y\imln

XVI.

ARADU, 19/31. Inlin 1892.

Nr.

39.

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i c e s c a , scolastica, literara si economica.
Iese odat
PRETITJLU ABONAMENTULUI.
Pentru Austro-Ungari'a:
Pe unu ana 5 fl cr., pe /2 auu 2 fl. 50 cr.
P e n t r u R o m a n i ' a si s t r a i n e t a t e :
P e a n a ana 14 fr., pe jumetate ann 7 frnei.
l

/ V i i l > i i i i is< r t
K

in septemana:
PRETIULU

DUMINECA.

INSERTIUNILORU:

Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu

cam 150 cuvinte 3 fl ; pana la 2Qg cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v, af.<-

preotiesea.

Intre multe bunuri, dupa cari se lupta omulu

in acesta vietia, se numera cu dreptu euventu la unu
locu de frunte si t r e c e r e a , v a d i ' a , de carea
se bucura cineva in societate, pentru ca trecerea
si numele bunu constituiesce unu insemnatu capitalu
pentru omulu, carele-lu posede.
In fiecare clasa sociala se gasesce cte o seama
de omeni, cari se distingu intre semenii lor, si au o
anumita trecere in faci'a lumii. Aceti Cmeni se ri
dica la trecerea si vadi'a, de carea vorbim, seau
prin servitiele bune, pre cari Ie facu societii, sean
prin vre o fapta straordinaria, seau d6ra se p6te
intempl, c se-se ridice prin ceea ce numesce lu
mea : unu norocu deosebitu. Cand privim inse la tinipulu ct tiene unulu, seau altulu din aceste soiuri
de trecere, esperienti'a ne areta si aici validitanduse principiulu, ca ceea ce ajunge omulu repede, seau
prin intemplari norocdse, seau pre ci pedsie, nu
tiene multu, si precum in t6te cele ce fe vedem
petrecendu-se in acesta lume, numai ceea ce se_
ajunge pre cale drepta are sianse de o durani: tocma
asia este si cu trecerea, numai acea trecere remane, carea si-o casciga omulu prin v i r t u t e .
Preotulu chiar prin positiunea, pre carea o ocu
pa in societate, c se p6ta servi cu succesu missiunei sale, are lipsa neaperat de multa trecere in faci'a
credintiosilor sei, ct si in genere in faci'a lumii.
Acesta trecere pana la unu anumitu punctu i-o da
insasi positiunea, pre carea o ocupa. Langa acesta
treeere, pre carea i-o da preotului oficiulu si posi
tiunea oficiala, trebue se-se mai adaoge si trecerea,
pre carea si-o casciga preotului prin bunele servitie,
pre cari le presteza poporului pastoritu de densulu.
Si numai trecerea cascigata prin acestu din urma
modu, prin servitie bune, prin meritu si virtute,
constituiesce unu bunu personalii alu preotului.
Tendenti'a de a-si elupt acesta trecere este
neaperatu o tendentia generala a fiecrui preotu, si
deosebirea in ceea ce privesce acesta tendentia a

Corespondentiele se se adreseze Redactiunei

BISERICA si SCOL'A."
Er b a n i i de prenuin e r a t i u n e la
T I P O G R A F I ' A D I E C E S A N A in A R A D .

preotului si a 6menilor de alte clase sociale, este, ca

preotulu tientesce dupa acesta trecere mai multu iu
interesulu positiunei si missiunei sale, dect in interesulu trecerii sale personale. Preotulu lupta dupa
acesta trecere, pentru c cu att mai vertos se p6ta
promova si inaint interesele poporului si pentru c
cu att mai vertos se p6ta conlucra la ntrirea bisericei sale, c adini6ra si in totu timpulu se p6ta d
seama in deplina consciintia Iui Ddieu si bisericei
Lui celei vecinice, ca a folosit bine darulu preoiei,
de carele s'a nvrednicit prin punerea manilor Archiereului seu. Preotulu si in punctulu acest'a traiesce
si lucreza numai pentru poporu si pentru missiuuea
sa ; er mijloculu, carele lu-indemna a seversi fapte
prin cari se-si elupte trecere si vadia in lume, este :
plcerea si satisfactiunea interna, ca densulu a fost
distinsu de Domnulu si de sant'a lui biserica de a
fi in mijloculu poporului organulu vediutu, prin ca
rele se sustiene si activeza in lume vecinic'a petre
cere si indurare a Mantuitoriului Obristos asupra omenimei, seau ceea ce numim a m b i i u n e
p r e o t i e s e a . Privita din acestu punctu de ve
dere ambiiunea preatiesca, ea este unu stimula si o
putere viia si activa, carea indrepteza, si povetiuiesce
pre preotu pre calea, carea conduce cu sigurantia la
idealulu cuprinsu in cuvintele Mantuitoriului : Celu
ce vrea se fia mai mare intre voi, trebue se fia tu
turor sluga."
Ambiiunea, de carea vorbim, privita din punc
tulu de vedere alu lumii," are muli dusimani. Celu
dntaiu si celu mai mare dintre aceti dusimani este,
ca l u m e a " nu este totdeun'a dispusa a recun6sce
si aprecia faptele diuenilor de valdre ; si in specialu
preotulu, este adesea espusu a st facia cu acestu
dusiinanu. Si daca privesce preotulu din punctulu de
vedere alu lumii" vieti'a si faptele sale, atunci
este naturalu, ca stand in faci'a acestui dusimanu se
p6te se-se descurajeze, si se-se retrag. Daca privim
inse lucrulu din punctulu de vedere alu darului si
missiunei preotiesci, atunci siiuatiunea se schimba

 si in vederea faptului, ca incepnd del Domnulu Ceriului si al pamentului si del apostolii Lui,
aprpe toti brbaii de valdre, cari s'au distins prin
preoti'a si missiunea lor preotisca, au fost gonii de
dmenii lumii" atunci chiar acesta imprejurare
este unu indemnu si unu mijlocu de a-ne i n t a r i
i n ambiiunea nstra preotisca.
Ceea ce crede, si ceea ce doresce lumea, in
multe cauri seamn cu unu vntu, carele vine, si
se trece. Dar ceea ce crede, si doresce biseric'a a
ralisa prin preoia, trebue se pdrte in sene tiinbrulu s t a t o r n i c i e i , si respective timbrulu v ec i n i c i e i. Programulu preoiei este numai unulu :
a lucr nntreruptu, c prin o nimerita aplicare a
mijldcelor bisericei, vointi'a lui Ddieu se devina singura stepana preste modulu de gndire si aciune al
credintiosilor. Si cand in acesta cale impedecati vom
ii in lucrarea nstra prin preocupatiunile si credintiele lumii," noi se-le opunem acestor ,,credintia," credinti'a nstra in divinitatea missiunei
nstre preotiesci.
Astfeliu credinti'a in divinitatea missiunei preo
tiesci este celu mai bunu si mai sigura alimentu al
ambitiunei preotiesci.
Lng acestu siguru alimentu se mai adaoge
apoi inca unulu, si anume : lumea aprpe de regula
nu pretiuiesce ceea ce are, ci incepe a d dmenilor
de valre pretiulu aprpe numai atunci, cnd le smte
lips'a, cnd nu-ii mai are, pentru ca faptele bune
au in sene-si unu pretiu netrecetoriu.
Si deci judecnd si din acestu punctu de vedere al lumii", preotulu nu se pte instrein del
tendinti'a de a trai si luer dupa, indemnulu ambiiunii sale preotiesci ; r viti'a si lucrarea densului
dupa acestu indemnu se manifestza in doue direc
iuni si anume : intru a trai conform chiamarii si
missiunei sale, si intru a promova interesele biseri
cei si poporului.

