A n u l u

ARADU, 5/17. Inlin 1892.

XVI.

Nr.

27.

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i e e s c a , scolastica, literara si economica.
lese odat

in septemana:

DUMINECA.

PKETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Corespondentiele s se adreseze fiedactiune

P e n t r u Austro-TJngari'a:
Pe unu ann 5 fl.cr., pe V
u 2 fl. 50 cr.
Pentru Romani'a si strainetate:
P e n a u anu 14fr., pe jumetate ann 7 franci.

Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu

cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sns 5 fl v. a.

Er b a n i i de p r e n n m e r a t i u n e l a
T I P O G R A F I ' A D I E C E S A N A in A R A D .

a t l

S e m t i u l u

pastoralu.

BISERICA si SCOL'A."

si inca partea cea mai nsemnata, - dedrece in r e ligiune si preste tot in ceea ce privesce religiunea
In biserie'a Domnului s'a consumat vreme multa,
si invetiaturile religi6se, greutatea nu consiste
si s'au cheltuit inzadar multe puteri de val6re in
intru a sci si a cuntisee, ca ce pretinde dela noi re
dispute dogmatice intre singnratecile confessiuni. Pen
ligiunea se facem, seau se nu facem, ci greutatea
tru resolvirea intrebrii: care biserica este mai
cea mr.re, adeverat'a greutate, consiste intru a planta
buna, seau care biserica representeza in modu gesi
a intari in noi semtiulu si plcerea de a vietiui
nuinu spiritulu evangeliei" s'a scris att de multu,
dupa perceptele religiunii cretine. Tot astfeliu se
cum nu s'a scris dora in nici unu ramu de sciare lucrulu si cu pastorala. Cu adeverat, ca pasto
intia. Si intrebarea, de carea vorbim, a remas cu
r a l a are se infacisieze preotului detorintiele apartie$ote acestea o cestiune deschisa. Faptulu acest'a
net6rie chiamrii sale oficiale dar acest'a este
este doveda deplina, ca ceea ce nu s'a potut resolvi prin multele dispute si pclemii in materia
""mai partea cea mai mica ; si adeverat'a tema a
de credintia, are se-se resolvesca, si se p6te repastoralei consiste intru a planta in candidatulu la
solvi numai prin punerea in aplicare a cuventiilui
preoia si in preotu semtiulu si plcerea de a imsi vointiei lui Ddieu, in niodulu de gndire si aciune
plini cu t6ta conscientiositatea aceste detorintie, seau
alu omului.
adeverat'a greutate si chiamare consiste intru a planta
in candidatulu la preoia si in preotu
semtiulu
Si astfeliu lupt'a si concurenti'a dintre confe
p
a
s
t
o
r
a
l
u.
Este
o
insusire
interna
a
omului
semsiuni pre nesemtite s'a stremutat, si a trebuit se-se
ihilu pastoralu. C atare nu se vede si nu se pote vede;
stremute dupa terenulu dogmaticu pre terenulu pas^
toralu. Pastorala este studiulu celu mai teneru intre gptrxse semte, si se p6te cun6sce din starea, in carea se
sciintiele teologice. Si la inceputu s'a crediut, si se^, ^escu credintiosii, poporulu pastoritu de densulu ;
mai crede inca si astadi, ca pastoral'a este e s p u ^ * 0 i 'a-- mai pdte vede, si se mai pdte cundsce si din
Berea detorintieloru preotului si bisericei facia de p o - ^ l ^ ^ j l u de gndire si aciune al preotului insusi. In
ceea ce voiesce, si doresce preotulu, precum si
peru, si nimieu mai multu. Acesta credintia s'a pre-Jj
ceea ce gandesce, si lucreza, si mai cu seama in
fcut apoi in unu feliu de doctrina, si a intrat C
niodulu, cum si in ce spiritu lucreza, se cundsce, si
atare si in manualele de scla.
se
vede esistenti'a si gradulu de tria si intensitate
Si adeverulu este, ca preotulu are trebuintia
al
semtiului pastoralu.
se-si cunsea in deplina mesura detorintiele sale.
Dar semtiulu pastoralu are si elu c tdte in
Dupa natura institutiunei preotiesci inse detorintiele
lume o mulime de dusimani. Yom numi dintre apreotului sunt att de multe, inct este forte greu,
cesti dusimani urmtorii, si anume : grijile, cu cari
seau chiar cu neputintia, c se afli punctulu si litrebue
se lupte preotulu intru sustienerea s'a si a
n'a demarcationala, unde incepu, si unde se termifamiliei
sale, tendenti'a lumii de astadi de a-se innza, dupa ce preotulu, c organu si represenstrein
de
biserica, spiritulu materialistu, de carele
tantu vediutu al bisericei si alu Domnului, are chiaeste preocupata si predomnita lumea de astadi, pl
marea de a conduce si promova desvoltarea poporului
cerea multor'a de a lovi cu cale si fara cale in bi
crestinescu pre tote terenele vieii. Stand lucrulu
serica si in representantii ei si alte multe imprejuastfeliu este naturalu, ca pastoral'a pote se indigirri
nefavorabile bisericei si activitii preotiesci.
teze detorintiele preotiesci numai in liniamente g e
nerale. Si chiar si intru ct pote se-o faca acst'a
Cand ne aducem inse aminte de faptulu, ca
pastoral'a, remane o parte nsemnata nefacuta,
chiar pentru a lupta cu aceti dusimani si in g e -

nere cu totu ceea ce este r e u ' i n lume si impedeca

desvoltarea omenesca: atunci tocmai spiritulu pastoralu ni-se infaeisieza ca puterea, menita nu numai
a impedeca, si a face se dispar aceti dusimani, ci
tocmai din contra, a-le opune acea forcia, carea se
faca pre preotu si pre credintiosii sei a delatur ori
ce pedeca ce li-se pune in cale, cand este vorb'a
de desvoltare si inaintare in spiritu crestinescu.
Mijldeele, prin cari preotulu sustiene, alimenteza, si se intaresce in semtiulu pastoralii sunt
a) credinti'a in divinitatea institutiunei preotiesci,
si dilnic'a ndstra intarire in acesta credintia, b)
rogatiunea si nentrerupt'a petrecere a omului in
legtura cu Ddieu in gndire, in cuventu si in
fapta; c) studiulu nentreruptu alu cuventului lui Dumnedieu si al desvoltrii istorice a bisericei, precum
si al vieii si desvoltrii cradintiosiloru pre tdte t e renele, si d) mai pre sus de t6te ambiiunea preotiesca.
Privind adec cinev'a preoti'a din punctulu ei
sublimu dumnediescu de o stare, carea nu este data
tuturoru, ci numai unor'a, menita a d direciune
omenimei prin desvoltarea inteligentiei si moralitii
credintiosiloru, totu ceea ce ni-se infaeisieza c
pedeca, dispare, si se inlocuiesce prin plcerea de
lupta cu relele de totu soiulu si prin tendenti'a, si
ambiiunea de a birui asupra tuturor.
A produce aeestu semtiu si aeestu orizontu de
privire in candidatulu la preoia si in genere in preotu
este chiemarea teologiei pastorale. Chran'a semtiului
pastoralu sunt cuventulu lui Ddieu, principiile dog
matice si morale ale bisericei cretine. Si partea grea
a acestui semtiu este, ca elu nu se invetia, ci se
semte, si se validiteza in vietia si activitatea pasto
rala. De aceea necazurile, cari le intempinm din
caus'a spiritului materialistu, alu lumii, si din caus'a
tendentiei de a lovi in biserica nu numai ca se . nu
ne intreineze ; din contra se ne incurageze in missiunea ndstra preotiesca si in practic'a acestei Ddieesci
missiuni.
4

Jmportanti'a istoriei pedagogiei.

