Amxlu

XVI.

ARADU, 26. Inlin (7. August) 1892.

Nr. 3 0 .

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i c e s c a , scolastica, literara si economica.
Iese odat

in spjtnwina:

DUMINECA.

PBETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTiUNILORU:

Corespondentiele se se adreseze lledactiunei

P e n t r u Austro-TJngari'a:
Pe unn ana 5 fl cr., pe 1/9 ana 2 fl. 50 cr.
P e n t r u K o m a n i ' a si s t r a i n e t a t e :
Pe una ana 14 fr., pe jametate ana 7 franci.

Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu

cam 150 cuvinte 3 fl ; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

E r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e la
T I P O G R A F l ' A D I E C E S A N A in A R A D .

C e r c e t a r e a

bisericei.

In timpulu nostru se plangu tote confessiunile,

ea a slbit iu poporu semtiulu religiosu, si ca biseric'a nu este cercetata de credintiosi in inesura corespundietoria. Avem si noi niotivu de a-ne plnge
in acesta privintia, pentru ca mai cu seam'a ver a,
in timpulu lucrului, biseric'a nu este cercetata de
poporu in totu loculu in mesura corespundiet6ria. Ne
preocupa acesta imprejurare, si deci trebue se-ne ocu
pam ct mai des de dens a, si anume, c se studiam
niijlocele, prin cari am pote, se amelioram cerceta
rea biserieei. S'a fcut si pana acum ceea ce s a
potut in acesta privintia, si anume: s'au introdus si
activat in multe comune coruri de plugari, si preste
tot preoi 111 ea si organele n6stre din parochia 'si-dau
tdta silinti a a contribui din tote puterile la amelio
rarea frecuentatiunei sntei biserici. Ni-se pare inse,
ca totu ceea ce s'a fcut, si continua a-se face in
acesta privintia este putienu, si respective nu este
de ajunsu facia de curentulu materialista alu lumii
de astadi, carele tientesce a slabi credinti'a in Ddieu
si mai cu seama credinti'a in divinitatea Mantuitoriului Christos si in divinitatea bisericei.
Astadi sunt t6te bisericile, suntem si noi in
lupta cu acestu nefericita curenta. Si ceea ce-i potein opune spre a-lu impedec este tocm'a ceea ce
elu combate, este credinti'a in Ddieu si in divinitaff
t e a missiunei sntei sale biserici; er mijl6cele pal&ru
acest'a s u n t : educatiunea religidsa a poporulpis'fS^y
impartesirea credintiosilor de darurile dumnedi ~
cari se reversa prin mijlocirea bisericei si iera:
asupra credintiosilor si prin vieti'a intru Christos.
_,r

Am lucrat, si lucrm la activarea acestor mij16ce in poporu prin scdlele ndstre confessionale, prin
predie'a bisericesca si prin cultulu dumnedieescu.
Dar se pare, ca ceea ce am lucrat, si lucrm nu
este de ajuns dupa trebuintiele timpului, in care
trim. Si deci trebue se fia undev'a vre o gresiela.
Ne-am ocupat se aflm, unde este acesta gresiela,

BISERICA si SCOL'A."

er resultatulu, la carele am potut ajunge, este, asia

ni-se pare n6ue, ca nu s'a dat in totu loculu cul
tului divinu importanti'a, carea o merita dupa subli
mitatea lui. Cultulu divinu al bisericei ndstre infacisieza tdta chran'a spirituala-morala, dupa carea n seteza inim'a omului; dar nu este in totu locuia
deplin intielesu. Cultulu nostru este unu compleci*
de o mulime de acte simbolice, cari numai atunci
petrundu si misica inim'a omului, daca sunt deplin
intielese de asculttori, si daca organuiu vediutu
instituit spre a-le seversi este misicatu si ptrunsa
pre deplin de valdrea si nsemntatea lor s i m
bolica.
r

Daca poporulu nu intielege in mesura corespundiet6ria aciunile simbolice ale cultului divinu,
acest'a nu-i p6te d chran'a spirituala trebuintidsa..
Amintind aici acesta imprejurare credem, ca facem
unu bunu servi tiu sntei ndstre biserici, daca cerem
dela cei chiamati ca in sc6lele ndstre elementarie se
puna pondu mai mare pre esplicarea aciunilor sim
bolice ale cultului divinu ; er inct pentru aduli,,
pentru poporu, cerem, c aceste aciuni se-se espliceprin predici si prin prelegeri poporale tienende in>
sc6l'a de repetitiune.
In forma acest'a sperm, ca din di in di VOMT
ote face, c cultulu divinu se devin totu mai inntu si mai atragetoriu si saut'a biserica totu mai
ercetata de credintiosi; er pentru mai buna
e vom public si in coldnele acestei foi unu
asemenea prelegeri cu att mai vertos, ca
tulu divinu, alu bisericei ndstre bine intielesu
pentru poporu celu mai nimerita mijlocu de a.
ptrunde, si a planta credinti'a in Ddieu in inim'a
credintiosilor este, celu mai puternicu alimenta spiritualu-moralu al omului.
Cultulu divinu cuprinde in sene intrega istori'a revelatiunei si intrega desvoltarea bisericei, si
daca este infacisiatu poporului, precum pretinde subli
mitatea lui, si daca este intielesu de poporu, atunci

elu devine o putere, carea cu sigurantia lucrza, c

vointi'a lui Ddieu se devin faptice stepana preste
modulu de gndire si aciune al credintiosilor.

mne si rogm pre Celu Atotputernieu, c sufletnlu

Defunctului se-lu asieze in locasiurile drepilor, er
osemintelor Lui se-le fia tierin'a usitira.
In veci amintireu Lui.

A p e l u *)
catra

Dr. l o a n

Vancea.

Anuncim cu durere, ca Archiepiscopulu si

politulu bisericei greco-catolice romane, Dr.
T a n c e a , dupa unu morbu scurtu si dupa
tesirea cu sntele taine a incetat din vitia
Iuliu n. a. c.

Metroloan
imparla 8 1

Biseric'a greco-catolica romana a perdut in acestu prelatu pre unu Archiereu bunu si iubitu, ca
rele tota viti'a s'a si-o a jertfit pentru binele bise
ricei sale, er naiunea romana a perdut prin tr'ensulu unulu dintre cei mai vrednici fii ai sei, pre barbatulu, carele in totu decursulu vieii sale a lucrat
in modu neobositu la luminarea poporului.

prini.

Conform decisiunei comitetului Reuniunei femeilor

romane din Aradu si provincia, si in urm'a nsrci
nrii primite dela acestu comitetu, precum si cu convoirea Inaltu Prea Santiei Sale D-lui episcopu diecesanu, prea gratiosulu Patronu alu Reuniunii, - subscrisii aducemu la cunoscinti'a onoratului publicu romnu si in specialii tuturora parintiloru, c la scol'a
romna gr. or. confesionala superiora de fetitie din
Aradu, provediuta cu internatu, si arangiata dupa recerintiele timpului moderau cu tdte recuisitele pre
scrise inactivat in t6mn a anului 1 8 9 0 , nscrie
rile se ncepu in 1 Septemvre st. n. a. c. in loca
litile scdlei : cas'a propria a Reuniunei femeiloru
romne din Aradu si provincia din strad'a Dek-Ferencz Nr. 2 7 , unde este asiediatu si internatulu.