A p e l u *)
ca tr a

prini.

Conform decisiunei comitetului Reuniunei femeilor

romane din Aradu si provincia, si in urm'a insarcinarii primite dela acestu comitetu, precum si cu convoirea Inaltu Prea Santiei Sale D-lui episcopu diecesanu, prea gratiosulu Patronu alu Reuniunii, - subscrisii tiduceniu la cunoscinti'a onoratului publicu romnu si in specialii tuturora parintiloru, c la scol'a
romna gr. or. confesionala superiora de fetitie din
Aradu, provediuta cu internatu, si arangiata dupa recerintiele timpului modernu cu tdte recuisitele pre
scrise inactivat in tdmn a anului 1 8 9 0 , inscrierile se incepu in 1 Septemvre st. n. a. c. in loca
litile sc61ei : cas'a propria a Reuniunei femeiloru
*) Diuarele romne suntu
cestu apelu.

rugate a reproduce

a-

romne din Aradu si provineia din strad'a Dek-Ferencz Nr. 2 7 , unde este asiediatu si internatulu.
Attu scdl'a, ctu si internatulu, mai alesu prin
transformrile radicale si edificrile noue, cari tocmai
acum se efeptuescu si pe 2 8 . Augustu a. c. st. n.
voru fi completu gata, pe deplinu corespundu tuturoru
postulateloru attu didactice, ctu si sanitare.
Eleve se primescu in tdte clasele.
Elevele, cari pana acum nu au frecuentatu scdl'a,
au a-se supune unui esamenu de primire, seu a do
vedi cu atestatu publicu scolasticu clas'a absolvata
in anulu treeutu scol.
Elevele potu fi. interne cu locuinti'a si intreg'a provisiune in internatu seu esterne, cari
numai prelegerile cerceteza.
Elevele interne solvescu pentru intreg'a provi
siune pe luna 14 fi. v. a.
Attu elevele interne, ctu si cele esterne sol
vescu 2 fi. v. a. la inscriere c taxa de inscriere, si
pe luna 2 fi. v. a. didactru.
Elevele interne au a mai solvi la inscriere
o taxa de 5 fl, pentru medicu.
Afara de studiile si ocupatiunile prescrise in
planulu de invetiamentu, elevele, pe lng o taxa lu
nara de 4 fl. de o eleva, voru fi instruate in pianu
(violina etc.) si pe lng o taxa lunara de 1 fl 5 0
cr. in limb'a francesa.
Tdte solvirile sunt a-se face anticipative.
Tdte elevele au a fi provediute cu crile pre
scrise, cu recuisite de scrisu si desemnu, precum si
cu recuisitele de cosutu si lucru de mna.
Elevele interne au a mai fi provediute c u :
a) unu matratiu ;
b) unu covoru de patu ;
c) doue perine ;
d) patru fetie de perine ;
e) unu poplonu cu doue lipidee ;
f) doue lipidee de patu ;
g) siese stergure ;
h) siese salvete ;
i) cutitu, furculitia, o lingura de supa si u n a
de cafea, poealu pentru apa, lavoru, peria de dini,
sapunu si peptene.
1) vestminte albe din fiecare celu pucinu siese
bucati, precum si cu incaltiamintele si imbracamintele de lipsa ;
m) pentru egalitate si uniformitate se voru face
in internatu pe spesele eleveloru : catrintiele (siurtiele),
precum si unu vestmentu de strada.
Desluciri mai detaiate se potu cere seu in persdna, seu in scrisu dela direciunea colara seu dela
secretari u.
Aradu, din siedinti'a comitetului Reuniunii femei
loru romane din Aradu si provineia, tienuta in 1 3 .
Iuliu st. n. 1 8 9 2 .
A u r e l i ' a B e l e s i u , m. p.

D r . G e o r g i u P l o p i i , m. p.

presidenta.

secretariu.

C e s t i u n i
Scol'a

scolare.

civila publica de fete cu internatu

transilvane in Sibiiu.

asociatiunii

P . T. parintiloru, cari doresc a-si adposti fiicele

intr'unu instituii de crescere, se recomanda s c l'a c i
v i l a de f e t e cu i n t e r n a t a A s o c i a t i u n i i tran
s i l v a n e , investita acum si cu dreptulu de publicitate.
Pe langa invetiamntulu prescrisu, care se provede
cu tote ingrigirea, si pe lng o crescere acomodata ti
jei si exigentielor poporului romnu, scla asociatiunii cul
tiva in deosebi limbile patriei (pe lng limb'a romana,
limba maghiara si cea germana) si limb'a franceza, dand
eleveloru ocasiunea si putinti'a de a-se deprinde si in vor
birea corecta a acelora. Pe langa cele mai corespundietre intocmiri interne reclamate de lege, la scol'a Asocia
tiunii va funciona, in conformitate cu conclusulu On. Comitetu dato 9 Iulie a. c , in anulu viitoru scolasticii
1 8 9 2 / 9 3 si ,c u r s u 1 u c o m p l e m e n t a r u provediutu
in . 6, din statutulu de organisare" alu sclei. Scopulu
urmaritu in cursulu complementaru e cu deseversire practicu. Pe lng introducerea in literatura si in istoria lite
raturii limbiloru patriei si a limbei francez", pe langa
aprofundarea istoriei universale pe bas'a cunoscintieloru
deja castigate, in fine, pe lng deprinderea cu staruintia
a lucrului de mana femeesc, in specialu a croirei si a
pregatirei vestminteloru trebuincise si a desemnului corespundietoru, elevele acestui cursu vor fi cu ingrigire intro
duse in practica economiei de casa, avend fie-care, pe
rnd a purta in cte o septemana, pe langa conducere si
supraveghiere, intrg'a economia a internatului. In cursulu
complementaru se primesce, pe langa acelasi didactru de
fi 2 la luna, ca si in cursurile ordinare, eleve, cari au
absolvat cele 4 cursuri ale sclei civile ; primirea se pot
face inse si pe bas'a unui examenu.

