ARADU, 28. Inniu (10 luliu) 1892.

. A m i l u XVI.

Ni*,

se.

BISERICA si SCOI/A.
F o i a b i s e r i c e s c a , s c o l a s t i c a , literara si e c o n o m i c a .
Iese odat in septemana:
PEETTULU ABONAMENTULUI.
i

Corespondentiele se se adreseze Redactiune

PRETIULU INSERTIUNILORU':
Pentru publicatiunile de trei ori ce coritienu
cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvh}t^4 fl'.;
si mai sus 5 fl v. a.
- V. '

Pentru Anstro-Ungari'a:
Pe nnn a n i 5fl.cr., pe V2
% - 50 cr.
P e n t r u Romani'a si trainetate:
P e a n a a m 14fr., pe jnmetate anu 7 frnei.
a

DUMINECA.

B I S E R I C A si S C O L ' A . "
Y^r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
T I P O G R A F I ' A D I E C E S A N A in A R A D .
v

esamene.

1 > n |>;i

INVITARE DE PRENUMERATIUNE

Raportele, cari ne vinu din

LA

eparchiei despre resultatulu

B I S E R I C A si S C O L ' A /
Fia

bisericesca

scolastica,
economica.

literara

si

diferite

esameneloru,

prti
tienute

constata in genere progresu.

Ne bucuram de acesta

constatare ; dar

detori

suntem tot de odat a reaminti si de asta data fap-

1. luliu stilulu vechiu deschidemu abonamentu nou pe semestnilu alu II-lea la Biseric'a
si Scol'a.
Cu

pre toti

la

finea anului curentu in sc6lele n6stre elementarie,

tulu, c a : intrebrile in afaceri de educatiune

Rugmu

ale

domnii ahonenti de

struciune sunt totdeun'a

deschise.

si in

Si astfeliu fiind,

si progresuiu vediuta de astadata la esamene

numai

atunci si-va ave fructele sale bune, daca va fi aju

tat in anii urmtori tot de progrese mai

insemnate.

pana a-

Voim cu toii cei ce suntem in servitiulu scolei,

cuma, cari dorescu a ave fdi'a ndstra si pe viitoriu,

c se reahsm aceste progrese ; er timpulu celu mai

s e hinevoiesca a tramite la Tipografi'a

acomodatu de a gndi la mijlocele, prin cari se po-

diecesana"

pretiuln de prenum eratiune care e :

CENTRU

PE UNU
7.

tem realis faptice

y&usTRo-JJNGARI'A :

ANU

acestu progresu,

este chiar tim

pulu ferielor. Este pentru invetiatori

unu timpu de

recreatiune si odichna acestu timpu de ferii. Si de

3 fl.
2/1.50

parte este de

cr.
cr.

j^OMANIA

SI S T R A I N E T A T E . '

PE UNU ANU

Sprijinulu
acuma
a sper,
aseminea
vointi'a

14
7

moralu

si materialii,

s'a bucur atu fdi'a

c

nstra,

si in viitoriu

simpathii
nestrmutata

caldurose

ne

precum

a On. Publicu

de
buna-

cetitoriu.

conturba

pre

inse

unu

lucru,

si

anume:

nici

spormlu doritu cu elevii, precum si smintele, pentru

indreptatiesce
si de

sfersitulu anului, daca si intru ct i-a succes a face

pana

vom fi imbratisiati

de

odat nu vede invetiatoriulu att de bine, c chiar la

franci.
fr.

de care

intentiunea

fraii notri invetiatori in odichn'a binemeritata.

Constatam

JP E N T R U

noi

cari ns-i-ar fi succes a produce mai multu. Nu este

bine,/f se intrelasm

nefolositu

pent ca grea este missiunea,

torulu

asupra

s'a.

acestu

ce o-a luat

Chiar pentru

acest'a

momentu,
invetiadetorintia

avem cu toii, c se-ne usiurm acesta missiune, inct ne este cu potintia;

er

acesta

potem face noi insine, cugetnd

usiurintia
si meditnd

ni-o
la

finea fiecrui anu asupra activittii prestate si asupra

r6delor produse prin
anulu espiratu.

educatiune

si

instruciune

in

B I S E R I C ' A

202

Astfeliu positiunea invetiatoriului in timpulu fetielor semna cu situatiunea, in carea se gasesce

plugariulu tdnn'a, dupa ce si-a adunat rodurile dupa
catnpu. Privesce la rodurile manilor sale, si se n
treba, daca si intru ct a satisfcut densulu detorintiei de a nmuli productivitatea pamentului,
c astfeliu pre bas'a esperientielor trecutului se pdta
ntreprinde imbunatatirile viitdrie, c din anu in anu
se pdta produce totu mai multu.
Asemenea plugariului cugetam, si meditam si
noi invetiatorii asupra rodurilor produse, pre terenulu
ducatiunei si instructiunei in decursulu anului trecutu, cu scopulu, c pre bas'a esperientielor cti
gate se potem afla mijldcele, prin cari se potem n
muli in anii viitori productivitatea lucrrii ndstre.
Acesta cugetare si meditare este pre de o parte
de o nepretiuita valdre, er pre de alt'a ne recreeza,
si intaresce spiritualminte si moralminte.
Asemnnd progresulu cu activitatea desvoltata
de noi in decursulu anului trecutu vom vede ceea
ce am potut, si ceea ce nu am potut face. Vom
vede mai departe si pedecile si greutile, pentru
cari nu am potut face mai multu pre terenulu educatiunii si instruciunii, si cugetnd la pedeci si
.greuti vom pdte se aflm si mijldcele, prin cari
se-le potem delatur pre viitoriu.
La acesta cugetare si meditare ne ndemna att
missiunea, pre carea o-am luat asupra-ne, ct si vocatiunea ndstra, si respective plcerea si ambiiunea
ndstra de a trai si a lucra pentru ridicarea si nain
tarea poporului prin o mai buna si mai nimerita
-crescere a generatiunilor viitdrie.
Cugetnd si meditnd astfeliu anulu scolasticu
viitoriu ne va afla bine pregtii, si vom pote aret
-din anu in anu progrese tot mai nsemnate.

C e v a

despre

avci'c.

La omnlu i n t i e l e p t u totu
p a m a n t u l a e p a r a d i s u , " dice
Grigorie de N a s i a n s .
:

Un'a, dintre sentintiele cele multe, cari contiene unu adeveru, ce nu se pdte nici de cum trage
la indoiala, este si a c e s t ' a : A v e r e a e un.u i s v o r u de f e r i c i r e n u m a i p e n t r u c e l u b u n u ,
er p e n t r u c e l r e u es*te u n u i s v o r u d e n e
fericire.
Analisand si desfasiuraud acesta sentintia ne
vom convinge, ca valdrea tuturor averilor depinde
dela feliulu si chipulu intrebuintirii lor. Voiu cerca
-deci dupa ct imi va fi cu putintia, a aret
.adeverulu acestei sentintie, incepend cu averea spiri
tuala omenesca.

si

S C O L ' A

Anulu X v l .