Attu scoTa, ctu si internatulu, mai alesu prin

transformrile radicale si edificrile noue, cari tocmai
acum se efeptuescu si pe 2 8 . Augustu a. c. st. n .
voru fi completu gata, pe deplinu corespundu tuturora
postulateloru attu didactice, ctu si sanitare.
Eleve se primescu in tdte clasele.
Elevele, cari pana acum nu au frecuentatu sc6l'a,
au a-se supune unui esamenu de primire, seu a do
vedi cu atestatu publicu scolasticu clas'a absolvata
Remasitiele pamentesci ale defunctului s'au de
in anulii trecutu scol.
pus spre odichna eterna iu 3 August n. a. c. intre
Elevele potu fi interne cu locuinti'a si inlacremile de durere ale clerului si poporului seu si
treg'a provisiune in internatu seu esterne, cari
cu o rara solemnitate. Serviciulu funebru a fost ofi
numai prelegerile cerceteza.
ciat de Pr Santitii Domni Episcopi Mihailu Pavelu
Elevele interne solvescu pentru intreg'a provi
din Oradea-mare si Dr. Victor Mihali din Lugosiu
siune pe luna 14 fi. v. a.
cu asistenti'a clerului metropolitanu. La finea servi
Attu elevele interne, ctu si cele esterne sol
ciului divinu, d-lu canonicu Dr. Al. Grama a tieuut
vescu 2 fi. v. a. la inscriere c taxa de inscriere, si
discursulu funebru, in carele espuse momentele mai
pe luna 2 fi. v. a. didactru.
nsemnate din viti'a defunctului prelatu, accentund
Elevele interne au a mai solvi la inscriere
cu deosebire meritele neperitre ctigate prin fru
o taxa de 5 fl, pentru medicu.
muele lucrri de trinicie, sevrsite de fericitulu Ar
Afara de studiile si ocupatiunile prescrise in
chiereu pe terenulu educatiunei clerului si poporului.
planulu de invetiamentu, elevele, pe lng o taxa lu
nara de 4 fl. de o eleva, voru fi instruate in pianu
Biseric'a nstra a fost representata la actulu in(violina etc.) si pe lng o taxa lunara de 1 fl 5 0
mormentrii prin o deputatiune esmisa de Escelenti'a
cr. in limb'a francesa.
S'a nalt Pr Santitulu Domuu Archiepiscopn i Me
T6te solvirile sunt a-se face anticipative.
tropolita M i r n R o m a n u 1 u si anume prin:
\
Tte elevele au a fi provediute cu crile prePr Cuviosiele Sale arcbimandritulu Dr. d - ^ scrise, cu recuisite de scrisu si desemnu, precum si
r i o n P u s c a r i u . protosincelulu N i c a n o r F r a cu recuisitele de cosutu si lucru de mna.
t e s i u , prinii protopresviteri l o a n P a p i u
si
Elevele interne au a mai fi provediute c u :
l o a n G r h i b u , printele asesor consistorialu M aa) unu matratiu ;
t e i u V o i 1 e a n u si dlu secretariu Dr. R e m u 3
b) unu covoru de p a t u ;
R o s i c'a.

Maretiele palate de cultura din Blaj, ridicate iu

timpulu din urma in parte mare cu concursulu feri
citului Prelatu, vorbescu astadi, si vor vesti posteri
tii cu o neperitria elocintia iubirea si devotamentulu. Densului facia de biseric'a si de poporulu incredintiatu Archipastorirei Sale, precum si neperitrele resultate obtinute pre terenulu educatiunei si
-culturii clerului si poporului seu.

Ne asociam glasulu de durere al inimei nstre

-cu glasulu clerului si poporului greco-catolice ro

*) Diuarele romne suntu

apelu.

rugate a reproduce

a-

B I SE

Anulu XVI.

K I CA

c) doue perine ;
d) patru fetie de perine ;
e) unu poplonu cu doue lipidee ;
f) doue lipidee de patu ;
g) siese stergure ;
n) siese salvete ;
i) cutitu, furculitia, o lingura de supa si un'a
de cafea, pocalu pentru apa, layoru, peria de dini,
sajranu si peptene.
1) vestminte albe din fiecare celu pucinu siese
bucati, precum si cu incaltiamintele si imbracamintele de lipsa ;
m) pentru egalitate si uniformitate se voru face
in internatu pe spesele eleveloru : catrintiele (siurtiele),
precum si unu vestmentu de strada.
Desluciri mai detaiate se potu cere seu in persona, seu in scrisu dela direciunea colara seu dela
secretariu.
Aradu, din siedinti'a comitetului Reuniunii femeiloru romane din Aradu si provincia, tienuta in 1 3 .
Inliu st. n. 1 8 9 2 .
A u r e l i ' a B e l e s i u , m. p .

D r . G e o r g i u P l o p u , m.p.

presidenta.

secretariu.

Insoiin tiare.
Reuniunea
femeilor romne
din
Brasiovu"
a infiintiatu, dupa cum se scie, un internat,
cu scopu
de a instrui fetitie din clasa de mijlocu a societii
Tomnesri in m e n a j u l u c a s e i, precum si in
diferite l u c r u r i d e m n a , ce cad in sfer'a unei
bune econme.
Reuniunea intretine si subventionza acestu in
ternatu cu o suma considerabila, numai ca se pota
primi fetitie cu o tacsa ct se pote de scadiuta.
In acestu internatu se invatia:
a) A pregti tot feliulu de mncri;
b) A spal si a calea totu feliulu de albituri;
c) A croi si a cose eu masin'a totu feliulu de
albituri si vesminte;
d) A cultiva legumi si
e) Reguli higienice.
Pentru completarea cunoscintieloru ctigate in
scla, s a introdusu si unu cursu ,din religia, limb'a
romna, maghiara si din aritmetica.
In acestu internatu se primescu fetitie romne,
eari vor fi absolvatu celu pucin 3 (trei) clase primare
si vor fi impfinitu celu pucinu doi-spre diece ani.
Tasc'a pentru intretienere si instruciune este
12 fl. pe luna pltit anticipativu.
Fetitie orfane si serace pot fi primite gratuitu
in internatu.
Fetitie din Brasiovu, cari vor voi se petrca in
internatu numai peste di, pltesc pentru tote instruc
iunea si pentru prndiu si ojina cte 8 fl. pe luna.
Deoreee numerulu eleveloru, ce se pot primi in
acestu internatu, este restrinsu, de aceea se invita
prinii si tutorii a se insinua la subscris'a presiedinta.
v

si

S C O L 'A

235

Primirea eleviloru in internatu se va face dela

Angust in colo.
La primire are se aduc fie-care eleva albitu
rile si vesmintele necesare, precum si aternutului
de patu.
Informatiuni mai de aprtipe se pot primi
presiedinta si dela actuarulu Reuniunei.
Agnes

Dusioiu,

presiedinta.

dela

Lazar
Nastas,
prof gimn. si actuarulu Reuniunei..