{Memoriei neuitatului meu profesoru Dr. L a z a r u

Petrovici)

(Continuare.)

Educai unea politica la Elini.

Scopulu educatiunei politice a fost, initiarea fiecrui
cive in drepturile cetatienesci, respective cundseerea legiloru patriei si desvoltarea simtieminteloru patriotice. Legile
erau scrise cu litere mari si espuse in locu publicu, pe
cari tinerii erau obligai a le memorisa; er mai apoi
Terpandos le-a scris in versuri, si astfelu tinerimea le
cnt publice.
Afara de aceea in tdte palatele eforiiloru Dicedres au
gravat legile lui Licurg, cari se publicau in totu anulu
tinerimei.
Cu unu cuventu scopulu principalii alu educatiunei

politice a fost, a desvolt ia tinerime iubirea de patrie,

spre care scopu redieau statue in memoria eeloru ce se
sacrificau pentru patrie.
Acesta educatiune a si produs fructele sale, caci
Grecii de locu nu se contopeau in alte naiuni, ba si
pe ai loru ii dispretiuiau deca nu dovedeau simtieminte
adeverat patriotice; prin urmare educatiunea politica a
fost eminamente si naionala.
Credinti'a loru religidsa se reduce la urmatdrele:
Ei se inchinau zeiloru, cari erau inferiori si s u
periori.
Zei superiori erau: Zeus, carele tiene tdte cele v e diute si nevediute, elu a impartit lumea fratiloru sei, si
anume: lui Poseidon i-a dat marile, er lui Hades lumea
de josu seu infernulu.
Zei inferiori, sunt dmenii cari au implinitu fapte
imposibile omenilor muritori.
Zeiloru le aduceau sacrificii, si ei isi spuneau dorinti'a prin Oracli.
Zeus 'si avea oraclulu in Dodona, er Apollo in
Delphi. Grecii au fost divisati in 4 seminii, si anume:
Dorica, Ionica, Acheica si Iolica.
Mai in urma s'au contopit, astmodu, c partea nor
dica form unu sttu numitu Sparta, er cea sudica Athena.
Asia dar in cele urmatdre vomu vorbi despre educatiunea
Greciloru, c Spartani si Atenieni.
b) E d u c a t i u n e a

Spartaniloru.

Dorii dupa ce nvinser Peloponesia, dividra poporulu in 3 classe si anume : a) Dorii, cei ce au cucerit'o, si ca atari erau liberi, b) Lacedemonienii, cari aveau ceva inriurintia in afacerile statului si c) Helotii,
pe cari numai mai trdiu i-au supus si cari lucrau pamentulu pentru sustienerea celoru-lalte classe.
Sparta sa organisat prin
Licurg
fiulu lui Eunomus si a Dionassei, nscut Ia 9 2 6
'n. Cr. Elu era eredele tronului Spartanu, dar de dragulu
pcii a renunciatu in favorulu nepotului seu.
;
Cu t6te acestea Licurg totui a fost persecutat, din
l eare causa s'a dus in Cret'a, de aci in Asi'a si apoi iu
<Egiptu.
Fiind rechiemat, se intorse in Sparta, unde domi
nau neintielegerile cele mai mari. Licurg ndemnat de
oraclu, le facu la 8 8 0 n. Cr. Constitutiune.
Smburele Constitutiunei sale e urmatoriulu:
Ei au fost dominai de doi regi si unu senatu. S e natulu numitu Gerudia" consta din 28 membri.
Membru alu senatului potea fi numai acela, care a
trecuii de 60 ani si era de unu caracteru neptat.
Decisiunile senatului numai atunci erau valide, si
se sancionau din partea regiloru, deca erau aprobate de
adunarea naionala; carea se tienea intre riulu Cnacion
si puntea Babyca.
Membru alu adunrii naionale potea fi numai acela,
carele a trecutu de 3 0 ani.
Licurg vediend miser'a stare a poporului, a impartit
pamentulu proportionat, oprind prin l g e vinderea lui. Elu

a nisut, c Spartanii s fie liberi, se stimeze legile si se

s e deprind in arme.
Dupa ce a vedintu dorintiele sale realisate, s'a retrasu in Creta, unde si-a petrecutu restulu vieii ; r
Spartanii au pstrat legile sale cinci secoli. Spartanii im
partan viti'a in mai multe periode ; pana la al 7-lea anu
era periodulu sugatoriu ; pana la al 18-lea anu era alu
studierii ca elevu in sclele comune ; pana la alu 20-lea
s e numiau viitorii tineri" r pana la alu 30-lea se nu
merali intre tinerime.
Fiecare cetatinu era deobligat se fie ostasiu, si
astfelu ca se nu-i para straina viti'a sodala, s'a dispus
prin lege, ca tinerii se vietiusca in cete.
Un'a din virtuile cardinali ale Spartaniloru a fost
stim'a catra cei betrni, caci cu dreptulu a esclamai unu
betrnu ca numai in Sparta e placutu a imbetrni."
Unu merit mare au Spartanii, caci ei s'au ingrigit
si de educatiunea secsului femeescu.
Celu mai mare pondu inse au pus Spartanii pe educatiunea fisica, carea a si produs resultatele dorite.
Se ne reamintim numai pe Leonida, carele cu 3 0 0
Spartani si 7 0 0 Tbebani au nfruntat mprtea la pasulu
Termopile, aseeptaud dupa Herodot cele 5 miline
de Persi.
Spartanii, ea se eterniseze memoria acestoru bravi
fii ai patriei, cari au dat probe de eroismu nediscutaMlu, au redicat in onrea lui Leonida unu leu, r in
onrea consotiloru sei doue table de petra.
Pe prim'a petra au scris Caletoriule, mergi la
Sparta si spune, c zcem aci, pentru mplinirea legil o r u ; " r p e adua Caletoriule, mergi la Sparta si spune,
ca aci s'au luptat miline de Persi, contra a o miia de
Spartani."
c. E d u c a t i u n e a
Atenieniloru.
Lganulu adevratei educatiuni a fost Atena, caci
Atenienii nu s'au multiumit numai cu educatiunea fisica,
ci ei paralelii au educat si spiritulu.
(Va urm.)
luliu

Vuia,

invetiatoriu.

.A. v

i s u !