Pentru elevele cursului complementaru, provediutu in

. 6. din statutu, didactrulu este de 2 fi. pe luna, si la
prim'a nscriere tax'a amintita de nmatriculare.
Elevele, cari voiesc se fie primite in internatu, fieeleve ale scolei civile, sau ale scolei elementare a reuniunei femeiloru, au se se inscrntieze de timpuriu, in tot casulu nainte de nceperea anului scolasticu, prin prini
s'au tutori la direciunea scolei, pentru a se pute face dis
positiunile necesare. Tax'a internatului e de 200 fi. v. a.
pe anu, pltii nainte in doue sau celu multu 4 rate.*}
Crile trebuincidse, materialulu de scrisu, de desemnu, de
lucru de mana, se intielege, nu sunt cuprinse in taxa amintita, ci cheltuelile reclamate in aceasta privinti'a se
pdrta de prini, ntocmai precum tot de densii se porta
cheltuelile pentru mbrcminte si incaltiaminte, pentru
instruciune la music'a instrumentala si in limb'a franceza.
Taxele pentru instruciunea in piano sunt de 2 ca
tegorii :
a) daca o eleva voesce se iea drele singura, se computa la 2 ore pe septemana tax'a de 9 fi. pe luna; daca
2 eleve mpreuna iau instruciune in aceeai ora, taxa s e
computa la 2 ore pe septemana cu 6 fl. de eleva; sau
b) daca o eleva voesce se iea orele singura, se com
puta la 2 ore pe septemana tax'a de 6 fi. pe luna; daca
se ntrunesc 2 eleve in aceeai dra, tax'a se computa la
2 ore pe septemana cu 5 fl. pe luna de eleva.
Pentru instruciunea in limb'a franceza, cte 2 ore
pe septemana se computa pe luna cte 1 fl. de eleva.
Tdte taxele se pltesc direciunii colare,
munereza pe instructori.

care

re-

Elevele din internatu, afara de scdla, au in fie-care

di anumite dre de conversatiune in limb'a franceza, maghiara
si germana. Pe langa aceea ele se prepara si-'si invatia
lectiunile sub conducerea si cu ajutoriulu du-ectdrei si a
guvernanteloru.

Primirea in cursurile sclei Asociatiunii si in interElevele, cari vor se fie primite in internatu, mai au
natu se face in cele dinti 3 dile ale lunei Septemvrie stilu
se
aduc
cu sine: o saltea, unu covorasiu la patu, 2 p e nou a. c. Prelegerile se vor incepe nesmintit in 4 Seprini, 4 fetie de perine, o plapoma sau tiolu de coperitu,
temvre a. c.
4 ciarsiafuri, (lintioluri, lepedee), 6 tergare, 6 ervete,
Pentru a ne scii orienta si a put lu la timpu tte
apoi:
perie de dini, spun si 2 pepteni, cari tdte remnu
dispositiunile de lipsa, p. t. prinii, cari doresc a-si d
proprietatea
elevei. Afara de aceste schimburile de trupu
fetitiele in institutulu nostru, sunt rugati a-se insinua de j
sau
albiturile,
cte % duzina din fie-care, ciorapi colo
timpuriu. Insinurile se-se faca la direciunea sclei ci- ;
vile de fete cu internat in Sibiiu."
I rai venet inchisu si batiste (marami) cte 1 duzina si
incaltiamintea trebuincidsa. Ct pentru toalete noue, p
Conditiunile de primire
rinii si tutorii sunt consiliai a nu face de aceste pentru
copilele lor, cci pentru a obine o uniformitate in mbr
i n s c l ' a p u b l i c a s i i n i n t e r n a t u l u s u s t i ecminte pentru tdte internele, acele toalete cu pretiur
n u t u de A s o c i a t iu n e a t r a n s i l v a n a in Si
moderate,
se pot face aici prin ngrijirea direciunii in
biu suntu
urmatdrele:
ternatului. Strinsu de uniforma se tien o haina, doue
Pentru primirea in scol'a civila se cere atestat despre
siurtie, in forma unei haine, o plria de ierna si un'a de
absolvarea claseloru sclei elementare, sau atestat despre
vara, cari necondiionat au se se faca aici si cari preste
clas'a corespundietre premergatre dela o alta scla de
tot vor costa cam 2 0 2 2 fl. v. a.
categoria sclei civile. In lips'a unui astfeliu de atestatu
primirea se face pe bas'a unui examenu de primire.
*) Pentru ajutorarea parintiloru mai lipsii de mijliee, cari
Didactrulu e fixat cu 2 fi. v. a. pe luna, si pentru
sunt hotariti a-si da fiicele in internat, institutului de credita si deeconomia Albina," a creat 10, si dluDr. A. M a n i a , notar public
elevele, ce intra pentru prima data in acsta scla, o
reg. in Oravitia 4 stipendii de cte 50 fi. pentru cari comitetula
taxa de nmatriculare de 2 fi. v. a.
As ociatiunei va publica concursu cu terminulu de 1-a August st. n .

Doritorii de a ave Statutulu de organisare" pre

cum si Regulamentara internu" alu scolei si RegulameDtulu pentru cursulu cemplementaru" le pot primi dela
direciune pentru cte 20 cr unulu. Tot dela direciune
se pdte primi pentru 1 fl. si Monografi'a" scolei, in care
pe lng istoriculu institutului, se afla descrisu edificiulu
se61ei si alu internatului in tote amenuntele lui.
S i b i i u , in 15 Iuniu n. 1892.

Direciunea
scolei

civile

Dr.

de fete

I.

cu

internat.

Crisianu.

Importanti'a istoriei pedagogiei.

{Memoriei neuitatului meu profesorn Dr. L a z a r u

Petrovici.)

tContinuare.)

Dintre filosofii spirituali, mai celebri au fost :

1.

Socrate

Nscut in Atena la 469 n.

Chr,

elu a fost

fiulu

sculptorului Sofronisc si a moiei Phenarete.

Densulu s'a rescolat n contra nemoraliloru Sofisti,
pentru-ce s'a si numit cu dreptulu profetulu umanitii."
Elu este cu unu cuvntu intemeietoriulu religiunei uma
nitarie," caci elu n'a luat de basa principiile Dumnedieesci, ci consoiinti'a adec vocea interna.
Elu nu a avut scla stabila, ci stringea pe lng
sine tinerimea earea din tienuturile cele mai deprtate
venia se asculte invtiaturile sale, crora le dicea amici
in locu de elevi, cu ei mergea pretutindenea enarandu-le,
chiar si prin casele maestriloru, cari i-lu ascultau cu
vie ateniune.
Elu s'a bucurat de o deosebita iubire din partea eleviloru sei. Spre a aret adnc'a impresiune ce o fcea
cu o deosebita iubire din partea eleviloru sei : Spre a
aret adnca impresiune ce o fcea vorbirea s'a in ini
mile eleviloru, las aci cuvintele elevului seu Alcibiade ;
ta ce dice elu : Socrate prin vorbirea sa farmec pe
toti, intru att me ptrunde, inct 'mi vine a crede : ca
nu merit a trai dca reman si mai departe precum am
fost, caci ochii mei se scalda in lacrimi.
De aceia si fug de elu, ca si de cntecele fermecatre ale sireneloru. mi astup urechile, ca nu cumva se
me atrag la sine cu totulu, si se imbetranescu nevenita
vreme"
Multe a avut se indure Socrate dela inimicii sei,
pentru unii elevi reuitaciosi ; dar in specialii pentru reutaciosulu Alcibiade.
Mai apoi s'au rescolat in contra lui Socrate trei bar
bati, pictorulu Melitos, aratorulu Sycon si pelami Anythos, cari ilu acusara in adunarea poporului a fi atheistu.
Acestoru caractere deplorabile li-a succes a irita poporulu, cu att mai vertos, caci Melitos avea unu
pruncu in scl'a lui Socrate, care venind acas, ii enar
ceea ce inveti in scla ; acesta inse nesciind respunde,
a latit faim'a c Socrate propaga invetiaturi atheiste si
ontrarie legii. Urmarea a fost, c Socrate a fost con