Cea dinti avere spirituala, care inzestrza pe

omu este m i n t e a . D e o p r o x i m u s e s t i i l e ,
q u e m r a t i o m o v e t " dice proverbulu latinu, adec:
Acel'a e mai aprpe de Ddieu, carele se conduce de
minte. M i n t e a ! " dice valorosulu nostru fabulistu
C i c h i n d e a l u . Apoi adauge: Tie virtutea i-ti este
naturala; onestitatea, glori'a, marinimi'a, barbati'a sunt
virtuile tale cele stramosiesci ; acestea sunt diamantii cei de mare pretiu ce trebue se-i faca lucii man'a
intielepciunei." Inse si ea numai posedata de unu
individu bunu, va fi de folosu att lui ct si socie
tii omenesei. Caci acest'a va sci se ndemne pe
toti prin intielepciunea s'a la lucruri oneste, si nici
odat nu se va lasa sedus de ori ce suflare de
ventu, ci totdeuna cu snge rece va fi la nlimea
cliemarei sale, avend naintea ochilor cuvintele: n
cep u t u Iu i n t i e l e p c i u n i i e fric'a
Domnu
l u i . " (Prov. 1, 7.)
Mintea din contra in capulu unui omu reu e o
nenorocire att pentru elu, ct si .pentru cei ce vin in
atingere cu densulu. Se va sili in tota viei'
combate principele cele adeverate, si a seduce pe
cei neesperti. Istoria este plina de exemple att cu
privire la casulu prim ct si la alu doilea.
Unu altu bunu internu este s e n t i m e n t u l u .
Elu e acea putere interna, care da unui poetu sau
unui pictoru mijloculu de a produce, tot ce este
bunu, frumosu si folositoru. Prin acesta adec se
desvlta simtiulu estetieu in omu, si elu tinde cu
simtiemintele sale tot spre lueruri bune si frumdse.
Poetulu prin farmeculu lirei sale ne desfateaza in
ori-ce mprejurri, sau ne indmna la fapte mari, la
fapte eroice. Era pictorulu prin tablourile sale fru
mdse si artistice detepta fdrte tare in omu semtiemintele cele mai nobile, cari altfeliu ar remne
pdte pentru totdeauna nedesteptate intr'ensulu. Cei
ce are biseric'a orientala de scopu prin sntele ima
gini, dect se detepte prin acestea o mai mare veneratiune fatia de persdnele respective?!
Sentimentulu in inim'a unui omu reu din contra
va tinde prin productele sale, att prin poesa, ct
si prin pictura, a respandi imoralitatea si vitiulu, a
corupe mai cu sama tinerimea. De multe ori si reusiesc a face acest'a, caci seim, ca omulu din fire e
nclinat mai multu spre reu, dect spre bine. Aici
voesc a atrage cu deosebire ateniunea tinerimei, mai
cu sama asupra crilor si scrierilor rele, scrise
de nisce omeni, cari se nisuesc, c prin astfeliu de
mijldce, sa-si ajung felurite scopuri. Caci prin ce
tirea astorfel de producte, unu tineru nunumai ca
si perde inzadar timpulu celu scumpu. dar elu pe
nesimite este sedus si-si ncarc sufletulu cu idei
ct se pdte de stricacidse si de absurde.
O alta avere interidra este t a r i ' a d e v o i n t i a . Acest'a da omului bunu putere si resistintia,
spre a-si ajunge scopurile sale cele mreie, si elu
cauta att intr'o direciune ct si in alt'a, a eom!! bate prerile greite ale celorlali omeni, cu care

rine in contacta, si nu se odihnesce pana atunci,

pana nu isbutesce si nu-si realiseza ideile cele bune
si folositdre. Ne aducem bine aminte de A r i s t o t e 1, care, dupa cum ne spune istori'a, numai prin
tari'a s'a de vointia a fost in stare se ajung la aceea perfeciune oratorica, nct pana astadi in sec.
X I X . in sec. supranumit al luminilor sa fie neintrecutu. Prin tari'a lui de vointia seim f6rte bine, ce
a fost in stare sa faca din poporulu seu.
Din contra fiind inzestratu cu acesta nsuire
frumdsa unu omu reu, el va caut necontenit se
strice intregei societi. Bucuri'a lui cea mai mare
va fi atunci, cnd va vede, ca a fost in stare se
strice, fie pe terenu socialn sau pe or si care alt
terenu.
Asia a fost d. e. unu Catilina la Romani, care
prin tari'a sa de vointia caut se prapadesca pe
Cicero, si alti brbai vrednici, dela cari putem dice,
ca depindea sortea republicei.
Mult sunt in stare 6menii buni nzestrai cu
avere spirituala se ajute lor si omenimii, si din
contra 6menii rei inzestrati cu aceleai caliti fru
moase, se-i strice.
Am amintit pna aci mai multu in liniamente
generale despre averea spirituala, o avere, care n
magazinat odat in capulu omului totdauna si pentru
t6te timpurile este assigurata in contra tuturor cala
mitilor, o avere nedesprita de celu ce o posede.
Multu inse, fdrte multu se intregesce averea
acest'a prin asia numit'a avere materiala, care adeverulu vorbind, desi de mai putiena val6re, ea a fost
totdauna si este cu deosebire astzi mai cutata si
eu multu mai lacom6sa dect cea dintiu ; dar care,
pusa n mn'a omului de bine, lucra mna in mna
cu cea spirituala spre binele, folosulu si spre feri
cirea omenirei.
Acest'a ofere celui bunu unu mijlocu de a face
fericirea s'a si a altora. El va sci intrebuinti t6te
lucrurile sale in modulu celu mai bunu. Se va ingriji de educatiunea familiei si nu va scap din ve
dere proverbulu romanu : C i n e
are
carte,
are parte."
Apoi va sprijini biseric'a si sc6l'a, ba daca e
in stare buna pune temelia la vr'o fundatiune. Nu
trebue se mergem mai departe, dect se ne cu
getam la binefacet6ri'a E l e n ' a G r h i b a B i r t a, care
la mdrtea s'a a destinat tdta averea s'a pe sam'a unei
fundatiuni, din care se ajute copiii seraci si silitori.
Ce voii fapta mai nobila dect acest'a ? Dar ce se
dicu despre fericitulu E m a n u i l u G l o z s d u , din
fundatiunea carui'a se ajuta astadi tener~"din tiar'a
intrega. Cta ntristare si nenorocire nu a delaturat.
fericitulu Gozsdu prin fundatiunea s ' a ? Ci studeni
sermani sunt in stare acuma se-si continue studiile,
in urm'a marinimiei acestui mare binefacetoru, care
va remanea pentru vecia neuitat.
Din contra averea in posesiunea unui omu reu,
va fi nunumai spre nefericirea sa, ci si a altora cu