Intre cestiunele actuale, cari dupa nsemntatea loru

provoca cu drept cuventu interesulu generalu alu omenimei civilisate, se n*jmera si lucrulu de mna, a crui
importanta chemare este de a umple unu golu prea simtitu in programulu invetiamentului publicu.
Convinsu fiind, c-mi implinescu o mica parte a
datorintiei, ce incumbe a supra mea, indemnatu pe
de alta parte si din partea mai multoru domni colegi,
institutori si invetiatori, m'am hotartu a tiene n var'a
anului curentu, unu c u r s u d e l u c r u m a n u a l u.
C u r s u l u s e v a i n c e p e M a r t i , l a 14/26 I u l i e
a. c. dimineti'a si se va inchei'a Vineri la 14J26 Augustu
a. c , d u p a a m e a d i. Timpulu de instruciune este de
7 6re pe di.

Specialitile ce se voru practica la acestu cursu, suntu

urmatrele : 1. I m p l e t i t u l u d e p a e c u p i p i r i g u
( t i p i r i g u ) . 2. I m p l e t i t u l u d e p a p u r a ; 3. I m
p l e t i t u l u d e n u e l e : 4. C a r t o n a g i u l u (lucrri
in hrtie si in cartonu (mucava) c u l e g a t u l u c r t i l o r u ; 5. S c u l p t u r ' a g e o m e t r i c a i n l e m n u
cu t r a f o r a g i u l u
(tieturi cu ferestreesiulu) : 6.
T m p l a r i t u l u (mesaritulu). Dintre specialitile ace
stea se potu alege cte due din partea fie-crui participantu alu cursului ; cu tte acestea inse impletitulu de
pae (cu pipirig) si impletitulu de papura se pot practica
pe langa o a 3-a specialitate, daca cum-va acst'a nu
coincide cu acelea in privinti'a timpului de instrucie.
Afara de acestea, in modu estraordinariu, la ocasinni anumite se vor da tuturora participantiloru unele
indigitari practice si teoretice mai necesarii din m o d e1 a t u in lutu cu t u r n a t u l u i n i p s o s (ghips) si
l u c r r i u s i r e de m e t a l u .
De doue ori pe septemna, Mercuri'a si Smbta
dupa amdi, se va preda partea teoretica a lucrului manualu si anume : a) P r i n c i p i i l e , p e c a r i s e r, az i m a a c e s t u o b i e c t u din p u n c t u de vedere
e d u c a t i v u, h i g i e n i c u e t c, e s t e t i c u, i n d u s
t r i a l u, e c o n o m i c u ; b) I s t o r i c u l u
lucrului
m a n u a l u in s e c o l i i t r e c u i , d e s v o l t a r e a
l u i in u l t i m e l e d e c e n i i a l e s e c l u l u i
de.
f a c i a si a p r e c i a r e a s i s t e m e l o r u
esistente
ale practicei acestui obiectu
in'diferite
s t a t e a l e E u r o p e i s i A m e r i c e i ; c) I n d i g i t a r i
m e t o d i c e la p r a c t i c a r e a t u t u r o r u speoialittiloru acestui obiectu
in s c l a ;
d)
L m u r i r i d e s p r e m a t e r i a l i i l e de l u c r a t u ,
d e s p r e i n s t r u m e n t e l e si u t e n s i l i i l e ne
c e s a r i i . I n d i s c u s i u n i l e d e sra vor ave ocasiuni domnii participani ai cursului a se lamuri reciprocu referitoriu la diferite mprejurri particulare locale,
cari pot influinti intr'o forma sau intr'alt'a asupra intro
ducerii si practicrii lucrului manualu in sclele poporale.
Prelegerile teoretice sunt obligatre pentru toti par
ticipanii cursului. La incheerea cursului se vor estrada
certificate despre cercetarea si resultatele dobndite din
partea fie-crui'a participantu. Obiectele lucrate remanu in
proprietatea celui ce le-a confectionatu si se potu lua din
localulu de instruciune numai la incheerea cursului. Une-^
le instrumente mai merunte, indispensabile pentru fie
care, va ave a si le procura cursistulu insusi pentru
practic'a specialittiloru ce si le-a ales. Tacs'a de in
struciune inpreuna cu materialulu de lucratu este de
2 0 fi. sau 50 lei noi, cari sunt a se plai imediatu la
deschiderea cursului.
Insinurile sunt a se face la subsemnatulu celu
multu pana la 3 15. luliu a. c. De re-ce numeralu par
ticipantiloru este limitatu, se recomanda, a se face in
sinurile cu tta posibil'a grbire, pentru-ca in casulu,
cnd acelea vor trece preste numerulu determinatu, pri
mirea pana la acestu numeru se va face in ordine crono
logica, dupa cum au intratu insinurile. La insinuare s
se comunice esactu adres'a (numele, caracterulu, c o m u n X

post'a ultima, comitatulu sau judetiulu e t c ) , spre a se

pute comunica la timpulu seu resultatulu despre primire.
Penttu a nlesni adpostirea participantiloru, me
voiu ingriji si de quartire. Sprescopulu acest' e necesara
a se aret la insinuare, daca participantulu doresce a l o
cui singuru intr'o camera seu cu altu colegu alu seu, ori
apoi la vre-o familie.
Sibiiu, 1 Iulie 1892.
George Moi'anu.
- /

Loeuinti'a : Sibiiu strad'a Huadsrucken" 15-

D I V E R S E .
* Avisu ! Aflam, c Venerabilulu Consistoriu diecesanu a emis sub Nr. 2852 c. unu cerculariu ctr tote
protopresbiteratele diecesei aradane si oradane, in sensulu
cruia tinerii, cari dorescu se fie primii la c u r s u r i l e
pedagogice
o r i t e o l o g i c e ale institutului no
stru, suntu avisati a-'si substerne petitiunile loru, provediute cu estrasu matriculara de botezu, cu atestatu scolasticu de pe anulu trecutu, precum si cu alte documente,
pe cari le-ar crede necesarii, p n a l a 9/21 A u g u s t u
c. la Venerabilulu Consistoriu diecesanu. Resolutiunea
Venerabilului Consistoriu se va comunica petentiloru la
timpu prin oficiulu' protopresbiteralu concernite, su,
adaugndu-se la petitiune ^ marca de 2 0 cr., de-a
dreptulu.
Tot'odata se observa, c inscrierile se voru face in
dilele de 1, 2, 3 si 4 Septemvre n. c , r prelegerile se
voru incepe in 5 Septemvre n. c.
* Uneltiri
dusimanse.
Fatia cu uneltirile dusimanse ale foiloru polone din Bucovina, cari in dilele
din urma au colportat scirea, c Escelenti'a Sa metropoTitulu Dr. S i l v e s t r u M o r a r i u-A n d r i e v i c i ar
ave de gnd s se retrag, organulu partidului nationalu romnu Gazeta Bucovinei" declara, c faimele despre
acesta retragere se reducu la nisce s c o r n i t u r i t e n
d e n i o s e ale pseudo-liberaliloru din Cernui coaliati
cu vre-o cati-va agitatori poloni si ruteni de aceeai
panura.