damnat la morte, el inse era veselu si ridea dicend: Pre

mine m'au condamnat Atenienii la morte, pre densii ii va
judeca inse natur'a."
Astmodu, sub cuvSntu, ca Socrate 'si ride numai de
ei, lu condamnar la morte cu 319 voturi.
Cnd a sosit ultimulu momentu, toti plngeau si
se rogau de elu a-'l scap ori a primi credinti'a inimiciloru, spre a-fi eliberat; elu inse le refus dicendu-le:
Nu plngei amicilor! caci eu merg in alta patrie, acolo
ne vom intelni deca veti fi si voi drepi," si zimbind a luat
pocalulu cu veninu si l'a beut.
Socrate a sustienut principiulu, ca sciinti'a si virtu
tea sunt nedesprite, prin ce a creat cultur'a morala,
seu moral'a basata pe sciintia. Elu sustienea, ca celu ce
posede sciintia, este si moralii si celu ce este moralu, po
sede si sciintia.
Spre atingerea acestori scopuri, elu pretindea, c
mai nainte fie-care se-se cundsca pe sine insusi. Cunosce-te pe tine insuti, si prin tiue omenirea, caci fara
de acest'a cunoscintia tdta sciinti'a ta este morta." D e n sulu conclude: cunoscndu-ne nine, ne vom convinge c
nu seim nimicu ; si convingendu-ne ca nu seim nimicu,
ajungem la alu treilea principiu, adec se ne nisuim a
sci. In modulu acest'a numai ne vom apropia de adeverat'a iubire morala, carea densulu o numesce Eros."
Elu este intemeietoriulu unei n6ue forme de invetiamentu, numita Form'a socratica," a crei scopu e s t e :
ca prin proprie meditare se aflam adeverulu.
Form'a socratica are doue parti:
1. Form'a negativa," a crei scopu er, c elevulu
se se conving insusi despre prerile sale greite, asupra
unui obiectu ; la ce ajungea Socrate, prin diferite intrebari.
2. Forma positiva," a crei scopu era, ca dupa ce
elevulu s'a convins despre prerile sale greite, prin in
trebari continue nisui Socrate, ca insusi elevulu se afle
adeverulu. Este necontestabil'a importanti'a formei Socra
tice, caci prin ea se desvdlta judecata si propria activi
tate in elevu.
(Va urma.)

Iuliu

Vui'a,

invetiatoriu.

r> i v ia
* Episcopia

romna

3E.

in Macedonia.

Bise-

ric'a romua-ortodoxa din Macedonia imbraca pe di ce

merge unu caracteru nationalu tot mai pronuntiat. De
cnd cu introducerea limbei materne romne in biserica
si scla, fraii nostri din Peninsul'a-Bulcanica fac pro
grese nsemnate pe terenulu culturei naionale, dr au ia
acelasi timpu se intimpine mari greuti in lupta pentru
existenti'a-nationala din partea Panelenismului, ai cnii representanti, si cu deosebire clerulu grecescu, le pun pedeci
si intribuintiza tote mijlcele posibile pentru a zadar
nici oper'a de renascere naionala ce s'a pornit printre
Romnii din Macedonia, Epir si Tessalia, Prin introduce
rea limbei romne in biserica si prin ridicarea scleloru

naionale romnesci, lupt'a dintre elementulu romnii si

grecii a deveniii de unu deceniu incdce att de acuta,
inctu a trebuit in nenumerate rnduri se intervin g u vernulu turcescu, c se aplaneze divergentiele, se resolve
procesele si se restabilesca ordinea. Aceste lucruri inse se
seversiescu aprdpe absolutu in defavonilu Greciloru, cari
mai vrtos in timpulu din urma, au perdutu multu din
infuenti'a si din ncrederea ce o aveau la guvernulu
turcescu.
Cunoscuta ne este adec lovitur'a neateptata ce a
indurat Panelenismulu in ern'a anului 1 8 9 0 9 1 , cnd
acordndu-se in potriva vointiei Patriarehului din Constantinopolu, 3 episcopate Bulgariloru, Patriarchulu,
care nu voia se le recunosca a dat ordinu se se inchida
tdte bisericile din Imperiu, credind c prin acesta mesura poporulu crestinu avea se se resc61e in potriva Porii.
Poporulu inse a intieles lucrulu si in locu de a face o
misicare in contra guvernului, cei mai muli, si cu deo
sebire Romnii, au protestat in contra mesurei necorecte
a Patriarchului, si au cerut redeschiderea bisericeloru n
cuiate. Cu redeschiderea usiloru bisericesci inse, Romnii
stnnsi in rnduri au tinut se redeschid mai vrtos din
acestu incidentu uile Sionului romnescu.

nerea, ca se se puna la dispositi'a comitetului deocam

dat sum'a de 10,000 fL pentru ridicarea industriei d e
lemnaritu, ceea ce s'a si primit. Apoi aoulu comitetu s'a
compus astfel: Ilie Curescu presiedinte, capitanulu in pen
siune Iova Popoviciu vicepresiedinte, ca membri ordinari
ai comitetului: Mihailu Popoviciu protopresviteru in Or3iova, Patriciu Dragalina si lancu Pirtea; ca suplenti .
Iuliu Must'a, lancu Moater, Lujanovici si Novacovici.

In urm'a acestora, Romnii au gsit cu cale a trimite

unu delegatu la Constantinopolu, care se cera si se obtiena dreptulu de a ceti romnesce tfeconturbati in bi
serici. Acesta cerere justa si bine fondata a fost primita,
si Sultanulu a acoidatu Romniloru acestu dreptu. De atunci mai in tdte comunele unde exista scdle naionale ro
mnesci si in biserici s'a introdus limb'a romanesca. Der
c se se obtina deplina libertate pentru introducerea limbei romnesci in cultulu bisericescu, Romnii au pornit
in timpulu din urma o misicare insufletita pentru insti
tuirea si inactivarea unui episcopatu romnu. Dupa informatiunile sosite dilele acestea din Macedonia, Romuii
lucreza neobosit in acest scopu, si au trimis deja la Sultanu o deputatiune, care a sositu si petrece de cteva
dile la Constantinopolu. Nu ne indoim, ca deputatiunea
va obine resultatele dorite si c Sultanulu va satisface
si acesta cerere drepta si legala a fratiloru notri din
Peninsul'a Balcanica. Dumnedieu le ajute!

f Grigore
Manolescu
distinsulu artistu dela
Teatrulu Nationalu din Bucuresci, a reposat la Paris i a
14 Iulie n. c. in etate de 4 0 de ani. Prin mdrtea lui
Manolescu scen'a romna perde pe unulu dintre cei mai
de frunte artiti, pe unulu din cei mai aprigi campioni ai
Teatrului Nationalu. nmormntarea se va seversi la B u
curesci pe spesele statului.