care vine in contacta. Acesta nu afla alta desftare,,

dect se pradeze si se mnnce averea ctigat
de alii cu mari greuti. Togmai acst'a a fost
si este o causa principala, care a contribuit la c
derea si ruin'a celor mai multe familii, ba chiar si
a statelor intregi.
Mai departe trebue sa amintim i n f l u i n t i ' a
s i a u t o r i t a t e a . Acestea vor fi intrebuintiate de
unu omu bunu spre realisarea unoru dorintie bune.
El se va sili prin ifluinti'a si auctoritatea s'a, ca tot
deauna lucrurile cele bune, folositre si frumse, se
predomine'ze asupra celor rele. Prin auctoritatea si
influinti'a s'a va strui in continuu la buna starea in
tregei societi.
Cei rei din contra, prin auctoritatea si influinti'a
de care se bucura, totdeauna se vor folosi se strpsca tot ce e bun. adeverat si .frumos, vor caut
in tot chipul, se sugrume or ce ntreprindere frumsa
si salutara din partea celorlali omeni.
In fine trebue se amintesc s n t a t e a . Acst'a
face pe celu bunu se-si potentieze puterile, in calea,
missiuuei sale. El va avea in vedere sentinti'a: S
n t a t e a e s t e m a i p r e i o s a, d e c t
aurul
s i a r g i n t u l . " Va cauta se-si otielsca puterile fisice, pzind diferitele regule higienice, pentru-ca a fost
s i e s t e totdeuna unu adeveru incontestaveru: m e n s
s a n a in c o r p o r e s a n o . "
Cel reu din contra nu va bag in sama nici o
regula sanitara, ci se va da la desfranare, prin care
in timpulu celu mai scurtu, i-si ruinza totalu viti'a.
Ba de multe ori se intempla, ca omeni d'acestia p e
riculoi imping si pe alii in prpastia.
Din cele zise mai sus urmza, ca fie-care se
caute a intrebuinti bunurile ce i-se ofere in viatia in modulu celu mai bunu, caci numai astfeliu este
pentru noi ceea ce avem o conditiune de vitia si
desvoltare in spiritu crestinescu
G.

P.

Importanti'a istoriei pedagogiei.

(Memoriei neuitatului meu profesoru Dr. L a z a r u

Petrovici.)

(Continuare.)

Scopulu invetiamentului dice Pestalozzi este

cultur'a, r mijlcele sunt trei : numerulu, form'a si c u ventulu."
nsuirile interne se desvlta in ordine naturala, de
aceea trebue se dicem prinilor :
Nu incarcati, nu incordati peste msura poterile
spirituale ale copiilor inainte de a-se fi intarit deajuns
prin deprindere corespnudietre."
Spiritulu debilu al elevilor se timpesce prin conglomerarea de vorbe si idei neintielese in locu de a purcede
dela obiecte reale si de a face c pruncii se privsca cu
sensurile obiectele.
Lui Pestalozzi i-a succes de a reforma metodulu invetiamentului, lund de basa intuitiunea sensuala.
Eu am statorit dice Pestalozzi in opulu seu

204

B I S E B I C ' A

si

S C w L ' A

Amiki XVI.

cum Gertruda si-invetia copiii", principulu suprem al inCultur'a nu se pete dobndi, dect numai intorstructiunei in cundscerea intuitiunei c fundamentu absocendu-ne spiritulu la adever si intielepciune, prin cunds
lutu a tdta cunosainti'a.
cerea obiectelor reali. Adeverul si intielepciunea, nu d e
Totu invetiamentulu trebue se fie predomnit de prinprta ci apropia de Ddieu, cine se iotorce la natura si
cipiulu intuitiunei. Cu intuitiunea incepe natur'a ori si ce
caut adeverulu in cele reale, afla pre Dumnedieu."
invetiamentu.
In fine ta ce dice Pestalozzi in Aplicarea la viTdta cunoscinti'a se isvoreasca din intuitiune si se
ti'a practica a principiilor cuprinse in idei'a culturei ele
se reduc la intuitiune," caci numai Intuitiunea intrumentarie."
nesce esplicarile cele lungi." Deca me intreb: dice
Reeunosc ea idei'a ce am emis-o eu asupra cultu
Pestalozzi ce am fcut eu pentru fiinti'a instructiunei
rei elementarie nu este realisabila pentru tete clasele soomenesci resultatulu este, ca am gsit in principiulu in
cietafiei, mai ales in modul cum am espus-o ; cred cu
tuitiunei, principiulu cel mai cardinalii si mai'suprem al
tdte acestea ca va gasi o intinsa aplicare in societate,
instructiunei."
pentru-ca mijldcele ce am recomandat sunt in general
Dinsulu prin aceste principii a produs o sensatia
simple si legate de instinctele si viti'a ndstra. Eu nu cer
generala in lumea pedagogica, dand ocasia brbailor de ! dect se invetie copilulu a-se rog, a cuget si a muncf.
scdla a-se ocupa serios cu aceasta cestiune, asia inct si
Nu este ore tdta lumea capabila de acestu lucru?
astadi vedem invetiamentulu intuitiv pus in fruntea pla
Fara indoiala ca da: idei'a culturei elementarie pdte
nurilor de invetiament; prin ce s'a realis >t si nobil'a s'a
strbate intr'un milion de familii, cari pot pune in acti
dorintia: ca acestu invetiamentu si nu altulu se ocupe
vitate un milion de fortie, sub influinti'a naturei. Prin
loculu primu in ori ce scdla, pana si in scdl'a din comun'a
urmare, sunt autorist a crede, ca binele ce se aduce
cea mai insemnata."
umanitatei cu respandirea ideilor mele, este incalculabil.
Doresc amicii mei, se cultivai aceea ce am ince
Eta cum critica Pestalozzi directi'a greita a invoput eu, fiindc timpulu este abundant si pe mine metiamentulni de pe timpulu s e u :
opresce firulu vieii sub torente de lacremi de a merge
Metodulu de astadi nu considera intuitiunea carea
mai departe !
in adever e principiulu celu mai inaltu al invetiamentului.
(Va nrm.1
Prin acesta procedere se perde de sine statornici'a mintii
luliu
VuVa,
elevului, care dinsulu numai pe calea intuitiunei ar poinvetiatoriu.
tea-o ajunge."
Eu am aflat, dice Pestalozzi si-mi este clar, c
lumin'a dilei, ca un astfeliu de invetiament nu este in
I> I "V 1A IT S
E.
stare de a reduce mijldcele si regulele sale particularie
la nisce formule simple si eseniale, ci prin negligarea
* Pentru
orientare.
Fiind provocai din mai
instructiunei, c basa absoluta a tdta cunoscinti'a, se face
multe prti a comunic si in acestu organu cele intemimpossibilu."
plate aici, in Arad, din incidentulu demonstratiunilor din
La instruciune obiectele au de a-se aret mai de
dilele trecute, cu privire la seminariu: venim si din
aprdpe si singuratic, c asia elevii se privesca mai
parte-ne a constat, ca dupa demonstratiunea din ser'a
deaprdpe tdte prile : caci numai astmod vor fi capaci
de 30 Iunie a. c. la cafan'a Zemplenyi contra unor inte
a-si forma un conceptu clarii despre acelu obieetu.
ligeni romani si a profesorului Mangra, unde din ntm
El s'a nisuit a-si realis principiile prin metodulu
plare se aflau si 3 seminariti, concediai din seminariu
practicatu in Stanz: el voibi elevilor, cari diceau dupa
pentru convenire cu rudeniele lor, venite a tergulu de
el in tactu, ori ca fcea elevilor ceva inainte, cari lu-urtiera, nu se scie din ce incidentu, pdte ca chiar si
mau cu ateniune.
pentru amesteculu acelor 3 seminariti in incurcatur'a, n
La inceput instructi'a s'a redus la unele obiecte sin
tmplata cu ocasiunea acelei demonstratiuni, a ddu'a di
guratice, dupa aceea tractau mai multe obiecte in necs ;
politi'a locala a fcut cercetare la seminariu si la alumprin ce comparnd obiectele se acuirau cunoscintie varii - neu, c se veda, nu cumv'a si tenerimea ndstra se
si solide.
pregatesce de vre-o contra demonstratiune.
Aceste deprinderi se continuau pana ce elevii si-casSpre mangaiarea ndstra potem constat despre ceea
tigau atta desteritate in vorbire si cugetare, c se pdta
ce am fost si siguri, ca la tenerii notri nu s'a aflat nici
cuprinde instruciunile ulteridre.
unu feliu de instrumentu suspitiosu, ceea ce dovedesce,
Invetiatorulu se nisuesca a desvolt in elevi activi
ca acelei tenerimi nici prin gandu nu i-a trecut, c se
tate propria, spre care scopu ne recomanda form'a euristica
demonstreze.
A cresce junimea in activitate de sine, prin invetia
Cu tdte acestea in aceeai di, 1 Iulie nou a. c ,
mentu intuitiv, eta principiulu fundamentalu al educatiuser'a, si seminariulu nostru a fost espusu demonstratiu
nei intelectuale.
nilor, si anume ser'a pre la 10 dre unu numeru de vr'o
Simvolulu principielor lui este :
miia, doue de omeni, venind de catra piatia s'a postat
Desvoltarea naturei omenesci dupa legile organice
inaintea seminariului strignd si facend larma, dar tot de
chiar a acestei naturi, privind cuprinsulu intregu alu fiinodat unii dintre ei aruncnd si cu petri in ferestrile s e
tiei sale, a reporturilor si lucrrilor ei diverse."
minariului, dintre cari s'au si spart noue.