I *1'<>1 o i - o l t i l u
siedintieloru

reuniunei

tulu protopresbiterlu
1892

cercuale

a invetiatoriloru

alu Buteniloru,
in comun'a

tienute

din

trac-

la 30

Mavtf

Brsa.

S i e d i n t i 'a I . In urm'a convocarei din 22. Maiu Nr. 552 1892..

membrii reuniunei cercuale s'au intrunitu in biserie'a or
todoxa romna din locu, pe la rele
unde s'a celebrat
chiamarea Duhului. St." prin Pr On. Dn. Constantin.
Gurbanu protopresbiteru tractualu. Seversindu-se serviciulu
divinu si adunandu-se membrii in scla, presiedintele r e u
niunei, Pr On. Dn. protopresbiteru Constantin Gurbanu,.
dupa o vorbire potrivita si plina de invetituri, in care
arata inriurirea ce o au adunrile invetiatoresci asupra
invetiamentului poporalu, declara siedinti'a de dechisa..
1. Se constata ca sunt present 28 membri, afara
de acesti'a, ca onoratiori: Zaharia Hali cu preotu in Brsa,.
Augustin Mihulinu preotu in'$iebesiu, Lazar Oprea preotu
in Chisindi'a, Leontin Beltech preotu in Aldesci si altr
poporni din locu. Dupa aceea presiedintele suspinde sie
dinti'a si conform programei, invita pre membrii a asistain corpore la esamenele scolariloru.
2. In conformitate cu program'a, esamenulu se incepe
cu scol'a baetiloru din clasele I I I , conduse de invetiatoriulu Alecsandru M a t c a u , in care erau present 4 0
copii si 17 fetitie. Pr On. Dn. Constantin Gurban, pro
topresbiteru c inspectora colara deschide esamenulu
care se ncepu cu esaminarea din religiune (rugatiunile,
si istorire biblice), din limb'a romna (essercitii intui
tive, cetirea si scrierea), din geografie, din socta si din
cantare.
;

Dupa esamenulu cu clasele I I I , se incepe e s a

menulu copiiloru din clasele IIIVI dela scol'a condusa
de invetiatoriulu T e r e n t i e P o p a . Aici erau 30 baeti
5 fete. Dupa Imperate cerescu", unu scolaru bineventza*
pe inspectora, pe prini si pe speti si dupa caventarea de deschidere a inspectorului se incepe esaminarea
pe rnd din tote obiectele de invetiamentu.
3. Dupa esamene si dupa dimiterea scolariloru,
presiedintele invita adunarea, ca conform programei s e
se ticna unu feliu de conferintia didactica, in care
se-'si espuna obiectivu fiecare membru observrile sale
didactice, si metodice asupra esameneloru. Membrulu
Nicolau Boscaiu si espune observrile sale pe caii l e
cuprindem in urmatrele: La esamenulu colarilor din
clasele III, respunsurile in genere n'au fost in m e sur'a dorita corespundietrie, materialulu de invetiamentu
prescrisu prin planulu de invetiamentu nu s'a propus in
tota intregitatea, esercitielor intuitive, cari desvlta |priceperea, desteritatea in vorbire si cugetare nu li-sa dat destula
importantia, ceea-ce se constata din respunsurile nesigure
si scurte ale scolariloru, de multe ori cu d a ! su b a !
De asemenea mai constata, ca disciplina nu e mentinuta. >

236

B I S E R I C 'A

n de ajuns, ceea ce sa potutu observa din neastemperuiu

scolariloru sub durat'a esamenului si din esirile afara si
intrrile acelora fara a'si cere nvoirea invetiatoriului.
-Conmembrulu Romulu Bortosiu, isi face observrile sale
asupra scrieriloru caligrafice, din cari resulta, c la scri
erea numeloru de familia etc. se da o direciune contraria
reguleloru ortografice, denaturndu-se originalitatea nu
meloru.
4. Cu privire la esamenulu scolariloru din clasele
IIIVI din scol'a invetiatoriului Terentie Popa, membrulu Nicolau Boscaiu 'si face observrile in urmatriele:
Din tienut'a scolariloru si din respunsurile lmurite si
precise date de dnsii din tote obiectele de invetiamnt se
constata, ca in prelegeri inv. T. l'opa a fost cu cea mai
deplina conscientiositate, si si-a mplinit bine misiunea,
aplicnd cu rationamentu principele didactice, tiennd sema
si de planulu de invetiamntu. Face apoi observri critice
asupra intonarei in vorbire d. e. la predarea fluida a pieseloru istorice.
Toti membrii au declarat, c observrile fcute le
privesc fie-care de a-le sale, luandu-se unanim urma"torulu conclusu : resultatulu esamenului din clasele IIIVI
precum si modulo de proceder observat, e pe deplinii satisfacetoriu si invetiatoriului Terentie Popa i-se esprima
glanda," er esamenulu din clasele III neindestulitoriu."
Fiind timpulu inaintatu, presiedintele redica siedin ' a prima.
S i e d i n t i 'a II.
tienuta dupa amdi la 3 ore.

si

S C O L ' A

Anulu XVI.

studiata din tote punstele de vedere, propune si adunarea

decide: ca discutiunea se remana intrebare deschisa
pana la procsim'a adunare, cnd apoi s se iea unu con
clusu in acst'a privintia.
8. Cu privire la absentarea membriloru dela siedintie, adunarea autorisza presidiulu a procede contra lor in
intielesulu regulamentului consistorialii" (p. 5.)
9. Cu privire la timpulu si loculu tienerei proesimei
adunri, se decide in unanimitate, ca aceea se se tieaa
in 17J29 Augusti! a. c. in eomun'a Moneas'a, cu care
ocasiuno se vor face si escursiuni la minele de marmora
si de feru de acolo.
10 Ne mai fiind alte obiecte, presiedintele ludnd
dragostea fratisca observata intre membrii acestei reu
niuni cercuale, precum si obiectivitatea cu care acetia au
discutat tote agendele acestoru siedintie, pentru-ce le
multiumesce si-'si esprima multiamirea sa, r conmembrul
Terentie Nonu preotu in Moneas'a, esprima din partea adunarei multiamita presiedintelui On. D . Constantin Gur
banu, pentru bunavointi'a, interesulu si iubirea manifestata
si de astadata facia de adunrile reuniunei nstre, ceea
ce maresce zelul membrilor ei, si-i doresce deplina sanetate si tria, spre binele comunu si alu invetiamentului
poporalu. Adunarea intre urri de traesca" decide a
se lua actu la protocolli de aceasta multiamita. Cu aceasta, siedintiele s'au inchisu, emitindu-se pentru autenticarea protocolului o comisiune constatatre din m e m
brii : Vasilie Suciu, Corneliu Novacu, George Dirlea si T e
rentie Popa.
n

Cilu, 17. Iuliu st. v. 1892.