* Serbare
bisericesca.
Eparchia Husiloru (Ro
mnia) si-a serbat cu o solemnitate deosebita a 300 a n i
v e r s a r e a infiintiarii sale in diu'a santiloru apostoli
Petru si Pavelu, care di este tot'odata si hramulu cate
dralei episcopesci.
* Statistica
colara.
Din Raportulu III. alu
scdleloru confesionale gr. or. romne din Arad, pe anulu
colara 1891/2, edat de corpulu invetiatorescu" aflam,
ca ia cele patru scdle romne din Arad-centru, AradPerneava (doue), si Arad-Sieg'a (tdte de baeti si fetitie
cu 6 classe), au fost in totalu inscrisi 440, dintre cari
378 au frecuentat scdl'a pana la finea anului.
* Comunitatea
de avere a fotilor granitieri banatieni si-a tienut adunarea generala in 3 / 1 5 Iuliu la Caransebesiu sub conducerea vicepresiedintelui Uie Curescu.
D-nulu advocatu Titu Hatieg din Lugosiu a fcut propu

* Carte
de rugciune.
Comitetulu societii'
pentru cultur'a si literatur'a romna din Bucovina a c o m
pus o Carte de rugciune, a crei lipsa era de m u l t
simit la noi. Cartea fu aprobata de Consistoriulu arcbidiecesanu ort. romnu din Cernautiu si e pusa deja sul*
tipariu, din care vor esi 6 0 0 0 de esemplare.
* Necrologu.
Grigoriu Mladinu, parochu rom. gr.
or. in Curticiu, inpreuua cu iubiii sei fii: Aureliu, Gri
goriu si Aurora, anuneia mdrtea soiei sale, respective iubi
tei mame : E t e l c ' a M l a d i n u nasc. S u c i u, i n t e m plata se'r'a la / pe 7 din 14/26 Iulie a. c. in etate de
33 ani si a-i cstoriei sale in spre 7 ani. nmormnta
rea defunctei s'a ndeplinit in 16 2 8 Iulie d. m. Ia I
ora. Fie-i tierin'a usidra!
l

* Mesbunarea
unei
regine.
Regin'a Olandei
e abia de 8 ani. der e forte cu minte si silitdre la inve
tiatura. De o vreme incdce inse ea trai forte reu cu g u vernant'a sa, o engleza forte aspra. Mic'a regina s'a plns
adese-ori mamei sale de asprimea guvernantei, der pro
testrile" sale n'au fost luate in considerare. Intr'o d i
guvernant'a spune micei regine se faca harfa Europei.
Dens'a se pune la mesa si peste o jumetate de ceasu d a
harfa gata. Era splendid lucrata. Cu tdte acestea, guver
nant'a, cnd se uita cu de-ameruntulu la harta, leina j
cadiu josu la pamentu. Care a fost pricin'a? Lucru fdrte
simplu. Regin'a voind se-si resbune pe guvernant'a s a
engleza, desemna se Olanda forte mare, er Anglia o f
cuse abia ca unu punctu in mijloculu marei. Internplarea acesfa a ajuns la urechile reginei-mame, der acest'a
a ris si a iertat pe mic'a resbunatdre.
* Colera.
Din Bacu se scrie, c coler'a continua
a secer vieile dmeniloru din guvernamentele sudice ale
imperiului rusescu, si ia dimensiuni tot mai mari. D i n
200000 de locuitori ai orasiului Bacu, 60,000 au fugitu di
naintea ingrozitdrei epidemii. Mai infricosiat graseza ea i a
departamentul!! turcescu (Caucasu), care este unulu din
tre cei mai murdari. Turcii se lasa prada, epidemiei GVL
unu fatalismu necualificabdu. Raru casulu, cnd vr'unulnt.
apeleza la ajutorulu medicalu. Dintre inbolnaviti, 75 pro
cente sunt cu sfrit mortalu. Tdte mesurile profilacticesunt zadarnice, si se crede, c epidemia nu va pute fi
sufocita, pana nu va incet ea de sine. Tdte statele au
luat mesuri energice in contra ei, si astfelu se spera, ca.
ea nu va intra in launtrulu Europei.