* Noua

comuna

bisericsca

romana

in

JBecicJiereculu-mare.
Cetimu in diarulu srbescu
Z a s t a v a " urmatrele : Dintre cetitorii notri putini
voru fi sciind, c in Beeichereculu-mare (Torontalu) suntu
si Romni. Fiind sinceri, trebue s recunscemu, c nici
noi insi-ne nu amu sciut'o acesta pn nainte cu vr'o cteva
dile. Acum se fcu cunoscut, c in Becichereculu-mare
suntu Romni, si inca destui, ca se vina la idei'a de a
se constitui intr'o comuna bisericsca romna. Noi amu
aflat dela corespondentulu nostru din Becicberecu, c
acolo aevea suntu muli Romni, dr tinerimea romna
(generati'a noua) fiind crescut in biseric'a si scol'a srbsca, ntr'atata s'a srbitu, inct caracterulu ei romnescu si-l'a perdut aprpe cu desevrsire, si toti R o
mnii s'au declarat c erbi Dupa-cum se pare inse,
in viitoru nu va mai fi asia. Protopresbiteralu romnu din
Uzdi (Ozora) d-lu M i c 1 e a s'a hotaritu a redetepta si

a revindic caracterulu nationalu alu Romuiloru dia p r o topresbiteratulu seu si juru, intru-ct adec s'a determinaii
a visita tete comunele, si in comune tete casele roma
nesca Astfel nainte cu vr'o eteva dile a venit si la B e
cicberecu lu-mare. Aici ne impartasiesce coresponden
tulu nostru, insusi de o proleca romansca, dr' srbitu
pna de dincolo, - aici nu a existat nici o familie, fie
fost ea ct de srbita, dr cu proleca romna, care se nu
o fi visitatu d-lu protopresbiteru si pretutindeni a staruitu,
c Romnii s se constitue intr'o comuna bisericsca in
dependenta. Tinerimea s'a impotrivitu vointiei d-lui proto
presbiteru, dr' intre betrni d-lu protopresbiteru a aflata
Romnismu, si acuma faptice se lucrza intr'acolo, ca
Romnii se se despart de biseric'a srbsca, si s se
constitue intr'o comuna romansca."

* JSIou edificiu

tipografica

archidiecesanu.

Teleg. Rom " scrie : Maretiu si frumosu s'a ridicatu in

loculu vechiu alu tipografiei archidiecesane, noulu edificiu
cu un frontu in strad'a Macelariloru, r cu altulu in
strad'a Poplacei. Altu edificiu ziditu cu mai multu gustu
si mai frumosu nu se ridica in Sibiiu. Blu va remane o
mrturie mndra a intielepciunei comisiunei administrative
si o dovada a abnegatiunei si zelului Escelentiei Sale I.
P. S. D. archiepiscopu si metropolitu M i r o n R o m a
n u l , presiedintele comisiunei, carele a staruitu att de
multu de s'a ridicatu acestu edificiu, o podba a orasiului
Sibiiu si a bisericei nostre. Cugetele nostre tocmai in aceste momente strbtu un lungu drumu in trecutulu
tipografiei nstre.
Infiiintiata in timpuri grele, in timpuri critice
pentru desvoltarea nstra culturala, asiediata in o casa
mica, strmta si scunda, tipografia nstra a mersu inainte, s'a perfectionatu pasu de pasu, a tinutu sma de
spiritulu timpului, si ea in prestatiunile sale adi ocupa
loculu primu intre tipografiile din Sibiiu.
Localulu in care s'a asiediat ea, corespunde escelenteloru ei prestatami, numelui ei celui bunu, si ad t i pografia nstra lucra intr'unu palatu, care ar face onore
ori-crei tipografii din capitala.
Paralelu cu tipografia e pusa in acelea-si conditiuni si libraria archidiecesana, si e aprpe de realisare
o organisare a ei, care o va pune pe o trpta cu cea mai
bine organisata librarie, ca ambele cu puteri nue, cu
unu nou aventu se lucre pentru binele bisericei nstre,
pentru binele poporului romnu."
* Furtuna.
Din S e c i a n i ni se scrie : In 1
Iulie v. dupa-amdi, la vr'o 5 re, preste comun'a nstra
a trecutu o infricosiata furtuna, care a pricinuiii pagube
nsemnate. Betrnii nu tinu minte s se mai fi ivitu,
vr'odata furtuna asia devastatre c acosta, care cu o
furie infricosiata napadindu asupra nstra, a aruncutu coperemintele mai multoru case, a desvelitu o parte a b i sericei si a turnului acoperitu cu tinichea, a scosu din
radecini arbori si svrlindu in tte partile grnele de pe
cmpu, ce erau adunate in cruci, le-a resfiratu de-asia,
inct menii nu mai sciu de ce s se apuce, nu mai scia
cari a cui suutu. Fuitun'a resturnnd cu rotile in susu.

carele ncrcate cu gru, ce veneau spre casa, a vulneratu

greu mai multe persdne. Pagubele sunt mari."
* Fundatiune.
Gaz. Trans." afla, ca regretatulu
A b s o l o n T o d e a , fost advocatu in Reghinulu-sasescu
si totodat membru in consistoriulu din Sibiiu, reposndu
dilele trecute, a lsat prin testamentu o fundatiune de
10,000 fl. v. a. pentru studenii lipsii.
* Colera.
Telegramele din Petersburg aducu de
ddue septemni incoce sciri ingrijit6re despre coler'a asia
tica, ce a isbucnitu in prile sudice ale vastului imperiu
rusescu, in guvernamentulu Saratov si Samara. Dupa soi
rile mai noue, colera graseza in 29 orasie si ia pe di ce
merge dimensiuni totu mai mari. Epidemia stnge vieti'a
a 240 de omeni pe di. Incependu dela 10 Iulie n. pana
astadi, ea a stinsu vieti'a a 8000 de 6meni. Tote statele
europene au luatu rigurose mesuri de precautiune, ca
epidemia se ne inpedecata a ntr si in alte state.
* Populaia
Aradului.
Dupa datele statistice
mai n6ue, in Ungaria suntu 132 orasie. A r a d n 1 u, cu
42,052 locuitor', sta dupa naionaliti, in urmatorulu reportu: Maghiari 6 0 , Romni 2 0 % , Germani 1 3 % i
erbi 4 % .
0

