Impactul antropic asupra apelor subterane in Romania

Autor: Ivan Irina Maria, Universitatea din Bucuresti

Coordonator: Lector dr.ing. Iulian Popa, Universitatea din Bucuresti
Apa subteran este o resursa esentiala, in cazul multor localiti singurul suport al dezvoltarii
economice. n ultimii ani, n regimul natural al apelor subterane au intervenit o serie de modificri
cantitative i calitative, datorit executrii unor lucrri hidroameliorative i hidrotehnice, inclusiv captri,
precum i datorit polurii cu produi rezultai din activitatea industrial si agricol.
Aceast realitate a reprezentat un semnal de alarm i a condus la o studiere mai aprofundat a
surselor de poluare, a mecanismelor de transport a poluantilor precum i a metodelor de remediere a
calitatii apelor subterane. Deasemenea, n ultimii ani s-au generalizat studiile privind vulnerabilitatea la
poluare, ca instrument indispensabil pentru managementul optim al resurselor de ape subterane. n acelai
timp legislatia romn a fost modificata si completata in concordan cu prevederile legislaiei europene
pentru a asigura un mai bun control asupra resurselor de apa subteran: legea apelor, legislatia privind apa
potabila, legislatia privind sistemul de monitorizare integrata pentru poluarea cu nitrati si cea privind
aprobarea programelor pentru monitorizarea poluatilor proveniti din surse agricole, monitorizarea calitatii
apei in ceea ce priveste unele substante periculoase, normele de igiena a apei imbuteliate. Deasemenea,
Romania a intreprins pasi in declararea intregului teritoriu ca zona sensibila cu privire la epurarea apelor
urbane uzate i a fost elaborata o metodologie pentru desemnarea zonelor vulnerabile afectate de apele
poluate cu nitrati.
Activitatea de cunoastere a calitatii apelor subterane se desfoara la nivelul marilor bazine
hidrografice, pe uniti morfologice, iar in cadrul acestora, pe structuri acvifere (subterane), prin
intermediul statiilor hidrogeologice, cuprinznd unul sau mai multe foraje de observatie.
Caracterizarea calitatii apelor subterane se efectueaza, de regula, pe baza interpretarii rezultatelor
determinarii att a unor indicatori generali, ct si a unor indicatori specifici ce pot fi grupati in
urmatoarele categorii:
Indicatorii fizici: pH;
Regimul de oxigen: oxigen dizolvat, CCO-Mn; CBO5; CCO-Cr;
Nutrienti: azotiti, azotati; amoniu; fosfor total; PO4;
Ioni generali: reziduu filtrabil uscat la 105C, cloruri, sulfati, Ca, Mg, Na, K; Fe total; Mn;
Micropoluanti anorganici: cianuri, hidrogen sulfurat, detergenti, fenoli;
Metale grele: As; Cd; Cr; Ni; Pb; Cu;
Substante prioritare/prioritare periculoase: pesticide;
Indicatori bacteriologici: bacterii coliforme totale; bacterii coliforme fecale; numar de germeni
la 37C (exprimati in numar coli/100 cm3, respectiv prin nr. germeni/ml).
O evaluare globala a informatiilor din bazinele hidrografice, realizat de Ministerul Mediului la
nivelul anului 2004, reflect situaia critic a calitatii apelor subterane freatice, din numeroase zone ale
tarii, influentata puternic de impactul antropic, chiar daca in ultima vreme s-a produs o reducere a
volumului productiei industriale si, deci, a cantitatilor de substante poluante evacuate in receptorii
naturali.
Surse de poluare
Contaminarea apelor subterane se datoreaz la dou categorii de surse:
surse de poluare punctuale, reprezentate prin gropi de gunoi, depozite de deeuri industriale,
rezervoare i conducte pentru produse petroliere, tancuri septice, foraje pentru injectarea de
reziduuri n subteran, foraje abandonate sau izolate necorespunztor, halde de steril, iazuri de
decantare, diverse scurgeri accidentale;
surse de poluare difuze (distribuite), reprezentate prin fertilizatori i pesticide folosite n
agricultur i silvicultur, ploile acide.
Cea mai important surs de poluare difuz o reprezint agricultura prin folosirea pe scar tot mai
larg a produselor agrochimice (fertilizatori, pesticide etc.). Dac n ceea ce privete pesticidele suntem
nc departe de situaia din rile Europei de vest, poluarea cu compusi ai azotului (nitrai, nitriti, amoniu)
reprezint o problem, n special la nivelul apelor subterane freatice.

