Drept Privat Roman

Subiecte ptr examen :

-3 subiecte:- subiect din Izvoarele Drepturilor (cartea EMIL MOLCUT/DREPT
PRIVAT ROMAN)
- procedura civila romana
- bunuri

Izvoarele dreptului privat roman.

In lit. Juridica notiunea de izvor este utilizata cu 3 acceptiuni:
Izvor de drept in sens material desemneaza totalitatea conditiilor de existenta
care determina un anumit tip de reglementare
Ca sursa de cunoastere a dreptului.....
In sens formal desemneaza totalitatea procedeelor prin intermediul careia
normele sociale dobandesc valoare juridica si se transforma in norme de drept .

In epoca veche izvorele formale au fost obiceiul, legea, edictele magistratilor si

jurisprudenta.
In epoca clasica acestora li s-a adaugat senatul , consultele si constitutiile
imperiale.
In epoca post clasica dintre cele 6 izvoare au ramas obiceiul si constitutiile
imperiale.
Epoca prestatala si statala
Obiceiuri :-este cel mai vechi izvor de....
MOS maiorum ( din batrani) ( nu stiu daca ai scris chiar corect ..:)) )
Iusnescriptum ( drept nescris) l(idem...:)...)

Obiceiurile erau respectate de buna voie ptr ca exprimau interesele tuturor.

Dupa formarea statului unele obiceiuri convenabile celor care le detineau
puterea politica au fost sanctionate de stat si s-au transformat in norme de drept.
Sanctionarea s-a realizat prin instantele judecatoresti. Simplul obicei devenea
obicei juridic in momentul in care era aplicat in practica instantelor. Multa vreme
obiceiul a fost izvor al dreptului.

L a origine obiceiurile erau tinute in secret de catre pontifi (preoti). Deseori lebeii
au cerut ca toate obiceiurile sa fie sistematizate si afisate , ptr ca toti cetatenii sa
cunoasca dispozitiile normelor de drept.
Spre sfarsitul Republicii o data cu dezvoltarea economica de schimb cele mai
multe obiceiuri au devenit inaplicabile (au cazut in desuitudine), obiceiul a
continuat si in epoca clasica , dovada ca potrivit jurisconsultului Salvius Iulianus ,
obiceiul exprima vointa intregului popor si indeplinea atat o functie creatorie cat
si abrogatorie.
Obiceiurile si-au redobanditimportanta si s-au imbogatit cu elemente ale
obiceiurilor a popoarelor in provincie pe care romanii le tolerau cata vreme nu
veneau in conflict cu principiile fundamentale ale dreptului roman.
Prin cuv.LEX romanii desemnau o conventie. Atunci cand conventia se incheia
intre 2 pers.fizice LEX era utilizat cu sensul de contract.
Atunci cand conventia intervenea intre
constituit....LEX era utilizat in sens de lege.

magistrat

si

poporul

roman

Legile erau propuse ptr unu dintre magistrati prin edictul sau. Dupa ce poporul
lua cunostinta de proiectul textului de lege acesta era strabatut in 24 zile in
adunari ad-hoc. Poporul era convocat de acelas magistrat ptr a se pronunta cu
privire la proiectul legii, insa poporul nu putea aduce amendamente (modificari),
fie votau proiectul de lege (uti rogas) fie se respingea (antigvo).
Daca proiectul de lege era votat era trimis senatului in vederea ratificarii apoi
intra in vigoare.
Legile romane structura din 3 parti :
-

Prescriptio (1)
Rogatio(2)
Sanctio(3)

Se aratau :
-

Numele magistratului
Numele adunarii care a votat legea
Data
Locul votului
Prima unitate de vot

Erau cuprinse dispozitiile legii-sistematizate pe capitole si paragrafe.

Consecintele care intervenau in cazul nerespectarii dispozitiei din rogatio
In functie de sanctiuni legile romane erau de 3 feluri:
-

LEGES PERFECTE- in cazul nerespectarii dispozitiilor din rogatio , actul

juridic era NUL.

Leges minusvanperfecte- orice act juridic incheiat cu incalcarea

dispozitiilor din rogatio era valabil insa autorul acestei incalcari urma sa fie
pedepsit ( amenda)
Leges imperfecte mentionau ca nu este permisa incalcarea dispozitiilo
din rogatio insa nu precizau sanctiunea.