* Contribuiri

pentru

alumneulu

romana

din TimisiorUi.
Pentru alumneulu romnu a incursu
pana astadi la subscrisulu cassariu urmatdrele contribuiri:
{Continuare.) Nicolae Hamat Ruieni 20 cr, Ioan Stoican
Ciuta 30 cr, Samson Cucu lat 30 cr, Spiridon Nicotescu
iuta 50 cr, Pascu Milu Timisiora 8 0 cr, Samson Tomescu Bazosi 20 cr, Lazar Carciu Banlac 20 cr, Petru
Cosor Banlac 20 cr, George Deutean Banlac 20 cr, N i colae Zgireian Banlac 20 cr, Ioan Trifunescu Banlac 2 0
cr, Benyo Ferencz Tem. Brestovatiu 50 cr, Spanyelka
Gyorgy T. Brestovatiu 1 fl, Franz Rubatsch T. Bresto
vatiu 80 cr, Traila Bogdan T. Brestovatiu 30 cr, Nicolae Rosiu Hodos 10 cr. Strin Moise Ficatar 2 0 cr, Vasilie Babsian Silha 30 cr, Icona Vucan Ficatar 20 cr,
Iosim Patrone Bazos 30 cr, George Sacosian Stancora 3 0
Lazar Bugariu Beregseu 50 cr, Ion Petruti Ficatar 20 cr,
Traila Drgui Blajova 20 cr, Pavel Idvorean Iancahid
SO cr, Dimitrie Iovi Ianova 50 cr, Ion Buba Bazosi 50
cr, -Nicolae Hota Ohabaforgaciu 30 cr, Persida Regep
Giroda 30 cr, Constantin Sima Topolovetiu 50 cr, Nicolae Godean Ciuta 50 cr, A icheutie Crista Ciuta 30 cr,
Trandafir Lucaci lat 30 cr, Mihai Nicorescu Ciuta 50 cr,
George Baueu Serveti 30 cr, Ianos Zuican Rujeni 20 cr,
Rusalin Tanda Obersa 5 0 cr, Petru Lazarescu Dalcsi 50
cr, Vasilie Vladu Serveti 30 cr, Simion Fara Dalei 10
cr, Ilie Cocoi Uliuc 20 cr, Ilie Pintiu Budinti 10 cr,
Ilie Ieracovici Hisiasi 30 cr, Stoia Sentomosian Beregseu
10 cr, Ioan Iorgovan Iadani 20 cr, George Cimponeriu
Ohabaforgaciu 30 cr, Nicolae Secosian Giroda 20 cr, Isac
Enasuti Chiseteu 10 cr, Dimitrie Damian Belintiu 3 0 cr,
George Bolgea Ohabaforgaciu 30 cr,' tefan Raia Berini
-30 cr, Toma Miloi Medves 10 cr, Vichentie Ocuariu K.
Kostely 50 cr, Dimitrie Toma Chiseteu 30 cr, Traila
Bulzu Utvin 3 0 cr, Pavel Peia Ohabaforgaciu 30 cr,
-Oeorge Murariu Ohabaforgaciu 50 cr, Iosif Baciutia M.
r

Szakos 30 cr, Vasilie Rimpu M. Szakos 3 0 cr, Vasilie

Crasiovan Babsia 1 fl, Iosim Magda Gilad 8 0 cr, D i
mitrie Petru Ianova 10 cr, Ion Cristeti Giulvez 2 0 cr.
Ion Hopota Racovitia 3 0 cr, Simon luculescu Racovitia
50 cr, Vasilie Prohab Belinti 3 0 cr, Dimitrie Blan K .
Rostly 5 0 cr, George Truti Cerna 5 0 cr, Trifu Periat
Giulvez 20 cr, Nicolae Ioschici Hisiasi 10 cr, Marcu
Chu Banlac 20 cr, George Colgea Banlac 2 0 cr, Simeoa
Isa Lucareti 5 0 cr, Milovan Moise Cuvesdia 3 0 cr, Traila
Fonosi Vucova 3 0 cr, Iosif Groza Dragsina 3 0 cr, Ioan
Vucovan Dragsina 30 cr, Pavel Golesie Ictar 50 cr, N i
colae Stanescu Ianova 3 0 cr, Ion Carameti Medvesi 1Q
cr, Trandafir Carebia Var 1 fl, Ion Pervoni Cinta 5 0 cr,
Pantelie Matei Var 5 0 cr, Ilie Seracin Rujeni 2 0 cr, P a
vel Cucuruz Serveti 50 cr, Toma Todorescu Bukiuy 3 0
cr, Ioan Maran Var 30 cr. Ilie Belei Rujeni 10 cr, Trifon Miclea Ozora 1 fl, Todor Todor Qzora 5 0 cr, Ioan
Baiu Silha 50 cr, Ioan Mania Chiseteu 30 cr, Dimitrie
Micu N. Costeiu 20 cr, Ioan Gataiantiu Banlac 5 0 cr,
Ion Iebedia Banlac 50 cr, Ioan Macota Banlac 3 0 er.
Petru Cherla 3 0 cr, Gligor Iova Folia 20 cr, Mulber
Michael Szaklhza 10 cr.
(Va urma.)

INVITARE DE PRENUMERATIUNE
LA

B I S E R I C ' A si SCOL'A."
Fia

bisericsca

scolastica,
economica.

literara

si

Cu 1. Iuliu stilul u vechiu deschidemu abonamentu nou pe semestrulu alu II-lea la Biseric'a

si ScTa."
Eugmu pre toti domnii ahonenti de pana a cuma, cari dorescu a ave fi'a nstra si pe viitoriu,
se hinevoisca a tramite la Tipografia d i o c e s a n a "
pretiulu de prenumeratiune care e :
j^ENTRU

y^tUSTRO- ]JNGARI'A \

PE U N U A N U

V,

jPENTRU

5 fl. cr.
.

ROMANIA

.
SI

2fl.30cr.
STRAINETATE:

PE U N U A N U
14
franci.

/
. . . . . . . .
7 fr.
Sprijinulu
moralu si materialu, de care pana
acuma s'a bucuratu fi'a nstra, ne
indreptatiesce
a sperei, c si in viitoriu
vom fi imbratisiati
de
aseminea simpathii
caldurse precum si de bunavointi'a nestrmutata
a On. Publicu
cetitoriu.
1

I< <L;VOT

I U I N ; N .

Post'a Redactiunei.
D-lui T r i a u B r a t e s c u in Csernegyhza. Apelulu
D-tale ctra Reuniunile romnesci de cntari si musica" nu s'a
putut publica din pricin'a unoru resone, de cari treime s tieneniu
sma. Apelulu a isTOrit, far indola, din bunele D-tale intentiuni,
din interesulu laudabilu ce-'ln desvolti fatia de cultur'a romansca,
der releie, pe cari posibilu le vei fi aflndu ici-colea in aceste
*nstitctinni de cultura si moralitate (corurile vocale), nn sunt de
natura a inspira serise ngrijiri, intrn-ct ele (relele) pe unde se
voru fi ivitu, s pot vindeca tara multa spargere DE capu, simplu
p r i n d i s c i p l i n a , p r i n i*u n u c o n t r o l u
rigurosusi
s u p r a v e g h i a r e c o n s c i e n t j s a . Totulu atrna dela con
ducere si dela rele de instruciune, dca aceste due lucruri se
sevrsiesc cu consciintia brbat sca si Ia timpu potrivitu, atuncj
relele nu se potu ivi, i ' unde se vorn fi vitu, trebne se dispara.
De alt-mintrelea ne luama voie e ne provoca la dispositiunile in
vigre ale sinodului eparcMalu fcute cu privire la corurile vocali,
cuprinse in -uln 7, 8 si 10 din regalamentulu publicat u in Manuducerea la afacerile invetiamntului poporanu."
I n ctu privesce idei'a unei ntruniri su m.ai bine disu a
unni congresu, la care se iee parte tte corporatiiinile de cntri
(corurile vocale), de sine intielesu, in scopulu de a cimenta si pro
mova in generala cultura si moralitatea, r' nu pentru vindecarea
releloru, cari nu exista, nici nu se permitu a se ivi, e salutara
si de dorit arn fi, ca ea s se ntrupeze, dr acestu lucru se POT
sevrs numai prin mijlocirea consistoriului eparchiala.