5. Casariulu Vasilie Suciu aduce la cunoscinti'a aPetru
Popa,
-dunarei, ca pana acuma au incurs la eass'a subreuniunei
notariu II.
1 4 fl. v. a. din tacsele dla membri. Adunarea lund acst'a la cunoscintia, autorisza pre casariul V. Suciu a-i
eloc spre fructificare la institutulu Victoria" din Aradu.
6. Urmza disertatiunile : Invetiatoriulu Nicolau Bos
D I V E R S
B.
caiu cetesce disertatiunea sea despre Importanti'a Isto
* Congresulu
bisericei
serbesei,
se va tiene pe
riei in educatiune," care fiind ascultata cu interesu, adu
narea decide a-se aclude la protoeolu sub b).
la sfersitul lui Oct. in Carlovetiu sub presidiul Santieniei Sale
Invetiatoriulu Petru Popa cetesce disertatiunea sa
patriarchului George Brankovici. Inaltulu Guvernu si-a dat
din constituie Despre judectorii," care de asemenea
deja nvoirea, fiind designat c comisariu regesc baronul F e ind ascultata cu plcere, adunarea decide a-se anexa la
dor Nikolic. Nu mai incape indoela scriu foile ser
protoeolu sub c). Prelegerea practica a invetiatoriului Va
besei, c la acestu congresu nu se vor isca scene fursilie Suciu, reeritre la Introducerea eleviloru in socta,"
tundse,
dupa-ce la desbaterea acestui congresu se va su
ascultandu-se cu viu interes se decide a-se altura la
protoeolu sub d).
pune sinoulu proiectu alu Statutului unitara" (Jedinstvenij
7. Presiedintele pune la ordinea dilei ntrebarea, c
Statut) despre organisarea din nou a bisericei ortodoxe
subiectu pentru o disertatiune, a On. comitetu alu reuniu-serbesei. In contra acestui proiectu de statute, care fu
nei nstre districtuale: Ce e caus'a, c invetiatur'a pri
studiat si esaminat de o comisiune de 15 insi, foile ra
mita in scla, poporulu de multe-ori o folosesce c arma
dicale
serbesei (Zastava scl.) semnaleza proteste din partea
in contra preotului si invetiatoriului."

j
Aci se ntinde a disensiune mai lunga, la care ieau
mai multoru comune bisericesci, cari dic, ca noulu statutu
paite : Nicolau Boscaiu, care recomanda a se pune desrestringe multe din drepturile poporului, acordndu-se i u
chilDt pondu pe educatiunea poporului in genere si pe aracelai timpu preotimei o influintia prea ampla. Foile li
moni'a dintre preotu si invetiatoriu ; Petru Lazar preotu
berale (Branik scl.) din potriva sustien, c neintielegerile
in Prajesci recomanda desvoltarea culturei inimei in posi certele acute iscate in sinulu bisericei serbesei, intre
poru. Avisalonu Tiucra preotu in Brsa, insista pe langa
iubirea facia de poporu, care nasce iubirea reciproca. In
pastori si pstorii, sunt a se datori Rescriptului impevetiatoriulu George Dirlea afla ca preotulu si invetiato
rateseu" care asigurnd mireniloru drepturi prea estinse,
riulu trebue se-si sustiena autoritatea cuvenita inaintea
drepturi, cari dupa institutiunea bisericei nu li s'ar c u
poporului, r Prea On. Dnu protopresbiteru Constantin
veni,
imping preotimea in laturi depe terenu si-o faca
Gurbanu, impartasiesce opini'a, c in poporu, in genere
imposibila. Cestiunea e de unu timpu inedee forte viii
luatu, nu se ivescu asia dese cauri de acesta natura, si
unde se si ivesc, provinu dela semidoci si omeni cu cul
discutata in foile serbesei si fora indoela ca ea va pro
tura sociala nesuficienta. Constata prin esemple din viti'a
voca discutiuni multu mai agitate in siedintiele congresului.
practica, ca unde preotulu si invetiatoriulu 'si implinescu
Noi vom impartasi la timpulu seu resultatulu desbatericonscientiosu missiunea loru culturala, acolo dnsii se
loru asupra acestui proiectu, care e redactatu in parte si
fcucura de stim'a si iubirea poporului. De altmintrelea
dupa Statutulu nostru organicu si care e menit a mbrac
ucrulu nu'l afla greu de resolvatu si ca cestiunea se fie

B I S E R I C 'A

Armili XVI.

biseric'a ortodoxa a fratiloru nostri Srbi intr'unu

mnt nou de organisatiuue.

ve

* Statistica
scolara.
Din Program'a prepa
randiei diecesane gr. cat. din Gherla de pe aniu scolasticu 1891/2 publicata de direciunea preparandiala," aflamu,
ca in anulu scolasticu espirat au fost inscrisi la acsta
preparandia: in cursulu III 18 elevi, cursulu II 27, cursulu I. 32, de totu 77 elevi. Benevoli au fost 13
elevi. Stipendiati cu cte 120 fl. au fost 7 elevi. Co pulii
didacticii consta din 8 profesori si unu directorii preparandialu (d-lu Ioanu Papiu canonicu.) Program'a aduce
date referitre la trecutulu preparandiei, din cari resulta,
c dela anulu 1869 (alu infiintiarii) panala 1891 inel. au
frecuentat si absolvat cursurile 1065 elevi, r invetiatorii, cari au depus esamenulu de cualificatiune invetiatorsca la- acestu insttutu incepndu dela a. 1873 pana
la 1891, sunt 259. Institutulu face progrese frumse.

* Lun'a

la o distantia

de unu metru

dela

si

S C O V A

237

catra cel Atotpotinte, cu ale Printelui Protopopu din fru

msa cuventare ocasinala, ca acestora zeloi si bravi cre
tini, se-li lungsca firulu vieii pana la cele mai estrem*
hotare ale vieii omenesci, resplatindu-li munificenti'a lora
cu darurile Sale cele bogate, de eari dnsii att de demni
se arata! Belintiu, in 15/27 Iulie 1892. P e t r u
C a p r a r i u , m. p. preotu presied. com. par. D i m it r i e C e n g e a, m. p. not. com. par.

