,

JOUULLI

Att prin participarea atectiv a juctorilor la de i s.furarea compett .tei, ct

mai ales prin dunensiunea sa inikiatic jo ecnuclraifeost .ahna traft din perspectiv psihol o g i C ,
J o c u l p r e s up u n e u n t r a n s f e r d i e i t c , t e a c e a s t a s c hi i m b intre doi
juctori, fie c ea transmite viak ogbiePcsti. oer. tjocu surescit ima,,gmakia
i stimuleaz emotivitatea". (Jean Chevalier)
aespo i.apretikin m, enktdonat acest
de mcor are maxim
sens este asurnarea riscului. Jocul trezete 1n noi
pr i n posibilitatea de a pierde n desfurarea sa. Aceast stare de team plcut
este n mod deliberat acceptat.
Tot din perspectiv psihologic se poate spune c jocurile coP iilor sa Ie
'
adulkilor au un rol important 1n afirmarea de sine 1n formareacaracter u a
ului.
Fiecare joc intrete, ascute fiecare putere psihic sau intelectual. Prin suprapunerea dintre amuzament i observakie face uor ceea ce a fost dificil".
(Roger Caillois) Cu sigurank, puine activitki umane solicit att de mult
atentie, inteligent sau indernnare. Dincolo de hazardul care poate favoriza un
anumit juctor, fiecare partid este unic, aducnd oricnd rsturnri de situatie.
Jocul presupune, n primul rnd, dorina de a ctiga, dar aceasta nu se face cu
orice prek. In permanen trebuie s se kin cont de adversar sau de accep tarea
nfrngerii fr mnie. Iat de ce orice nou partid apare ca un nceput absolut,
nimic nu este pierdut, iar juctorul, n loc s incrimineze sau s fie des curajat, are
posibilitatea de a-i dubla efortul". (Roger Caillois)

Spre deosebire de realitate, n care victoria trebuie obtinut i mai ales meni nut cu orice prek, jocul aduce rsturnri de situakii pe care competitorii le accept
printr-un cod de conduit. Ceea ce este ctigat poate fi pierdut, pare chiar des tinat pierderii. Modul n care se ctig este mai important . dect victoria
n orice caz mai important dect miza. Acceptarea eeculut ca simpi u moment,