LEGEA CELOR 12 TABLE

Este cea mai vehe si ai importanta LEX DUODECIUM TABLARUM a fost adoptata
pe fondul conflictuului intre plebei si patricieni.
Plebeii solicitand in mod repetat ca obiceiurile juridice sa fie sistematizate,
codificate si afisate in forumul roman , timp de 10 ani peblea l-a ales tribun pe
Terentilius Arsa.
Fata de cererile plebeilor in anul 451 potricienii au fost de acord sa se formeze o
comisie din 10 barbati care au sistematizat obiceiurile si le-a publicat in forum pe
10 table de lemn.
Membri comisiei au fost numiti Decenvilis LEGIBUS CRIBUNDIS ( cei 10 barmati
care au scris dreptul).
Plebeii au sustinut ca aceasta sistematizare era incompleta astfel ca s-a format
o noua comisie din care faceau parte 5 plebei, comisie care a facut o noua
sistematizare publicand 449 (an iH) pe 12 table de bronz.
Legea celor 12 tabel denumit *Codul Decenviral *cuprinde intregul drept roman
public si privat. In domeniul privat legea cuprindea dispozitii- statutul juridic al
persoanei, organizarea familiei, proprietatea privata si succesiunile.
Dispozitiile referitoare la materia oblig. Sunt nesemnificative , practic legea
reglementa un sg contract intrucat oglig. Reflecta evolutia economica de schimb.
Textul legii celor 12 table nu a ajuns pe cale directa la noi, tablele fiind distruse
de gali cu ocazia incendierii Romei (an 309 IH).
Dupa alungarea galilor roman nu au republicat textul legii nefiind necesar.
Dispozitiile legii se fixeaza definitiv in constiinta poporului Cicero pe vremea
copilarilei sale, invatarea pederost a textului legii era obligatorie.
In epoca moderna textului era reconstituit pe baza fragmentelor extrase din
lucrarile jurisconstructiilor care au comentat legea.
Fragmente care au ajuns pana la noi digestele imparatului Iustinian. Se considera
ca cea mai buna reconstituire a fost facuta de Pol Federic Girard. Multa vreme s-a

afirmat in mod gresit ca Legea celor12 table nu este originala si ca este copiata
dupa greci.
Afirmatia a fost de la text de Titus Lipus potrivit caruia inainte de Legea celor 12
table o comisie de 5 barbati s-ar fi deplaat in Grecia Mare ptr a studia dreptul
grec.
In realitate Legea celor 12 table este originala deoarece reflecta in mod fidel
modul de viata al romanilor din sec V. In al 2 lea rand s-au facut studii
comparative intre Legea celor 12 table si Legea Solon si exista 3 elemente
comune nesemnificative.
In sens formal Legea celor 12 table nu a fost abrogata niciodata insa in fapt
numeroase dispozitii de legi au cazut in desuetudine.
Edictele magistratilor.
Magistratii romani se bucurau de iusedicendi aveau dreptul la intrarea in functie
sa publice un edict prin care aratau cum inteleg sa isi exercite functia si ce
procedeie juridice vor proceda
Edictul era valabil 1 an cat dura si magistratura.
verbal.

La origine erau exprimate

Incepand cu sec al III-lea forma scrisa s-a generalizat edictele fiind publicate pe
table de lemn vopsite in alb numite Albu
Edicta Perpetua se mai dadeau si edicte ocazionale numite Edicta repentina
(neprevazute).
Cel mai important era edictorul poporului. Preotul exercita cele mai importante
eductii. Preotul organiza judecarea proceselor astfel ca daca preotul constata ca
pretentiile reclamantului sunt intemeiate ii dadea posibilitatea sa le valorifice
prin proces chiar daca pretentiile nu era recunoscute in textele legilor.
Pretorul a creat drept (prin practica). In sens formal edictul pretorului era valabil
1 an insa anumite dispozitii din edict care erau utile erau preluate si de pretorii
urmatori iar prin preluari succesive se fixau succesiv.
Potrivit lui Cicero era alcatuit din 2 parti:
Edictum vetus (vechi)
Edictum novum ( nou)
Activitatea a ajuns la apogeu in sec I insa in epoca clasica imparatul Hadrian i-a
ordonat jurisconsultului Salvius Iulianus sa codifice edictorul preotului si sa ii de-a
o forma definitiva de la care preotii urmatori sa nu se mai abata.
Activitatea creatoare a preotului a incetat si s-a numit Edictum Perpetum. Nici
edictum perpetum nu s-a pastrat, a fost distrus de barbari iar in epoca moderna

reconstituirea s-a facut pe baza jurisconsultului clasici care au comentat

edictului.
Cea mai buna reconstituire a fost facuta de profesorul german Oto Lenel care a
publicat in 1890 lucrarea Edictum Perpetum.
Aceasta lucrare cuprinde 4 parti:
-

Organizarea proceselor
Mijloace procedurale a dreptului civil
Mijloace procedurale a dreptului pretorian
Executarea sentintelor.