* Contribuiri

pentru

alumneulu

romnit

din Timisir'a.
Pentru alumneulu romanu a incursu
pana astadi la subscrisulu cassariu urmatrele contribuiri:
(Continuare.) Isac Mania Chiseteu 50 cr, Vichentie
Cechina Giroc 10 cr, Paul Joi Chisioda 8 0 cr, Gavrila
George Beba 20 cr, George Pava Ictar 10 cr, Steva M u "rarescu Mehala 20 cr, Vasilie Belintian Mosnitia 5 0 cr,
Siruion Voivodicean Ozor 5 0 cr, loan Brenici Ozora "50
cr, George Micu Belinti 10 cr, Sima Reda Mehala 30 cr,
Antal Jstvan Sinersig 3 0 cr, Nicolae Milos Tees 10 cr,
Isac Popescu Tees 10 cr, Chira Rodean Iancabid 50 cr,
Dimitrie Bancu Dalei 5 0 cr, Constantin Nicora Buchiu
3 0 cr, Petru Borlovan Dalei 3 0 cr, loan Harambaca l e i vesti 30 cr, Iosim Bontica Buchin 3 0 cr, Iova Marsavina
Valeabou 30 cr, Simion Harambasa Serveti 10 cr, Samuil Coread Obreja 3 0 cr, Nicolae Puiulescu Ruieni 10
cr, Petra Sirbu Var 20 cr, Ion Borlovan Dalei 10 cr,
Mria Cucu Faz 2 0 cr, loan Graure Iebeli 10 cr, Areadie Crciun Mehala 3 0 cr, Petra Isfan TJnip 1 0 cr, N i
colae TJrosi Ianova 2 0 cr, loan Mustetiu Cebza 1 0 cr,
Dionisie Maga Toplovetiul-mi cu 2 0 cr, Nicolae Simiou
Topolovetiulu-micu 2 0 cr, loan Pirvu Ficatar 2 0 cr, Traila
Boc Feny 50 cr.
(Va urm.)

pamentu.
Francois Deloncle, deputaii republicanu, se
ocupa cu idei'a construirei unui telescopu uriasiu, care se
aiba chemarea a apropia lun'a de pumntu pana la o
distantia frte mica, se dice, pana la unu metru. Telescopulu e proiectam deja, si va fi terminat pe 1900,
cand adeca se va tiene nou'a espositia universala la Pa
ris. De sine intieles, sunt multi cari tienu proiectulu de
neesecutabilu, dr pana acum lucrurile stau totu pe partea
lui Deloncle. Deputatulu republicanu a calculat cu o precisiune minutisa efectele unei atari linte din uriasiulu
telescopu proiectat si a ajuns astfelu se constate, c lun'a,
dieu, se pote scobor la pamentu panala o distantia de
unu metru. nsui Flamarion, astronomu renumit, a cumpenit lucrulu si studind proiectulu si calculrile lui D e
Nr. 3807392.
loncle, a declarat, ca proiectulu e r e a l i s a b i l u . Fla
marion a aflat inpedimentu numai in construirea (facerea)
Pablicare de licitatiane.
lintei, intru-ctu adeca dnsulu nu crede, c sticlarii vor
Pe bas'a decisiunei Vener. Consistoriu diecesan di
fi in stare se faca o linte att de uriasia. Dr d lu De
Arad, Nr. 1803/892. prin acst'a se aduce la cuuosctnti'
loncle a resturnat si acesta parere. Sticlarulu Fabier a
publica esarendarea bunului si a dreptului de vnat apardeclarat, c dnsulu pot face o linte uriasia pentru te- ! tienetoriu fondului preotieseu de pre hotarul comunei S t .
lescopulu lui Deloncle si lucrrile s'au si inceput deja.
Mihaiul-rom. si adeca:
I. Parcella Nr. I. asia numita Palco" in estensiune
Idei'a lui Deloncle e far indola cu spirita si dca se va j
de
491
jughere 555n se esarendza in 3 parcelle si
realis, ea va forma o epoca in sciintiele astronomice si
adeca :
naturale.
a) Cas'a cu estravilanul de 11 jughere, pretiul e s
clamarli 196 fl. arenda anuala.
* JHultiamita
publica.
Evlaviosii cretini din
b) Parcella triunghiuala intre hotarulu Utvinului,
B o l i n t i u , D a m a s c h i l i C a r a b a s i u si dmn'a sa
i drumulu Prtiei si pamenturile urbariali in estensiune de
socia M a r t a , eari in anulu 1890 au infrumsetiat bise
56 jugheru, cu pretiul esclamarli 661 fl. su 12 fl. d e
ric'a locala cu unu policandru frumosu, in pretiu de 7 0
jugheru arenda anuala,
fl. v. a. astadata au redicat inaintea bisericei din locu, pe
c) ntreg restul, pamentul Palco" mrginit cu dru
mul Prtiei hotarul Utvinului, pamenturile Jeszenszky, dru
spesele loru proprie, una cruce monumentala frte frumsa
mul Uj-Pcs-ului si pamenturile urbariale in estensione
de marmore albu, in pretiu de peste 1200 fl. v, a., carea
de 424 jughere 555 st. pretiul esclamarli 4 2 4 9 fl. su
fu santit cu cuvenita ceremonia in diu'a S. S. Apostoli
10 fl. la jugheru arenda anuala,
Petru si Pavelu, prin printele protopopii Georgiu CreciuII. Parcell'a Nr. III. asia numita Selisteantia" in
nescu cu asistenti'a preotiloru locali P. P. Georgiu B a
estensiune de 6 0 4 jughere 9 4 1 st. o se esarendza i n trega cu pretiul esclamarli de 7 2 5 4 fl. su 12 fl. la j u h n e si Petru Caprariu, esecutand cntrile corali corulu
gher arenda anuala.
plugariloru din locu, sub conducerea zelosului loru diriginte
III. Parcell'a Nr. IV. asia numita Belerit" in esten
si invetiatoriu d-lu Constantin Pava. Pentru care dar fru
siune de 491 jughere 6 0 8 st. a asemenea se esarendza
mos, primsca susnumitii nostri bravi conlocuitori, adenc'a
in ntregul seu, cu pretiul esclamarli de 3 9 3 2 fl. su 8 fL
nostra multiamita ; inpreunand ferbintile nstre rogatiuni
dupa jugher arenda anuala.

EsareBdarea se face pe timp de 6 ani dela 10 Octomvre 1892 pana inclusive 1 Octomvre 1898, pre langa
conditiunile speciali, cari sunt espuse si se pot vede att
la subscrisul in Arad ct si in cancelari'a comunala din
San^Mihaiulrom.
Esarendarea se face prin licitatiune publica si oferte
iu scris, adresate dicect subscrisului pana la terminul de
15 August 1892, in care pre langa sum'a ofertului intreg, si dupa jugher, ofereutul are a dechier. c condi
tiunile speciali de esarendare la cundsce si primesce in
jntregu contiemitul lor, er terminul pentru licitatiunea
publica s e defige pre diu a de 14 August st. nou 1 8 9 2
a. m. la 9 ore in cancelari'a comunala din San-Mihaiu-romnu.
Arad, la 2 0 luliu 1 8 9 2 .

Petru

Trutia

fiseu consistoriala.

Recursele cuviinciosu adjustate sunt a se trimite

Parintelu protopresbiteru tractualu Georgiu Creciunescu
in Belincz u. p. Kiszetd ; avnd recurenii in vr'o Dumi
neca, ori serbatdre a se presenta in biserica locala spre
a-si areta desteritatea in tipiculu si cntrile bisericesci.
Cei versati in arta musicei vocale, inct se pota di
rige corulu vocalu din locu : vor fi preferiti.
Ohaba-Porgaciu, in 20. Iuliu (1. Aug.) 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p.
protopresbiteru.
D

In urmarea ordinatiunei Ven. Consistoriu eparch.

din Aradu, dato 10 Faur 1892. Nr. 432. pentru ndepli
nirea definitiva a posturiloru de invetiatoriu si invetiatdre
dela scdlele de fete gr. or. rom. din comuna ToraculuMare, (comitatul Torontl inspectoratulu Banat-Comlosiu)
prin acest'a se escrie concursu cu terminu de alegere pe

16/28 Augustu a. c.

