celea potala am primit dela d-nii: Nicolau
Dragancea, Eutimiu Blaga si Aureliu Oprea cte 1 fi.
Sum'a totala este de 182 fl. 3 0 cr.
Pentru sprijinulu moralu si materialu, manifestatu
si cu acesta ocasiune, ne simim datori a esprim si pe
acesta cale cea mai caldursa multiamita tuturor P. T.
Domni contribuitori. Arad, 29. Aprilie v. 1892. In
numele societii: G e o r g i u P r o c a , m. p. v.-presiedinte, A n d r e i u H o r v a t h , m. p. secretariu.

* Contribuiri

pentru

aluni neu la

romanu

din Timisior'a.
Pentru alumneulu romanu a incursu
pana astadi urmatrele contribuiri: I. Colectat prin d.
Yincentiu Petrovici parochu in Toraculu-micu. Vincentiu Petrovici si Theodor Tempea cte 2 fl, comun'a bisericesc'a gr. or. romana din Toraculu-micu 3 fi, Gicsi,
Nicolae Onciu, Teodor Kitarescu, Gena Serb invetiatoriu
si Eista Ursu cte 1 fl, Tom'a Popii economu 1 fl. 5 0
cr., N. N. 50 er., V. A. 5 0 cr., A. B. 5 0 cr. P. Avramutiu, N. N., Teodor Cioban, Petru Cira, Vichentie Balos
si Moise Petroviciu cte 5 0 cr., Iuon Spariosu si Vichen
tie Iancuti cte 4 0 cr, Cira Gyukits 30 er, George Ursu,
Filip Ursu, Teodor Balosi, Pavel Petcu, George Fluture
si Sima Steopu cte 20 cr, Marcu Serb 10 er., Damian
Martin 8 er, Stefan Nedelcu si Vichentie Martin cte 5
cr, sum'a 20 fl 58 er. II. La subscrisul cassariu a intrat:
Donu dela institutulu de credit si economii Timisiana"
din Timisiora 200 fl, Don dela institutulu de credit Vic
toria" din Arad 25 fl, Vasilie Valantiu invetiatoriu in Utvin,
Nicolae Martinoviciu parochu Topolovetiulu mare, Damaschin Carabasiu proprietara Belintiu, George Lazaru
advocat Vinga, Petru Anca parochu Maiere, Aurel P o pescu notariu comunal Beregseu, Aurel Popescu notariu
comunalu Beregseu, Aurel Popoviciu parochu in Chisioda,
Alesandru Creciunescu parochu, Chinez, George Magdi
proprietara Mehala, Zacharia Dina, Ioan Marcu invetia
toriu Bocsi'a montana, Chira Plavosin proprietarii! Mehala,
Iuliu Hatieg, Belintiu, Dr. Lazaru Simon advocat Ciacova,
Giga Murariu, Pavel Friscan parochu Gbirocu, Ioan Uzon
Ciacova, Demetriu Iorga parochu Ghilad, Pavel Rotariu
advocatu Timisior'a, Ionu Boncea invetiatoriu Giroda, Iosif Nicolaeviciu Liget, Damaschin Gruescu Bocsi'a rom.
Voicu Hamsea, Ioan Istin Mehala, Iulia Totia Cianadulu
serb, Gregor Balanescu, David Terfaloga Resiti'a montana,
George Creciunescu, Belintiu, Iovan Rotariu Mehala, Au
rel Dragan Gilad, Alexandru Crenianu Resitia, Emerich
Andreescu, Lucian Siepetian parochu Chiseteu si Ioan
Balta parochu Beregseu cte 3 fl, Petru Augustin Chinez
si Nicolae Fizesianu Timisior'a cte 1 fl, Maria Rosiu 2
fl, Ion Bosica, Nicolae Bocean, Marcu Loichitia, Grn Inos, Catarina Hornung, George Georgieviciu, si Tranda
fir Girda cte 1 fl, Trandafir Marchece, Pavel Tieran,
Paul Miclea, Ioan Popoviciu s. Stefan Tibulea cte 1 fl.,
5 0 er, Ioan Bercean, Stefan Tibulea, Ionu Preda, Martin
Regep, Paul Ioanovici cte 8 0 cr, Nicolae Jurca, Petru
Cralovicean, Alesandru Iadaniantiu, Meila Savu, Savu Catrina, Simeon Moldovan, Iuhsz Lajos, George Torni, Ste
fan Adam, Nicolae Demenescu, Dimitrie Neagoe, Iosef Zi-