Pre totu timpulu acest'a tenerimea seminariala retienuta de directorii si prefectu s'a sciut modera, asia,
ca din parte-i nu s'a respuns cu contra demonstratiune.
Desi se sustiene, ca acea tenerime inca ar fi improsicat cu petri asupra demonstranilor, acest'a nu
pdte fi nici de crediutu, nici adeveratu, pentru ca precum
s'a constatat prin cercetarea, fcuta de politia la seminariu, nici in seminariu, nici in alumneu nu s'a anat
nici o singura petra; si apoi preste acest'a nici in curtea
si gradin'a seminariului nu se potu afla asemenea petri.
Si asia, daca in adeveru s'ar fi aruncat si din seminariu
cu petri asupra tumultuantilor, acele petri n'au potut fi
altele, dect ori acelea, pre cari le-au aruncat tumultuantii prin ferestri in seminariu, ori au fost aruncate din
partea altor omeni de aici din orasiu si din alta direciune.
De altfeliu tdta demonstratiunea n'a durat timpii
mai multu de 2 3 minute ; si tumultulu la provocarea
politiei s'a retras, si s'a irnprasciat.
Observnd superioritatea colara pre tenerimea se
minariala iritata pentru acea demonstratiune condemnabila, er de alta parte latindu-se vestea, ca a dou'a
di, Sambeta in 2 Iulie ser'a are se-se intemple o noua
demonstratiune la resiedinti'a episcopesca, in considera
rea, ca si altcum in acea di era se-se mai tiena numai
esamenu din cantu si gimnastica, a dimis tenerimea
acas, pentru c din partea ei si din partea ndstra se nu
se pdta d nici o ansa la asemenea demonstratiune.
In diu'a de 2 Iulie totu publicuu din orasiu era
iu ferbere despre cele ce se vorbea, ca vor urm la re
siedinti'a episcopesca mai ales, ca .se latise vorb'a, ca
poporulu romanu din suburbii ar fi resolutu. cu micu, cu
mare, a face frontu demonstranilor, daca acesti'a aru
indresni, c se insulte si resiedinti'a episcopesca. De aceea si politi'a locala a luat cele mai severe mesuri,
oprind ori ce intrunire pre strada, dupa 8 ore ser'a si
nmulind numerulu poliitilor att in jurulu resiedintiei
episcopesci, ct si in jurulu seminariului. Si astfeliu, multiemita lui Ddieu spiritele s'au mulcomit, si pacea si
linisci'a multu dorita s'a rehabilitat.
* Himenu.
D-nulu K o m u l u V a t i a n u teol.
abs. isi va serba cununi'a, Dumineca in 5 Iuliu v. a. c.
la 4 dre in biseric'a catedrala din Arad cu d-sidr'a S i d o n i ' a M o i s e , fic'a d-lui Ilie Moise proprie*ariu in
Arad. Felicitrile ndstre !
* Himenu.
D-nulu T r a i a n u C a t o n e teol. abs.
si-a incredintiat de fiitdri'a socia pe d-r'a L u e r e t i ' a
P l o p i i fic'a d-lui Plopu inv. em. in Curticiu. Feli
citrile nostre!