Concurse*
Pentru deplinirea postului de parochu la vacant'a
parochia gr. or. rom. de clas'a III. din Hissiasiu, care
post este imbinat cu celu de invetiatoriu dela scdl'a con
fesionala gr. or. rom. din locu, se escrie concursu cu ter
minu de alegere de 30 de dile dela prima publicare, in
Biseric'a si Scdl'a."
I. Emolumintele parochiale sunt:
1. un'a sesiune parochiala de 3 0 jugere, parte aratoriu, parte fenatia in valdre de 180 fl. 2. stol'a aici
usuata dela 96 numere de case aprocsimativ de 4 0 fl. 3.
birulu preotiescu de cte / meti parte gru, parte cu
curuzii dela 96 numere de case in valdre de 144 fl. 4.
casa parochiala cu V jugeru intra si V jugeru estravilanu.
2

II. Emolumentele invetiatoresci sunt:

1. in numerariu 100 fl. 2. pentru conferintiele in
vetiatoresci 8 fl. 3. pausialu de scrisu 10 fl. 4. 3 jugere
de pamentu in valdre de 18 fl. 5. cte j
metiu parte
gru, parte cucuruzu dela 96 numere de case in valdre
de 7 2 fl. 6. 2 0 metri de lemne, din cari se incalzesce si
scdl'a. 7. Locuintia libera cu V jugeru gradina de legumi
si V jugeru estravilanu.
Recursele cuviincios adjustate sunt a-se trimite P
rintelui protopresbiteru tractualu Georgiu Creciunescu in
Belincz, u. p. Kiszetd.
Recurenii sunt poftii a-se presenta in vr'o Dumi
neca ori serbatdre in s. biserica gr. or. rom. din locu
spre a-si areta desteritatea in cntri si cuvntri bi
sericesc!.
Hissiasiu, in 4/16. Iunin 1892.
l

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p.
protopresbiteru.

Pentru deplinirea postului de invetiatoriu la scdl'a

confesionala gr. or. rom. in Ohaba-Forgaciu, cottulu Timisiului, prin acesta se escrie concursu cu terminu de
alegere pe 29. Agustu a. c. st. vechiu.
Emolumentele sunt: a) in numerariu 200 fl.; b)
pentru scripturistiea 5 fl.; pentru conferintie 6 fi ; d)
3 2 metrii de lemne, din cari se va incaldi si scdla ; e)
1 8 6 0 Litre bucate, parte gru, parte cucuruzu ; f) 2 j u
gere pamentu aratoriu si / jugeru intravilanu ; g) locuin
tia libera cu gradina pentru legumi; h) dela inmormentari, unde va li poftit, cte 5 0 cr.
s

Emolumintele pentru fiecare clasa suntu : a) Sala

riu anualu 300 fl. v. a. b" Pentru conferintia 15 fl. v. a.
c) Pentru scripturistiea 5 fl. v. a. Cortelu liberu.
Doritorii si doritrele de a ocupi acestea posturi
pre langa testimoniulu de cualificatiune si a esamenului
din limb'a magiara se mai produca si atestate de conduit'a de pana aci. In lips'a celoru cualificati si cualificate
se vor admite la alegere att preparandi ct si preparande absolute.
Recursele astfeliu instruite si adresate corn. paro
chialu sunt a-se trimite P. 0 . D. Paul Miulescu protopresb. si inspectoru cercualu de scle in Nagy-Komlds,
avnd recurenii a-se presenta in St'a Biserica in vr'o D u
mineca su serbatdre, spre a-se arata poporului.
In fine se observa, ca clas'a prima are a-se nde
plini cu invetiatoriu, era clas'a a ddua cu invetiatdre.
Toraculu-Mare Ia 1 2 / 2 4 Iuliu a. c.
Pahlu
Tempea,
m. p.
pres. corn. parochiala.

Iuliu

Poesia,
m.
not. corn. par.

p.

In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. pro

topresbiteru si inspectoru de sedie.

Pentru ndeplinirea definitiva a statiunei de invetiatoare la scdl'a de fete din Toracul-mic, protopresb. B . Comlosiu, pe bas'a decisului sinodului parochialu ddto
1|13 Septemvre 1891, precum si pentru ndeplinirea sta
tiunei de invetiatoriu din nou infiintiata, la care in urma
concursului publicatu in fdi'a Bis. si Scdla" Nr. 21 a.
c. nu s'au ivit reflectani, prin aceasta se escrie concursu

cu terminu dc 30 de dile dela primi publicare.

Emolumintele statiunei de invetiatdre suntu : 2 1 0
fl. v. a. in bani gat'a din cultus ; 3 0 chibte de gru in
natura, 7 stngeni de paie pentru incalditu si cuartiru
liberu in localul sclei.
Emolumintele statiunei invetiatoresci se potu vede
in Nr. 2 1 . alu acestei foi din anulu curentu.
Doritorii de a recurge sunt poftii in terminulu sus
indicatu a-si trimite petitiunile la adres'a P. On. D. pro
topresbiteru Paulu Miulescu in Nagy-Komlos, instruite
conform legii si provediute si cu unu atestatu de mora
litate, avend a-se presenta pana la alegere si in persna
in vre'una din Dumineci su serbatori.
Toraculu-mic, 12J24 Iulie 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. pro
topresbiteru.

Se escrie eoncursu pentru u n u s t i p e n d i u de

120 fi., din f u n d a t i u n e a Faur", cu terminu pana

inspectoratulu Vinga, se escrie eoncursu

alegere pe diu'a 2/14 August a. C

la 5. Agustu st. v. an. cur.

Emolumintele sunt: 1) 171 fl, 9 6 cr, bani gat'a, 2)

50 meti*) de gru curatu, 3) 1 f iugeru pamntu aratoriu,
4) gradina intra- si estravilana, 5) 3 orgii lemne tari, 6)
5 orgii paie din care are a-se incaldi si scoTa, 7) 5 fl,
pentru scripturistica, 8) La conferintia 1 fl 50 cr, pe tdta
diu'a, si trsura gratuita, 9) Cuartiru liberu cu 2 nc
peri, culina, cmara si separat grajdu pentru vite.
2

a) estrasu de botezu ca sunt Romni gr. or.

b) atestaii dela antisti'a comunala, vidimat de paroculu locului, despre starea economica.
c) testimoniulu din anulu scolaru trecutu.
Rudeniile fundatorului au preferintia.
Recursele astfeliu instruate se se adreseze la Veneratulu nostru Consistoriu din Oradea-mare.
Aradu, in 7)19. Iuliu 1 8 9 2 .

m. p.

Episcopulu Aradului.

O
Pentru ocuparea postului de invetiatdre la scol'a ro
mna confesionala de fete din Fabriculu Timisiorii, se
deschide eoncursu, cu terminulu de recurgere pana la 31

Doritorii de a ocupa aeestu postu, au a produce 1.