Concurse*
Conform decisului din 5/17 Iuniu a. c. comitetulu parochialu publica concursu pentru staiunea invetiatoresca
din Zimbru, in protopresb. Halmagiu inspectoratulu Iosasielu, cu diu'a de alegere pe 6/18 August a. c. pre lng
urmatorele beneficii: a) In bani gata 3 0 0 11. v. a. (trei
sute nor. v. a.) b) 12 stngeni de lemne pentru scola si
hivetiatoriu. c) Pentru scripturistica 10 fl. v. a. d) Pentru
curatoratu 10 fl. 50 cr v. a. e) Pentru conferinti'a inve
tiatoresca 10 fl. v. a. f) Dela inmormentari si titurgii
dela 2 0 5 0 cr.
Dela recureni se recere se fie cualificati conform legii.
Invetiatorii si preparandii absolui cari se simtiescu apti,
ca vor depune examenulu de cualificatiune dupa un anu
de funciune, inca sunt admiti a recurge, adnexandu la
recurse : 1) Estrasu de botezu. 2) Testimoniu preparandialu seu de cualificatiune. 3 ) Atestatu de moralitate si
despre servitiulu de pana aci. Cei cari posed limb'a ruagiara sun preferii.
Recursele adjustate astfeliu, se se tramita M. On. D.
inspectoru scol. pana la terminul de alegere, in Dieciu
per Al-Csil.
Zimbru Ia 5j7 Iuniu. 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine: GEORGIU LUPSIA m. p. in
spector cerc. scol.

Pentru deplinirea postului de capelanu temporalu

de clasa II. langa neputiuciosulu parochu gr. or. Iosif
Cadariu din Susianovetiu, decretatu prin decisulu Vener.
Consistoriu din 2 9 Mai 1892 Nr. 1987. prin acest'a se
escrie concursu cu terminu de alegere pe diu'a de 26

Iulie a. o. st. vechiu.

Emolumentele sunt: 15 jugere de pamentu din sessi'a propria parochiala, 1 jugeru intravilanu si stol'a aici
usuata pe jumtate dela 2 0 0 numere de case, cari bene
ficii la olalta se urca cam la sum'a de 3 3 0 fl.
Recursele cuviincios adjustate se se trimit prin
telui protopresbiteru tractualu Georgiu Creciunescu in
Eelincz p. u. Kiszeto ; avend recurenii in vre-o Dumineca,

ori serbatore a se present in s. biserica locala spre

a-si aret desteritatea in cntri, ori cuventari bisericesci.
Siusianovetiu, in 2 1 . Iuniu (3. Iuliu) 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : GEORGIU CRECIUNESCU, m . p .
protopresbiteru.

Se escrie concurs pentru deplinirea parochiei vacante

de clas'a III. din Cavasdu, protopresv. Tincei cu terminu
de alegere i 16 August a. c.
Emolumintele sunt: a) venitulu anualu dela 20 holde
pamentu, 220 fl.. b) Venitulu stolariu anualu 70 fl., c)
birulu preotiescu dela 130 nri cte un'a vica cucuruzu in
bombe 130 fl , d) folosulu gradinei parochiale 15 fl., era
despre cortelu se va ingriji comun'a parochiala.
Recursele adjustate conform -lui 13 din Statutufu
organicii" se se tramita inclusive pana in 2 14 Aug. a
c. subscrisului protopresviteru in Cseffa (cott. Bihar), a~
vend recurenii a se present pana inclusiv 8 dile inainte
de sinodulu electoralii in biseric'a locala, spre a-si aret
desteritatea in cantu si cele rituale.
Cavasdu, 30 Iuniu v. 1891.
Comitetulu parochialu.
Contielesu cu : IOSIF VESS'A, m. p. protopresv. Tincei.

Cu ordinatiunea consistoriala de dto 1/13 Mai Nr.
734. stabilindu-se unu postu de capelan langa veteranulu
parochu din Eepsig, Simeon Cornea, pentru deplinirea
acelui'a se escrie concursu cu terminu de alegere de 30 dile

dela prima publicare.

Emolumintele parochiali sunt: 1. Un'a sessiime pa
rochiala estimata anualminte la 384 fl. 2. Intravilanulu
parochialu 20 fl 3. Venitele stolari 216 fl. 4. Birulu
preotiescu 140 fl. 5. Alte venite sigure 30 fl. 6. Des-,
daunarea de pascu 32 fl. Sum'a 822 fl.
Din acesta suma detragendu-se contributiunea remne venitu curatu 7 0 2 fl.
Din acesta suma alegendului capelan ii compete
jumetate.
Competenii la acestu postu capelanialu au a-si tri
mite recursele lor adresate comitetului parochialu din
Repsig, si adjustate comform legii pentru parochiile de
clas'a a II. subscrisului protopresbiteru pana inclusiv
in 18/30 Iuliu a. c. avend in timpul legal a-se present in
biseric'a din locu, pentru a-si aret desteritatea in cele
rituali.
Repsig, 2 1 . Maiu (2. Iuniu) 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine: IOANU
protopresbiteru.

CORNEA, m. p.

Se escrie concursu pentru ndeplinirea postului invetiatorescu dela scoTa gr. or. romana din Husaseu, protopresbiteratulu Tincei, cu terminu de alegere pe 5/17 Augustu a o. pe langa urmatorele emoluminte:
1. bani in numerariu 250 fl. 2. folosirea alor 8 j u g .
pamentu, seu 50 fl. 3. doi metri lemne crepate de foc,
din care se va incalzi si scol'a, seu pretiulu corespundietoriu, 4) dela ingropatiuni unde va fi poftit 60 cr.
Observandu-se, ca dreptulu veduvei si orfaniloru reposatului invetiatoriu Nicolau Danu la jumetate din ve
nitele inv. se sustiene incependu dela 9 Febr. a. c. con
form -lui 7 4 din regulamentulu pentru organisarea invetiamentului.
Recurenii sunt poftii a-si trimite recursele sub
scrisului protopresbiteru in Cseffa (cott. Bihar), inclusive
pana in 3 / 1 5 Aug. a. c. cu documentele prescrise, alaturandu-si dimisionalulu si atestat de conduita dela fostul

mit
a. c.
vre-o
spre

inspectorii, si presentandu-se inainte de alegere l a s . bise

rica din locu, spre a-si aret desteritatea in cantu si
tipicu.
Husaseu, 6 Iunie, v. 1892.

subsemnatului in Oradea-mare pana in 4|16. Augustu

avendu recurenii pana la alegere a-se presenta in
Dumineca ori serbatre in St. biserica din Toboliu
a-si aret desteritatea in cantu si tipicu.

Comitetulu parochialu.

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu si
inspectorii scolariu.

In contielogere cu : IOSIF VESSA, m. p. protopresviteru.