* Contribuivi

pentru

alumneulu

romnu

din Timisir\i.
Pentru alumneulu romanu a incursu
pana astadi la subscrisulu cassariu urmatrele contribuid :
(Continuare.) Todor Opra Hodos 3 0 cr, Pavel Peliciu Ianova 2 0 cr, Iosif Danciu TimisioYa 5 0 cr, Tanasie Meici Feni 5 0 cr, George Petcu Toger 30 cr, Nico
lae Chini Banlac 3 0 cr, Alexandru Chiu Banlac 20 cr,
Poltl Adam Chisioda 50 cr, Emeric Chiu Banlac 20 cr,
M e a Giuconi Banlac 10 cr, Ion Cadariu Giulvez 30 cr,
loan Darabantiu Seciani 1 fl, rvay Marton Sinersig 50
cr, Vichentie Ulicean Mosnitia 5 0 cr, Nicolae Chiu Banlae 5 0 cr, Traila Carnicean Berini 3 0 cr, Iuliana Jebelean
Giulvez 1 0 cr, Vasa Ostoia Giulvez 2 0 cr, Iosif Pepa Barateaz 3 0 cr, Gaitiu Pascota Ujlac 3 0 cr, Dimitrie Cimponeriu Ohabaforgaciu 3 0 cr, Nicolae Toger Ohabaforgaciu 2 0 cr, Petru Cojocari Giroda 3 0 cr, Petru Babutiu
Blajova 3 0 cr, Andrei Vldica Banlac 3 0 cr, Nicolae Togeran Banlac 3 0 cr, Petru Siulti Banlac 20 cr, Nicolae
Iebedia Banlac 5 0 cr, Demetriu Chiritia Bucovetiu 50 cr,
Isac Vancea Menala 5 0 cr, Dimitrie Pavloviei Cerna 5 0
cr, Moise Magiar Sirbova 3 0 cr, Pavel Rimpu M.-Szakos,
3 0 cr, loan Muntean Medves 10 cr, Tanasie Jurca M.-Szacos 2 0 cr, Dimitrie Subescu Belintiu 20 cr, Pavel Serbovan Petrovoselo 2 0 cr, George Dobosian Mehala 20
cr, Pavel Idvorean Ianeahid 5 0 cr, Savu Ccora Uzdin 50
cr, Ilie Onciu Uzdin 50 cr, Marceli de Vlad Bpesta 8 0
cr, Dimitrie Raticu Ianova 8 0 cr, Trifu Chiu Banlac 10
cr, Nicolae Borobar Banlac 2 0 cr, Todor Maboci Banlac
5 0 cr, Georgia Chiu Banlac 3 0 cr, Mareu Petrisiu Banlac
2 0 cr, Micolae Fizesian Banlac 5 0 cr, Simeon Chitan
Chiseteu 3 0 cr, Dimitrie Lazar Chiseteu 20 cr, Constan
tin Siuman Chiseteu 3 0 cr, Trifu Bontila M.-Sacos 5 0
cr, Ion Secosian Dragsina 3 0 cr, Vasilie Hegesi Tees 2 0
cr, Stefan Stoianov Dinias 3 0 cr, Petru Cartarescu Ianova
3 0 cr, Ion Bacsia Giulvez 3 0 cr, Constantin Tincu Gruini
5 0 cr, loan Rosiu Gruin 5 0 cr, Simion Popoviciu Jebeli
5 0 er, Pau Chiu Banlac 3 0 cr, Ilie Periciu Banlac 30 cr,
Nicolae Dugubrad Banlac 5 0 cr, Vichentie Voda Banlac
8 0 cr, Ilie Micsia M.-Szakos 3 0 cr, Toma Ctina Utvin
10 cr, Vichentie Babescu Giroe 10 cr, George Pava Chi
seteu 2 0 cr, Dimitrie Plesiu Giroda 5 0 cr, Moise Popo
viciu Prtia 3 0 cr, Iosim Sacosian M.-zaios 3 0 cr, loan
Papasi Jebeli 3 0 cr, Ilie Jumanca Folia 20 cr, Carolina
Mundaniol Mehala 3 0 cr, Constantin Draghiciu Chiseteu
2 0 cr, Dimitrie Gerga Belintiu 5 0 cr, Stoianco Giurgiev
Dinias 3 0 cr, Constantin Ursu Chiseteu 20 cr, Stefan
Babric Belintiu 3 0 cr, Dimitrie Sioldan Belintiu 3 0 cr,
Ion Radu Ohabaforgaciu 3 0 cr, Ion Gruitia Uliuc 10 cr,
Dimitrie Trdiu N.-Kosteiu 5 0 cr, Petru Dobosian Beregseu 2 0 cr, Iosif Mustetiu Cebza 5 0 cr, Ion Matascu H o
dos 2 0 cr, Nicolae Cadariu Sinersig 3 0 cr, Vichentie
Miat Cuvesdi 3 0 cr, Vichentie Gruescu Cuvesdi 30 cr,
Vasilie Radivoi Cuvesdia 3 0 cr, Nicolae Butan Cuvesdia
3 0 cr, loan Heges Cuvesdia 3 0 cr, Teodor Andrs Giul
vez 1 fl 5 0 cr, Taodor Cota Berini 3 0 cr, Tanasie Moga
Ficatar 5 0 cr, Milan Vasilievici Dinias 3 0 cr, Gaitiu Cr
ciun T.-SaC0Si 5 0 Cr.
(Va urm.)

.Victoria" institut de credit si economii socie

tate pe actii in Arad.
Situatiune

generala.

la 30. Iuniu 1892.

I.

Depuneri

spre

fructificare.

Starea la 31 Decembre 1891 a fost

S'au depus dela L 3 0 VI. 1892
Total .
S'a ridicat dela I i i . 3 0 VI. 1892
Starea la 30 Iuniu 1892
Crescere
II.

391118.99
155227.58
546346.57
87003.94
459342.63
68223,64

E s c o m p t.

Cambii in portofoliu la 31 Dec.

1891 au fost
427038.93
S'a escompt. dela 1/I.--30 VI. 1892 745640.63
Total . 1172679.56
S'a achitat dela 1 / I . - 3 0 / I V . 1892
676428.94
Staiva portofoliului la 30/VI. 1892 . . . .
496250.62
Crescere
69211.69
III.

Credite

hipotecari.

Starea la 31 Decembre 1891 .

S'a dat dela l/I30/VI. 1892
Total .
S'a restituit . ,
Starea la 30 Iuniu 1892
Crescere
IV. m p r u m u t u r i

61437.
23851.
85288.
4878.
80410.
18973.

pe e f e c t e

(Lombard).

Starea la 3 1 . Dec. 1891

. .
2215.
S'au dat dela l / L 3 0 / V I . 1892
2835.
Total .
5050.
S'au restituitu
210.
Starea la 30/VI. 1892
. ~ .
. .
Crescere
2625.
V.

Circulatiunea

Numerariu la 3 1 . Dec, 1891

.
Au intrat dela /I.30/VI. 1892
Total .
Au esit
Cassa in numerariu . .
1

4840.

cassei.
28479.18
927437.28
955916.46
950941.46
. . . .

4975.

Institutul primesce d e p u n e r i d e b a n i spre

fructificare ineepnd dela 50 cr. in sus.
Dupa tote depunerile i n s t i t u t u l
solvesce
contributiunea
s i d a d e p o n e n i l o r 5|
interese
f a r n i c i o r e d u c t i u n e . Depune
rile se pot face si prin posta.
0

Acorda

si da pe langa

interese

favorabile

credite personali pe langa cambiu.

credite cambiali cu acoperire hipotecara,
credite hipotecari, si mprumuturi pe efecte publice
(Lombard).
Institutulu face tte operaiunile pe langa modali
tile si sub conditiunile cele mai favorabile si mai usire.
Informatiuni detaliate se dau de a dreptul la institut,
sau la cerere si in scris.

Direciunea.

Pe staiunea invetiatorsca din Munariu, cottulu

Timisiu, inspectoratulu Vinga, se escrie concursu cu ter
minu de alpgere pe diu'a 9/21 August a. o.
.

Concurse*
Pentru ndeplinirea definitiva a statiunei de invetiatoare la scl'a de fete din Toracul-mic, protopresb. B Comlosiu, pe bas'a decisului sinodului parochialu ddto
113 Septemvre 1891, precum si pentru ndeplinirea statiunei de invetiatoriu din nou infiintiata, la care in urma
concursului publicatu in foi'a Bis. si Scla" Nr. 21 a.
c. nu s'au ivit reflectani, prin aceasta se escrie concursu

cu terminu de 30 de dile dela prima publicare.

Emolumintele statiunei de invetiatre suntu: 210
fl. v. a. in bani gat'a din cultus; 3 0 chible de gru in
natura, 7 stngeni de paie pentru incalditu si cuartiru
liberu in localul sclei.
Emolumintele statiunei invetiatoresci se potu ved
in Nr. 2 1 . alu acestei foi din anulu curentu.
Doritorii de a recurge sunt poftii in terminulu su,
indicatu a-si trimite petitiunile la adres'a P. On, D. protopresbiteru Paulu Miulescu iu Nagy-Komlos, instruite
conform legii si provediute si cu unu atestatu de mora
litate, avend a-se presenta pana la alegere si in persona
in vre'una din Dumineci su serbatori.
Toraculu-mic, 12J24 Iulie 1892.
In contielegere cu mine: PAUL MIULESCU, m. p. protopresbiteru.
o
Se escrie concursu pentru u n u s t i p e n d i u de
120 fi., din f u n d a i u n e a Faur", cu terminu pana

la 5. Agustu st. 7. an. cur.