si

S C O L'A

mermann, loan Franti, Todor Chie, Constantin Checia,

George Lupu, Petru Hopota, loan Balaci, loan Achim,
Moise Prodan, Adam Pava, Petru Curescu, Dimitrie Costi,
Ilie Guritia, Lazar Teritia, Vichentie Iovanel, Pavel Vlajicu, Efta Millin, Petru Groz'a, Nicolae Trausch, Traila
Franti, loan Cadariu, Sofa Manea, Nicolae Suciu, George
Pava, George Munteanu, Dimitrie Jurji, Dimitrie Rosiu,
Ion Iorga si Ion Satulu cate 5 0 cr, George Andreici, Evrem Boldurian, loan Graia, Nicolae Adam, Dimitrie Ratcu,
Nicolae Minescu, Petru Chisiodan, Dionisie Covaciu, P a
vel Sirbu, Moise Gaitia, Moise Laichiciu, Romul Goia,
Pavel Iugariu, Andrei Jebelean, Iovan Bogdan, Alesandru
Mercescu, Gavrila Petrutiu. Pavel Dragan, Vichentie Gorun,
Dimitrie Buleja, George Mili, Trifon Ardelean, loan Milos,
Vasilie Voichescu, Nicolae Magiar, Manasie Mioc, Lazar
Adam, Nicolae Babuti, Nicolae Laichici, loan Groza, D i
mitrie Urda, loan Gaiea, Moise Rotariu, losif Toma, La
zar Romn, Rusalin Farkasiu, George Parvu, Dimitrie
Gergina, Ion Lungu, Gligor Pecurariu, loan Gavrila, I o sim Dragan, George Cadariu, George Scheusanu, Danila
Bogdanov, Gaitiu Damin, loan Marian, Efta Trailin, Vasa
Dragoi, Pentru Vermesian, Savu Merciu, Petru Sonda,
loan Spatariu, Avram Beche, Simen Iancu, Iacob Nicolovits, George Popescu, N. Bosioc, Nicolae Ioanovieiu si
P. Ioanovieiu cate 3 0 cr. Nicolae losan, Evrem si Nicolae
Nescu, Pavel Galics, Lazar Rosiu, George Isa, Dimitrie
Stoia, loan lonescu, Petru Purcelus, Nicolae Mateika, Dr.
Stefan Godian, Vasilie Casap, Eva Arion, Dionisie Draghiciu,
Dionisie Zichitia, Constantin Cosariu, Michael Bitto, Petru
Geciu, Nicolae Bogdan, Simion Bogdan, Constantin Tri
pn, loan Barbulescu, Antoniu Ciucure, loan Bogdan, Ste
fan Vidac, Partenie Filip, Simen Murariu, Zenovie Sava,
Petru Micaescu, Dimitrie Gyuragy, Constantin Trepon,
Nicolae Jivu, Dimitrie Petriti, Nicolae Hatieg, Ioyan Stefi,
D. Hoban cate 2 0 cr. Toma Loga, Toma Popescu, Mitra
Stanitia, Nicolae Gerga, Nicolae Giuchin, oanu Popo
viciu, Tatt Nica, losif Belintianu, Vichentie Gerda, Vi
chentie Magiar, Iotia Boscov, Emilia Rosiu, Ioanu Bol
durian, Dimitrie Gorun, Lazar Mici, Ioanu Cionca, Ioanu
Gerban. George Murariu, Mara Bobu, Petru Lupescu,
Adam Odrobod, losif Vitielariu, loan Ristin si E. Stanescu
cate 10 cr. v. a. Urmatrele comune bisericesci gr. or.
romane din: Belintiu 51 cr., Chiseteu 50 cr., Budintiu
49 cr., Iktar 35 cr., Topolovetiu 50 cr., Sustra 6 0 cr.,
Susanovetiu 10 cr., Hassiasiu 21 cr., Teesiu 20 cr., Brestovatiu 26 cr., Hodosiu 10 cr., Cheehesiu 10 cr., Visma
25 cr., Paniova 75 cr., Babsia 5 0 cr., Fadimac 2 0 cr,
Barra 25 cr., Ficatar 40 cr.. Radmanesti 48 cr., Lapusnic 4 0 cr, Cladova 75 cr., Ohaba-lunga 2 5 cr., Balintiu
25 cr., Cutina 3 0 cr, Monostor 5 0 cr., Rachita 38 cr.,
Remetea-lunga 71 c r , Gruin 50 cr., Costeiu 70 cr., labar
15 cr., Ohabaforgaciu 61 cr., Fabric 2 fl 89 cr., Janova
1 fl 98 cr., St. Mihaiul romn 1 fl 0 8 cr., Barateaz 4 0
cr., Mosnitia 1 fl 7 5 cr., Beregseu 4 fl., 81 cr., Hodonia 41 cr. Timisir'a in 3 0 Aprilie 1892. l o a n
B a n d u, cassariulu alumneului.