104

Tipuri de impact antropic

Din punct de vedere al modului n care sunt afectate resursele de ap subteran, distingem:
- impact cantitativ = ridicarea/coborrea nivelului piezometric, diminuarea resurselor, colmatarea
acviferelor, subsidena acviferelor;
- impact calitativ = deteriorarea calitii apelor subterane prin contaminare cu produse petroliere,
compui chimici organici/anorganici, metale grele, radionuclizi etc., poluare termic.
Ca tipuri de impact cantitativ se evideniaz:
- ridicarea nivelurilor piezometrice, datorit pierderilor de ap din reelele edilitare (ex. Galai,
Suceava), sau datorit infiltrrii excesului de ap de la sistemele de irigaii;
- coborrea nivelurilor piezometrice, ca efect al prelevarilor excesive de apa din subteran (ex.
Bucuresti, in cazul Stratelor de Fratesti) sau ca urmare a asecarilor din zonele miniere (ex.
Bazinul Rovinari). Pericolul cel mai mare in acest caz il reprezinta atragerea accelerata de ape
poluate spre zonele depresionare si scaderea drastica a debitelor exploatabile ale captarilor din
zonele afectate.
Din punct de vedere al impactului calitativ, compuii majori care afecteaz calitatea apei subterane se
pot grupa n urmtoarele categorii: produse chimice utilizate n agricultur, produse petroliere, produse
rezultate din procesele industriale, produse menajere i rezultate din zootehnie, metale grele.
Monitorizarea parametrilor fizico-chimici la forajele de observaie a indicat frecvente depairi ale
valorilor de concentraie la: substane organice, amoniu, duritate total, fier (posibil datorit oxidrii
coloanelor de tubaj).
Majoritatea hidrostructurilor au suferit n timp un proces de contaminare a apei cu azotati (NO3-),
azotii (NO2), amoniu (NH4), precum i cu fosfai i pesticide.
Cauzele contaminrii acviferului freatic cu compui ai azotului sunt multiple i au caracter cumulativ.
Astfel, o sursa cu pondere important o constituie splarea permanent a solului impregnat cu oxizi de
azot (NO2) de ctre precipitaiile atmosferice i apa de irigaii.
O alt surs cu pondere important o constituie apa de suprafa (ruri, lacuri) n care s-au evacuat
ape uzate ncarcate cu azotai. Aceast situaie se regaseste in zona marilor producatori de astfel de
substante (AZOMURES, ARCHIM - Arad, DOLJCHIM - Craiova, OLTCHIM - Rm. Vlcea, AZOCHIM
- Roznov, etc.).
La aceste dou surse, ce au un caracter cvasipermanent, se adaug sursele cu caracter aleator
generate de aplicarea ngrmintelor chimice i a produselor pentru combaterea daunatorilor pe unele
categorii de terenuri arabile. n aceste zone concentraiile azotailor se situeaz frecvent n jurul valorii de
100 mg/l, putnd atinge valori de cteva ori mai mari. Poluarea difuza a acviferelor freatice produsa in
acest fel a afectat in special puturile individuale din zonele rurale dar si multe captari de ape subterane
(ex. Dobrogea de Sud). La nivelul anului 2004 se constata totusi o diminuare a ionilor respectivi ca
urmare a reducerii chimizarii agriculturii
Conform statisticilor prezentate de Ministerul Mediului, dintr-un numr de 1531 foraje de
monitorizare analizate, depairi ale concentraiei admise la acest indicator s-au nregistrat n 159 foraje
(cca 10.4% din numrul total de foraje).
n ceea ce privete contaminarea apelor subterane freatice cu fosfai (PO4-3), 237 de foraje au
concentraii ce depaesc limita admis, situate n special n b.h. Olt, Siret i spaiul hidrografic Banat.
Exista numeroase acvifere (situate n b.h. Some, Mure, Jiu, Clmui- Ialomia-Buzu, DobrogeaLitoral) n care prezena acestui indicator nu a fost semnalat n cadrul determinrilor curente care s-au
efectuat n anul 2004. Pentru acest indicator de calitate, condiiile de poluare a apelor subterane freatice
sunt n general similare cu cele ale azotailor.
O situaie cu totul aparte o reprezint contaminarea intens a acviferelor cu substane organice i
amoniu. De exemplu, pentru indicatorul CCO-Mn, 723 de foraje (47.2%) i pentru amoniu, 591 de foraje
(43.7%), distribuite n aproape toate bazinele hidrografice ale rii, prezint depiri ale valorilor
admisibile.
O alt categorie important de poluani o reprezint produsele petroliere. Este binecunoscut cazul
acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen, contaminat datorit rafinariilor Petrobrazi, Astra
si Petrotel Ploiesti precum si datorit liniilor de transport produse petroliere (degradari, spargeri, etc.);