* Contribuiri

pentru

alumneulu

romanu

din Timisior'a.
Pentru alumneulu romanu a incursu
pana astadi la subscrisulu cassariu urmatdrele contri
buiri: Continuare. Ilie Iucutiu Budintiu 10
cr, Klepetok Jnos Vukova 30 cr, Nicolae Calicean B e regseu 20 cr, Lazar Babi Oiroda 0 cr. Dimitrie Lapadat Chiseteu 10 cr, Nicoae Darabantiu Gruin 20 cr,
Iosif Iorga Banlac 20 cr, Nicolae Chiu Banlae 50 cr,
Avram Tamas Banlac 30 cr, Mcolae Mcise Banlac 30 cr,

Nicolae Iebedia Banlac 8 0 er, Martin Giura Recasi 8 0 cr,

Iulia Lazar Rekasi 8 0 cr, Florea Chida Ianova 10 cr,
Iosif Purcelus Berini 3 0 cr, Ilie Cuvesdean Hisiasi 3 0 cr,
Partenie Trica Hisiasi 3 0 cr, Nicolae Minescu Ohabaforgaciu 2 0 cr, Nicolae Balaci Ohabaforgaciu 2 0 cr, D i
mitrie Danii Topolovetiulu-mare 3 0 cr, Iosif Tripa Oha
baforgaciu 10 cr, Dimitrie Minescu Ohabaforgaciu 10 cr,
Ana Zavalidrugo Thes 3 0 cr, Vasile Iosef Thes 20 cr,
Andrei Pascu Liget 10 cr, Tanasie uros Ianova 2 0
cr, tefan Moise Tergovesti 30 cr, Ion Pepa Barateaz,
20 cr, Rusalin Stoico Hernyakova 30 cr, Vasilie Marian
Blaj ova 10 cr, Petru Jebelean Blaj ova 3 0 cr, Petru Boncea Topolovetiulu-mare 30 cr, Nicolae Barbosu Chveres
50 cr, Petru Cerban Giroc 10 cr, Dimitrie Milincu T o
polovetiulu-mare 20 cr, Iefta Ianos Ianova 3 0 cr, D i
mitrie Ardelean Ianova 10 er, Pavel Iacob Chveres 50 cr,
Ana Subariu Lugos 8 0 cr, Tima Bocean Tierentiaz 20 cr,
loan Bojin Var 50 cr, Nicolae Bocicai Var 50 cr, Mihai
Buldujeri Dalei 10 cr, Costa Bona Dalei 50 er, Zevedei
Giula Dalei 30 cr. Andrei Berlovan Dalei 3 0 cr, Adam
Rusu Buchin 10 cr, loan Balint Var 3 0 cr, Ion Ambrns
Turnul 30 cr, Trandafir Horvath Caransebesiu 3 0 cr, G e orge Rosiu Serveti 10 cr, Nstor Crciun Ciuta 10 cr,
Pau Adam Banlac 50 cr, Alesandru Chercu Banlac 3 0
cr, Alexa Adam Banlac 3 0 cr, Traila Simleni Banlac 3 0
cr, Partenie Miutat Cuvesdi 50 cr, Rumulus Gombos T i roisidr'a 2 fl, Mitru Odiatia Mehala 50 cr, Pavel Stancia
Hodosiu 30 cr, Tanasie Cociuba Costeiulu-mare 5 0 cr,
Moise Vinga Cebza 3 0 cr, Constantin Tibulea Belintiu 2 0
cr, Petru Marca Medvesiu 10 cr, Iovan Aicu R. Kcsa 3 0
cr, George Petrica Cebza 5 0 cr, Dimitrie Hoban Cos
teiulu-mare 50 cr, Dimitrie Voichescu Costeiulu-mare 8 0
cr, Lazar Ianiu Diuias 3 0 cr, Vichentie Caruntu Utvin 3 0
cr, Todor Boldurian Petrovoszelo 30 cr, Ion Ognian Uzup
30 cr, Ilie Milie Tees 3 0 cr, Iuon Sciopu Feni 5 0 cr,
Moise Smileni Banlac 20 cr, Giva Vuica Banlac 2 0 cr,
Jiva Vinchi Banlac 10 cr, Alexa Cherciu Banlac 30 cr,
Pavel Lupulescu Ozora 8 0 cr, Petru Brufach Medvesiu 1 0
cr, Andrei Lazar Giroc 10 cr, loan Ranisav Hisias 3 0 cr,
Nasta Rit K. Sredistie 5 0 cr, Nicolae Mihaescu Picatar
10 cr, loan Barburescu Ficatar 10 cr, Tanasie Baescu
Ficatar 10 cr, Constantin Iuchescu Racovitia 30 cr, te
fan Rusu Banlac 3 0 cr, tefan Tibulea Belintiu 5 0 cr,
Boga Ioanovici Dinias 10 cr, Stancu Buchici Barateaz 2 0
cr, Constantin Sima Topolovetiulu-mare 30 cr, tefan
Colicoe Chiseteu 20 cr, Iovan Chiu Banlac 3 0 cr, Uros
Putici Dinias 50 cr, Ilie Putici Dinias 50 cr, Zaca P u ticiu Dinias 50 cr, Marcu Loichitia Iebeli 2 fl, Iohann
Zerbes Freidorf 50 cr, Traila Cralovicean Sustra 3 0 cr,
Jiva Miskovits St. Marton 10 cr, Ilie Radu Babsia 3 0 cr,
Mitru Spotca Caransebesiu 1 fl 50 cr, Nicolae Borlovan
Dales 20 Cl'.

(Va urma.)

Concurse.
Conform decisului din 5/17 Iuniu a. c. comitetulu parochialu publica concursu pentru staiunea invetiatoresca
din Zimbru, in protopresb. Halmagiu inspectoratulu Iosa*

sielu, eu diu'a de alegere pe 6/18 August a. c. pre lng

urrhatrele beneficii : a) In bani gata 3 0 0 fl. v. a. (trei
sute fior. v. a.) b) 12 stngeni de lemne pentru scla si
invetiatoriu. c) Pentru scripturistica 10 fl. v. a. d) Pentru
curatoratu 10 fl. 5 0 cr v. a. e) Pentru conferinti'a invetiatorsca 1 0 fl. v. a. f) Dela inmormentari si liturgii
dela 2 0 5 0 cr.
Dela recureni se recere se fie cualificati conform legii.
Invetiatorii si preparandii absolui cari se simtiescu apti,
ca vor depune examenulu de cualificatiune dupa un anu
de funciune, inca sunt admiti a recurge, adnexandu la
recurse : 1) Estrasu de botezu. 2) Testimoniu preparandialu su de cualificatiune. 3) Atestaii de moralitate si
despre servitinlu de pana aci. Cei cari posed limb'a ma
giara sunt preferiti.
Recursele adjustate astfeliu, se se tramita M. On. D .
inspectoru scol. pana la terminul de alegere, in Dieciu
per Al-Csil.
Zimbru la 5!7 Iuniu. 1 8 9 2 .
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : GEORGIU LUPSIA m. p. in
spector cerc. scol.

Pentru deplinirea postului de capelanu temporalu

de clasa II. langa neputinciosulu parochu gr. or. Iosif
Cadariu din Susianovetiu, decretata prin decisulu Vener.
Consistoriu din 29 Mai 1892 Nr. 1987. prin acst'a se
escine concursu cu terminu de alegere pe diu'a de 26

Iulie a. c. st- vechiu.