Pentru staiunea invetiatorsca dela scl'a gr. or. din

Se escrie concursu pentru staiunea invetiatorsca din
comun'a Siumugiu, protopresbiteratulu Oradii-mari se eDarvasiu, inspectoratulu Oradii-mari, cu terminu de ale
scrie concursu cu terminu de alegere pe 29- Iuliu st. V.
gere pe 214 Augustu 1892
1892.
Emolumintele sunt : 1. cortelu cu gradina de l e
Emolumintele sunt : 1. Cortelu liberu cu gradina
gumi
30 fl. 2. pamentu aratoriu si fenatiu 23 jugere,
de legume. 2. In bani g a f a 173 fl. 80 cr. 3. 8 jugere
era pasiunatu 4 jugere, pretiuite in 195 fl. 3 . dela pruncii
pamentu 40 fl. 4. dela 126 de case cte o Va msura de
deobligati la scola dela fiecare cte un'a mesura gru :
bucate 75 fl. 80 cr. 5. 4 orgii de lemne pentru invetia4
0 cr. si cte unu puiu ori 25 cr. care tte la olalta fac
toriu 24 fl. 6 Venite cantorale si din comuna 22 fl. Sucam 87 fl., 4. in rescumperarea trestiei de incalditu 1 0
m'a: 335 fl. 60 cr.
Doritorii de a ocupa acesta staiune suntu avisati a-si I fl., 5 Pentru cantoratu 5 cubule grau si 5 cubule orzu
50 fl 6. Venitele cantorale din s t o l e . 2 0 fl. de totu
trimite recursele lor adjustate conform stat. org. si a392 fl.
dresate comitetului parochialu din Siumugiu subsemna
Se observa : ca contributiunea dupa pamentulu intului protopopu si inspectorii scolariu in Oradea-mare
vetiatorescu
are se o solvsca alegendulu invetiatoriu.
pana in 2 4 Iuliu st. v. 1892 ; era pana la alegere se se
Recursele instruite conform prescriseloru statutului
presentedie in biseric'a din Siumugiu spre a-si aret de
organicii si adresate comitetului parochialu din Darvasiu,
steritatea in cantu si tipicii.
se se tramita subsemnatului in Oradea-mare pana in 2 8
Comitetulu parochialu.
Iuliu v. a. c , avendu recurenii in vre-o Dumineca ori
serbatre a se presenta in biseric'a din Darvasiu, spre
In contielegere cu mine : TOM'A PACALA, m. p. protoa-si aret desteritatea in cantu si tipicu.
presbiteru si insp. scol.

Comitetulu parochialu.
Se escrio concursu pentru ocuparea statiunei inveIn
contielegere
cu
:
TOM'A
PACALA,
m. p. protopopu,
tiatoresci dela scl'a gr. or. din Siusturogiu, inspectorasi
inspect.
scol.
tulu Oradii-mari. Alegerea se-va tienea in 6/18 Augustu a. 0.
a
Emolumintele sunt : 1. Dela 75 case, cte o vica
Pentru ocuparea postului invetiatorescu dela seoTa
de bucate 93 fl. 75 cr. 2. Dela tta cas'a cte 1 fl. 75
gr. or. din comun'a Pausia, inspectoratulu Oradii-mari
11. 3. Pentru fie-care scolariu 50 cr, 16 fl. 50 cr. 4. 3
se escrie concursu cu terminu de alegere pe 30. Iuliu
orgii de lemne aduse acas 2 4 fl. 5. 6 cara de crengi
vechiu
1892.
de lemne aduse acas 6 fl. 6. Pamntu aratoriu de 7
I
Emolumintele sunt : 1) Cortelu cu gradina de l e cubule si pasiune 3 0 fl. 7. Venitulu cantoralu 10 fl. 8.
23 pluguri cte 7 di per 1 fl, 23 fl. 9. 42 dile de lu I gumi pretiuitu in 15 fl. 2) In bani numerari 120 fl. 3)
Pamentu aratoriu si livada 10 jug. catast. 110 fl. 3 ) B u
cru cu manile per 60 cr. 25 fl. 20 cr. Sum'a totala :
cate I I ! , cubule 5 fl. cubului 56 fl. 5 0 cr. 5) Veni
3 0 3 fl. 45 cr.
tele stolare 20 fl. 6) Pentru scripturistica si conferiotia
Recursele adjustate conform stat. org. si adresate co
7 fl. de t o t : 328 fl. 5 0 cr.
mitetului parochialu din Siusturogiu se se trimit subsem
Recursele adjustate conform prescriseloru statutului
natului protopopu si inspectorii scolariu in Oradea-mare,
organicu si adresate comitetului parochialu din Pausia,
pana in 2|14. Augustu 1892. era pana la alegere se se
se se tramita subscrisului in Oradea-mare pana in 2 5
presenteze in biseric'a din Siusturogiu spre a-si aret
Iuliu vechiu a. c avendu recurenii, in vre-o Dumineea
desteritatea in cantu si tipicu.
ori serbetre a-se presenta in biseric'a din Pausia, spre a-si
aret
desteritatea in cantu si tipicu.
Comitetulu parochialu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere c u : TOM'A PACALA, m. p. protopopu
si insp. scol.
In contielegere cu : TOM'A PACALA m. p. protopopu si

inspect. scol.
Se escrie concursu pentru staiunea invetiatorsca va !
canta din Toboliu, inspectoratulu Oradii-mari cu terminu
Pentru deplinirea postului invetiatorescu din c o
de alegere pe 9|21 Augustu, 1892.
mun'a Margine, inspectoratulu Oradii-mari, se escrie con
Emolumintele suntu : 1) Cortelu cu gradina de le
cursu cu terminu de alegere pre 26. Iuliu vecniu 1892,
gume pretiuite in 30 fl. 2) 1, sessie pamentu aratoriu (13
Emolumintele sunt : 1) Cortelu cu gradina de le
jug-catastrale) in pretiu de 260 fl. 3) Dreptulu de pasiugumi pretiuitu in 10 fl. 2) Pamentu aratoriu si livada 16
natu pentru 9 vite 18 fl. 4) Plata in bani si pentru lemne
jugere, pretiuitu in 80 fl. 3) Dela 80 Nr. cte 1 fl. si
51 fl. 50 cr. 5) Pentru adusulu lemneloru din pdure 2
cte 1 mesura gru, 160 fl. 4) Dile de lucru : cu pluorgii (4 metri), comun'a va d trasurile de lipsa pretiuite in
gulu 20, per 1 fl. 50 cr. cu manile 6 0 , per 50 cr., com
20 fl. 6) 15 cubule bucate, grau, orzu, si cucuruzu 70 fl.
putate in bani 60 fl. 5) Lemne de incalditu pentru
7) Venitele cantorale 20 fl , de totu 469 fl. 50 cr.
invetiatoriu, si scl'a 3 orgii 15 fl. Venitulu cantoralu
25 fl., de totu 350 fl.
Se observa : ca contributiunea erariala dupa pamentulu invetiatorescu, precumu si aprarea de apa are se-o
- Recursele adjnstate conform prescriseloru Stat. org.
solvsca invetiatoriulu alegendn.
si adresate comitetului parochialu din Margine, se se tra
Recursele instruite conform prescriseloru Stat. org.
mita subscrisului in Oradea-mare pana in 2 0 Iuliu v. a. c.
si adresate comitetului parochialu din Toboliu, se-se tri
avendu recurintii in vre-o Dumineca ori serbetre a-se
2

B I S E E I C ' A

216

prsenta in biseric'a din Margine, spre a-si aret

ritatea in eantu si tipiculu bisericescu.

deste-

Comitetulu. parochialu.
In contielegere en : TOM'A PACALA, m. p. protopopii si
inspect. scol.