105

Poluarea cu produse rezultate din procesele industriale apare frecvent n zonele din jurul marilor
platforme industriale (Victoria, Fagaras, Codlea, Tohanu Vechi, Zarnesti, Bod, Isalnita, Craiova, etc.).
Poluarea cu metale grele are dou cauze principale:
= datorita fondului natural care prezinta concentratii ridicate, in special cu ionii Fe si Mn ; zone
intalnite in Podisul Moldovei (bazinul hidrografic Siret) si Depresiunea Getica (bazinele
hidrografice Olt i Jiu).
= de natura antropica - zone cu concentratii mari in metale grele (Pb, Cu, Zn, Cd, Cr, etc) situate
in apropierea exploatarilor miniere, a uzinelor de preparare minereuri sau a haldelor de steril
(Baia Mare, Copsa Mica, Medias, Tarnaveni, Ramnicu Valcea, Pitesti, etc.).
O categorie deosebit o reprezint polurile accidentale. n anul 2004 s-au nregistrat 27 de
cazuri, din care 13 cu petrol, 1 cu substante organice, 7 cu produse chimice, 2 cu steril de mina i
suspensii i 4 poluri de alt natur. De remarcat c numrul polurilor accidentale a fost n acest an
simitor mai redus dect numrul polurilor accidentale nregistrate n anii precedeni (cca. 90100
cazuri/an).
Producerea de poluri accidentale se explic prin neglijena manifestat de unii ageni economici
n respectarea proceselor tehnologice, spargerii de conducte de transport produse petroliere datorit
furturilor de combustibil, splarea unor zone infestate cu produse petroliere i lipsa retehnologizrii
proceselor tehnologice din unele uniti industriale i altele.
Remedierea calitii apelor subterane
Posibilitatea de remediere a calitii apelor subterane precum i alegerea tehnicilor adecvate depind de
tipul poluarii. n cazul polurii difuze este important controlul sursei de poluare urmat de o remediere
pasiv, bazat n principal pe procese de atenuare natural. n cazurile de poluare punctuale devin
importante metodele active de remediere i depoluare a acviferului.
Tehnici active de remediere a stratelor acvifere includ: izolarea zonei poluate (ecrane impermeabile,
izolare hidraulica); pomparea si tratarea la suprafata a apei poluate; metode termice de tratare; bariere
reactive; sisteme de aspiratie a vaporilor din subteran; metode chimice de tratare in situ; bioremedierea in
situ; bioventilarea; barbotarea cu aer; tehnici complementare.
Atenuarea natural monitorizat, ca tehnic de remediere pasiv, reprezint un ansamblu de procese
fizice, chimice, microbiologice desfurate in situ i care, n condiii favorabile, fr intervenie uman,
reduc masa, toxicitatea, mobilitatea, volumul sau concentraia poluantului n ape subterane (Gheorghe et
al., 2004).
Avnd n vedere costurile foarte mari asociate tehnicilor de remediere active, strategia de atenuare
natural rmne singura alternativ pentru rezolvarea majoritii problemelor de poluare. Pentru ca
aceasta s poat aciona eficient trebuie ca sursa de poluare s fie identificat i stopat.
Concluzii
Resursele de apa subteran, in special cele din acviferele freatice, prezinta un risc ridicat de poluare att
pe termen scurt ct si pe termen lung, avand drept consecinta directa faptul ca ele nu mai pot constitui
surse de alimentare cu apa potabila pentru populatia din multe zone ale tarii.
n ultimii ani, statisticile realizate de Ministerul Mediului indic o mbuntire uoar a calitii
apelor din Romnia, dar nu ca urmare a ntaririi masurilor de control al poluarii. Consumurile de apa ale
industriei si agriculturii au scazut datorita reducerii activitatii lor, contribuind n acest fel la diminuarea
cantitatilor de ape uzate evacuate n apele de suprafata. Poluarea difuza a scazut ca urmare a cantitatilor
reduse de ngrasaminte si pesticide aplicate, dar, contaminarea apelor subterane, n special cu nitrati, este
nca ridicata.
Caracterizarea completa a starii de contaminare a apelor subterane este dificila, deoarece se
monitorizeaza doar un numar redus de substante periculoase poluante iar reteaua de monitoring este n
curs de modernizare.
Facilitatile existente pentru epurarea apelor uzate trebuie modernizate pentru a asigura epurarea
corespunztoare, att calitativ ct i cantitativ, a apelor uzate provenite din industrie i agricultura.
Prin implementarea directivei cadru a apei Romnia trebuie s adopte msuri care s asigure
prevenirea i controlul polurii apelor subterane. Deasemenea, reteaua i programul de monitoring trebuie

106

s permit descrierea ct mai exact a strii actuale precum i evidenierea tendinelor n ceea ce privete
cantitatea i calitatea apelor subterane.

Bibliografie
BICA I., 1998. Poluarea acviferelor. Tehnici de remediere. Editura HGA, Bucuresti
GHEORGHE Al. et al., 2004. Atenuarea natural monitorizat strategie de remediere a calitii apelor
subterane. Rev. Hidrogeologia, vol. 6, nr. 1.
Impact of industrial activities on groundwater Proceedings of the International Hydrogeological
Symposium, 23 28 May 1994, Constanta, Romania. Bucharest University Press.

107