Emolumentele sunt: 15 jugere de pamentu din sessi'a propria parochiala, 1 jugeru intravilanu si stol'a aici
usuata pe jumtate dela 2 0 0 numere de case, cari bene
ficii la olalta se urca cam la sum'a de 3 3 0 fl.
Recursele cuviincios adjustate se se trimit prin
telui protopresbiteru tractualu Georgiu Creciunescu in
Belincz p. u. Kiszet ; avnd recurenii in vre-o Dumineca,
ori serbatre a se presenta in s. biserica locala spre
a-si aret desteritatea in cntri, ori cuventari bisericesci.
Siusianovetiu, in 2 1 . Iuniu (3. Iuliu) 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : GEORGIU CRECIUNESCU, m. p.
protopresbiteru.

Emolumintele parochiali sunt: 1. Un'a sessiune pa

rochiala estimata anualminte la 3 8 4 fl. 2. Intravilanulu
parochialu 20 fl 3. Venitele stolari 216 fl. 4. Birulu
preotiescu 140 fl. 5. Alte venite sigure 30 fl. 6. Desdaunarea de pascu 32 fl. Sum'a 822 fl.
Din acesta suma detragendu-se contributiunea remne venitu curata 702 fl.
Din acesta suma alegendului capelan ii compete
jumetate.
Competenii la acesta postu capelanialu au a-si tri
mite recursele lor adresate comitetului parochialu din
Repsig, si adjustate comform legii pentru parochiile de
clas'a a II. subscrisului protopresbiteru pana inclusiv
in 18/30 Iuliu a. c. avend in timpul legal a-se present in
biseric'a din locu, pentru a-si aret desteritatea in cele
rituali.
Repsig, 2 1 . Maiu (2. Iuniu) 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine: IOANU
protopresbiteru.

CORNEA, m. p.

Se escrie concursu pentru indeplinirea postului invetiatorescu dela scol'a gr. or. romana din Husaseu, protopresbiteratulu Tincei, cu terminu de alegere pe 5 17 Augustu a 0. pe langa urmatdrele emoluminte :
1. bani in numerariu 250 fl. 2. folosirea alor 8 jug.
pamentu, seu 5 0 fl. 3. doi metri lemne crepate de foc,,
din care se va incalzi si scol'a, seu pretiulu corespundietoriu, 4) dela ingropatium unde va fi poftit 60 cr.
Observandu-se, ca dreptulu veduvei si orfaniloru reposatului invetiatoriu Nicolau Danu la jumetate din ve
nitele inv. se sustiene incependu dela 9 Febr. a. c. con
form -lui 7 4 din regulamentulu pentru organisarea invetiamentului.
Recurenii sunt poftii a-si trimite recursele sub
scrisului protopresbiteru in Cseffa (cott. Bihar), inclusive
pana in 3 / 1 5 Aug. a. c. cu documentele prescrise, alaturandu-si dimisionalulu si atestat de conduita dela fostul
inspectoru, si presentandu-se inainte de alegere la s. bise
rica din locu, spre a-si aret desteritatea in cantu si
tipicu.
Husaseu, 6 Iunie, v. 1892.
Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : IOSIF VESSA, m. p. protopresviteru.

Pentru staiunea invetiatoresca dela scol'a gr. or. din

comun'a Siumugiu, protopresbiteratulu Oradii-mari se escrie concursu cu terminu de alegere pe 29. Iuliu st. V.
1892.
Emolumintele sunt: 1. Cortelu liberu cu gradina
de legume. 2. In bani g a f a 173 fl. 80 cr. 3. 8 jugere
pamentu 40 fl. 4. dela 126 de case cte o / msura de
bucate 75 fl. 80 cr. 5. 4 orgii de lemne pentru invetia
toriu 2 4 fl. 6 Venite cantorale si din comuna 22 fl. Su
m'a: 335 fl. 60 cr.
Doritorii de 'a ocupa acesta staiune suntu avisati a-si
trimite recursele lor adjustate conform stat. org. si adresate comitetului parochialu din Siumugiu subsemna
tului protopopu si inspectoru scolariu in Oradea-mare
pana in 2 4 Iuliu st. v. 1892 ; era pana la alegere se se
presentedie in biseric'a din Siumugiu spre a-si aret de
steritatea in cantu si tipicu.

Cu ordinatiunea consistoriala de dto 1/13 Mai Nr.

734. stabilindu-se unu posta de capelan langa veteranulu
parochu din Eepsig, Simeon Cornea, pentru deplinirea
acelui'a se escrie concursu cu terminu de alegere de 30 dile

In contielegere cu mine: TOM'A PACALA, m. p. proto

presbiteru si insp. scol.

Se escrie concurs pentru deplinirea parochiei vacante

de clas'a III. din Cavasdu, protopresv. Tincei cu terminu
de alegere 4'16 August a. o.
Emolumintele sunt : a) venitulu anualu dela 20 holde
pamentu, 2 2 0 fl.. b) Venitulu stolariu anualu 70 fl., c)
brulu preotiescu dela 130 nri cte un'a vica cucuruzu in
bmbe 130 fl., d) folosulu gradinei parochiale 15 fl., era
despre cortelu se va ngriji comun'a parochiala.
Recursele adjustate conform -lui 13 din Statutulu
organicu" se se tramita inclusive pana in 2 / 1 4 Aug. a
c. subscrisului protopresviteru in Csffa (cott. Bihar), avend recurenii a se presenta pana inclusiv 8 dile inainte
de sinodulu electoralu in biseric'a locala, spre a-si aret
desteritatea in cantu si cele rituale.
Cavasdu, 30 Iuniu v. 1891.
Comitetulu parochialu.
Contielesu cu : IOSIF VESS'A, m. p. protopresv. Tincei.

dela prim'a publicare.

Comitetulu parochialu.