Testimoniu de cualificatiune si din limba magiara. 2. A testatu despre conduita de pana acuma politica si morala.
Recursurile adresate catra comitetulu parochialu se se
trimit pana inclusive 28. August, vech. M. O. Domnu
Archipu Munteanu inspectoru de scdle, in Monastirea
Hodosiu-Bodrogu, p. u. Zdorlak, (Temesmegye).
Competenii vor av a-se prsenta nesmintit ia
vre-o Dumineca su serbatdre in s. biserica din loca,
spre a-si arata desteritatea in cntri si tipicu ; cei ca
pabili a conduce corulu vocalu, vor fi preferii.

Iuliu st. V. a. c.

Chinezu, 4 / 1 6 Iuniu, 1892.

Emolumintele suntu: 340 fl, 12 metri lemne

de arsu, din care are se se incaldiesca si scpTa, 10 fl.
pausialu de scrisu, 10 fl. pentru conferintiele invetiatoresci,
si cuartiru l i b e n : un'a chili'a si culina.
Doritdrele de a ocupa acestu postu, au a documenta:
ca suntu romne, de relig. gr. or. 2) au a produce tes
timoniu din preparandia, 3) testimoniu de cualificatiune,
4) testimoniu de moralitate, 5) testimoniu de lucrulu de
mana, si a 6) testimoniu despre timpulu de servitiu de
pana aci.
Terminulu de alegere este 9/21 Augustu a 0. Timisidr'a, din siedinti'a comitetului din 30 Iuniu 1892.
P. Rotariu,
ni. p.
presied. com. par"

In

de

Recurenii au se produc:

Io an u Metianu,

cu terminu

Traianu
Lungu,
m.
notar. com. par.

p.

contielegere

cu mine: IOANU DAMSI'A m. p. inspeetoru scolariu.

Pe staiunea invetiatoresca din Munariu, cottulu

Timisiu, inspectoratulu Vinga, se escrie eoncursu cu ter
minu de alegere pe diu'a 9/21 August a. o.
Aspiranii la acestu postu, au a-si trimite recursu
rile adresate catra, comitetulu parocbialu M. 0 . Domnu
Archipu Munteanu iusp. de scdle cercualu in Monastirea
Hodosi-Bodrogu u. p. Zdorlak, (Temesmegye) instruite cu
documintele: Testimoniu de cualificatiune si din limb'a
magiara si atestat despre purtarea morala avuta pana acuma, in fine intr'o domineca sau serbatdre a-se present in s. biserica din Secusigiu, spre a-si arat deste
ritatea in cantu si tipicu.
Emolumintele suntu: 1) in bani numerari 150 fl.
2) in naturale gru 10 HI., cucuruz, 8 HI. 75 litre. 3)
lemne tari 4 orgii (cari se solvesc in bani cu 40 fl.) er
pentru incaldirea scolei se ingrijesce comun'a. 4) pamntu
aratoru / iugeru, 5) Pentru conferintie 12 fl, 6) Pentru
scripturistica 6 fl, 7) Dela nmormntri 4 0 cr, 8) Cuar
tiru 2 chilii, culina, stalogu, si cotetiu.
1

Munariu, 13 Iuniu, 1892.

Comitetulu parochialu.
I n contielegere cu mine : ARCHIPU MUNTEANU, m. p.
inspectoru de scdle.

Pentru deplinirea postului invetiatorescu dela scol'a

gr. ort. romana clas'a 1. din Ohinezu, comitat. Timisiu,

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : ARCHIPU MUNTEANU, m. p.
inspectoru de scdle.

Pe staiunea invetiatoresca dela scoTa gr. or. din

comun'a Saldobagiu, se escrie eoncursu cu terminu de
alegere pe diua 16;28 Augustu 1892.
Emolumintele suntu : 1) Dela 51 prunci deobligati
la scola 1 fl., 51 fl. 2) Dela 12 prunci deobligati la
scdla de repetiie 5 0 cr., 6 fl., ra dela 4 0 numere de
cte 50 cr., 20 fl. 3) Dela 80 numere de case, cte o
mesura bucate, 100 fl. 4) Pamentu aratoriu si livada 16
jugeru pretinitu in 128 fl. 5) Lemne de focu pentru invetiatoriu 3 orgii, 15 fl. 6) Pentru conferintiele invetiato
resci si scripturistica 11 fl. 7) Venitele cantorali 28 fl.
5 0 cr. 8) Cortelu cu gradina de legumi preuita in 30 fl.
de tot 389 fl. 5 0 cr.
Recurenii suntu avisati a-si aterne recursele lorii
adjustate dupa prescrisele Stat. org. s' adresate comitetu
lui parochialu din Saldobagiu la subscrisulu in Oradeamare pana in 12 2 4 Agustu a. c. avendu pana la alegere a-se prsenta in biserica din comuna amintita, spre
a-si areta desteritatea in cantu si tipicu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere

cu : TOMA PACAL'A, m. p. protopopu

si insp. scol.

Pe staiunea invetiatoresca dela scol'a gr. or. rom;

din comun'a Tarianu, inspectoratuln Oradii-mari se escrie
eoncursu, cu terminu de alegere pe 23. Augustu st. V-

1892 .
Emolumintele suntu : 1. Cortelu cu gradina de le
gumi. 2. In bani numerari 75 fl. 3. Dela 8 8 numere
de casa, cte 1 mesura bucate 1 fl. 25 cr,, 110 fl. 4 .
Pamentu aratoriu 4 | jngere 20 fl. jugerulu, 9 0 fl. 5.
Venitele cantorali 30 fl- Dotatiunea afara de cortelu
si gradina face 305 fl.
Recursele adjustate conform prescriseloru Stat. org.
si adresate comitetului parochialu din Tarianu, se se tramita subscrisului in Oradea-mare pana in 18130 Augustu
a. c. avendu recurintii pana la alegere se se presenteze
l

*) In locu de 50 metri" cum din erore de tiparia s'a p u

blicat in Nrii precedenti, se rectifica in 50 m e t i . "
Red.

in biseric'a din (omun'a amintita, spre a-si arcta desteritatea in cantu si tipicu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere c u : TOM'A PACALA, m. p. protopopu
si insp. scol.
Pe staiunea invetiatoresca dela scola gr. or. din
comun'a Varvizu, inspectoratulu Oradii-mari, se escrie
concursu cu terminu de alegere pe 18J30 Augustu 1892.
Emolnmintele s u n t : 1. Cuartiru liberu cu gradina
de legumi 2 0 fl. 2. Dela 7 2 numere de case 1 fL, 72
fl. 3 . Dela 72 numere de case cte un'a mesura bucate
pretiuitu in 9 0 fl. 4. Dela 47 baeti deobligati la sc61a de
tote dilele, si cea de repetitiune 50 cr. 23 fl 5 0 cr.
5 . 3 jugere pamentu aratoriu si 5 jugere pasiune 25 fl.
6. Diie de lucru cu plugulu 2 0 per 1 fi. 20 cr., er cu
manile 52 per 2 0 cr. 37 fl. 6 0 cr. 7. 3 orgii de lemne
15 fl. 8. Venitulu cantoralu 25 fl. de totu 308 fl. 10 cr.
Recursele adjustate conformu stat. org. si .adresate
comitetului parochialu din Varvizu suutu a-se trimite
subsemnatului in Oradea-mare pana 14|26 Augustu, era
recurenii au a-se pi eseista pana la alegere in sant'a bi
serica din pomenit'a comuna, spre a-si aret desteritatea
in cantu si tipicu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere

cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu

si insp. scol.