[o a nu Metianu,

m. p .

Episcopala Aradalui.

Pentru ocuparea postului de invetiatre la scol'a ro

mna confesionala de fete din Fabriculu Timisiorii, se
deschide concursu, cu terminulu de recurgere pna la 31

Iuliu st. V. a. c.

Munariu, 13 Iuniu, 1892.

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : ARCHIPU MUNTEANU, m. p.
inspectera de scle.
Pentru deplinirea postului invetiatorescu dela scol'a
gr. ort. romana clas'a 1. din CMnezu, eomitat. Timisiu,
inspectoratulu Vinga, se escrie concursu cu terminu de
alegere pe diu'a 2/14 August a*, c
Emolumintele sunt: 1) 171 fl, 96 cr, bani gat'a, 2 )
50 metri de gru curatu, 3) 1V iugeru pamntu aratoria,
4) gradina intra- si estravilana, 5) 3 orgii lemne tari, 6)
5 orgii paie din care are a-se incaldi si scl'a, 7) 5 fl,
pentru scripturistica, 8) La conferintia 1 fl 5 0 cr, pe tota
diu'a, si trsura gratuita, 9) Cuartiru liberu cu 2 nc
peri, culina, cmara si separat grajdu pentru vite.
Doritorii de a ocup aeestu postu, au a produce 1 .
Testimoniu de cualificatiune si din limba magiara. 2. A testatu despre conduita de pana acuma politica si morala.
Recursurile adresate catra comitetulu parochialu se s
trimit pana inclusive 28. August, vech. M. O. Domnu
Archipu Munteanu inspectera de scle, in Monastirea
Hodosiu-Bodrogu, p. u. Zdorlak, (Temesmegye).
Competenii vor ave a-se presenta nesmintit in
vre-o Dumineca su serbatre in s. biserica din locu,
spre a-si arata desteritatea in cantari si tipicu ; cei ca
pabili a conduce corulu vocalu, vor fi preferiti.
Chinezu, 4 / 1 6 Iuniu, 1892.

Emolumintele suntu: 340 fl. 12 metri lemne

de arsu, din care are se se incaldisca si scl'a, 10 fl.
pausialu de scrisu, 10 fl. pentru conferintiele invetiatoresci,
si cuartiru liberu : un'a chili'a si culina.
Doritrele de a ocupa acestu postu, au a documenta:
ca suntu romne, de relig. gr. or. 2) au a produce tes
timoniu din preparandia, 3) testimoniu de cualificatiune,
4) testimoniu de moralitate, 5) testimoniu de lucrulu de
mana, si a 6) testimoniu despre timpulu de servitiu de
pna aci,
Terminulu de alegere este 9/21 Augustu a 0. Timisir'a, din siedinti'a comitetului din 30 Iuniu 1892.

In contielegere

Recurenii au se produc:
a) estrasu de botezu ca sunt Romni gr. or.
b) atestatu dela antisti'a comunala, vidimat de paroculu locului, despre starea economica.
c) testimoniulu din anulu scolaru trecutu.
Rudeniile fundatorului au preferiutia.
Recursele astfeliu instruate s se adreseze la Veneratulu nostru Consistoriu din Oradea-mare.
Aradu, in 7|19. Iuliu 1 8 9 2 .

Botariu,
m. p.
presied. com. par'

Emolumintele suntu: 1) iu bani numerari 150 fl.

2) in naturale gru 10 HI., cucuruz, 8 HI. 75 litre. 3)
lemne tari 4 orgii (cari se solvesc in bani cu 4 0 fl.) r
pentru incaldirea sclei se ingrijesce comun'a. 4) pamntu
aratoru V ingeru, 5) Pentru conferintie 12 fl, 6) Pentru
scriptu riti ca 6 fl, 7) Del inmormntari 4 0 cr, 8) Cuar
tiru 2 chilii, culina, stalogu, si cotetiu.

Comitetulu parochialu.

P.

Aspiranii la acestu postu, au a-si trimite recursu

rile adresate catra comitetulu parochialu M. O. Domnu
Archipu Munteanu insp. de scle cercualu in Monastire*
Hodosi-Bodrogu u, p, Zdorlak, (Temesraegye) instruite c u
documintele : Testimoniu de cualificatiune si din limb'a
magiara si atestat despre purtarea morala avuta pana acuma, in fine intr'o domineca sau serbatre a-se pre
senta in s. biserica din Seeusigiu, spre a-si arata desteritatea in cantu si tipicu.

Traianu
Lungu,
m.
notar, corn. par.

p.

cu mine: IOANU DAMSI'A m. p. in

spectora scolariu.

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : ARCHIPU MUNTEANU, m. p.
inspectera de scle.

Pe staiunea invetiatorsca dela scl'a gr. or. dia

comun'a Saldobagiu, se escrie concursu cu terminu de
alegere pe diua 16|28 Augustu 1892.
Emolumintele suntu : 1) Dela 51 prunci deobligati
la scola 1 fl., 51 fl. 2) Dela 12 prunci deobligati la
scla de repetiie 5 0 cr., 6 fl., ra dela 4 0 numere de
cte 50 cr., 20 fl. 3) Dela 8 0 numere de case, cte o
mesura bucate, 100 fl. 4) Pamentu aratoriu si livada 16
jugera pretini in 128 fl. 5) Lemne de focu pentru invetiatoriu 3 orgii, 15 fl. 6) Pentru conferintiele invetiatoresci si scripturistica 11 fl. 7) Venitele cantorali 28 fl.
50 cr. 8) Cortelu cu gradina de legumi preuita in 3 0 fi
de tot 389 fl. 5 0 cr.

B I S E R I C A

232

si

Recurenii suntu ansati a-si aterne recursele loru

adjustate dupa prescrisele Stat. org. s adresate comitetu
lui parochialu din Saldobagiu la subscrisulu in Oradeamare pana in 12 2 4 Agustu a. c. avendu pana la alegere a-se presenta in biserica diu comuna amintita, spre
a-si areta desteritatea in cantu si tipicu.
;

Comitetulu parochialu.
In contielegere

cu : TOMA PACAL'A, m. p. protopopu

si insp. scoi.

S C L ' A

Anulu X v l .

Pentru conferintia si scripturistica 11 fl. 8. 3 orgii de

lemne 15 fl. 9. Venitele cantorale 23 fl. 70 cr. de totu
301 fl. 70 cr.
Recursele adjustate conformu prescriseloru Stat. org.
si adresate comitetului parochialu din Voivozi, se se tramita subscrisului in Oradea-mare pana in 14;26 Augustu
a. c. avendu recurenii pana la alegere se se presenteze
in biserica din comuu'a amintita, spre a-si areta desteri
tatea in cantu si tipicu.
Comitetulu parochialu.

Pe staiunea invetiatorsca dela scol'a gr. or. rom.

din comun'a Tarianu, inspectoratuln Oradii-mari se esche
toncursu, cu terminu de alegere pe 23. Augustu st. V.