Se escrio concursu pentru ocuparea statiunei inve- I serbatre a se prsenta in biseric'a din Darvasiu, spr
a-si aret desteritatea in cantu si tipicu.
tiatoresci dela scTa gr. or. din Siusturogiu, inspeetoratulu Oradii-mari. Alegerea se-va tienea in 6/18 Augustu a 0.
J
Comitetulu parochialu.
Emolumintele sunt: 1. Dela 75 case, cte o vica
In contielegere cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu,
de bucate 93 fl. 75 cr. 2. Dela tta cas'a cte 1 fl. 75
si inspect. scol.
fl. 3. Pentru fie-care scolariu 50 cr, 16 fl. 50 cr. 4. 3

orgii de lemne aduse acas 2 4 fl. 5. 6 cara de crengi

Pentru ocuparea postului invetiatorescu dela scoTa
de lemne aduse acas 6 fl. 6. Pamntu aratoriu de 7
gr. or. din comun'a Pausa, inspectoratulu Oradii-mari
cubule si pasiune 3 0 fl. 7. Venitulu cantoralu 10 fl. 8.
se escrie concursu cu terminu de alegere pe 30. Iuliu
23 pluguri cte f di per 1 fl, 23 fl. 9. 42 dile de lu
vechiu 1892.
cru cu manile per 60 cr. 25 fl. 20 cr. Sum'a totala :
Emolumintele sunt : 1) Cortelu cu gradina de l e
303 fl. 45 cr.
gumi pretiuitu in 15 fl. 2) In bani numerari 120 fl. 3)
Recursele adjustate conform stat. org. si adresate co
Pamentu aratoriu si livada 10 jug. catast. 110 fl. 3) B u
mitetului parochialu din Siusturogiu se se trimit subsem
cate I I ! , cubule 5 fl. cubului 56 fl. 50 cr. 5) Veni
natului protopopu si inspectorii scolariu in Oradea-mare,
tele stolare 20 fl. 6) Pentru scripturistica si conferintia
pana in 2|14. Augustu 1892. ra pana la alegere se se
7 fl. de tot : 328 fl. 5 0 cr.
presenteze in biseric'a din Siusturogiu spre a-si aret
Recursele adjustate conform prescriseloru statutului
desteritatea in cantu si tipicu.
organicu si adresate comitetului parochialu din Pausia,
se se tramita subscrisului in Oradea-mare pana in 2 5
Comitetulu parochialu.
Iuliu vechiu a. c avendu recurenii, in vre-o Dumineca
In contielegere cu : TOM'A 'PACALA, m. p. protopopu
ori serbetre a-se prsenta in biseric'a din Pausia, spre a-si
si insp. scol.
aret desteritatea in cantu si tipicu.
1

Se escrie concursu pentru staiunea invetiatorsca va

canta din Toboliu, inspectoratulu Oradii-mari cu terminu
de alegere pe 9)21 Augustu, 1892.
Emolumintele suntu : 1) Cortelu cu gradina de le
gume pretiuite in 30 fl. 2) \ sessie pamentu aratoriu (13
j ug-catastrale) in pretiu de 260 fl. 3) Dreptulu de pasiunatu pentru 9 vite 18 fl. 4) Plata in bani si pentru lemne
51 fl. 50 cr. 5) Pentru adusulu lemneloru din pdure 2
orgii (4 metri), comun'a va d trasurile de lipsa pretiuite in
20 fl. 6) 15 cubule bucate, grau, orzu, si cucuruzu 70 fl.
7) Venitele canterale 20 fl , de totu 4 6 9 fl. 50 cr.

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu : TOM'A PACALA m. p. protopopu si
inspect. scol.
o
Pentru deplinirea postului invetiatorescu din c o
mun'a Margine, inspectoratulu Oradii-mari, se escrie con
cursu cu terminu de alegere pre 28. Iuliu vechiu 1892,

Emolumintele sunt : 1) Cortelu cu gradina de l e

gumi pretiuitu in 10 fl. 2) Pamentu aratoriu si livada 16
jugere, pretiuitu in 8 0 fl. 3) Dela 80 Nr. cte 1 fl. si
cte 1 mesura gru, 160 fl. 4) Dile de lucru : cu p l u gulu 20, per 1 fl. 50 cr. cu manile 6 0 , per 50 cr., comSe observa : ca contributiunea erariala dupa pamenputate in bani 60 fl. 5) Lemne de incalditu pentru
tulu invetiatorescu, precumu si aprarea de apa are se-o
j invetiatoriu, si scoTa 3 orgii 15 fl. Venitulu cantoralu
solvsca invetiatoriulu alegendu.
25 fl., de totu 3 5 0 fl.
Recursele instruite conform prescriseloru Stat. org.
Recursele adjnstate conform prescriseloru Stat. o r g .
si adresate comitetului parochialu din Toboliu, se-se tri
si adresate comitetului parochialu dn Margine, se se tra
mit subsemnatului in Oradea-mare pana in 4|16. Augustu
mita subscrisului in Oradea-mare pana in 2 0 Iuliu v. a. c.
a. c. avendu recurenii pana la alegere a-se presenta in
avendu recurintii in vre-o Dumineca ori serbetre a-se
vre-o Dumineca ori serbatre in St. biserica din Toboliu
prsenta in biseric'a din Margine, spre a-si aret deste
spre a-si aret desteritatea in cantu si tipicu.
ritatea in cantu si tipiculu bisericescu.
Comitetulu parochialu.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu si

inspect. scol.

D
Spre conferirea stipendiilor devenite in vacantia din
Se escrie concursu pentru staiunea invetiatorsca din
Earvasiu, inspectoratulu Oradii-mari, cu terminu de ale ' fundati'unea lui Gozsdu" pe anulu scolasticu 1 8 9 2 / 3
pentru studiile dela facultile mai nalte se escrie
gere pe 214 Augustu 1892
I concursu sub urmatrele conditiuni :
Emolumintele sunt: 1. coiteli! cu gradina de le
1) concurenii se documenteze cu documente origi
gumi 30 fi. 2. pamentu aratoriu si fenatiu 23 j ugere,
nali
su
autenticate, c sunt fii de cetatieni ungari si se
era pasiunatu 4 jugere, pretiuite in 195 fl. 3. dela pruncii
tien de biseric'a ortodoxa orientala romana, si studiaz la
deobligati la scla dela fiecare cte un'a mesura gru :
vre-unu institutu publicu din patria cu succesu bunu, si
40 cr. si cte unu puiu ori 25 cr. care tte la olalta fac
ca nu sunt in stare a se sustienea la studii din avere
cam 87 fl., 4. in rescumperarea trestiei de incalditu 10
propria su a prinilor lor.
fl., 5 Pentru cantorati! '5 cubule grau si 5 cubule orzu
50 fl. 6. Venitele cantorale din stole 20 fl. de totu
2) cei-ce vor se studieze la vre-unu institut afara
3 9 2 fl.
din patria, au se-si motiveze pe deplin acesta necessitate
c se li se esopereze concessiunea ministeriala.
Se observa : ca contributiunea dupa pamentulu in3) Petitiunile instruate cu tete documentele nece
vetiatorescu are se o solvsca alegendulu invetiatoriu.
sari sunt a se adresa la representanti'a fundatiunei lui
Recursele instruite conform prescriseloru statutului
Gozsdu (Budapest, Kirly u. 13 sz.) pana la 1 August
organicii si adresate comitetului parochialu din Darvasiu,
a. c. cal. n.
s e se tramita subsemnatului in Oradea-mare pana in 28
Cu acesta ocasiuune se provoca fotii stipendisti, c
Iuliu v. a. c , avendu recurenii in vre-o Dumineca ori
pana la 1. August a c. n. se arete resultatulu studiilor
In contielegere cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu si
inspectoru scolariu.

li anulu scolasticu 1 8 9 1 / 2 , ca altcum li se va sista

stipendiulu.
Din siedinti'a representantiei fundatinnei lui Gozsdu
tienuta la 15/23 Martie 1892.
Estradat prin
George Szerb, m. i>.
notarin.