Pe staiunea invetiatoresca dela scdla gr. or. din

comuna Voivozi, inspectoratulu Oradii-mari se escrie concursu cu terminu de alegere pe 19|31. Augustu 1892.
Emolumintele suntu: 1. Cortilu liberu cu 4 jugere
pamentu intravilanu aratoriu pretiuitu in 50 fl. 2. Deia
5 3 prunci deobligati la scola de tote dilele cte 1 fl. 53
fl. 3. Dela 5 3 prunci deobligati la scola cte un'a mesura
de cucuruzu sfarmatu 66 fl. 2 5 cr. 4. Dela 7 4 numere
de case cte 25 cr. si cte \ mesura cucuruzu pretiuite
in 6 4 fl. 7 5 cr. 5. Dela 2 0 prunci de repetiie cte 50
cr. 10 fl. 6. Dile de lucru cu plugulu 8 1 fl. 8 fl. 7.
Pentru conferintia si stripturistica 11 fl. 8. 3 orgii de
lemne 15 fl. 9. Venitele cantorale 2 3 fl. 70 cr. de totu
3 0 1 fl. 7 0 cr.
Recursele adjustate conformu prescriseloru Stat. org.
si adresate comitetului parochialu din Voivozi, se se tramita subscrisului in Oradea-mare pana in 14|26 Augustu
a. c. avendu recurenii pana la alegere se se presenteze
in biserica din comun'a amintita, spre a-si areta desteri
tatea in cantu si tipicu.
Comitetulu parochialu.
,In contielegere c u : TOM'A PACALA, m. p. protopopu,
si insp. scol.

Pentru deplinirea posturiloru de iuvetiatori, la urmatoriele stole romne gr. or. confesionale din inspec
toratulu Oradii-mari, se escrie concursu ; si anume :
1. Eernisiora cu terminu de alegere pe 20 Augustu
vechiu 1892. Emolumintele: In bani gata dela tota cas'a
cte 6 0 cr. 57 fl; Dela 9 5 case cte o mesura de bu
cate 118 fl. 75 cr; 2 orgii de lemne 16 fl. 8 jugere aretoriu si pasiune 3 0 fl; dela fie care elevu cte 5 0 cr. 20 fl.
Venitulu cantoralu 2 0 fl ; Dile de lucru : cu plugulu 22
cu manile 7 3 . , 64 fl. 4 0 cr., de totu 3 2 6 fl. 15.
2. Iteu cu terminu de alegere pe 17J29 Augustu
1892 Emolumintele: Dela 8 2 numere de case cte 1 fl.
8 2 fl; dela fle care numeru cte o mesura de bucate

102 fl. 5 0 cr ; pamentu aratoriu gradina si fanatiu 50 fl ;

2 Orgii de lemne 16 fl ; Venitele cantorale 15 fl ; dile de
lucru ; cu plugulu 20, cu manile 55, 52 fl ; Cortetulu
pretiuitu in 5 fl. Suma 322 fl. si 5 0 cr.
3. M. Lazuri cu fili'a P. Carandu alegerea va fi in
29 Augustu st V . 1892. Emolumintele suntu : I. Dela
M. L a z u r i in bani 131 fl., 6 cubule bucate 30 fl;
fnu si fuioru dela fiecare casa 36 fl. 50 cr ; 2 orgii de
lemne 20 fl., venitulu cantoralu 8 fl.
l

II. Dela P . - C a r a n d u in bani 42 fl ; bucate 2 |

cubule 12 fl. 50 cr., fuioru si fnu dela tota cas'a 10 fl.
80 cr., 1 orgie de lemne 10 fl. de totu 300 fl. 80 cr.
2

4. Mierlau, alegerea va fi in 29 Augustu st. v.

a. c. Emolumintele suntu: Dela 115 numere de case cte
^2 mesura bucate, paite gru, parte cucuruzu, 73 fl. 5 3
50 cr., dela fiecare numeru de casa cte 1 fl. si 69 cr.
194 fl. 35 cr. dela totu numerulu 2 litre fasole, 13 fl.
80 cr., 1 iugeru pamentu 5 fl, stole cantorali 15 fl.
de totu 301 fl. 65 cr.
5. Suiugu, alegerea va fi in 17|29. Augustu a. c.
Emoluminte sunt: 16 jugere pamentu aratoriu si livada
si un'a canepiste 100 fl. grau si cucuruzu 16 cubule 8 0
fl., dela 64 numere de case, cte 4 0 cr., si dela fiecare pruncu
deobligatu la scla cte 50 cr., 38 fl. 60 cr., dile de
lucru : cu plugulu 8 cu manile 2 1 , 26 fl. 50 cr., 3 orgii de lemne 15 fl., venitele cantorali 27 fl., cuartiru cu
gradina 20 fl., de totu 307 fl. si 10 cr.
Recursele adjustate conformu prescriseloru Stat. org.
se se tramita subscrisului in Oradea-mare, pana in 14 26
Augustu a. c , avendu recurenii a-se prsenta n vre-o
dumineca, ori serbatre in biseric'a locala, spre a-si arata
desteritatea in cantu bisericesci si tipicu.
In contielegere cu respectivele comitete parochiale :

Tom'a Facala, m. p .
protopopu insp. de scle.

LICITATIUNE MLNUENDA.
Pentru edificarea unei scole in Blincz,' comitatulu
Timisiu, cerculu Reks, conform planului si prelimina
riului aprobatu de Ven. Consistoriu aradan ddtulu 11.
Iuliu a, c. Nr. 2827 se escrie licitatiune minuenda pe
diu'a de 29 Iulie st. vechiu a. o. la 11 ore antemeridiane
in sal'a scdlei din loc.
Pretiulu de esclamatiune este 1556 fl.
Reflectanii vor depune inainte de licitatiune vadiulu
de 1 0 % i bani gat'a seu in harii de valore.
Pot licita numai maetrii de professiune, cari 'si vor
dovedi cualificatiunea lor ca atari si cari n'au sttu, nici
stau in procese pentru asemenea intreprinderi.
Resultatulu licitatiunt-i pentru intreprindiatoriu e
obligatoriu indata dupa subscrierea protocolului de lici
tatiune : era pentru comun'a bisericesca numai dupa aprobarea lui prin Venerabilulu Consistoriu cnd se va
incheia si Contractulu.
Planulu, preliminariulu de spese si celelalte conditiuni se pot vede la oficiulu par. gr. rom. din locu.
Belincz, 17/29. Iulie 1892.
D

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p.
protopresbiter.