Spre conferirea stipendiilor devenite in vacautia din

fundat/unea lui Gozsdu" pe amilu scolasticu 1892/3
pentru studiile del facultile mai inalte se eserie
concursu sub urmatorele conditiuni :
1) concurenii se documenteze cu documente origi
nali su autenticate, c sunt fii de cetatieni ungari si se
tien de biseric'a ortodoxa orientala romana, si studiaz la
vre-unu institutu publicu din patria cu succesu bunu, si
ca nu sunt in stare a se sustienea la studii din avere
propria su a prinilor lor.
2) cei-ce vor se studieze la vre-unu institut afara
din patria, au se-si motiveze pe deplin acesta necessitate
c se li se esopereze coneessiunea ministeriala.
3) Petitiunile instruate cu tete documentele nece
sari sunt a se adresa la reprsentante fundatiunei lui
Gozsdu (Budapest, Kirly u. 13 sz.) pana la 1 August
a. c. cal. n.
Cu acesta ocasiuune se provoca fotii stipendisti, c
pana la 1. August a c. n. se arete resultatulu studiilor
din anulu scolasticu 1891/2, ca altcum li se va sista
stipendiulu.
Din siedinti'a representantiei fundatiunei lui Gozsdu
tienuta la 1 5 / 2 3 Martie 1 8 9 2 .
Estradat prin

si

S C O L ' A

Amilu XVI.
3

tru incaldirea sclei, 5 / jugere de pamentu aratoriu,

cuartiru liber cu 2 chilii, cuina, cmara, grajd de vite
si de porci, cu intravilanu de 1000a stangini ptrai, si
unu altu estravilanu afara de 600n stngeni ptrai, si
dela inmormentari dela biserica 50 cr. de acas 30 cr.
Doritorii de a ocupa acest post au a produce: 1)
Testimoniu de cualificatiune cu calculu bunu, 2) Testi
moniu din limb'a magiara, 3) Atestat despre portarea de
pana acum morala s. c. 1.
Recursele astfeliu instruate la adres'a comitetului
parochialu din Siag, au a-se trimite printelui inspector
scolariu Ioanu Damsia in Szecsny, post'a ultima Vinga
eomitatulu Timisiu.
4

Competenii au a-se presenta nesmintitu in vre-o

Dumineca su serbatre, in St-a biserica din locu, spre
a-si aret desteritatea in cantari si tipic ; cei capaci a
dirige coru vocalii si instrumentalii, vor fi- preferiti.
Alegendulu, va fi deobligat moralminte a participa
la servitiulu divinii de tote dilele.
Siag, in 8. Iuniu v. 1892.
Comitetulu parochialu.
In

contiegere

cu mine: IOANU DAMSIA,

inspectoru de scle.

m. p.

Se escrie concursu pe staiunea invetiatorsca clas'a

de prunci din Fibisiu.
Emolumintele anuali sunt : in bani g a f a 175 fl.
pausial pentru conferintie si scripturistica 10 fl., 28 hetltre
grau, 2 4 metrii de lemne din care se va incaldi si scl'a,
2 / jugere de pamentu si cuartiru liberu cu gradina.
Recursele adjustate dupa tte rocerintiele cu testimoniele de cualificatiune invetiatorsca si de limb'a magiara se se substrna printelui inspectoru de scle I o sifu Gradinariu in Szecsny per Vinga, pana in 11/23
l

George Szerb, m. p .
notariu.

Pe staiunea invetiatorsca din comunitatea Pobda,

se deschide concursu cu terminu pana la 19/31 Iuliu aIuliu a.- c.
C. s. V - cnd se va tienea si alegerea.
Comitetulu parochialu.
Aspiranii la acest post au a-si trimite recursurile
M. On. Domnu Ioan Damsa inspectoru cercualu in SeIn contielegere cu mine: IOSIF GRADINARIU, m. p .
ceani per Vinga in comit. Timi, instruite cu docuruininspect. scol.
tele despre absolvarea preparandiei, esamenului de cuaiificatiune, si a limbei magiare, in fine un testimoniu de
spre moralitatea sa nepetata, si in un'a din Dumineci ori
serbatori au a-se prsenta in faci'a locului pentru a-si
LICITATIUNE MINUENDA.
aret desteritatea in cntri si tipicu.
Pe basa concessiunei Ven. Consistoriu de dato 1
Emolumintele sunt : 1) in bani gata 165 11. 10 fi.
pentru conterintie si 5 fl. pentru scripturistica. 2) grau I Maiu 1892. Nr. 2239, prin acst'a se escrie licitatiune
60 chible 3) Trei orgi lemne pentru invetiatoriu, ra in- ! minuenda pentru:
caldiament pentru scdla ct va cere trebuinti'a, 4) p
a) Acoperirea de nou a s-tei nstre biserici gr. or.
ment patru jugere, inse invetiatoriulu are a suporta sar
rom. din Cenadulu-serbescu, eomitatulu Torontal. Precinile, 5) cortelu liberii cu doue incaperi comode si gra
tiulu esclamarii e 756 fl. v. a.
dina de legumi, 6) Del inmormentari 5 0 cr. v. a.
b) Depingarea si aurirea Iconostasului precum si
Pobda, iu 3 . Iuniu 1892.
a intregei biserici. Pretiulu esclamarii 2648 fl. v. a.
Comitetulu parochialu.
Licitatiunea se va tienea la 5/17 Iulie a. c. in
sal'a sclei nstre de aici.
Cu scirea si invoirca m e a : IOANU DAMSIA, m. p.
Licitanii au a depune naintea licitatiunei vadiu
inspectoru de scole cercuale.
de 1 0 % din aceste sume.

Specificrile, precum si celelalte conditiuni se pot

Pentru deplinera postului invetiatorescu del scl'a
vedea in cancelari'a oficiului paroch. gr. or. rom. din locu.
greco-orientala romana din Siag, eomitatulu Timisiu, inspectoratulu Timisirei, se escrie concursu cu terminu de
Cenadulu-serbescu la 7/19 Iuniu 1892.
alegere pe diu'a de 2/14 August an. c.
Giorgiu C. Telescu, m. p.
Emolumintele mpreunate cu acest post sunt : 130
preot. pre. com. paroch.
fl. v. a. bani numerari, 10 fl. pentru conferintie, 10 fl.
pentru scripturistica, 5 fl. pentru adunarea generala ; 2 0
In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. p r o de meti de grau si 2 0 de meti de cucuruz ; 16 metri
topresbiteru.
de lemne pentru invetiatoriu, r 12 metri de lemne pen