Pe staiunea iuvetiatorsca din comunitatea Pobda,

se deschide concursu cu terminu pana la 19/31 Iuliu a.
c. s. V. cDd se va tienea si alegerea.
Aspiranii la acest post au a-si trimite recursurile
M. On. Domnu Ioan Damsia inspectoru cercualu in Seceani per Vinga in comit. Timi, instruite cu documintele despre absolvarea preparandiei, esamenului de cuaificatiune, si a limbei magiare, in fine un testimoniu despre moralitatea sa uepetata, si in un'a din Dumineci ori
serbatori au a-se presenta in faei'a locului pentru a-si
aret desteritatea in cntri si tipicii.
Emolumintele sunt : 1) in bani gata 165 fi. 10 fl.
pentru conterintie si 5 fl. pentru scripturistica. 2) gru
6 0 chible 3) Trei orgi lemne pentru invetiatoriu, era inealdiament pentru scla ct va cere trebuinti'a, 4) pament patru jugere, inse invetiatoriulu are a suporta sar
cinile, 5) cortelu liberii cu doue incaperi comode si gra
dina de legumi, 6) Dela inmonnentari 5 0 cr. v. a.
Pobda. in 3. Iuniu 1892.
Comitetulu parochialu.
Cu scirea

si nvoirea mea : IOANU DAMSIA,

inspectoru de scle cercuale.

m. p.

Se escrie concursu pe staiunea invetiatorsca clas'a

de prunci din Fibisiu.
Emolumintele anuali sunt : in bani g a f a 175 fl.
pausial pentru conferintie si scripturistica 10 fl., 28 hetltre
grau, 2 4 metrii de lemne din care se va incaldi si scl'a,
2Va jugere de pamentu si euartiru liberu cu gradina.
Recursele adjustate dupa tote rocerintiele cu testi
monele de cualificatiune invetiatorsca si de limb'a ma
giara se se substrna printelui inspectoru de scle Iosifu Gradinariu in Szecsny per Vinga, pana in U/23

Iuliu a. c.
Comitetulu parochialu.
In contielegere

cu mine : IOSIF GRADINARIU, m. p.

inspect. scol.

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din Chesi'a,

protopresbiteratulu Beliului, se escrie concursu cu ter
minu de alegere 19/31. Iuliu a. c.
S a l a r i u l u : a) bani numerari 290 fl., b) sise
stingeni de lemne din care are a-se incaldi si scl'a de
invetiamentu, c) venitele cantorale, si d) locuintia libera
cu intravilanu.
Doritorii de a recurge la acestu post se-si adjusteze recursulu, cu documintele necesarie, si anume :
Testimoniu de cualificatiune si din limb'a magiara
atestatu despre absolvarea celu pucin alor trei clase gimnasiale seu reale.
Atestatu despre activitatea de pana aci : cei desteri
pentru infiintiarea corului vocalu vor fi preferiti.
Recursurile estmod instruite adresate comitetului
parochialu se se substrna protopresbiterului tractualu
Petru Suciu in Ucurisiu, (Okrcs,) pana la terminulu indicat,
r pana atunci se se presbite in biseric'a locala, spre a-si
aret desteritatea in cele rituale.

Pentru deplinera postului invetiatorescu dela scl'a

greco-orientala romana din Siag, comitatulu Timisiu, inspectoratulu Timisirei, se escrie concursu cu terminu de
alegere pe diu'a de 2/14 August an. c.
Chesi'a, 14/26 Main, 1892.
Emolumintele mpreunate cu acest post sunt : 130
Comitetulu parochialu.
fl. v. a. bani numerari, 10 S. pentru conferintie, 10 fl.
In contielegere cu PETRU SUCIU, m. p. protopresbiteru
pentru scripturistica, 5 fl. pentru adunarea generala ; 2 0
si inspectoru scolara.
de meti de gru si 20 de meti de cucuruz ; 16 metri
de lemne pentru invetiatoriu, r 12 metri de lemne pen
tru incaldirea sclei, 5 / jugere de pamentu aratoriu,
euartiru liber cu 2 chilii, cuina, cmara, grajd de vite
LICIT ATIUNE MINUENDA.
si de porci, cu intravilanu de lOOOn stngi ni ptrai, si
unu altu estravilanu afara de 6 0 0 a stngeni ptrai, si
Pe bas'a concessiunei Ven. Consistoriu de dato 1
dela inmormentari dela biserica 5 0 cr. de acas 3 0 cr. i Maiu 1892. Nr. 2239, prin acst'a se escrie licitatiune
minuenda pentru:
Doritorii de a ocupa acest post au a produce : 1)
Testimoniu de cualificatiuue cu calculu bunu, 2) Testi
a) Acoperirea de nou a s-tei nstre biserici gr. or.
moniu din limb'a magiara, 3) Atestat despre portarea de
rom. din Cenadulu-serbescu, comitatulu Torontal. Prepana acum morala s. c. 1.
tiulu esclamarii e 756 fl. v. a.
Recursele astfeliu instruate la adres'a comitetului
b) Depingarea si aurirea Iconostasului precum si
parochialu din Siag, au a-se trimite printelui inspector
a intregei biserici. Pretiulu esclamarii 2648 fl. v. a.
scolariu Ioanu Damsia in Szecsny, post'a ultima Vinga
Licitatiunea se va tienea la 5/17 Iulie a. c in
comitatulu Timisiu.
sal'a sclei nstre de aici.
Competenii au a-se presenta nesmintitu in vre-o
Licitanii au a depune naintea licitatiunei vadiu
Dumineca su serbatre, in St-a biserica din locu, spre
de 1 0 % din aceste sume.
a-si aret desteritatea in cantari si tipic ; cei capaci a
Specificrile, precum si celelalte conditiuni se pot
dirige coni vocalii si instrumentam, vor fi preferii.
vedea in cancelari'a oficiului paroch. gr. or. rom. din locu.
Alegendulu, va fi deobligat moralminte a participa
Cenadulu-serbescu la 7/19 Iuniu 1892.
la servitiulu divinii de tote dilele.
Siag, in 8. Iuniu v. 1892.
Giorgiu C. Telescu, m. p.
3

Comitetulu parochialu.
Iu

contiegere

cu mine : IOANU DAMSIA,

inspectoru de scle.

m. p.

preot. pre. corn. paroch.

In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. pro

topresbiteru.