In contielegere cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu,

si insp. scoi.

1892-

Pentru deplinirea posturiloru de invetiatori, la urmatoriele scole romne gr. or. confesionale din inspec
toratulu Oradii-mari, se esche concursu ; si anume :

Emolumintele suntu: 1. Cortelu cu gradina de le

gumi. 2. In bani numerari 75 fi. 3 . Dela 88 numere
de casa, tate 1 mesura bucate I fl. 2 5 cr., 110 fl. 4.
Pamentu aratoriu 4 ^ jugere 20 fl. jugerulu, 9 0 ti. 5.
Venitele cantorali 3 0 fl. Dotatiunea afara de coitela
si gradina face 3 0 5 fl.
Recursele adjustate conform prescriseloru Stat. org.
si adresate comitetului parochialu din Tarianu, se se tra
nsita subscrisului in Oradea-mare pana in 18J30 Augustu
a. e. avendu recurintii pana la alegere se se presenteze
in biseric'a din comun'a amintita, spre a-si areta desteritaiea in cantu si tipicu.
Comitetulu parochialu.
I n contielegere cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu
si insp. scoi.
Pe staiunea invetiatorsca dela scola gr. or. din
comun'a Varvizu, inspectoratulu Oradii-mari, se esche
concursu cu terminu de alegere pe 18)30 Augustu 1892.
Emolumintele sunt : 1. Cuartiru libera cu gradina
<Ie legumi 2 0 fl. 2. Dela 72 numere de case 1 fl., 72
fl. 3 . Dela 7 2 numere de case cte un'a mesura bucate
pretiuitu in 9 0 fi. 4. Dela 47 baeti deobligati la scla de
tote dilele, si cea de repetitiune 50 cr. 23 fl. 5 0 cr.
5. 3 jugere pamentu aratoriu si 5 jugere pasiune 25 fl.
8. Dile de lucru cu phigulu 20 per 1 fi. 20 cr., r cu
manile 52 per 20 cr. 37 fl. 60 cr. 7. 3 orgii de lemne
15 fl. 8. Venitulu cantoralu 25 fl. de totu 308 fl. 10 cr.
Recursele adjustate conformu stat. org. si adresate
comitetului parochialu din Varvizu suntu a-se trimite
subsemnatului in Oradea-mare pana 14|26 Augustu, ra
recurenii au a-se pi esenta pana la alegere in sant'a bi
serica din pomenit'a comuna, spre a-si aret desteritatea
iu cantu si tipicu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere

cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu

si insp. scoi.

Pe staiunea invetiatorsca dela scla gr. or. diu

comuna Voivozi, inspectoratulu Oradii-mari se esche concursu cu terminu de alegere pe 19131. Augustu 1892.
Emolumintele suntu : I . Cortilu libera cu 4 jugere
pamentu intravlanu aratoriu pretiuitu in 50 fi. 2 Dela
5 3 prunci deobligati la scla de tote dilele cte 1 fi. 53
fl. 3. Dela 5 3 prunci deobligati la scla cte un'a mesura
de cucuruzu sfarmatu 66 fl. 25 cr. 4. Dela 7 4 numere
de case cte 2 5 cr. si tate U mesura cucuruzu pretiuite
in 6 4 fl. 7 5 cr. 5. Dela 2 0 prunci de repetiie cte 50
cr. 10 fl. 6. Dile de lucru cu plugulu 8 1 fl. 8 fl. 7.

1. Dernisira cu terminu de alegere pe 20 Augustu

veehiu 1892. Emolumintele: In bani gata dela tota cas'a
cte 60 cr. 57 fl ; Dela 95 case cte o mesura de bu
cate 118 fl. 75 c r ; 2 orgii de lemne 16 fl. 8 jugere aretoriu si pasiune 30 fl; dela fie care elevu cte 50 cr. 20 fl.
Venitulu cantoralu 20 fl ; Dile de lucra : cu plugulu 2 2
cu manile 73., 64 fl. 4 0 cr., de totu 326 fl. 15.
2. Iteu cu terminu de alegere pe 17 29 Augusta
1892 Emolumintele : Dela 82 numere de case cte 1 fl.
82 fl ; dela ile care numera cte o mesura de bucate
102 fl. 50 cr ; pamentu aratoriu gradina si fanatiu 50 fi ;
2 Orgii de lemne 16 fl; Venitele cantorale 15 fl; dile de
lucru ; cu plugulu 20, cu manile 55, 52 fi ; Cortetulu
pretiuitu in 5 fl. Suma 3 2 2 fl. si 50 cr.
3. M. Laguri cu fili'a P. Carandu alegerea
29 Augustu st V. 1892. Emolumintele suntu :
M. L a z u r i in bani 131 fl., 6 cubule bucate
fnu si finora dela fiecare casa 36 fl. 50 cr ; 2
lemne 20 fl., venitulu cantoralu 8 fl.

va fi in
I. Dela
30 fl;
orgii de
1

II. Dela P . - C a r a n d u in bani 42 fl ; bucate 2 |

cubule 12 fl. 50 cr., fuioru si fenu dela tota cas'a 10 fl.
80 cr., 1 orgie de lemne 10 fl. de totu 300 fl. 80 cr.
2

4. Mierlau, alegerea va fi in 29 Augustu st. v.

a- 0. Emolumintele suntu: Dela 115 numere de case cte
| mesura bucate, parte gru, parte cucuruzu, 73 fl. 5 3
50 cr., dela fiecare numera de casa cte 1 fl. si 69 cr.
194 fl. 35 cr. dela totu numerulu 2 litre fasole, 13 fl.
80 cr., 1 iugeru pamentu 5 fl, stole cantorali 15 fl.
de totu 301 fl. 65 cr.
J

5. Suiugu, alegerea va fi in 17|29. Augustu a. 0.

Emoluminte sunt: 16 jugere pamentu aratoriu si livada
si un'a canepiste 100 fl. grau si cucuruzu 16 cubule 8 0
fl., dela 6 4 numere de case, cte 4 0 cr., si dela fiecare pruncu
deobligatu la scla cte 50 cr., 38 fl. 60 cr., dile de
lucra : cu plugulu 8 cu manile 2 1 , 26 fl. 50 cr., 3 orgii de lemne 15 fl., venitele cantorali 27 fl., cuartiru cu
gradina 20 fl., de totu 307 fl. si 10 cr.
Recursele adjustate conformu prescriseloru Stat. org.
se se tramita subscrisului in Oradea-mare, pana in 1 4 / 2 6
Augustu a. e , avendu recurenii a-se presenta in vre-o
dumineca, ori serbatre in biseric'a locala, spre a-si arata
desteritatea in cantu bisericesci si tipicu.
In contielegere cu respectivele comitete parochiale :

T o m ' a P a c a l a , m. p .
protopopu insp. de scle.

Tipariuln si editur'a tipografiei dieeesane din Aradu. Redaetoru respundietoriu : A n g u s t i l i H a m s e a .