Concurse*
Pentru deplinirea postului de invetiatoriu definitivu,
dela seol'a gr. or. rom. din Mmaesoi, protopresbiteratulu
Beiusiului, se escrie concursu cu terminu de alegere 30

de dile dela prim'a publicare.

Emolumintele suntu: a) Bani gat'a 108 fl. b) 15
cubule de bucate gru si cucuruzu pretiuite 7 5 fl. c)
150 poriuni de fenu in pretiu de 3 0 fl. d) 6 mesuri de
fasole in pretiu de 7 fl. 2 0 cr. e) 6 stangeni de lemne
in pretiu de 3 0 fl. f) Din gradin'a scdlei unu venitu de

10 fl. g) Venitele cantorale, maslu, osfestanie, cununii,

inmormentari, visitarea mortiloru, si alte accidentii 41 fl.
Sum'a 301 fl. 2 0 cr.
Recurenii cari doreseu a ocup acestu postu invetiatorescu, au pana atunci a-si ascerne documintele
lor, On. Domnu protopresbiteru alu Beiusiului si inspec
tera scolariu Eli'a Moga in Rabagani.
Nu altcum trebue s se presenteze la snt'a bi
serica din Nimaesci, pana la terminulu mai susu pusu,
spre a-si aret desteritatea in cntrile bisericesci.
Nimaesci, la 19. Aprile st. v. 1892.
Comitetulu parochialu.
Cu scirea mea : ELI'A MOG'A, protopresviteru, insp.
scolaru.
o
Pentru ndeplinirea parochiei de clas'a a dou'a din
Siepreusiu, protopopiatulu Borosineului, cottulu Aradului,
devenita in vacantia prin mitea parochului Mihai Sturza
se escr'e consursu cu terminu de 30 dile del prima

publicare.
Emolumintele
sunt:
1. 7 a sessiune pamentu parte aratoriu parte fenatiu
estimata la 128 fl.
2. Venitele stolare' del botezuri, cununii si inmor
mentari 3 2 7 fl 5 0 cr.
3 . Venitulu din biru 135 fl.
4. Alte venite sigure 2 5 fl.
Reflectanii la acsta parochia se avisdia c recur
sele lor instruite conform .-lui 15. 1. b. din reg. pentru
parochii si adresate comitetului parochialu din Siepreusiu,
se-le trimit protopresbiterului tractualu in Borosineu
pana la terminulu indicatu, avend in timpu legalu a-se
prsenta in st'a biserica din Siepreusiu, pentru a-si arta
desteritatea in cantu, serviciu si cuventari.
Siepreusiu, 2 5 Apriliu 1892.

mun'a pomenita, pentru de a-si aret desteritatea in cele

rituale.
In urma se notedia, ca alegendulu preotu va avea
se platesca contributiunea erariala, precum si aprarea
de apa dupa pamentulu parochialu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere

c u : TOMA PA CALA, m. p. protopopu.

Pentru deplinirea definitiva a postului invetiatorescu

dela scoTa romana gr. or. din Vadasu, protopresbitera
tulu Boros-Ineului inspectoratulu Siepreusiului, se escrie
concursu cu terminu de alegere pe 10 22 Maiu 1892. a. c
Emolumintele anuali mpreunate cu acestu postu
sunt: in bani g a f a 100 fl. pentru conferintia 8 fl., pen
tru famulatie 8 fl., scripturistic'a dupa necesitate, 18 cubule de bucate 9 gru 9 cucuruz ; pament estravilan 2q
jugere, parte aratoriu parte fenatiu, precum si dreptulu
de pasiunaritu a-lor 14 capete de vite seu 28 fl. banii,
6 orgi de lemne din cari are a se incaldi si sal'a de invetiament, dela inmormentari mari unde va fi poftit 1 fl.
dela cei mici 50 cr. cuartiru libera in edificiulu scolaru
cu unu intravilanu pentru legumi.
Doritorii de a ocup acest postu, recursele lor adjustate conform stat. org. cu testimoniu de cualificatiune
invetiatoresca si din limb'a magiara se se subscerna p
rintelui inspectoru cercualu de scole in Miske p. u. N . Zerend, Ioanu Avramu, avend recurenii pana la alegere
a se present la sant'a biserica intr'o dumineca seu serbatore, pentru de a-si aret desteritatea in celea rituale.
Vadas, la 1 2 / 2 4 Aprilie 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine: IOANU AVRAMU, m. p. parochu
si inspectoru scolariu.

Comitetulu parochialu.
In contielegere

cu mine : IOANU
protopresbiteru.

LICITATIUNE MINUENDA.

CORNEA, m. p.

Pe bas'a decisului Veneratului Consistoriu de datnlu 2 4 Fauru (7 Martie) 1892. Nr. 116 75 B. se escrie
concursu pentru deplinirea parochiei vacante de clas'a a
I!I-a din Sacalu, protopresbiteratulu Oradii-mari, cu ter
minu de alegere pe 31 Maiu (12 luniu) 1892.
Emolumintele sunt:
1) Cas'a parochiala cu gradin'a si apartienatdrele.
pretiuite in 3 0 fl. 2) Competintia de biru del 90 numeri
de case, si anume : del 6 0 numeri de case cu pamentu
cte o mesura de gru ; ra del 3 0 numeri de case fara
pamentu, cte o mesura de orzu, ori cucurudiu 105 fl.
3) 1 6 iugere de pamentu aratoriu, dinpreuna cu competnti'a de pasiunatu 180 fl. 4) Venitulu cimiteriului vechiu
20 fl. 5) Venitele stolare, dupa calcululu mediu aloru 5
ani din urma 200 fl. de totu 535 fl.
Se observa ca in venitulu de susu nu e computata
competinti'a de biru del filiile : M.-Homorogu, Comadu,
precum si del prediile de pe teritoriulu comuneloru -. Sa
calu, M.-Homorogu si Comadu, care competintie anualminte se pot socoti del 5 0 6 0 fl.
Doritorii de a ocup acesta parochia sunt avisati
a-si aterne recursele loru adresate comitetului parochialu
din Sacalu, subsemnatului protopopu pana in 28 Maiu
vechiu a. c , avendu pana la alegere a-se prsenta in
vre-o Dumineca ori serbatre in sant'a biserica din co-

Pentru repararea respective renovarea bisericei

gr. or. rom. din comun'a Cherechiu, (Kerek) cottulu Aradu;
in urmarea decisului Venerabilului Consistoriu diecesanu
din Aradu de sub Nr. 899 din an. c. se escrie con
cursu de licitatiune minuenda pe Dominec'a din 15 Maiu
st. n an. c. la 11 ore inainte de amedi in localitatea
scolei din locu.
Pretiulu de esclamare e 1850 fl. 49 cr. v. a.
Doritorii de a ntreprinde acestu lucra, suntu pof
tii, c pe terminulu mai sus espusu se se presinte la
fati'a locului, seu se-si trimit ofertele in scrisu provediute cu vadiulu de 1 0 %
numerariu seu in hrtii de
valore.
Resultatulu licitatiunei pentru intreprindietoriu e
deobligatoriu numai dect dupa subscrierea protocolului
de licitatiune si a contractului de ntreprindere ; era din
partea comunei bisericesci numai dupa aprobarea con
tractului din partea Venerabilului Consistoriu diecesanu.
Planulu, preliminariulu de spese, precum si conditiunile de licitare si ntreprindere se potu vedea in cancelari'a oficiului parochialu din locu.
m

Din siedinti'a comitetului parochialu din comun'a

Cherechiu, tienuta la 1 2 / 2 4 Apriliu 1892.
Din incredintiarea comitetului parochialu :

Teodoru

Laza,

m. p.

Ioanu

epitropu prima bis.

Micoroiu^ m,
not. comit. par.

p.